Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.06.2020), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIE Nr. 7*) din 16 februarie 1994
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 73 din 22 martie 1994Data intrării în vigoare 22-03-1994 *) Definitivă prin nerecurare. Ion Filipescu - preşedinteViorel Mihai Ciobanu - judecătorVictor Dan Zlatescu - judecătorConstantin Burada - magistrat-asistent.
    Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Societatea Comercială "Croif" - S.R.L., cu sediul în Timişoara, str. Matei Corvin nr. 6, a formulat plîngere la Judecătoria Timişoara împotriva procesului-verbal nr. 17 din 7 mai 1992 de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, încheiat de Garda financiară Timiş, plîngere ce a format obiectul dosarului nr. 12.074/1992. În faţa instanţei, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, Societatea Comercială "Croif" - S.R.L. a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 30/ 1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 27 martie 1991, şi a Ordinului nr. 4 din 14 iunie 1991 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Gărzii financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 iulie 1991, susţinând ca acestea ingradesc accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie. Judecătoria Timişoara, prin Încheierea din 13 octombrie 1992, a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispunind suspendarea judecaţii până la pronunţarea deciziei. Întrucît încheierea respectiva nu cuprindea punctul de vedere al părţii care a ridicat excepţia şi nici opinia instanţei asupra acesteia, dosarul a fost restituit în vederea completării actului de sesizare la data de 8 decembrie 1992. Cu toate demersurile făcute în mod repetat, atât în scris cît şi telefonic, dosarul cu încheierea de sesizare nu a fost înapoiat. Cu adresa nr. 12.074/1993, Judecătoria Timişoara a comunicat ca pricina a fost soluţionată prin sentinta civilă nr. 2030/1993, deoarece, între timp, prin Ordinul nr. 1079/1992 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Gărzii financiare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 noiembrie 1992, s-a modificat regulamentul anterior în sensul că soluţionarea plângerilor împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost data în competenţa instanţelor judecătoreşti. CURTEA CONSTITUŢIONALĂluând act de excepţia invocată, de comunicarea Judecătoriei Timişoara, de raportul întocmit în cauza, de prevederile art. 13 din Legea nr. 30/1991, de Ordinul nr. 4/1991 al ministrului economiei şi finanţelor, ale art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi de dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Potrivit art. 13 din Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii financiare, măsurile dispuse ca urmare a controlului pot fi contestate la Ministerul Finanţelor, iar decizia de soluţionare a Ministerului Finanţelor poate fi atacată în termen de 30 de zile la organele judecătoreşti competente. Rezultă, deci, ca, sub acest aspect, excepţia ridicată este vadit nefondata. Cu privire la neconstituţionalitatea Ordinului nr. 4/1991 al ministrului economiei şi finanţelor se constata, de asemenea, ca excepţia invocată este vadit nefondata. Într-adevăr, articolul 144, din legea fundamentală în care sunt enumerate atribuţiile Curţii, la litera c) prevede că aceasta "hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor", dispoziţie preluată şi în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În raport cu aceste dispoziţii legale, se constată că nu intră în competenţa Curţii soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate referitoare la ordinele emise de un ministru. A admite teza potrivit căreia şi ordinul ministrului poate fi examinat de Curte sub aspectul constituţionalităţii înseamnă a adauga la textul din legea fundamentală ceea ce este interzis, întrucît ne aflam în faţa unei dispoziţii legale de stricta interpretare. Ordinul ministrului, fiind un act administrativ, poate fi atacat doar pe calea contenciosului administrativ în faţa instanţelor judecătoreşti, cu care ocazie se verifica şi conformitatea lui cu legea în temeiul căreia a fost emis. În aceste condiţii, având în vedere şi faptul ca procesul s-a soluţionat pe fond, precum şi pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare, completul de judecată şi-a insusit propunerea judecătorului-raportor de a se soluţiona cauza fără citarea părţilor, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 care prevede că în cazul în care judecătorul desemnat ca raportor considera ca excepţia este vadit nefondata, va înştiinţa pe preşedinte pentru convocarea completului de judecată, care poate hotărî, cu unanimitate de voturi, sa respingă excepţia, fără citarea părţilor. Faţa de considerentele expuse, în unanimitate, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDecide:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate formulată de Societatea Comercială "Croif" - S.R.L. Timişoara în dosarul nr. 12.074/1992 al Judecătoriei Timişoara. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din 16 februarie 1994.
    PREŞEDINTE,Ion FilipescuMagistrat-asistent,Constantin Burada-------------------------