Structură Act

Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (30.03.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
LEGE nr. 293 din 3 noiembrie 2022pentru prevenirea şi combaterea cancerului
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1077 din 8 noiembrie 2022Data intrării în vigoare 01-01-2023


    Parlamentul României adoptă prezenta lege.Articolul 1Se aprobă Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, ale cărui obiective şi măsuri de aplicare se realizează în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    Articolul 2(1) Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2) Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.Articolul 3Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.Articolul 4(1) Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează:a) servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului;b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;c) servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate;d) servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se asigură prin intermediul furnizorilor de servicii organizaţi conform legii, în funcţie de specificul serviciilor acordate şi de nevoile particulare ale fiecărui beneficiar.
    Articolul 5(1) Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se finanţează în principal de către Ministerul Sănătăţii de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. (2) Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului.(3) Sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer.(4) Fondurile pentru decontarea serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România se stabilesc şi se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naţionale curative sau de prevenţie.(5) Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
    Articolul 6În scopul implementării Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, Ministerul Sănătăţii şi unităţile din subordine şi coordonare, precum şi ministerele care au reţea medicală proprie pot colabora cu asociaţii şi fundaţii de profil, naţionale şi internaţionale.Articolul 7În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.Articolul 8Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

    CIPRIAN-CONSTANTIN ŞERBAN
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU    Bucureşti, 3 noiembrie 2022.Nr. 293.ANEXĂPLANUL NAŢIONALde prevenire şi combatere a cancerului în RomâniaAbrevieriANMDMR - Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din RomâniaCCCN (Comprehensive Cancer Care Networks) - reţele complexe pentru îngrijirea canceruluiCCR - cancerul colorectalCISH - hibridizare cromogenă in situCNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) - grupuri de repetări scurte palindromice în ordine intercalată CT - tomografie computerizatăDAPP - deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
    DES - dosarul electronic de sănătateEDS - endoscopie digestivă superioarăEMA - Agenţia Europeană a Medicamentului ERNs - reţele europene de referinţăFISH - hibridizare fluorescentă in situFNUASS - Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GLOBOCAN - Observatorul global al canceruluiHP - histopatologicIHC - imunohistochimieIRM - imagistică prin rezonanţă magnetică INSP - Institutul Naţional de Sănătate Publică MS - Ministerul SănătăţiiNGS (Next Generation Sequencing) - secvenţiere de generaţia a 2-aOMS - Organizaţia Mondială a SănătăţiiORPHA - sistem de codificare specific bolilor rarePET-CT - tomografia cu emisie de pozitroniPNRR - Planul naţional de redresare şi rezilienţăRNCC - Registrul naţional al cancerelor la copilSISH - hibridizarea in situ prin amplificarea semnalului cu argintSBRT (Stereotactic Body Radiation Therapy) - radioterapia stereotactică a corpului
    SPF - factor de protecţie solară UE - Uniunea EuropeanăYLL (Years of Life Lost) - anii de viaţă pierduţi    Situaţia prezentăCreşterea şi diferenţierea excesivă a celulelor prin dezechilibrarea ciclului celular pot conduce la apariţia cancerului.Cancerul a fost şi va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 şi 69 de ani) în 134 de ţări (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer).Din nefericire, această afecţiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane de decese în anul 2020, una din 11 femei şi unul din 8 bărbaţi decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer).Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidenţa, cât şi prevalenţa acestei afecţiuni sunt în creştere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii.În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane de noi cazuri de cancer şi 1,3 milioane de decese datorate acestei maladii (GLOBOCAN 2020).Conform GLOBOCAN, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 de cazuri la sexul masculin şi 45.005 cazuri la sexul feminin) şi 54.486 de decese (31.886 de decese la sexul masculin şi 22.600 de decese la sexul feminin). Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (GLOBOCAN 2020)La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (GLOBOCAN 2020)În data de 3 februarie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, structurat pe patru domenii majore de acţiune (prevenţie, depistare timpurie, diagnostic şi tratament, îmbunătăţirea calităţii vieţii), cu o finanţare de aproximativ 4 miliarde euro. De asemenea, se doreşte crearea unui centru de cunoştinţe privind cancerul, în vederea realizării unui sprijin real în domeniul cercetării şi inovării. Planul european de combatere a cancerului^1 recunoaşte valoarea medicinei personalizate pentru managementul cancerului, pentru cei 4 piloni ai planului: prevenţie, depistare precoce, tratament şi calitatea vieţii: „Medicina personalizată - adaptată situaţiilor şi nevoilor individuale - a schimbat radical prognosticul pacienţilor cu cancer. Între timp, cercetarea şi inovaţia, precum tehnologiile mRNA, alături de tehnologiile digitale, au stimulat substanţial înţelegerea asupra modului în care apare şi progresează cancerul, dar şi asupra prevenirii, diagnosticului şi tratamentului cancerului …. Combinaţia inteligentă dintre datele privind sănătatea şi noile tehnologii răspunde dezvoltării exponenţiale a medicinei personalizate, care devine un instrument puternic de abordare a cancerului prin strategii de prevenire şi tratament personalizate, astfel încât pacienţii să primească terapiile care funcţionează cel mai bine pentru ei şi să nu se irosească bani pe tratamente folosind principiul încercare-eroare …. Bazându-se pe ceea ce UE, statele membre, profesioniştii din domeniul sănătăţii, industria şi organizaţiile de pacienţi au realizat deja, Planul european de combatere a cancerului va folosi potenţialul remarcabil al noilor tehnologii şi al progresului ştiinţific, inclusiv cunoştinţe despre comorbidităţi, dar şi din ştiinţele sociale şi comportamentale, pentru a aborda mai bine cancerul de-a lungul întregului traseu al pacientului şi de-a lungul evoluţiei bolii, prin flagshipurile şi acţiunile sale. UE se află într-o poziţie unică de a maximiza acest potenţial prin punerea în comun a cunoştinţelor ştiinţifice, a cunoştinţelor, a datelor şi a puterii de calcul pentru a dezvolta soluţii inovatoare şi personalizate care să beneficieze pacienţii cu cancer.“^1 https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/non_communicable_diseases/docs/eu_cancer-plan_en.pdf.Consiliul Uniunii Europene^2, încă din 7 decembrie 2015, a inclus printre concluzii „Medicina personalizată pentru pacienţi“, invitând statele membre şi Comisia Europeană să se implice pentru a atinge potenţialul maxim al medicinei personalizate. Conform concluziilor Consiliului, medicina personalizată se referă la un model medical care foloseşte caracterizarea fenotipurilor şi genotipurilor persoanelor (de exemplu, profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viaţă) pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită la momentul potrivit şi/sau pentru a determina predispoziţia la o boală şi/sau pentru a oferi în timp util o prevenţie specifică. Medicina personalizată se referă la conceptul mai larg de îngrijire axată pe pacienţi, care ţine seama de faptul că, în general, sistemele de sănătate trebuie să răspundă mai bine nevoilor pacienţilor.^2 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15054-2015-INIT/en/pdf.Noul Parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înfiinţat în 2023 şi finanţat în cadrul programului Orizont Europa, va identifica priorităţile pentru cercetare şi educaţie în medicina personalizată, va sprijini proiectele de cercetare privind prevenirea, diagnosticul şi tratamentul cancerului şi va face recomandări pentru lansarea abordărilor medicale personalizate în practica medicală zilnică. Ca acţiune pregătitoare pentru parteneriat, Comisia Europeană va stabili o foaie de parcurs către prevenţia personalizată, identificând lacunele din cercetare şi inovare, şi va sprijini o abordare pentru cartografierea tuturor anomaliilor biologice cunoscute care duc la susceptibilitatea la cancer, inclusiv a cancerelor ereditare.Medicina personalizată va beneficia, de asemenea, de High-Performance Computing. Combinarea datelor de sănătate ale unei persoane cu monitorizarea în timp real prin dispozitive inteligente şi farmacocinetică va constitui baza pentru crearea unui geamăn digital (digital twin) al fiecărei persoane. Acest lucru va valorifica potenţialul abordărilor medicale personalizate şi va spori strategiile de screening şi prevenire, diagnosticele rapide şi conceptele terapeutice individualizate.Pe de altă parte, acest plan are în vedere o iniţiativă prin care să se asigure accesul rapid la servicii de depistare, diagnosticare şi tratament în cazul cancerelor pediatrice.De asemenea, va fi necesar un focus pe zona de medicină preventivă, care să aducă populaţiei informaţii despre factorii de risc ai bolilor transmisibile care pot fi preveniţi şi convertiţi. Spre exemplu, despre efectele fumatului asupra sănătăţii, care în România a fost reglementat printr-un cadru legislativ restrictiv, cum ar fi interzicerea fumatului în spaţiile publice, interzicerea comercializării către minori, introducerea pictorialelor pentru avertismentele de sănătate, punerea în practică a unui sistem de taxare a tutunului la nivel european şi stabilirea preţurilor produselor şi a politicilor comerciale pentru a încuraja renunţarea la fumat şi pentru a descuraja iniţierea minorilor. Cu toate acestea, conform ultimelor date statistice, 30% din populaţia ţării fumează (cu mult peste media UE, de 23%), iar România este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene în care procentul fumătorilor este în creştere accelerată în ultimii ani (Eurobarometrul 506/2021 al Comisiei Europene). Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în contextul oferit de Convenţia-cadru OMS pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003 şi ratificată de România prin Legea nr. 332/2005, acordă o atenţie sporită problemei fumatului la nivel global şi promovează politici de control al tutunului. Aceste politici sunt susţinute de Comisia Europeană, prin revizuirea periodică a cadrului de fabricare şi comercializare, precum şi prin monitorizarea implementării acestor prevederi introduse prin Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE, transpusă de România prin Legea nr. 201/2016.Cu toate acestea, măsurile naţionale, europene şi internaţionale nu sunt suficiente şi eficiente pentru reducerea ratei fumatului. În România, proporţia fumătorilor faţă de întreaga populaţie a crescut cu 1 punct procentual faţă de 2014 şi cu 2 puncte procentuale faţă de 2017 şi este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (Eurobarometru 506/2021).Având în vedere cele expuse, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui plan naţional de combatere a cancerului care să corespundă nevoilor pacienţilor oncologici din ţara noastră.Grupul de lucru pentru realizarea Planului naţional de combatere a cancerului a stabilit ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit şi standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului, iar pentru ca acest obiectiv să fie atins au fost statuate obiective generale care urmăresc pilonii Planului european de combatere a cancerului şi obiective specifice pentru localizările cu cea mai mare povară a bolii în România.I. Obiective generaleA. Prevenţia1. Realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie a NCDS
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, ţara noastră nu dispune de o strategie naţională de promovare a prevenţiei bolilor cronice netransmisibile.(ex: https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/ - Codul european împotriva cancerului)Cele mai multe cancere care pot fi prevenite sunt cancerul de col uterin (100%), cancerul pulmonar, al cavităţii bucale şi al esofagului (90%) urmate de melanom şi cancerul de stomac (75%) şi cancerul colorectal (55%), astfel încât potenţialul de a extinde intervenţiile preventive rămâne unul ridicat.Consumul de tutun reprezintă principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile.1. Crearea unei Strategii naţionale de prevenţie a NCDs (corelată cu foaia de parcurs elaborată de Comisia Europeană în cadrul Healthier Together - EU NCD Initiative) şi neutralizarea pseudoştiinţei din social media care a devenit o reală problemă de sănătate publică2. Dezvoltarea regională a principiilor de implementare a Strategiei de prevenţie şi educaţie a pacienţilor şi alfabetizarea în domeniul sănătăţii a comunităţilor
    		a) Elaborarea unui fond pentru promovare, prevenţie şi educaţie pentru sănătateb) Crearea unui departament independent de Sănătate publică la nivelul fiecărei unităţi spitaliceştic) Dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România. Crearea de content relevant, explicit pentru categoriile identificate de pacienţi sau persoane cu risc (website, YouTube, blog, podcast)d) Crearea unor Cancer Test Kits - autotestare pacienţi cu implicarea medicilor de familie şi a specialiştilor din ambulatoriu, folosind tehnologii de testare autorizatea) Elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor (factori de risc, măsuri preventive, modalităţi de tratament etc.) explicate in limbaj colocvial în funcţie de vârsta şi capacitatea de înţelegere a pacienţilorb) Crearea unor parteneriate de tip public-privat în vederea creşterii vitezei de promovare, dar şi de implementareNumărul cazurilor de cancer diagnosticateIncidenţa în funcţie de localizareMortalitatea pe fiecare tip de cancer2023-2024Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    2. Realizarea unei reţele interconectate la nivel naţional şi sistemele de conectare în reţea ale UE
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, interacţiunea dintre centrele de tratament naţionale este inexistentă.(ex: ERNs, CCCN, Networks of Expertise etc.)1. Dezvoltarea de soluţii concrete care ar putea îmbunătăţi interacţiunea dintre centrele sistemului naţional de sănătate, inclusiv posibilele lor facilităţi de conectare în reţea2. Integrarea centrelor naţionale de cancer în reţelele europenea) Cartografierea celor mai uşoare modalităţi de interconectare a centrelor de cancer din sistemul naţional de sănătate într-un cadru de colaborare pentru a facilita îngrijirea eficientă a pacienţilorb) Crearea unei reţele de comunicare funcţională între centrele de îngrijire care să includă prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijiri posttratament
    a) Identificarea caracteristicilor comune ale sistemelor de sănătate cu statele membre UE pentru a determina modalităţi eficiente de comunicare, conectare, schimb de experienţăb) Analiza caracteristicilor comune găsite în alte sisteme, indexarea acestora şi adaptarea soluţiilor eficiente contextului localc) Permiterea schimbului şi recunoaşterii între statele membre a prescripţiilor electronice şi a rezumatului dosarului pacientului    		Număr de spitale naţionale şi europene conectate în reţeaua nou-formată2023-2024Ministerul SănătăţiiMinisterul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
    3. Măsurarea factorilor de risc asociaţi cu apariţia cancerului
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, focusul principal în ceea ce priveşte factorii de risc este reprezentat de nutriţie şi prezenţa anxietăţii, respectiv a stresului. Dar există o multitudine de factori de risc şi favorizanţi ai apariţiei celulelor canceroase, precum: radiaţiile ultraviolete, dezvoltarea urbană care determină în mod direct gradul de poluare, abuzul de alcool, numărul crescut al fumătorilor, benzenul, radonul.Aceştia pot cauza sau agrava prognosticul pacienţilor oncologici şi reducerea supravieţuirii.Consumul de tutun reprezintă însă principala cauză prevenibilă a bolilor cronice netransmisibile.1. Cuantificarea exactă a celor mai frecvenţi factori de risc şi favorizanţi asociaţi cu apariţia cancerelor2. Redactarea unui plan de informare asupra efectelor acestora3. Reducerea consumului de alcool, în linie cu obiectivele Global Alcohol Action Plan 2022-20304. Reducerea consumului de tutuna) Introducerea unor campanii de informare începând cu grădiniţele asupra efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete şi a celor protectoare SPFb) Dezvoltarea unor campanii publice asupra conştientizării riscului expunerii zilnice la poluare
    c) Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra consecinţelor abuzului de alcoold) Introducerea în şcoli, licee, facultăţi a materialelor informative asupra infecţiei cu virusul papiloma uman (HPV)e) Conferinţe, workshopuri dedicate problematicii fumatului şi numărului crescut de fumătoriCrearea unor cursuri de informare şi educaţie pentru sănătate şi prevenţie pentru pacienţi şi aparţinători cu scopul stimulării educaţiei medicale şi a capacităţii de prevenire a comunităţilorElaborarea unei strategii de prevenţie a patologiilor cauzate de consumul de alcool, strategie care să includă introducerea intervenţiilor „de tip scurt“, inclusiv prin folosirea chestionarelor AUDIT ca parte a foii de observaţie în unele secţii de spital unde prezenţa pacienţilor cu consum de risc este mai mare. Educaţia continuă/sensibilizarea personalului medical la problema consumului excesiv de alcool. Formare în adictologieImplementarea obiectivelor Framework Convention on Tobacco Control şi a Strategiei „2035 - Prima generaţie fără tutun a României“ prin alinierea nivelului accizelor pe produsele de tutun moderne la cele ale ţigărilor şi elaborarea unei strategii de prevenţie a consumului de tutunActualizare legislaţiei antifumat, care să includă:- revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun şi nicotină pentru reducerea expunerii copiilor şi tinerilor la produsele din tutun;- revizuirea reglementărilor privind fumatul în spaţiie publice închise pentru a include noile produse din tutun;- revizuirea reglementărilor privind taxarea noilor produse din tutun, beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferenţial;- delimitarea expunerii şi promovării produselor de tutun în fluxul comercial comunAlocarea de fonduri suficiente şi extinderea reţelei de cabinete de consiliere a fumătorilorIntroducerea în regim de urgenţă a atestatului de tabacologie    		a) Numărul de copii informaţi într-un interval de timp determinatb) Numărul de afişe postate, apariţii TV avute vizând acest mesajc) Număr de afişe promovated) Număr de participanţi în cadrul acestor conferinţeNumăr de persoane consumatoare de alcoolNumăr de ani de viaţă pierduţi din cauza consumului de alcool/Număr de ani cu dizabilitate din cauza consumului de alcoolNumăr de fumători
    Număr de iniţiative legislative implementateCheltuieli pentru prevenţie    		20232023-20302023-2035Ministerul SănătăţiiMinisterul Sănătăţii (MS)Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)Ministerul Sănătăţii (MS)Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)
    5. Ameliorarea riscului nutriţional (obiectiv nou-introdus)Preluarea recomandărilor Comisiei Europene privitoare la instrumentele fiscale şi politicile publice legate de consumul excesiv de zaharuri, băuturi răcoritoare cu adaos de zaharuri şi băuturi alcoolice
    4. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index), care arată situaţia actuală la nivelul a 34 de ţări, printre care şi România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experţi independenţi în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuţii şi proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din ţările comparate, împărţite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament şi tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală şi bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziţia 32 dintre cele 34 de ţări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investiţiile scăzute în cercetare şi dezvoltare medicală, precum şi infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea şi tratamentul cancerului
    2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer şi medicina personalizată din Planul european de luptă pentru cancer şi Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative şi Parteneriatul european pentru medicina personalizată, precum şi din Planul naţional pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional Sănătate    		Crearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicina personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi în tehnologii de tipul AI şi machine learning;- accesul la testarea biomarkerilor relevanţi pentru stabilirea tratamentului personalizat (de la testarea unui biomarker la testarea comprehensivă genomică prin NGS) prin finanţarea unui subprogram în cadrul Programului naţional de oncologie;- înfiinţarea centrului virtual de competenţă pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înfiinţarea a cel puţin unui oncology-focused living lab şi a unui hub naţional pentru medicina personalizată, în concordanţă cu Misiunea de cercetare asupra cancerului şi cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetăţenilor alături de stakeholderii tradiţionali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susţinerea experţilor care l-au aplicat în ţările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienţii şi cetăţenii să poată depozita şi împărtăşi date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiţii de confidenţialitate şi siguranţă;- realizarea unor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituţii, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoştinţe şi bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning şi teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) şi multi-omics, pentru a putea preveni şi identifica precoce, diagnostica precis şi trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Naţional de Genomică;- pentru terapiile celulare CAR-T (înalt personalizate), crearea cadrului pentru asigurarea accesului pacienţilor şi stimularea investiţiilor atât în centre medicale, cât şi în centre de cercetare şi manufacturare a terapiilor celulare CAR-T.2023-2024Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    B. Diagnosticarea1.
     Traseul pacientului oncologic
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un traseu standardizat pentru pacientul oncologic.Nu există termene statuate pentru diagnosticarea pacientului oncologic.În prezent nu există un standard cu privire la nevoia de îndrumare a pacienţilor între sistemele deconectate de îngrijire - medicină generală, de specialitate, investigaţii medicale avansate, îngrijire la domiciliu, studii medicale experimentale.Îndrumarea poate servi ca instrument de legătură între sistemele deconectate de îngrijire a sănătăţii.Pacientul oncologic nu este familiarizat cu privire la paşii care trebuie urmaţi în vederea accesării serviciilor medicale, lucru care generează timp preţios pierdut, efort şi cheltuieli inutile.Pe de altă parte, nu există o informare a populaţiei cu privire la măsurile pe care ar trebui să le ia în cazul în care suspicionează o problemă oncologică.1. Realizarea unui traseu standardizat, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 de zile de la aprobarea Planului naţional de combatere a cancerului2. Introducerea unui termen de 60 de zile de la suspiciune până la iniţierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanţul pacientului, adică stadializare şi evaluare status biologic)3. Standardizarea navigării pacientului oncologic, în vederea accesării serviciilor medicale în cel mai scurt timp, cu efort şi cheltuieli reduse, precum şi dezvoltarea unui traseu al pacientului cu suspiciune de cancera) Stabilirea resurselor necesare la nivel naţional pentru punerea unui diagnostic în maximum 30 de zile de la prima suspiciuneb) Activităţi de comunicare şi trainingc) Definirea rolului medicului de familie (va putea recomanda, în cazul unei suspiciuni de cancer, investigaţii clinice şi paraclinice, cum ar fi ecografii, CT, IRM, precum şi investigaţii exploratorii invazive (de exemplu, dar a nu se limita la bronhoscopie, colposcopie, EDS, colonoscopie, mamografie etc.)d) Eliminarea necesităţii biletelor de trimitere succesive - un bilet iniţial de CT/IRM/orice investigaţie să fie valabil pentru toate viitoarele monitorizări ale pacientului oncologic ori de câte ori protocoalele terapeutice recomandă o monitorizare regulată de tipul respectiv sau o/un scrisoare medicală/bilet de externare în care să fie precizate investigaţiile necesare pentru monitorizare şi periodicitatea acestoraa) Programare prioritară la consultaţii şi explorări (listă de aşteptare separată pentru pacientul oncologic)b) Revizuirea plafonului de contractare cu furnizorii de investigaţii medicalec) Realizarea interoperabilităţii sistemelor de date dintre sistemul public şi cel privat (operaţionalizarea DES, una dintre etape)d) Examinarea histopatologică şi imunohistochimică se va realiza în laboratorul care primeşte piesaa) Introducerea serviciilor de navigare pacienţi, astfel încât pacientul să beneficieze în cel mai scurt timp de un diagnostic de certitudine şi un protocol terapeuticb) Conştientizarea de către personalul medical, administrativ, furnizorii de servicii medicale a rolului navigatorului de pacienţi
    c) Dezvoltarea unor cursuri de perfecţionare pentru navigatorii de pacienţid) Realizarea traseului pacientului cu suspiciune de cancer şi crearea unor programe de informare pentru pacientul cu suspiciune de cancer    		2023Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, universităţile de medicină şi farmacie
    2. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index), care arată situaţia actuală la nivelul a 34 de ţări, printre care şi România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experţi independenţi în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuţii şi proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din ţările comparate, împărţite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament şi tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală şi bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziţia 32 dintre cele 34 de ţări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investiţiile scăzute în cercetare şi dezvoltare medicală, precum şi infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea şi tratamentul cancerului2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer şi medicina personalizata din Planul european de luptă pentru cancer şi Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative şi Parteneriatul european pentru medicina personalizată, precum şi din Planul naţional pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional SănătateCrearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicina personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi în tehnologii de tipul AI şi machine learning;- accesul la testarea biomarkerilor relevanţi pentru stabilirea tratamentului personalizat (de la testarea unui biomarker la testarea comprehensivă genomică prin NGS) prin finanţarea unui subprogram în cadrul Programului naţional de oncologie;- înfiinţarea centrului virtual de competenţă pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înfiinţarea a cel puţin unui oncology-focused living lab şi a unui hub naţional pentru medicina personalizată, în concordanţă cu Misiunea de cercetare asupra cancerului şi cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetăţenilor alături de stakeholderii tradiţionali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susţinerea experţilor care l-au aplicat în ţările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienţii şi cetăţenii să poată depozita şi împărtăşi date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiţii de confidenţialitate şi siguranţă;- realizarea unor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituţii, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoştinţe şi bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning şi teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) şi multi-omics, pentru a putea preveni şi identifica precoce, diagnostica precis şi trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Naţional de Genomică;- pentru terapiile celulare CAR-T (înalt personalizate), crearea cadrului pentru asigurarea accesului pacienţilor şi stimularea investiţiilor atât în centre medicale, cât şi în centre de cercetare şi manufacturare a terapiilor celulare CAR-T.2023-2024Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    3. Introducerea testării imunohistochimice şi genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi niciun protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaţionale, înainte de a se iniţia terapia.1. Decontarea testării imunohistochimice şi genetice pentru identificarea corectă a tipului histopatologic tumoral şi a mutaţiilor genetice2. Updatarea acestor paneluri ori de câte ori este necesara) Realizarea unor criterii clare pentru testarea imunohistochimică şi genetică a pacientului cu cancer, pentru panelul de gene menţionate în obiectivb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului naţional de oncologie pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele „personalizate“ incluse necondiţionat sau condiţionat în Listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate. 2023Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    4. Realizarea unui registru naţional de cancer funcţional, cu subregistre pentru toate localizările, precum şi implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spaţiul european de date medicale
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent există 2 registre regionale funcţionale, la CJ şi TM.Inexistenţa unui consimţământ informatÎn prezent există platforma pentru dosarul electronic de sănătate (DES), numai că nu este funcţională, deşi ar fi trebuit în concordanţă cu legislaţia în vigoare.1. Crearea unui Registru naţional de cancer funcţional
    2. Consimţământul informat standardizat naţional pentru pacienţii cu cancer, pornind de la Registrul naţional de cancer3. Operaţionalizarea dosarului electronic de sănătate (DES), în acord cu specificaţiile Comisiei Europene din spaţiul european de date pentru sănătate    		a) Elaborarea variabilelor obligatorii (core) şi a celor opţionaleb) Crearea site-ului şi a Registrului naţional de cancer. Dezvoltarea unei baze de date funcţionale din care să se poată targeta specific audienţa pentru nutriţie, stil de viaţă mai sănătos etc.c) Organizarea bazei de date pe diferite categorii (sex, vârstă, localizare cancer, educaţie, pacienţi cu risc etc.) pentru a elabora materiale de informare (prevenţie, nutriţie etc.) adaptate nevoilor pacienţilor; astfel se pot transmite mesaje relevante şi se pot propune soluţii aplicabile, nu generalisted) Elaborarea cadrului legal prin care să se instituie mecanisme de coerciţie în cazul nerespectării obligativităţii raportării (suspendarea finanţării, introducerea unor criterii de evaluare pentru managementul unităţii sanitare şi a şefilor de secţii etc.)a) Elaborarea consimţământului informatb) Site-ul în care este integrat Registrul naţional de cancer, cu rezultatele individuale ale centrelor naţionale, să integreze rezultatele fiecărui centru în consimţământul informat al pacientului.a) Realizarea unui audit tehnic cu privire la statusul DESb) Analiza nevoii de componente hardware şi software pentru ca DES să devină funcţional în conformitate cu cerinţele europene2023-20242023-20242023 Ministerul SănătăţiiCNAS
    C. Tratamentul1. Introducerea terapiilor inovative
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    România are una din cele mai mari rate ale deceselor evitabile din Uniunea Europeană. Unul din doi români a murit înainte de vreme, deşi decesul ar fi putut fi evitat dacă boala ar fi fost depistată şi tratată la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare utilizând tehnologiile medicale inovatoare disponibile. Mortalitatea evitabilă a fost de două ori şi jumătate mai mare decât rata globală din UE în 2015 şi nu converge către nivelul UE. Aceste date reflectă performanţa de ansamblu a sistemului medical românesc. Accesul pacienţilor la tratamente inovatoare şi eficiente, pentru afecţiuni oncologice fără alternative terapeutice moderne, este semnificativ mai redus faţă de alte ţări europene. Conform unui studiu anual al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) - Patients W.A.I.T. Indicator 2020 Survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte timpul de aşteptare al pacienţilor pentru a avea acces la medicamente de ultimă generaţie.Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piaţă dată de Agenţia Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 de zile), în creştere faţă de raportul anterior, în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418 zile, Bulgaria 692 de zile).Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 de medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generaţie pentru pacienţii români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv faţă de inovaţie, constrângeri bugetare şi o echipă subdimensionată care face faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.Crearea unui fond de inovaţie în sănătate şi reducerea timpilor de acces la rambursare a tuturor medicamentelor inovative. Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienţilor acces la cele mai noi terapii, pentru afecţiuni fără alternativă terapeutică modernă şi eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi până la includerea în rambursare prin actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008.În alte ţări europene precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Ungaria se oferă deja o şansă pacienţilor să obţină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului, înainte ca aceste produse să obţină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare.a) Consultarea mecanismelor de acces la inovaţie medicală înaintea rambursării tradiţionale implementate în alte ţări UE şi adaptarea la nevoile naţionaleb) Realizarea unui mecanism de decontare din Fondul de inovaţie, cu propunerea ca acest lucru să se facă la un preţ cu discount, procentul urmând a fi stabilit în funcţie de tipul de patologie oncologică (rară sau cu incidenţă crescută), de tipul de medicament, testările şi investigaţiile necesare, tipul de contractare şi negociere cu producătorul c) Bugetul fondului de inovaţie va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitated) Realizarea normelor legale pentru ca acest fond să asigure accesul la tratament de la momentul autorizării EMA până la compensarea în Româniae) Realizarea criteriilor pentru includerea medicamentelor eligibile în Fondul de inovaţie va trebui să ţină seama în primul rând de medicamentele oncologice fără alternativă terapeuticăf) Creşterea capacităţii administrative pentru implementarea şi funcţionalizarea Fondului de inovaţie.g) Creşterea capacităţii administrative a departamentului de evaluare a tehnologiilor medicale din ANMDMRh) Modificarea legislaţiei în vigoare astfel încât actualizarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 şi a protocoalelor terapeutice să devină predictibilăi) Transparentizarea procesului şi a datelor legate de evaluarea tehnologiilor medicalej) Adoptarea de noi terapii ţintă şi dezvoltarea de noi tehnologii pentru screening, diagnostic, tratament combinate cu AI
    k) Crearea unei baze de date conectate cu alte centre oncologice din UE    		Cuantificarea costurilor îngrijirii (În general, cheltuielile pentru tratamentul cancerului s-au dublat în UE, de la 52 de miliarde € la 103 miliarde € între 1995 şi 2018. Această creştere spectaculoasă este cauzată, printre altele, de adoptarea tratamentelor inovatoare şi de creşterea ulterioară a cheltuielilor pentru medicamentele pentru cancer: de la 14,6 miliarde € în 2008 la 32 de miliarde € în 2018.)2023-2026Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    2. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor terapeutice
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    Inexistenţa update-ului ghidurilor naţionale, cu diferite nivele de îngrijire şi fundamentate pe decizii în funcţie de cost - evidenţa beneficiuluiAdaptarea ghidurilor europene pentru utilizare în sistemul sanitar naţionala) Realizarea ghidurilor naţionale pentru screeningul, diagnosticul, tratamentul pacienţilor cu cancer, publicarea lor pe site-ul MSActualizarea lor ori de câte ori este necesarb) Dezvoltarea de traininguri şi cursuri specifice targetate, în scopul fluidizării şi eficientizării actualizării periodice a ghidurilor şi protocoalelorc) Elaborarea cadrului legal prin care să se instituie mecanisme de coerciţie în cazul nerespectării obligativităţii ghidurilor (introducerea unor criterii de evaluare pentru managementul unităţii sanitare şi a şefilor de secţii etc.)Stabilirea standardului de calitate a redactării ghidurilor naţionale corelat la standardele europene şi internaţionale2023Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    3. Tumor board
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Există obligaţia de a fi o echipă multidisciplinară, dar nu există norme clare.Elaborarea unui mod de lucru standardizat al tumor board şi al documentaţiei doveditoarea) Cazurile de cancer vor fi discutate în comisia MDT ori de câte ori medicii care tratează cazul respectiv consideră că este necesar.b) Numărul de întâlniri (fizice sau virtuale) depinde de numărul de pacienţi care trebuie discutat în comisia MDT.c) Specialiştii care vor lua parte la aceste întâlniri sunt: chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuţi, anatomopatologi (în viitor şi specialist în biologie moleculară), medici specialişti/cu competenţă/atestat în îngrijiri paliative, farmacişti clinicieni şi medicii curanţi, care prezintă pacientuld) Stabilirea intervalului de timp de la finalizarea investigaţiilor până la întrunirea tumor board să fie cuprins între 7 şi 10 zilee) Introducerea drept criteriu de acreditare a existenţei tumor board pentru unităţile sanitare de nivel 1, 1M, 2, 2M, care efectuează intervenţii chirurgicale şi tratamente oncologice
    f) Analiza anuală a activităţii comisiei MDT şi a implementării deciziilor acesteiag) Odată cu extinderea profilării genomice comprehensive se va avea în vedere prospectiv constituirea Molecular Tumor Board (MTB), cu definirea cadrului de funcţionare şi profilurilor de pacienţi care să fie discutate în acesta.    		2023-2024Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    4. Medicina personalizată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În luna octombrie 2020 a fost lansat Indicele european de medicină personalizată (Personalised Health Index) care arată situaţia actuală la nivelul a 34 de ţări, printre care şi România. Indexul este rezultatul unei analize realizate de experţi independenţi în sisteme de sănătate, cu scopul de a facilita discuţii şi proiecte necesare pentru a pregăti sistemele de sănătate publice din Europa pentru provocările medicinei personalizate. Indicele european de medicină personalizată este compus din 20 de caracteristici ale sistemelor de sănătate din ţările comparate, împărţite pe patru piloni (infrastructura digitală din sănătate, servicii medicale, acces la tratament şi tehnologii digitale, nivelul de pregătire al sistemului de sănătate pentru medicină personalizată), care evaluează progresul acestor sisteme către medicina personalizată, digitală şi bazată pe utilizarea la scară largă a datelor. România se află pe poziţia 32 dintre cele 34 de ţări evaluate. Printre problemele identificate se numără lipsa accesului la date, investiţiile scăzute în cercetare şi dezvoltare medicală, precum şi infrastructura digitală precară.1. Utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea şi tratamentul cancerului2. Implementarea obiectivelor referitoare la cancer şi medicina personalizată din Planul european de luptă pentru cancer şi Misiunea de cercetare pentru cancer, din parteneriatele inovative Health Initiative şi Parteneriatul european pentru medicină personalizată, precum şi din Planul naţional pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional sănătateCrearea unor politici de sănătate care să faciliteze:- folosirea secundară a datelor pentru cercetare în medicină;- creşterea investiţiilor pentru cercetare în medicina personalizată şi tehnologii de monitorizare la distanţă de tip telemedicină, precum şi în tehnologii de tipul AI şi machine learning;- accesul la testarea biomarkerilor relevanţi pentru stabilirea tratamentului personalizat (de la testarea unui biomarker la testarea comprehensivă genomică prin NGS) prin finanţarea unui subprogram în cadrul Programului naţional de oncologie;- înfiinţarea centrului virtual de competenţă pentru cancer, parte din Misiunea de cercetare asupra cancerului;- înfiinţarea a cel puţin unui oncology-focused living lab şi a unui hub naţional pentru medicina personalizată, în concordanţă cu Misiunea de cercetare asupra cancerului şi cu Parteneriatul european pentru medicină personalizată, cu participarea cetăţenilor alături de stakeholderii tradiţionali;- crearea unui model de infrastructură digitală (teoretizat) cu susţinerea experţilor care l-au aplicat în ţările cu indicele EMP mare, corelat cu European Health Data Space, în care pacienţii şi cetăţenii să poată depozita şi împărtăşi date medicale relevante pentru medicina personalizată, în condiţii de confidenţialitate şi siguranţă;- realizarea unor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii digitale din sectorul de sănătate;- identificarea celor mai performante sisteme de medicină personalizată din UE (Indicele european de medicină personalizată), încheierea de parteneriate cu minimum 3 astfel de instituţii, care conform datelor oficiale sunt performante în aplicarea medicinii personalizate;- transferul de cunoştinţe şi bune practici în mediul local, prin proiecte de twinning şi teaming;- crearea unei divizii de genomică (inclusiv editare genomică de tipul CRISPR Cas9) şi multi-omics, pentru a putea preveni şi identifica precoce, diagnostica precis şi trata mai eficient cancerul, în cadrul/în colaborare cu Institutul Naţional de Genomică;
    - pentru terapiile celulare CAR-T (înalt personalizate), crearea cadrului pentru asigurarea accesului pacienţilor şi stimularea investiţiilor atât în centre medicale, cât şi în centre de cercetare şi manufacturare a terapiilor celulare CAR-T    		2023-2024Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    D. Îngrijirea1. Paliaţia
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Îngrijirile paliative reprezintă o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru apropiaţii acestuia.Ministerul Sănătăţii a reglementat modul de funcţionare a acestor tipuri de îngrijiri în anul 2018, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 253/2018.De asemenea, ambulatoriile pentru îngrijiri paliative au apărut pentru prima dată în Contractul-cadru valabil pentru anii 2018-2019.În prezent, România se confruntă cu un deficit major atât în zona serviciilor de paliaţie, cât şi în zona specialiştilor.1. Creşterea accesului la serviciile de îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic2. Conştientizarea nevoii de servicii paliativea) Realizarea şi finanţarea unei proceduri de îngrijiri paliative la pacienţii cu cancer aflaţi în afara programului de chimioterapie/terapie biologică care să includă:1. analize medicale, radiografie abdominală simplă/radiografie pulmonară;2. transfuzii de produşi biologici (sânge integral, concentrat eritrocitar, masă leucocitară, trombocitară sau plasmă proaspată congelată);3. administrare de antibiotice injectabile, antifungice, vitamina B12, fier injectabil, heparine cu molecula mică, administrare de tratament iv/im/sc (soluţii saline, electroliţi, antisecretori, prokinetice, antialgice, vitamine, alimentaţie parenterală, aminoacizi);4. paracenteze;
    5. toracenteze diagnostice/evacuatorii;6. clisme;7. îngrijiri ale stomei.b) Realizarea şi finanţarea unei proceduri pentru terapia suportivă la pacienţii cu cancer în timpul programului de chimioterapie/terapie biologică care va include:1. analize medicale, radiografie abdominală simplă/radiografie pulmonară;2. transfuzii de produşi biologici (sânge integral, concentrat eritrocitar, masă leucocitară, trombocitară sau plasmă proaspată congelată);3. administrare de antibiotice injectabile, antifungice, factori de creştere granulomonocitari, vitamina B12, fier injectabil, heparine cu molecula mică;4. administrare de tratament iv/im/sc (soluţii saline, electroliţi, antisecretori, prokinetice, antialgice, vitamine, alimentaţie parenterală, aminoacizi);5. paracenteze, toracenteze diagnostice/ evacuatorii;6. îngrijiri ale stomei.c) Introducerea drept criteriu de acreditare a existenţei unei/unui secţii/compartiment de îngrijiri paliative pentru unităţile sanitare de nivel 1, 1M, 2, 2M, care efectuează intervenţii chirurgicale/tratamente sistemice pentru pacientul oncologic. Ministerul Sănătăţii va avea în vedere crearea în spitalele publice a unui număr minim de 2.000 de paturi pentru îngrijiri paliative, iar CNAS va finanţa un număr de până la 4.000 de paturi de îngrijiri paliatived) Implementarea planului naţional de paliaţie şi a celor 8 centre-pilot prevăzute în PAL-PLANe) Introducerea benchmarkingului pentru serviciile de paliaţief) Revizuirea legislaţiei în domeniul paliaţiei şi adaptarea la resursele umane şi financiare existenteRealizarea unor campanii de promovare a componentelor serviciilor paliative, consilierea pacienţilor şi aparţinătorilor acestora cu privire la alegerea tipului de serviciu oferit în cadrul paliaţiei    		2023-2024Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
    2. Servicii de psihooncologie, onconutriţie şi oncofertilitate
    Stadiul actualObiectiveMăsuriIndicatoriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent nu există un standard cu privire la acordarea unei consilieri specifice pacienţilor oncologici atât din punctul de vedere al stării emoţionale, cât şi al strategiei nutriţionale.Este binecunoscut că anumite tipuri de alimente sau diete nu sunt recomandate pacienţilor oncologici tocmai datorită posibilităţii de agravare a prognosticului şi micşorare a perioadei de supravieţuire.De asemenea, domeniul oncofertilităţii nu prea este abordat nici de pacient, nici de medic, cel din urmă fiind centrat pe supravieţuirea pacientului.1. Standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic atât din punctul de vedere al unui plan general de alimentaţie, cât şi din punct de vedere psihologic2. Standardizarea unui plan de informare şi consiliere a aparţinătorilor în vederea destigmatizării bolii şi a reintegrării mai facile a pacienţilor în activităţile zilnice obişnuite3. Creşterea calităţii vieţii supravieţuitorului de cancera) Introducerea pe parcursul terapiei oncologice a unui plan nutriţional care să ţină cont de fiecare stadiu al tratamentului în care se află pacientul, precum şi de evoluţia acestuia ca urmare a administrării tratamentuluib) Colaborare cu nutriţionişti acreditaţi, un plan nutriţional adaptat preferinţelor şi bugetului pacientuluic) Dezvoltarea unor cursuri de psihooncologie în parteneriat cu universităţile/facultăţile de medicină şi Colegiul Psihologilor din Româniad) Contracte de colaborare cu psihologi şi cabinete de psihoterapie adaptate grupei de vârstă, stării şi condiţiei pacientuluie) Dezvoltarea unor cursuri de onconutriţie în parteneriat cu universităţile/facultăţile de medicină şi Colegiul Dieteticienilor din România dedicate pacienţilorCrearea unor cursuri de informare şi educaţie pentru sănătate şi prevenţie pentru aparţinători cu scopul înţelegerii şi al combaterii stigmatizării (la şcoală, la muncă, în comunităţi etc.)a) Implementarea în România a Cancer Survivor Smart Card, care să ofere supravieţuitorului acces la servicii şi profesionişti pentru a-i facilita reintegrarea în societatea activă şi a-i oferi sprijinul psihologic necesarb) Crearea unor centre pentru conservarea fertilităţiiNumărul de pacienţi oncologici sprijiniţi atât în plan psihologic, cât şi onconutritivNumărul de contracte efectuate cu parteneri externi202320232023Ministerul Sănătăţii, Colegiul Psihologilor din România, Colegiul Dieteticienilor din România, Colegiul Medicilor din România, universităţile de medicină şi farmacie
    E. Cercetarea şi inovarea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. România nu are o strategie de cercetare şi inovare în domeniul cancerului, dar poate beneficia de pe urma Misiunii de cercetare asupra cancerului, adoptată de Comisia Europeană, precum şi de pe urma altor programe şi iniţiative cu finanţare europeană care urmează a fi derulate până în anul 2030.1. Corelarea cu recomandările şi acţiunile Misiunii de cercetare asupra cancerului2. Participarea la parteneriatele europene relevante pentru tema cancerului: Parteneriatul european pentru medicină personalizată (2023), Parteneriatul pentru boli rare (2024)a) Lansarea unei platforme naţionale corelată cu iniţiativa europeană uncan.eu (Iniţiativa Europeană pentru Înţelegerea Cancerului)b) Realizarea de proiecte de cercetare prin implementarea conceptului „living lab“ pentru identificarea unor modalităţi noi, mai performante, de prevenţie, depistare precoce, screening, diagnostic şi tratament, dar şi pentru optimizarea programelor curente (de prevenţie, screening, diagnostic, tratament, calitatea vieţii)c) Realizarea de programe de cercetare asupra implementării asistenţei medicale personalizate în lupta împotriva cancerului (prevenţie, depistare precoce, screening, diagnostic şi tratament, calitatea vieţii)d) Crearea cadrului legal, implementarea şi operaţionalizarea la nivel naţional a Centrului Digital al Pacientului cu Cancer, unde pacienţii şi supravieţuitorii pot stoca şi împărtăşi datele medicale pentru implementarea medicinei personalizateUtilizarea oportunităţilor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR)Cercetare pentru pregătirea participării entităţilor din România (capacity building) la Parteneriatul european pentru medicină personalizată (2023) şi Parteneriatul pentru boli rare (2024)
    		2023-20302023-2030Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, universităţile de medicină şi farmacie, Ministerul Sănătăţii
    3. Corelarea cu obiectivele şi activităţile Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Medicina Genomică4. Corelarea cu componenta „Cercetare“ din Planul naţional de redresare şi rezilienţă5. Program de cercetare de tip horizon scanning pentru identificarea timpurie a inovaţiilor emergente în vederea implementării rapide în sistemul de sănătate din România6. Stimularea creşterii numărului de studii clinice în RomâniaExprimarea interesului de a participa la Parteneriatul european pentru medicină personalizată (2023) şi Parteneriatul pentru boli rare (2024), în acord cu solicitările Comisiei Europene. Stabilirea modalităţii de participare şi de reprezentare optimă a României în parteneriatele menţionate, dar şi în cadrul Innovative Health Initiative (cea mai mare colaborare public-privată în domeniul sănătăţii la nivel european)Promovarea de activităţi de cercetare în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Medicina Genomică, având ca obiectiv implementarea medicinei genomice în managementul cancerului (prevenţie personalizată, depistare precoce, screening, diagnostic, tratament, calitatea vieţii) în sistemul de sănătate din RomâniaOperaţionalizarea Centrului de competenţă al Misiunii pentru cancer, conform calendarului aprobat, adaptat realităţilor locale şi corelat cu recomandările Cancer Mission BoardLansarea unui call de cercetare pentru realizarea unui National Cancer Observatory, care să aibă rolul de a identifica inovaţiile emergente şi oportunităţile de cercetare (inclusiv finanţare), pentru a informa deciziile instituţiilor abilitatea) Creşterea numărului de centre care derulează studii de faza Ib) Soluţionarea, în termen de 30 de zile, a solicitărilor de derulare de studii clinice pe teritoriul RomânieiInformarea profesioniştilor din sănătate şi a pacienţilor despre studiile clinice derulate în România. Publicarea pe site-ul ANMDMR a studiilor clinice derulate în România, a site-urilor de derulare şi a statutului (de exemplu, „în derulare“, „în faza de recrutare“ etc.)c) Stimularea studiilor de colectare a datelor din practica clinică curentăOperaţionalizarea metodologiei prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014, cu modificările şi completările ulterioare2023-2030202320232023
    II. Obiective specificeA. Localizarea colorectalăExpunerea situaţiei:1. Nivel europeanLa nivel european, conform International Agency for Research on Cancer (IARC) şi European Cancer Information System (ECIS), în anul 2020 s-au înregistrat următoarele:– incidenţa: 507.044 de noi cazuri diagnosticate (325.335 cancer de colon şi 181.709 cancer rectal), care reprezintă 12,9% din totalul cazurilor noi de cancer;– mortalitate: 240.797 de decese (158.724 cancer de colon şi 82.073 cancer rectal), care reprezintă 12,6% din totalul deceselor prin cancer în Europa;– este al 3-lea cel mai frecvent cancer la bărbaţi şi al 2-lea ca frecvenţă la femei;– rata de supravieţuire este de 60%, probabilitatea de supravieţuire creşte la 85% în cazul în care acest tip de cancer este tratat în centre specializate;
    – 55% din cazurile noi de cancer ar putea fi prevenite prin ajustarea stilului de viaţă;– 55% din pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiile 3 şi 4;– costurile cancerului colorectal: () costuri totale: aproximativ 19 miliarde EUR;() cancerul de colon - 12,2 miliarde EUR (6,4 costuri directe şi 5,8 indirecte); cancerul rectal - 6,8 miliarde EUR (3,4 costuri directe şi 3,4 indirecte);() costurile medicaţiei pentru cancerul colorectal reprezintă aproximativ 25% din costurile directe;() conform studiului IHE The Costs of cancers of the digestive system (2020), comisionat de Digestive Cancers Europe, România cheltuie pentru tratamentul unui pacient cu cancer de colon 10 EUR/cap de locuitor (costurile sunt ajustate prin PPP = Purchasing Power Parity) şi pentru tratamentul unui cancer rectal, aproximativ 5 EUR/cap de locuitor; aceste cheltuieli plasează România pe ultimele locuri pentru cheltuielile cu cele 2 patologii în Europa, ceea ce se reflectă şi în indicatorii epidemiologici şi de supravieţuire din ţara noastră.În Europa de Est, la pacienţii cu vârste cuprinse între 50 şi 79 ani, 30% din cancerele colorectale au fost diagnosticate în stadiul IV. Conform studiului EUROCARE, supravieţuirea la 3 ani în stadiul IV este de 16%.    2. Nivel naţional:Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, această patologie fiind la ora actuală a doua cauză de mortalitate neoplazică în România, după cancerul pulmonar. Riscul apariţiei este diferenţiat la femei şi bărbaţi (raport B/F = 1,5/1). În România, cancerul colorectal ocupă locul al doilea ca incidenţă la femei şi locul trei la bărbaţi (Sursa: GLOBOCAN 2020), iar ca mortalitate ocupă locul al doilea la ambele sexe. Anual, în România mor peste 6.000 de adulţi din cauza cancerului colorectal.Riscul de cancer colorectal creşte cu vârsta, cea mai afectată grupă de vârstă fiind cea de la 60 la 79 ani. De asemenea, în România se constată o proporţie mai mare în mediul urban faţă de cel rural (incidenţa între 2015-2019 a fost de 1,4-1,5 ori mai mare în mediul urban).
    Conform Roadmapului pentru cancerul colorectal publicat de Digestive Cancer Europe în anul 2019, ultimele date disponibile pentru România sunt la nivelul anului 2014 şi indică o supravieţuire la 5 ani sub 60%, faţă de Elveţia, Belgia şi Norvegia, unde supravieţuirea la 5 ani se apropie de 70%.Judeţele cu cele mai mari incidenţe sunt: Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea, Neamţ, Iaşi, Covasna, Galaţi, Giurgiu. Numărul mediu al pacienţilor spitalizaţi anual (2015-2019) a fost de 20.700 pentru o medie de 114.000 de episoade de spitalizare. Tumora de cec a fost dominantă în episoadele de spitalizare din cauza cancerului colorectal (57,1% din cazuri), urmată de cea de rect (31,9% cazuri).Rata de mortalitate în 2019 prin cancer colorectal a fost de 40,3 decese la 100.000 de adulţi.Media anilor de viaţă pierduţi prematur (YLL = Years of Life Lost) prin cancer colorectal în 2019 a fost de 509,4/100.000 de locuitori (77.971 YLL). În mediul urban s-au pierdut prematur de 1,23 ori mai mulţi ani de viaţă decât în cel rural. Judeţele cu cei mai mulţi ani de viaţă pierduţi prematur sunt: Bihor, Hunedoara, Mehedinţi, Giurgiu, Harghita, Vaslui, Galaţi, Brăila şi Tulcea.Majoritatea pacienţilor cu cancer colorectal sunt diagnosticaţi la vârste mai mari de 50 ani.Detecţia precoce şi screeningul cresc substanţial şansele de tratament şi de supravieţuire. Peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un program riguros respectat de screening adresat persoanelor care prezintă risc crescut de cancer. Prin caracteristicile sale, CCR este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul şi supravegherea persoanelor asimptomatice.Screeningul CCR se poate face prin următoarele metode:• administrarea testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun;• rectosigmoidoscopia asociată cu prima metodă;• irigoscopia cu dublu contrast (rar utilizată);• colonoscopia totală (metoda esenţială de diagnostic, dar costisitoare);• colonoscopia virtuală, utilizată în situaţii particulare; • administrarea capsulei endoscopice (metoda mai uşor acceptată de către pacienţi, dar cu costuri crescute şi rata mică de detecţie pentru polipii mici şi fără posibilitatea de excizie sau biopsie);• efectuarea testelor genetice în cazul rudelor pacienţilor care suferă de anumite sindroame genetice cu risc crescut pentru apariţia cancerului colorectal. În prezent nu există în ţară un program naţional de screening al CCR, care să fie reglementat legal, printr-un act normativ sau Plan naţional de prevenţie şi să aibă finanţare corespunzătoare şi sustenabilă.Pe baza acestor date şi ţinând cont de faptul că în România nu există un program de screening organizat populaţional pentru cancerul colorectal, introducerea unei politici de prevenţie pentru cancerul colorectal constituie o prioritate care trebuie prevăzută într-un plan naţional de combatere a cancerului, alături de alte măsuri care să îmbunătăţească supravieţuirea şi modul de viaţă al pacientului oncologic.Având în vedere Directiva UE privind screeningul cancerului colorectal, în România au fost iniţiate programele ROCCAS şi ROCCAS II care au început în decembrie 2018, respectiv decembrie 2019 şi care au ca obiectiv screeningul organizat în regiuni-pilot pentru populaţia cuprinsă între 50 şi 74 de ani. Au fost nominalizate, după criterii bine definite, următoarele centre de screening: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi UMF Craiova, fiecare dintre acestea având arondate judeţe aferente cu o ţintă de 50.000 de persoane (total 200.000). Populaţia supusă screeningului va primi teste imunologice pentru detecţia hemoragiilor fecale în scaun, iar cei pozitivi vor fi supuşi colonoscopiei. Dintre aceştia, unii vor fi cu polipi, care se excizează endoscopic, iar alţii cu cancer colorectal. Testele FIT vor fi înmânate populaţiei-ţintă, după chestionar şi educaţie sanitară, de către medicii de familie. Deoarece unul dintre criteriile de eligibilitate ale proiectului finanţat de UE este ca peste 50% din populaţie să fie din zone defavorizate (rurale, comunităţi de romi) au fost implicate ONG-uri (de exemplu, SASTIPEN şi Renaşterea pentru Sud Muntenia). Proiectul se desfăşoară până la sfârşitul anului 2023 şi de succesul lui depinde extinderea în alte judeţe, respectiv regiuni, şi apoi la nivelul întregii ţări.Proiectul de screening organizat în centre-pilot, aşa cum a fost prezentat pe scurt, are la bază experţi gastroenterologi şi endoscopişti din toată ţara, din conducerile celor două societăţi SRED (Societatea Română de Endoscopie Digestivă) şi SRGH (Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie) care se ocupă de educaţia medicilor de familie şi a endoscopiştilor pentru colonoscopiile de screening.
    Registrul de cancer colorectal, care include în afara datelor demografice înregistrări legate de diagnostic etc., face parte integrantă din proiectele ROCCAS.Experţii europeni implicaţi în proiectul ROCCAS au subliniat faptul că de la debutul proiectelor de acest gen până la primele rezultate pozitive trec aproximativ 10 ani. Programul de screening al cancerului colorectal (profilaxie) trebuie disociat ca plan financiar de cel de management (diagnostic, tratament, urmărire) al cancerului colorectal, deoarece sunt programe diferite foarte complexe, deşi sunt conectate.Conform documentului Institutului Naţional de Cancer din Franţa (Cancerul colorectal - de la diagnostic până la follow-up), https://www.e-cancer.fr/Professionnels-de-sante/Recommandations-et-outils-d-aide-a-la-pratique/Cancers-digestifs, riscul de a face un cancer colorectal se poate stratifica astfel:
    Nivel de riscCategorie de populaţie
    Risc moderat (80% din CCR)Femei şi bărbaţi > 50 ani, asimptomatici
    Risc crescut (15-20% din CCR)- Antecedente personale de adenom sau CCR - Antecedente familiale de CCR sau adenom > 1 cm la rudele de gradul 1 înaintea vârstei de 65 ani - Patologie intestinală inflamatorie cronică (boala Crohn, rectocolită hemoragică)
    Risc foarte crescut (1-3% din CCR)Predispoziţie ereditară: polipoză adenomatoasă familială; sindrom Lynch
    O strategie de screening viabilă trebuie să ţină cont de această stratificare pentru a propune metoda de diagnostic cea mai adaptată şi de asemenea de povara bolii în funcţie de judeţul de domiciliu.Recomandări şi ghiduri europeneEste cunoscut şi demonstrat ştiinţific faptul că un mod de viaţă sănătos, cu evitarea factorilor de risc (obezitatea, lipsa activităţii fizice, fumatul, consumul de alcool şi unii factori alimentari), poate preveni cel puţin o treime din cancere, depistarea precoce şi tratamentul curativ pot evita decesul prin cancer la încă o treime din bolnavi, iar tratamentul durerii şi cel paliativ corect pot creşte durata supravieţuirilor şi calitatea vieţii pentru o altă treime de bolnavi de cancer incurabili.Controlul cancerului include orice activitate care contribuie la reducerea morbidităţii sau a mortalităţii prin cancer. Un program naţional complex de control al cancerului evaluează diferitele căi de control al bolii şi le implementează pe acelea cu cel mai redus raport între costuri şi beneficii, pentru cea mai mare parte a populaţiei. Consiliul Uniunii Europene recomandă screeningul doar în condiţiile în care acesta este organizat pe baze populaţionale şi calitatea este asigurată în fiecare etapă a procesului de screening, incluzând informarea şi invitarea populaţiei-ţintă, diagnosticarea leziunilor detectate prin screening, urmărirea şi managementul leziunilor depistate. Calitatea screeningului populaţional este direct dependentă de integrarea cu registrele de cancer. Ţinând cont de capacitatea limitată a sistemelor de asigurare a calităţii şi de nevoia de a integra înregistrarea efectivă a cancerului este recomandabil să se iniţieze pilotarea screeningului pentru cancerul colorectal. În prezent, în Europa, nu există un consens privind modalitatea de screening pentru cancerul colorectal, deşi în ultimii ani s-au implementat programe regionale sau naţionale pentru screening. Astfel, ca modalităţi principale de screening se folosesc FIT (test imunologic de depistare a hemoragiilor oculte în scaun), colonoscopia sau FIT combinat cu colonoscopia sau sigmoidoscopia. De asemenea, nu există un consens referitor la grupele de vârstă ţintă pentru aceste programe de screening. În ţări precum Germania şi Polonia acestea sunt între 50 şi 65 de ani, în Franţa, Ungaria, Italia, Slovacia şi Scoţia între 50 şi 70/75 de ani, în Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Luxemburg după vârsta de 40/50 de ani, fără limită de vârsta superioară, iar în ţări precum Finlanda şi Anglia între 60 şi 69 de ani.Directiva Consiliului Uniunii Europene din 2 decembrie 2003, privind screeningul pentru cancer (2003/878/CE), recomandă ca metodă primară de screening pentru cancerul colorectal FIT la ambele sexe, la grupele de vârsta între 50 şi 74 de ani.Pe de altă parte, testarea genetică în cancerul colorectal aduce perspectiva diagnosticului molecular cu stabilirea riscului individual în familiile în care s-au identificat cazuri de sindroame genetice care predispun la cancer colorectal (de exemplu, polipoza adenomatoasă familială, sindrom Lynch) şi accesul la terapii personalizate, în cazul cancerului colorectal avansat, metastatic.
    1. Testarea moleculară în sindroamele care predispun la CCRa) Sindromul LynchSindromul Lynch reprezintă cea mai frecventă cauză de cancer colorectal ereditar şi reprezintă o afecţiune genetică autosomal dominantă, definită prin prezenţa unei mutaţii pe linie germinală în genele MMR (DNA mismatch repair) sau EPCAM. Tumorile care apar la aceşti pacienţi sunt caracterizate de modificarea lungimii secvenţelor repetitive de nucleotide denumite microsateliţi, generând fenomenul de instabilitate microsatelitară (MSI). Instabilitatea microsatelitară este asociată cu pierderea expresiei genelor MLH1, MSH2, MSH6 şi/sau PMS2. Prevalenţa instabilităţii microsatelitare (MSI) în cancerul colorectal variază între 7 şi 19% şi poate fi cel mai uşor pusă în evidenţă imunohistochimic. Pe de altă parte, este posibilă şi testarea genetică în cadrul panelurilor NGS. Testarea instabilităţii microsatelitare este recomandată pentru toate cazurile diagnosticate de cancer colorectal.Sensibilitatea testării imunohistochimice pentru instabilitatea microsatelitară este de aproximativ 83%, iar specificitatea este de aproximativ 89%. Testarea genetică MSI este puternic corelată cu rezultatele determinărilor imunohistochimice. Sensibilitatea testării genetice pentru instabilitate microsatelitară în rândul subiecţilor cu mutaţii MLH1 sau MSH2 este aproximativ 80-91%, în timp ce în rândul subiecţilor cu mutaţii MSH6 sau PMS2 este de aproximativ 55-77%. Pentru persoanele la care testele imunohistochimice indică pierderea expresiei MLH1 se recomandă analiza prezenţei mutaţiilor BRAF sau studii de hipermetilare a promotorului genei MLH1, pentru a elucida cauza pierderii expresiei proteice a genei MLH1.Persoanele care prezintă istoric personal de tumoră cu instabilitatea microsatelitară înaltă (cu absenţa mutaţiilor BRAF sau a hipermetilării promotorului MLH1), cu istoric familial pozitiv de mutaţie asociată cu sindromul Lynch, au un risc de > 2,5-5 ori mai mare de dezvoltare a sindromului Lynch pe baza modelelor de predicţie existente şi trebuie să fie supuse testării genetice pentru sindromul Lynch. La persoanele din familiile la care se cunoaşte o anumită mutaţie specifică sindromului Lynch se recomandă testarea ţintită pentru detectarea mutaţiei respective (varianta patogenică familială). În cazul absenţei variantei patogenice familiale, subiectul va continua protocoalele existente pentru screeningul cancerului colorectal. În cazul în care varianta patogenică familială este detectată la subiectul în cauză, acesta trebuie să urmeze strategiile existente pentru screeningul şi supravegherea specifică Sindromului Lynch.b) Sindromul de polipoză adenomatoasă familială (Familial Adenomatous Polyposis - FAP)Sindroamele de polipoză adenomatoasă familială sunt cauzate de mutaţii pe linie germinală care determină carcinogeneză colorectală crescută, manifestată prin apariţia la vârstă tânără a multiple adenoame colorectale, leziunile premaligne pentru cancerul colorectal. Polipoza adenomatoasă familială este reprezentată de apariţia a peste 100 de adenoame colorectale sincrone şi este o afecţiune cu transmitere autosomal dominantă a mutaţiilor în gena APC. Prevalenţa sa variază între 1:6850 şi 1:31250 naşteri viabile. Forma atenuată a sindromului de polipoză adenomatoasă familială este caracterizată de apariţia a mai puţin de 100 de adenoame colorectale, afecţiunea fiind transmisă tot autozomal dominant.Testarea genetică pentru sindroamele de polipoză se recomandă pentru pacienţii la care se suspectează FAP, dar la care diagnosticul fenotipic nu este cert sau pentru identificarea variantei patogenice familiale. Rudele de gradul I ale pacientului index vor fi testate ţintit pentru mutaţia identificată la pacientul index. Testarea genetică ar trebui să includă genele APC şi MUTYH. Următoarele categorii de pacienţi ar trebui să fie supuse testării genetice pentru sindroamele de polipoză adenomatoasă familială: subiecţi cu un istoric personal cumulativ de cel puţin 10 adenoame colorectale, subiecţii cu istoric familial de polipoză adenomatoasă familială, subiecţii cu istoric de leziuni extracolorectale asociate FAP (adenoame duodenale, ampulare, tumori desmoide, cancer papilar tiroidian, hipertrofie congenitală a epiteliului pigmentar retinian, chisturi epidermoide, osteoame).c) Sindromul Peutz-Jeghers (SPJ) Diagnosticul SPJ presupune identificarea unei mutaţii patogenice la nivelul genei STK11 sau criterii clinice precum cel puţin 2 din următoarele: cel puţin două hamartoame PJ la nivelul tractului digestiv, hiperpigmentare mucocutanată specifică la nivelul buzelor, limbii, nasului, organelor genitale, degetelor sau istoric familial de Sindrom Peutz-Jeghers. Se recomandă testarea genetică pentru genele STK11, BMPR1A şi SMAD4. Dacă este cunoscută o variantă germinală patogenică SMAD4, testarea genetică la descendenţi trebuie efectuată în primele 6 luni de viaţă, datorită riscului de telenagiectazie hemoragică ereditară.Pentru implementarea în practică a testării moleculare pentru cancerul colorectal trebuie susţinute prin Planul naţional de combatere a cancerului următoarele activităţi:a)
     testarea imunohistochimică a tuturor cancerelor colorectale pentru testarea genelor de reparare a ADN-ului (mismatch repair-MMR);    b) testarea genetică de tip PCR/NGS pentru identificarea mutaţiilor patogenice familiale din sindromul Lynch, din sindroamele de polipoză adenomatoasă şi din sindromul Peutz-Jeghers etc. la nivelul centrelor de referinţă naţionale prin disponibilitatea tehnică şi susţinerea financiară la nivel de centre de referinţă naţionale conform criteriilor pentru riscul de sindroame neoplazice ereditare, de exemplu pentru Sindromul Lynch;c) disponibilitatea tehnică şi susţinerea financiară la nivel de centre de referinţă naţionale a testării genetice ţintite, prin tehnici RT-PCR sau secvenţiere Sanger pentru subiecţii din familiile cu mutaţii patogenice familiale identificate pentru sindroamele menţionate.    2. Testarea moleculară pentru accesul la terapii personalizate, în cazul cancerului colorectal avansat, metastatic prin IHC sau NGS sau FISHMutaţiile KRAS şi NRASRAS este o familie de gene care include HRAS, NRAS şi KRAS. Unele tumori colorectale conţin mutaţii somatice la nivelul genelor NRAS sau KRAS ce conduc la activarea proteinelor corespunzătoare şi promovarea proliferării celulare.Mutaţiile BRAFMutaţiile BRAF, cea mai frecventă fiind V600E, sunt asociate cu proliferarea exagerată şi metastazarea cancerului colorectal şi reprezintă o ţintă terapeutică specifică.Testarea genetică KRAS/NRAS şi BRAF este recomandată la toţi subiecţii cu cancer colorectal metastatic.Testarea instabilităţii microsatelitare prin IHC pentru MLH1, MSH2, MSH6, PMS2 sau prin PCR-RT/NGS pentru cei cinci microsateliţi (BAT25, BAT26, D5S346, D2S123, D17S250) necesar tratamentului imunologicHER2Supraexpresia HER2 este întâlnită în 2-5% din tumorile colorectale şi este recomandată testarea ei în cazul tumorilor RAS sau BRAF wildtype, întrucât poate conduce la terapii antitumorale ţintite.Fuziunile NTRKTestarea individuală pentru identificarea fuziunilor NTRK este indicată la pacienţii care nu prezintă mutaţii la nivelul KRAS, NRAS, BRAF şi MSI-H. Cazurile de cancer colorectal care prezintă fuziuni NTRK sunt eligibile pentru terapiile tumor-agnostice, aprobate în Uniunea Europeană. Testarea se poate face prin imunohistochimie sau FISH, urmată de confirmare prin testare NGS.Obiective specifice cancerul - colorectalObiectivul 1 - Mortalitatea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 6.200 de pacienţi/an(GLOBOCAN 2020 - 4.300 de decese/an şi 7.885 de cazuri noi/an şi prevalenţa pe 5 ani aproximativ 20.000 de cazuri)Scădere cu 5%a) Diagnosticare precoceb) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timpc) Organizarea reţelelor regionaled) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de diagnostice) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (rata de mortalitate postoperatorie, ghiduri naţionale de calitate pentru intervenţiile chirurgicale şi radioterapie)f) Implementarea unui program naţional de screeningg) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicale20232023
    2023-202420232023-20242023    		Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 2 - Stadializarea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 30% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadiul IV.Scădere cu 10% a proporţiei cancerelor diagnosticate în stadiile III şi IVa) Diagnosticul precoceb) Realizarea investigaţiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeuticec) Implementarea unui program naţional de screening2023Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 3 - Program naţional de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program naţional, există două proiecte-pilot ROCCAS şi ROCCAS II care au început în decembrie 2018, respectiv decembrie 2019, având ca punct de plecare Institutul Clinic Fundeni.Crearea unui program naţional de screening pentru cancerul colorectal şi a unei baze de date coordonate pentru controlul calităţii screeningului.Posibilitatea existenţei unei etape intermediare, programe-pilot în regiunile cu mortalitatea cea mai mare (cei mai mulţi YLL).Ministerul Sănătăţii împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică vor concepe şi implementa un program naţional de screening pentru cancerul colorectal care să fie complet funcţional începând cu 1 ianuarie 2024.2023Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorInstitutul Naţional de Sănătate Publică
    Obiectivul 4 - Testarea genetică, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului colorectal. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaţionale, înainte de a se iniţia terapia.1. Decontarea testării genetice pentru MSI, a genelor APC, MUTYH, STK11, BMPR1A şi SMAD 42. Decontarea testării: BRAF+RAS+NTRK prin RT-PCR sau NGS, alternativ3. Decontarea testării panelului MMR (prin imunohistochimie - MLH1, MSH2, MSH6, PMS2) pentru toţi pacienţii nou-diagnosticaţi cu cancer colorectal4. Updatarea acestor paneluri ori de câte ori este necesar
    		a) Realizarea unor criterii clare pentru testarea genetică şi genomică comprehensivă a pacientului oncologic, pentru panelul de gene menţionate în obiectivb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele „personalizate“ incluse necondiţionat sau condiţionat în Listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate20232023Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Monitorizarea pacientului cu cancer colorectal
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. În prezent, în timpul tratamentului oncologic evaluările imagistice se fac la 6 luni.2. Radioterapia se poate face cu următoarele scopuri: curativ sau paliativ. Radioterapia paliativă a metastazelor (cerebrale, hepatice, pulmonare) creşte calitatea vieţii pacienţilor. Pe de altă parte, în boala oligometastatică, radioterapia stereotactică (SBRT - stereotactic body radiotherapy) a metastazelor pulmonare şi hepatice, pentru cazuri selecţionate de pacienţi, poate aduce beneficiu de control local şi supravieţuire globală atunci când se asociază tratamentului sistemic. SBRT este o alternativă pentru chirurgia metastazelor, la pacienţii cu contraindicaţii medicale pentru chirurgie sau care refuză intervenţia operatorie.1. În timpul tratamentului oncologic -evaluări imagistice (CT+/– SC pentru 2-3 regiuni sau RMN+/– SC pentru 1 sau 2 regiuni) decontate de CNAS la diagnostic şi ulterior la 2-3 luni2. Respectarea indicaţiilor de tratament concomitent - radiochimioterapie (curativ/preoperator/adjuvant) în funcţie de indicaţia terapeutică3. Pentru respectarea protocoalelor şi a intervalelor între diferite etape de tratament se recomandă înfiinţarea unui centru de radioterapie (minimum un accelerator liniar cu posibilităţi de tratament 3D conformaţional) în fiecare judeţ, ceea ce ar permite eliminarea întârzierilor din cauza dificultăţilor de transport al pacienţilor pentru efectuarea radioterapiei.4. Decontarea serviciului de radioterapie stereotactică
    		a) Programarea fără întârzieri şi finanţarea prioritară a tuturor investigaţiilor necesare monitorizării pacienţilor cu cancer colorectal conform obiectivelor propuseb) Stabilirea criteriilor de selecţie a cazurilor care vor beneficia de SBRT pentru metastaze pulmonare şi hepatice de cancer colorectalc) Stabilirea criteriilor de acreditare a centrelor de radioterapie care pot efectua/contracta servicii de radioterapie stereotactică2023-2024Casa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul Finanţelor
    Obiectivul 6 - Centre acreditate pentru abordul minim invaziv, rezecţii complexe, tratamentul carcinomatozei peritoneale, metastazelor hepatice, pulmonare şi extrahepatice
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. Lipsa unor centre acreditate pentru tratamentul integrat al CCRPacienţii care necesită rezecţii pentru boală avansată locoregional sau recidivată ce necesită rezecţii multiviscerale sau peste - TME trebuie îndrumaţi către centre de referinţă, care pot lua în discuţie exenteraţiile pelvine extinse, tratamentul chirurgical al metastazelor hepatice, al carcinomatozei peritoneale şi al altor metastaze extrahepatice operabile. 2. Lipsa unor centre acreditate pentru tratamentul metastazelor pulmonare1. Crearea a 8-10 centre naţionale, acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului colorectal (CCR): rezecţiile multiviscerale, exenteraţiile pelvine (extinse), tratamentul chirurgical al metastazelor hepatice, al carcinomatozei peritoneale şi al altor metastaze extrahepatice operabile
    2. Crearea a 8 centre naţionale, cu acreditare pentru tratamentul metastazelor pulmonare    		a) Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 20.000 euro per pacientb) Criteriile pentru acreditarea unor astfel de centre vor fi elaborate în primul an de către un grup coordonat de Comisia de chirurgie generală a Ministerului Sănătăţiic) Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientuluia) Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 20.000 euro per pacient2023-20252023-2025Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    3. Rată foarte mică de implementare a chirurgiei minim invaziveRezecţia chirugicală laparoscopică, chirurgia minim invazivă şi chirurgia robotică sau chirurgia robotică asistată laparoscopic trebuie oferite pacienţilor, la nivel naţional, până la proporţia de 60% din toate rezecţiile pe parcursul următorilor 4-5 ani. Abordul laparoscopic, chirurgia minim invazivă şi chirurgia robotică sau chirurgia robotică asistată laparoscopic ar trebui finanţate printr-o acţiune prioritară, având în vedere costurile necesare pentru tehnologia de înaltă performanţă (aproximativ 5.000 de euro/ procedură chirugicală) aparent mari, dar care vor aduce o economie la bugetul FNUASS, precum şi la cel de stat.În SUA, costurile aduc o economie de 7.500 de dolari/procedură laparoscopică, iar în Marea Britanie de aproximativ 2.200 de lire sterline.Între anii 2006-2021, prin creşterea ratei de implementare a laparoscopiei au fost realizate economii de aproximativ 30 de milioane de euro.3. Creşterea ratei de implementare a chirurgiei minim invazive în tratamentul cancerului colorectal şi chirurgiei robotice sau chirurgiei robotice asistate laparoscopic la 60% din cazuri, în maximum 20 de centreb) Criteriile pentru acreditarea unor astfel de centre vor fi elaborate în primul an de către un grup coordonat de Comisia de chirurgie generală a Ministerului Sănătăţiic) Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientuluiCrearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 5.000 de euro per pacient2023-2025Ministerul Sănătăţii
    B. Localizare sânExpunerea situaţiei:1. La nivel european s-au înregistrat următoarele date (conform GLOBOCAN 2020):– incidenţa: 531.086 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 12,1% din totalul cazurilor noi de cancer;– mortalitate: 141.765 de decese, care reprezintă 7,3% din totalul deceselor prin cancer din Europa;– locul 1 ca frecvenţă la sexul feminin.
    2. La nivel naţionalÎn România, cancerul de sân reprezintă încă o problemă majoră de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer întâlnit la populaţia feminină şi principala cauză de mortalitate prin cancer la femei. Lipsa unui program de screening populaţional organizat pentru cancerul de sân şi ineficienţa screeningului mamar oportunist au impact în numărul relativ mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală. În anul 2020, conform GLOBOCAN, în România, există 12.085 de cazuri noi diagnosticate cu cancer de sân şi 3.918 decese ca urmare a acestei afecţiuni.Media anilor de viaţă pierduţi prematur (YLL = Years of Life Lost) prin cancer de sân este de aproximativ 7 ani de viaţă la 1.000 de femei adulte. Cei mai mulţi ani de viaţă pierduţi prin cancer de sân sunt într-o parte din judeţele cu rate de mortalitate ridicate; cu toate acestea ele nu sunt superpozabile. De exemplu, judeţele Caraş-Severin, Giurgiu şi Tulcea au o rată de spitalizare scăzută pentru cancerul de sân, o rată de mortalitate ridicată şi o rată a anilor de viaţă pierduţi prin cancer de sân foarte ridicată, ceea ce poate explica inechităţile de acces la servicii de diagnostic şi tratament eficace pentru acest tip de cancer. Pe de altă parte, există judeţe cu rate ridicate de spitalizare, mortalitate şi ani de viaţă pierduţi (de exemplu, municipiul Bucureşti, judeţul Buzău) sau judeţe cu rate mici de spitalizare şi rate ridicate de mortalitate şi ani de viaţă pierduţi (de exemplu, judeţele Covasna, Satu Mare), precum şi judeţe cu rate ridicate de spitalizare şi de mortalitate şi rate mai scăzute ale anilor de viaţă pierduţi (de exemplu, Cluj, Hunedoara) (Sursa: Cancerul de sân, Povara bolii, ARPIM).Rata de supravieţuire la 5 ani este de aproximativ 75%, faţă de 83% în UE-26^3. ^3 https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf (pag. 15)Studiul „European trends in breast cancer mortality, 1980-2017 and predictions to 2025“, publicat în European Journal of Cancer 152 (2021), pag. 4-17, arată faptul că la nivel european există o scădere constantă a mortalităţii prin cancer de sân, cu excepţia României şi Poloniei, excepţie care se datorează în principal ineficienţei programelor de depistare precoce a cancerului de sân. O altă cauză a evoluţiei nefavorabile a ratei mortalităţii se referă la managementul ineficient al pacientei cu cancer de sân, cu referire la perioada mare de timp dintre diagnosticare şi începerea tratamentului (aproximativ 21 de săptămâni).Obiectivul 1 - Mortalitatea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 3.500 de paciente/anScădere cu 5%a) Diagnosticare precoce (mamografie/ecografie/RMN sân/biopsii ghidate în funcţie de necesităţi)b) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timp. c) Organizarea reţelelor regionale (screening, crearea unor centre dedicate de senologie)d) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de profilaxie. Pachet profilaxie pentru tot ce înseamnă prevenţie şi diagnostic în cancerul de sâne) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (rata de mortalitate postoperatorie, ghiduri naţionale de calitate pentru intervenţiile chirurgicale şi radioterapie)f) Implementarea unui program naţional de screeningg) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicaleh) Standardizarea examenului HP, cu includerea IHC (cu următorii markeri HER2, inclusiv HER2 low, ER/PR, PDL1) şi a examenelor FISH/CISH/SISHi) Realizarea bilanţului imagistic pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeutice (CT TAP+SC, scintigrafie osoasă, plus altele la nevoie)j) Training în chirurgia oncoplastică a sânului, în subspecialităţile ginecologie oncologică şi chirurgie oncologică202320232023-202420232023202320232023Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 2 - Program naţional de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program naţional de screening pentru această localizare. Există unele campanii de conştientizare a cancerului de sân, dar care nu au un impact major asupra scăderii mortalităţii.De asemenea, numărul echipamentelor pentru screeningul cancerului de sân este variabil la nivel naţional, neexistând un număr satisfăcător de echipamente raportat la populaţia de femei eligibile pentru screening în România (135 în 2012, 150 în 2016, 164 în 2020).Implementarea unui program naţional de screening pe bază populaţională, cu interval de vârstă-ţintă 45-74 de ani, în contextul desfăşurării proiectelor POCU, dotarea cu echipamentele necesare realizării investigaţiilor, identificarea personalului necesar pentru realizarea acestoraMinisterul Sănătăţii împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică vor concepe şi implementa un program naţional de screening care să fie funcţional începând cu 1 ianuarie 2024.2023Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorInstitutul Naţional deSănătate Publică
    Obiectivul 3 - Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului de sân. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu.Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaţionale, înainte de a se iniţia terapia.a) Decontarea testării genetice pentru BRCA1, BRCA2, CHECK2, PALB, ATM
    b) Decontarea testării panelului de gene implicate în detecţia cancerului de sân, prin NGSc) Decontarea testării panelului pentru toţi pacienţii nou-diagnosticaţi cu cancer de sând) Updatarea acestor paneluri ori de câte ori este necesar    		a) Realizarea unor criterii clare pentru testarea genetică şi genomică comprehensivă a pacientului oncologic, pentru panelul de gene menţionate în obiectivb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului naţional de oncologie pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele „personalizate“ incluse necondiţionat sau condiţionat în Listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate2023Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    2023
    Obiectivul 4 - Monitorizarea pacientului cu cancer de sân şi conservarea fertilităţii

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. În prezent, în timpul tratamentului oncologic evaluările imagistice se fac la 3-6 luni.2. Radioterapia se poate face cu următoarele scopuri: curativ, sau paliativ. Radioterapia paliativă a metastazelor (cerebrale, hepatice, pulmonare) creşte calitatea vieţii pacienţilor.Pe de altă parte, în boala oligometastatică, radioterapia stereotactică (SBRT - stereotactic body radiotherapy) a metastazelor pulmonare şi hepatice, pentru cazuri selecţionate de pacienţi, poate aduce beneficiu de control local şi supravieţuire globală atunci când se asociază tratamentului sistemic. SBRT este o alternativă pentru chirurgia metastazelor, la pacienţii cu contraindicaţii medicale pentru chirurgie sau care refuză intervenţia operatorie.a) În timpul tratamentului oncologic evaluări imagistice (CT+/– SC pentru 2-3 regiuni sau RMN+/– SC pentru 1 sau 2 regiuni) decontate de CNAS la diagnostic şi ulterior la 2-3 lunib) La iniţierea tratamentului sistemic se va realiza o investigaţie imagistică de tip ecocord cu măsurarea fracţiei de ejecţie. De asemenea, măsurarea fracţiei de ejecţie pe perioada tratamentului se va realiza conform recomandărilor ghidurilor internaţionale şi ale RCP-urilor (3 luni)c) Respectarea indicaţiilor de tratament concomitent - radiochimioterapie (curativ/preoperator/adjuvant) în funcţie de indicaţia terapeuticăd) Pentru respectarea protocoalelor şi a intervalelor între diferite etape de tratament se recomandă înfiinţarea unui centru de radioterapie (minimum un accelerator liniar cu posibilităţi de tratament 3D conformaţional) în fiecare judeţ, ceea ce ar permite eliminarea întârzierilor din cauza dificultăţilor de transport al pacienţilor pentru efectuarea radioterapieie) În cazul apariţiei unei suspiciuni de boală metastatică se va proceda la realizarea unui PET-CT la indicaţia tumor boardf) Evaluarea fertilităţii la debutul tratamentuluig) Decontarea serviciului de radioterapie stereotacticăa) Programarea fără întârzieri şi finanţarea prioritară a tuturor investigaţiilor necesare monitorizării pacientelor cu cancer de sân conform obiectivelor propuseb) Stabilirea criteriilor de selecţie a cazurilor care vor beneficia de SBRT pentru metastaze ale cancerului de sânc) Stabilirea criteriilor de acreditare a centrelor de radioterapie care pot efectua/contracta servicii de radioterapie stereotactică2023Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Centre acreditate pentru diagnosticul şi tratamentul cancerului de sân

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent există centre acreditate pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului de sân, dar acestea necesită dotări corespunzătoare pentru desfăşurarea unui act medical corespunzător.Dotarea a 20 de centre naţionale acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului de sân şi a reţelei de conectare a acestoraCrearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea pentru fiecare pacient oncologic tratat în aceste centre2023-2024Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    C. Localizarea col uterinExpunerea situaţiei:La nivel european s-au înregistrat următoarele date (conform GLOBOCAN 2020):– incidenţa: 58.169 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 1,3% din totalul cazurilor noi de cancer;– mortalitate: 25.989 de decese, care reprezintă 1,3% din totalul deceselor prin cancer din Europa;– 
    nu este în top 5 cele mai frecvente cancere.    La nivel naţional, cancerul de col uterin reprezintă încă o problemă majoră de sănătate publică, fiind cel de-al treilea cel mai frecvent cancer întâlnit la populaţia feminină după cancerul de sân şi cel colorectal şi a patra cauză de mortalitate prin cancer la sexul feminin după cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul bronhopulmonar (GLOBOCAN 2020).Incidenţa: 3.380 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 7,5% din totalul cazurilor noi de cancer la sexul feminin.Mortalitate: 1.805 decese în anul 2020, care reprezintă 3,3% din totalul deceselor prin cancer din România.Rata anilor de viaţă pierduţi din cauza cancerului de col uterin atinge un maxim la grupa de vârstă 55-59, în timp ce rata de mortalitate atinge un maxim la grupa de vârstă 70-74 de ani în anul 2019. Mortalitatea atribuibilă acestui tip de cancer are un impact semnificativ în pierderea de productivitate. Repartiţia ratei anilor de viaţă pierduţi prematur din cauza cancerului de col uterin este destul de variată în teritoriu, cu valori ce nu depăşesc 336 de ani la 100 de mii de femei în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Arad etc., respectiv cu valori de peste 500 de ani la 100 de mii de femei în judeţele situate preponderent în câteva noduri (NV, V/SV şi SE).În prezent, în România se derulează Programul Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin care constă în efectuarea testului Babeş Papanicolau (PAP) o dată la cinci ani, dar prezentarea la screening este variabilă la nivel local (reţele de screening constituite la nivel judeţean) şi nu depăşeşte 20% la a doua rundă de screening.De asemenea, în România se derulează un program de screening populaţional organizat pentru cancerul de col uterin, cu testare combinată HPV şi PAP, în regiunile Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Muntenia Sud, pentru un număr de 680.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani. În paralel, furnizorii de servicii agreaţi de teste PAP pot oferi în cadrul pachetului de servicii medicale ambulatorii procedura de screening pentru cancerul de col uterin pentru acelaşi grup populaţional, dar adresabilitatea la acest tip de procedură este relativ redusă.Medicul de familie poate elibera bilet de trimitere pentru examinare ginecologică femeilor asigurate, eligibile pentru screening sau celor care au simptomatologie specifică colului uterin.Procentul femeilor care nu au o simptomatologie specifică colului uterin şi merg din propria iniţiativă sau la recomandarea unui medic la o examinare ginecologică cu testare PAP şi, eventual, colposcopie este destul de mic în România; până în prezent, mai puţin de 15% din femeile adulte cu vârsta de 20-74 de ani, preponderent din mediul urban, declară că au efectuat o examinare PAP în ultimii cinci ani, aşa cum se arată în anchetele stării de sănătate efectuate de către Institutul Naţional de Statistică. Proporţia acestora este variabilă pe regiuni de dezvoltare, fiind în relaţie directă cu urbanizarea, infrastructura medicală disponibilă şi nivelul de educaţie al femeilor intervievate.Disponibilitatea echipamentelor pentru screeningul cancerului de col uterin este variabilă la nivel naţional, dar în ultima perioadă s-a observat o creştere a numărului de echipamente de testare HPV achiziţionate, precum şi de echipamente de tratament al leziunilor precanceroase. Disponibilitatea personalului pentru screeningul cancerului de col uterin este redusă la nivel naţional şi foarte eterogen distribuită în teritoriu, cu concentrări ale specialiştilor în centrele universitare medicale importante (sursa: Cancerul de col uterin, Povara bolii, ARPIM).În august 2020, Adunarea Mondială a Sănătăţii a adoptat Strategia globală pentru eliminarea cancerului de col uterin. Pentru a elimina cancerul de col uterin, toate ţările trebuie să atingă şi să menţină o rată de incidenţă sub patru la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni-cheie şi pe obiectivele corespunzătoare ale acestora:• vaccinare: 90% dintre fete s-au vaccinat complet cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;• screening: 70% dintre femei au fost testate cu ajutorul unui test de înaltă performanţă până la vârsta de 35 de ani şi din nou până la vârsta de 45 de ani;• tratament: 90% dintre femeile cu precancer tratate şi 90% dintre femeile cu cancer invaziv gestionate.Fiecare ţară ar trebui să îndeplinească obiectivele 90-70-90 până în 2030 pentru a ajunge pe calea eliminării cancerului de col uterin în secolul următor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În unele regiuni ale lumii, precum Europa de Est, acest obiectiv ar putea fi atins după orizontul anului 2030, ţinând cont de realităţile locale (sociale, economice şi medicale), precum şi de impactul pandemiei şi al războiului din Ucraina.
    Obiectivul 1 - Mortalitatea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1.805 decese/an cauzate de cancerul de col uterinScădere cu 5%a) Diagnosticare precoce (colposcopie, tipizare HPV, citologie exfoliativă)b) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timpc) Organizarea reţelelor regionale [screening, vaccinare şi rezolvarea (stratificare şi/sau intervenţie) leziunilor preinvazive]d) Integrarea modelului faster-HPVe) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de profilaxie; pachet de profilaxie pentru tot ce înseamnă prevenţie şi diagnostic în cancerul de col uterinf) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (rata de mortalitate postoperatorie, ghiduri naţionale de calitate pentru intervenţiile chirurgicale şi radioterapie)g) Eficientizarea programului naţional de screeningh) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicalei) Training în subspecialităţile ginecologie oncologică şi chirurgie oncologicăj) Rezolvarea urgenţelor (hemoragii - radioterapie/chirurgie hemostatică, nefrostome/colostome)
    		202320232023-20242023-2024202320232023Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 2 - Program naţional de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Programul Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin existent în România, care constă în efectuarea testului Babeş Papanicolau (PAP) o dată la cinci ani este ineficient, nu beneficiază de suportul medical necesar şi nici nu este promovat de autorităţile de sănătate publică locale şi centrale.Un exemplu elocvent de ineficienţă a Programului Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin îl găsim în raportul anual de activitate al Ministerului Sănătăţii pentru anul 2017, care arată faptul că în perioada 2012-2017 s-au realizat un număr de aproximativ 612.000 de teste în cadrul acestui program de screening, ceea ce reprezintă aproximativ 11% din populaţia de vârstă eligibilă.Eficientizarea Programului Naţional de Screening pentru cancerul de col uterin.a) Includerea testării HPV în programul naţional de screeningb) Realizarea unei reţele unice de screening la nivelul fiecărui judeţ cu atribuţii şi responsabilităţi clarec) Debirocratizarea programului naţional de screening prin utilizarea unei metode facile de comunicare între medici şi autorităţid) Creşterea implicării medicilor de familie şi a medicilor ginecologie) În contextul unei vieţi sexuale active, limita de vârstă pentru includerea în program ar trebui scăzutăf) Finanţarea fără sincope a Programului Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Utering) Realizarea de campanii de conştientizareh) Vaccinarea anti-HPV efectuată de către medicii de familie atât pentru fete, cât şi pentru băieţi2023-2024Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorInstitutul Naţional de Sănătate Publică
    Obiectivul 3 - Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi niciun protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului de col uterin. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaţionale, înainte de a se iniţia terapia.Cancerul de col uterin are mic determinism genetic, mai mare fiind cel al cancerului de endometru.a) Testarea genetică somatică pentru pacientele cu infecţie HPV activă (antigene E6, E7) (imunoterapie ţintită)b) Testarea genetică somatică, indiferent de statusul HPV, pentru genele TTN, PIK3CA, MUC4, KMT2C, în vederea stabilirii terapiei ţintitec) Decontarea testării panelului de gene implicate în detecţia cancerului de col uterin, prin NGSd) Decontarea testării panelului pentru toate pacientele nou-diagnosticate cu cancer de col uterina) Realizarea unor criterii clare pentru testarea genetică şi genomică comprehensivă a pacientelor cu cancer de col uterin, pentru panelul de gene menţionate în obiectivb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele „personalizate“ incluse necondiţionat sau condiţionat în listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate.2023
    2023    		Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 4 - Centre acreditate pentru abordul minim invaziv
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent există centre acreditate pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului de col uterin, dar acestea necesită dotări corespunzătoare pentru desfăşurarea unui act medical corespunzător.Mare parte a intervenţiilor chirurgicale se realizează prin intermediul chirurgiei deschise, cu toate riscurile asociate acestui tip de intervenţie, cu dureri postoperatorii mari şi recuperare târzie. 1. Dotarea a 8-10 centre naţionale acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului de col uterin
    2. Creşterea ratei de implementare a chirurgiei minim invazive la 20% din cazuri, în minimum 5 centre    		Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 20.000 euro per pacientCrearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 5.000 euro per pacient pentru acest tip de intervenţie2023-20242023-2024Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Eliminarea cancerului de col uterin

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În data de 17 noiembrie 2020, OMS a lansat Strategia globală pentru eliminarea cancerului de col uterin. În prezent, România nu are o strategie naţională bine definită pentru eliminarea acestui tip de cancer. Există un program naţional de vaccinare anti-HPV, precum şi un program naţional de screening pentru cancerul de col uterin, dar, din păcate, rezultatele nu sunt cele aşteptate.1. Realizarea strategiei naţionale de eliminare a cancerului de col uterin, având în vedere obiectivele stabilite de OMS, dar şi realitatea locală din România2. Atingerea unei rate de vaccinare în rândul populaţiei eligibile de 30% în anul 2025 şi 40% în anul 2030a) Creşterea ratei de vaccinare anti-HPV a fetelor şi băieţilor prin campanii bazate pe restabilirea încrederii populaţiei, în corelare cu acţiunile prevăzute în Planul european de combatere a canceruluib) Asigurarea accesului la tratament, în acord cu acţiunile din Planul european de combatere a canceruluic) Creşterea performanţei programului de screening prin utilizarea unor metode, metodologii şi tehnologii inovatoare, luând în calcul determinanţii socioeconomici şi comportamentul individual, împreună cu metodele medicale, în acord cu acţiunile prevăzute în Planul european de combatere a cancerului şi Misiunea de cercetare asupra cancerului2023-2024Casa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul Finanţelor
    D. Localizarea bronhopulmonarăExpunerea situaţiei:1. Nivel europeanLa nivel european, conform European Cancer Information System (ECIS) şi International Agency for Research on Cancer (IARC), în anul 2020 s-au înregistrat următoarele date:– incidenţa: 318.327 de noi cazuri diagnosticate, care reprezintă 11,9% din totalul cazurilor noi de cancer;– 
    mortalitate: 257.293 de decese, care reprezintă 20,4% din totalul deceselor prin cancer în Europa;    – este al 2-lea cel mai frecvent cancer la bărbaţi după cancerul de prostată şi al 3-lea ca frecvenţă la femei, după cancerul de sân şi cel colorectal; – reprezintă prima cauză de deces la sexul masculin şi a doua cauză de deces la sexul feminin, după cancerul de sân;– rata de supravieţuire la 5 ani este de aproximativ 18% (15% pentru bărbaţi şi 21% pentru femei).    2. Nivel naţionalCancerul bronhopulmonar reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, fiind prima cauză de mortalitate dintre toate cancerele (19,78% din mortalitatea prin cancer).Este cel mai frecvent cancer întâlnit la populaţia masculină şi al patrulea la sexul feminin, după cancerele de sân, colorectal şi de col uterin. Lipsa unui program de evaluare a riscului şi de depistare precoce pentru cancerul bronhopulmonar are impact în numărul mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală.Judeţele cu cele mai mari incidenţe sunt Iaşi, Neamţ, Alba, Hunedoara, Timiş, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa. Numărul mediu al pacienţilor spitalizaţi (2015-2019) este de aproximativ 15.000/an, pentru o medie de 72.000 de episoade de spitalizare pe an. Durata medie de spitalizare pentru un caz de cancer bronhopulmonar tratat într-o secţie de oncologie medicală este de aproximativ 5 zile, în timp ce un caz tratat într-o secţie de pneumologie sau într-o secţie de chirurgie toracică are o durată de spitalizare aproape dublă.Incidenţa cancerului bronhopulmonar creşte proporţional cu vârsta, rata de incidenţă dublându-se după vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri noi de cancer bronhopulmonar sunt întâlnite la intervalul de vârstă 65-69 de ani. La intervalul de 65-69 de ani, incidenţa cancerului bronhopulmonar creşte brusc/exponenţial, de la o rată de aproximativ 12,4 cazuri noi la 100 de mii de pacienţi pentru grupa de vârstă 45-49 de ani până la 84,6 cazuri noi la 100 de mii de pacienţi pentru grupa de vârstă 65-69 de ani.
    The Economist Intelligence Unit (EIU) a realizat raportul „Breathing In A New Era: O analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa“, cu scopul de a evalua povara cancerului pulmonar şi de a identifica soluţii concrete, acţionabile, prin care sistemele de sănătate europene pot controla mai bine această problemă importantă de sănătate publică. Prima fază a studiului a inclus 11 ţări şi prima versiune oficială a fost publicată în 2019. A două fază a cuprins încă 16 ţări, iar versiunea actualizată a raportului s-a lansat pe 15 iulie 2020. România este una dintre ţările incluse în raportul The Economist. În fiecare an, în România sunt diagnosticate în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 13% din totalul cazurilor noi de cancer. Supravieţuirea la 5 ani de la diagnostic a pacienţilor cu cancer pulmonar din România este de doar 10%, în timp ce în alte ţări europene, precum Norvegia sau Suedia, acest procent este dublu.Numărul de ani de viaţă pierduţi din cauza decesului prematur prin cancer bronhopulmonar a scăzut constant în perioada 2015-2019, de la o rată de 984 de ani la 100 de mii de pacienţi, până la 944 de ani la 100 de mii de pacienţi. În medie, într-un an, în perioada analizată se pierd prematur aproximativ 10 ani de viaţă la 1.000 de adulţi din cauza decesului prin cancer pulmonar.Obiective specifice - cancerul bronhopulmonarObiectivul 1 - Mortalitatea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    10.779 pacienţi/anScădere cu 5% pe ana) Diagnosticare precoceb) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timpc) Organizarea reţelelor regionaled) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de diagnostice) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (rata de mortalitate postoperatorie, ghiduri naţionale de calitate pentru intervenţiile chirurgicale şi radioterapie)f) Implementarea unui program naţional de screeningg) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicaleh) Introducerea cu celeritate a noilor molecule şi indicaţii odată cu aprobarea EMA/ANMDMR2023-2025Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de SănătateInstitutul Naţional deSănătate Publică
    Obiectivul 2 - Stadializarea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 75% din cazuri sunt diagnosticate în stadii tardive.Scădere cu 25% a proporţiei cancerelor bronhopulmonare diagnosticate în stadii tardivea) Diagnosticare precoceb) Realizarea investigaţiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeutice (facilitarea/generalizarea accesului la examenul CT/RMN, PET/CT, precum şi desfiinţarea Comisiei de aprobare a examinărilor PET-CT, fiind anacronică)c) Implementarea unui program naţional de screeningd) Extinderea rolului medicului pneumolog2023-2025Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 3 - Program naţional de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program naţional pentru screeningul cancerului bronhopulmonar.Crearea unui program-pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin LDCT (low-dose computed tomography/computer tomograf cu doză mică), anualPopulaţia-ţintă ar putea fi aleasă după anumite criterii: vârsta cuprinsă între 50 şi 80 de ani, fumători activi de 20 de pachete/an sau foşti fumători care au renunţat la fumat pentru o perioadă de până în 15 ani etc.Ministerul Sănătăţii, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, va concepe şi implementa un program-pilot pentru screeningul cancerului bronhopulmonar.2023- 2025Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate Publică
    Obiectivul 4 - Introducerea testării imunohistochimice şi genetice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului bronhopulmonar. Testarea, când se realizează, se face pe baza voucherelor companiilor farmaceutice, corelate cu prescrierea medicamentelor din portofoliu. Consecinţa este că testarea nu este reflexă şi nu toţi pacienţii sunt testaţi, conform ghidurilor internaţionale, înainte de a se iniţia terapia.Decontarea testării imunohistochimice şi genetice pentru identificarea corectă a tipului histopatologic tumoral şi a mutaţiilor genetice: EGFR (toţi cei 4 exoni de la 18 la 21), ALK, BRAF, ROS, PD-L1, KRAS, MET, RET, FGFR1, FGFR2, FGFR3, NRG1, NTRK1, NTRK2, NTRK3, T790Ma) Realizarea unor criterii clare pentru testarea imunohistochimică şi genetică a pacientului cu cancer bronhopulmonar, pentru panelul de gene menţionate în obiectiv.b) Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie, pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Identificarea unui mecanism prin care DAPP, individual sau grup, pentru medicamentele „personalizate“ incluse necondiţionat sau condiţionat în Listă, să participe la finanţarea subprogramului de testare genetică, imunohistochimică şi a testării genomice comprehensive, care va permite iniţierea tratamentului cu acel medicament care corespunde fenotipului identificat, în condiţiile în care resursele FNUASS sunt limitate.2023Ministerul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Monitorizarea pacientului cu cancer bronhopulmonar
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, în timpul tratamentului oncologic evaluările imagistice se fac la 6 luni, interval de timp destul de mare.1. În timpul tratamentului oncologic - evaluări imagistice (CT+/– SC pentru 2-3 regiuni sau RMN+/– SC pentru 1 sau 2 regiuni) decontate de CNAS la diagnostic şi, ulterior, la 2-3 luni2. Realizarea unei analize din care să reiasă oportunitatea realizării unei examinări PET-CT, fiind astfel exclusă realizarea de examinări CT şi RMN pentru diverse segmenteProgramarea fără întârzieri şi finanţarea prioritară a tuturor investigaţiilor necesare monitorizării pacienţilor cu cancer bronhopulmonar conform obiectivelor propuse2023Casa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul Finanţelor
    Obiectivul 6 - Centre acreditate pentru tratamentul integrat, abordul minim invaziv, rezecţii complexe etc.
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Tratamentul integrat este asigurat prin cooperarea serviciilor de pneumologie/bronhologie, anatomie patologică, biologie moleculară, chirurgie toracică, oncologie medicală şi radioterapie.Crearea a 8-10 centre naţionale acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului bronhopulmonar a) Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 20.000 de euro per pacient.b) Criteriile pentru acreditarea unor astfel de centre vor fi elaborate în primul ande către un grup coordonat de Comisia de pneumologie/oncologie/chirurgie toracică.c) Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientului cu cancer bronhopulmonar2023-2025Casa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul Finanţelor
    Obiectivul 7 - Radioterapia cancerelor bronhopulmonare

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Radioterapia se poate face cu următoarele scopuri: curativ sau paliativ. Pe de o parte, radioterapia paliativă a metastazelor (cerebrale, osoase etc.) creşte calitatea vieţii pacienţilor.Pe de altă parte, în boala oligometastatică, radioterapia stereotactică (SBRT - stereotactic body radiotherapy) poate aduce beneficiul de control local şi supravieţuire globală şi reprezintă o alternativă pentru chirurgia metastazelor.1. Respectarea indicaţiilor de tratament concomitent - radiochimioterapie (curativ/preoperator/adjuvant), în funcţie de indicaţia terapeutică2. Pentru respectarea protocoalelor şi a intervalelor între diferite etape de tratament se recomandă înfiinţarea unui centru de radioterapie (minimum un accelerator liniar cu posibilităţi de tratament 3D conformaţional) în fiecare judeţ, ceea ce ar permite eliminarea întârzierilor din cauza dificultăţilor de transport al pacienţilor pentru efectuarea radioterapiei.3. Decontarea serviciului de radioterapie stereotacticăa) Stabilirea criteriilor de selecţie a cazurilor care vor beneficia de SBRTb) Stabilirea criteriilor de acreditare a centrelor de radioterapie care pot efectua/contracta servicii de radioterapie stereotactică2023-2025Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.Ministerul SănătăţiiFurnizorii de servicii paraclinice în contract cu CNAS
    E. Localizare prostatăExpunerea situaţiei:1. Nivel europeanLa nivel european, conform GLOBOCAN 2020, avem următoarele estimări:– incidenţa: 473.344 de noi cazuri diagnosticate, care reprezintă 20,2% din totalul cazurilor noi de cancer la sexul masculin;– mortalitate: 108.088 de decese, care reprezintă 5,5% din totalul deceselor prin cancer în Europa;– este cel mai frecvent cancer la sexul masculin.2. Nivel naţional (date preluate din Cancerul de prostată - Povara bolii, ARPIM):Cancerul de prostată este al doilea cel mai frecvent cancer întâlnit la populaţia masculină după cancerul bronhopulmonar şi a treia cauză de mortalitate prin cancer la bărbaţi după cancerul bronhopulmonar şi colorectal. Lipsa unui program de evaluare a riscului şi depistare precoce pentru cancerul de prostată are impact în numărul relativ mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală.Numărul de cazuri noi de cancer de prostată raportate local se situează în jurul valorii de 2.900 de cazuri şi are o tendinţă uşor crescătoare pentru perioada 2015-2019. De asemenea, rata brută de incidenţă are o valoare uşor crescătoare în perioada 2015-2019, de la 36,3 cazuri noi la 41,2 cazuri noi la 100.000 de bărbaţi. Numărul de cazuri noi estimate de GLOBOCAN pentru anul 2020 este de 8.055 de cazuri, cu 62% mai mult decât cazurile noi raportate în România. De asemenea, rata de incidenţă brută estimată de GLOBOCAN este de 86,1 cazuri noi la 100.000 de persoane cu peste 55% mai mare decât rata de incidenţă brută locală^4.^4 GLOBOCAN 2020; https://gco.iarc.fr/.
    Incidenţa cancerului de prostată creşte proporţional cu vârsta, rata de incidenţă triplându-se după vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri noi de cancer de prostată sunt întâlnite la intervalul de vârstă 70-84 de ani, cu un maxim al incidenţei înregistrat la grupa de vârstă 75-79 de ani. Pe intervalul 45-79 de ani, incidenţa cancerului de prostată creşte brusc/exponenţial de la o rată de aproximativ 3 cazuri noi la 100 de mii de bărbaţi pentru grupa de vârstă 45-49 de ani până la 218 cazuri noi la 100 de mii de bărbaţi pentru grupa de vârstă 75-79 de ani.Anual mor peste 2.300 de bărbaţi din cauza cancerului de prostată. În perioada 2015-2019, numărul mediu de decese şi rata de mortalitate aferentă au o tendinţă relativ constantă.Numărul de ani de viaţă pierduţi din cauza decesului prematur prin cancer de prostată a crescut în perioada 2015-2018 de la o rată de 257 de ani la 100 de mii de bărbaţi până la 292 de ani la 100 de mii de bărbaţi. În anul 2019, rata a scăzut uşor până la 281 de ani pierduţi la 100 de mii de bărbaţi. În medie, într-un an, în perioada analizată se pierd prematur aproximativ 3 ani de viaţă la 1.000 de bărbaţi adulţi din cauza decesului prin cancer de prostată (sursa: Cancerul de prostată, Povara bolii, ARPIM).Obiectivul 1 - Mortalitatea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    2.345 de pacienţi anualScădere cu 5%/ana) Diagnosticare precoceb) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timpc) Organizarea şi operaţionalizarea unui registru naţionald) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de diagnostice) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (accidente, incidente intraoperatorii, complicaţii precoce şi tardive, rata de reintervenţii, rata rezultatelor oncologice şi funcţionale)f) Implementarea unui program naţional de screeningg) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicale202320232023202320232023
    		Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorInstitutul Naţional de Sănătate Publică
    Obiectivul 2 - Stadializarea
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 65% din cancerele de prostată sunt diagnosticate în stadiul IV.Scăderea cu 20% a proporţiei cancerelor diagnosticate în stadiul IV.a) Diagnosticul precoceb) Interpretarea rezultatului histopatologic şi plasarea în arii de risc de recidivăc) Determinarea de biomarkeri ca factori de prognosticd) Realizarea investigaţiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeuticee) Implementarea unui program naţional de screening2023Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 3 - Program naţional de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program naţional pentru screeningul cancerului de prostată, cu toate că reprezintă a 3-a cauză de mortalitate prin cancer la bărbat. Prin diagnosticul precoce şi utilizarea mijloacelor terapeutice - chirurgie, radioterapie - creşte supravieţuirea şi scad costurile pentru sistemul de sănătate.Crearea unui program naţional de screeningMinisterul Sănătăţii, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, va concepe şi implementa un program naţional de screening pentru cancerul de prostată, care să fie complet funcţional începând cu data de 1 ianuarie 2024.2023Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate Publică
    Obiectivul 4 - Introducerea testării genetice şi a unor investigaţii paraclinice, decontarea acestor testări în situaţii clar stabilite
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerului prostatic.Decontarea testării pentru: Prostate Health Index (PHI) test, PCA3 marker/SelectMDX/Mi Prostate score (MiPS)/ExoDX, TMPRSS2-ERG fusiona) Realizarea unor criterii clare pentru testarea genetică şi genomică comprehensivă a pacientului oncologic, pentru panelul de gene menţionate în obiectivb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie, pentru finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensivec) Decontarea testării genetice pentru genele BRCA 1 şi 2, în vederea administrării tratamentului personalizatd) Decontarea rezonanţei magnetice multiparametrice (IRMmp)2023202320232023Ministerul Sănătăţii
    Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Monitorizarea pacientului cu cancer de prostată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. În prezent, în timpul tratamentului oncologic evaluările imagistice se fac la 6 luni.a) În timpul tratamentului oncologic, evaluări imagistice (CT+/– SC pentru 3 regiuni sau RMN+/– SC pentru 1 sau 2 regiuni) şi evaluări de biopsie prin fuziune, decontate de CNAS la diagnostic şi, ulterior, la 3 lunib) Respectarea indicaţiilor de tratament curativ sau adjuvant - tratament chirurgical, tratament noninvaziv cu folosirea de high intensity focused ultrasound, radioterapie, hormonoterapie sau chimioterapie, în funcţie de indicaţia terapeuticăc) Pentru respectarea protocoalelor şi a intervalelor între diferite etape de tratament se recomandă înfiinţarea unui centru de radioterapie (minimum un accelerator liniar cu posibilităţi de tratament 3D conformaţional) în fiecare judeţ, ceea ce ar permite eliminarea întârzierilor din cauza dificultăţilor de transport al pacienţilor pentru efectuarea radioterapieia) Programarea fără întârzieri şi finanţarea prioritară a tuturor investigaţiilor necesare monitorizării pacienţilor cu cancer prostatic, conform obiectivelor propuseb) Stabilirea criteriilor de selecţie a cazurilor care vor beneficia de RTE/brahiterapie pentru leziunile prostatice, determinările secundare ale cancerului de prostată20232023Casa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul SănătăţiiFurnizorii de servicii paraclinice în contract cu CNAS
    2. Radioterapia se poate face cu următoarele scopuri: curativ sau paliativ. Pe de o parte, radioterapia paliativă creşte calitatea vieţii pacienţilor. Pe de altă parte, în boala oligometastatică, radioterapia externă, pentru cazuri selecţionate de pacienţi, poate aduce beneficiul de control local şi supravieţuire globală atunci când se asociază tratamentului chirurgical sau sistemic. RTE este o alternativă pentru chirurgia metastazelor la pacienţii cu contraindicaţii medicale pentru chirurgie sau care refuză intervenţia operatorie.d) Decontarea serviciului de radioterapie şi brahiterapiec) Stabilirea criteriilor de acreditare a centrelor de radioterapie care pot efectua/contracta servicii de radioterapie externă/brahiterapie
    Obiectivul 6 - Centre acreditate pentru tratamentul cancerului de prostată
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    1. Lipsa unor centre acreditate pentru tratamentul chirurgical al cancerului prostatic (CP)Pacienţii cu indicaţie de excizie a prostatei trebuie îndrumaţi către centre de referinţă, carepot lua în discuţie tratamentul chirurgical cu intenţie de radicalitate (prostatectomia radicală) sau, pentru un număr limitat de cazuri, prostatectomia de salvare (după radioterapie cu intenţie de radicalitate), prostatectomia în boala oligometastatică.2. Rata foarte mică de implementare a chirurgiei minim invazive1. Crearea a 3-5 centre naţionale acreditate pentru tratamentul integrat al cancerului prostatic2. Creşterea ratei de implementare a chirurgiei minim invazive şi chirurgiei robotice sau a chirurgiei robotice asistate laparoscopica) Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu
    10.000 de euro per pacientb) Criteriile pentru acreditarea unor astfel de centre vor fi elaborate în primul ande către un grup coordonat de comisia de specialitate a MSc) Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientuluia) Crearea unei acţiuni prioritare care să asigure finanţarea suplimentară cu 5.000 de euro per pacientb) Criteriile pentru acreditarea unor astfel de centre vor fi elaborate de către un grup coordonat de comisia de specialitate din cadrul MSc) Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientului cu cancer de prostată    		2023-20242023-2024Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul Sănătăţii
    F. Cancerele hematologicea) Leucemiile acuteLeucemiile acute reprezintă bolile cu prognosticul cel mai sever dintre toate bolile hematologice maligne. Conform datelor publicate de National Cancer Institute (USA), https://seer.cancer.gov/, în leucemia acută limfoblastică (LAL) se estimează 5.690 de cazuri noi/an (0,3% din toate cancerele), cu o rată de supravieţuire la 5 ani de 69,9%. În leucemia acută mieloidă (LAM) se estimează 20.240 de cazuri noi/an (1,1% din toate cancerele), cu o rată de supravieţuire la 5 ani de 29,5%. În Uniunea Europeană, incidenţa este 5-8 cazuri noi de LAM/100.000 locuitori/an.În România nu există o situaţie exactă despre incidenţa şi mortalitatea în bolile hematologice şi nu există registre funcţionale oficiale care să furnizeze aceste informaţii.GLOBOCAN raportează în România, în martie 2021, aproximativ 1.900 de cazuri noi pentru anul 2020 pentru leucemie, fără să facă distincţia între formele acute şi cronice, mieloide sau limfoide. De asemenea, numărul de decese corespunzător anului 2020 este 1.277, cel mai probabil atribuit cazurilor de leucemie acută.Singurele informaţii valide sunt cele oferite de Societatea Română de Hematologie prin Grupul de Lucru pentru Leucemii Acute/Sindroame Mielodisplazice. Cele mai recente date sunt cele prezentate la întâlnirea din mai 2019 de la Bucureşti. Au fost analizate datele despre pacienţii diagnosticaţi cu leucemie acută (LAL şi LAM) în 2018, acestea fiind primite din 14 centre, şi anume: Arad, Bucureşti (Colţea, Colentina, Fundeni, SUUB), Brăila, Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu, Timişoara. În urma analizei au rezultat următoarele:(i) numărul pacienţilor diagnosticaţi în 2018 - aproximativ 684, din care aproximativ 250 sunt pacienţi cu leucemie acută eligibili pentru transplant med;(ii) mortalitatea este între 54% şi 85%. Această mortalitate este mult peste media europeană/USA;(iii) cauze de mortalitate raportate: pe primul loc, sepsis, iar pe locul doi, complicaţii hemoragice şi boală necontrolată/progresivă.Mai mult, pacienţii cu leucemie acută sunt pacienţi fragili, cu imunodepresie severă, cu perioade de aplazie prelungită, şi, ideal, îngrijirea acestor pacienţi trebuie făcută în camere sterile, cu flux laminar (recomandări din UK şi Franţa). Niciun centru de hematologie din România nu dispune de camere sterile pentru pacienţii cu leucemie acută; majoritatea centrelor deţin un număr redus de rezerve pentru izolarea pacienţilor cu neutropenie severă prelungită. Acest lucru creează dificultăţi serioase în izolarea pacienţilor cu portaj cu bacterii multirezistente.De asemenea, toate centrele dispun de laborator de microbiologie de rutină, dar niciun centru nu are acces, în timp real, la investigaţii complexe (de exemplu, tipizare moleculară a fungilor). Acest lucru limitează terapia ţintită în anumite infecţii severe.
    b) Sindroamele mielodisplaziceSindroamele mielodisplazice sunt afecţiuni maligne întâlnite la populaţia adultă, în special la vârstnici. Sunt forme heterogene din punct de vedere clinic, cu risc variabil de transformare în leucemie acută. Nu există un registru naţional de sindroame mielodisplazice, astfel că nu se cunoaşte incidenţa reală a acestei afecţiuni în ţara noastră. Conform Ghidurilor ESMO 2021, vârsta medie la diagnostic este de 70 de ani, sub 10% având sub 50 de ani. Incidenţa bolii este de 4 cazuri/100.000 de locuitori/an, cu creştere la 40-50 de cazuri/100.000 pentru pacienţii de 70 de ani. Diagnosticul acestor pacienţi este unul complex şi necesită investigaţii de înaltă performanţă: examen citogenetic, biologie moleculară, imunofenotipare, NGS (next-generation sequencing). Examenul citogenetic şi biologia moleculară sunt disponibile în Bucureşti (Institutul Clinic Fundeni, laboratoare private), Iaşi şi Cluj, iar NGS este o tehnică complexă care nu este accesibilă de rutină şi care în prezent nu este decontată de CNAS. Aceste investigaţii sunt utile deoarece stabilesc scoruri prognostice care permit alegerea terapiei potrivite, în principal stabilirea indicaţiei de transplant allogeneic, singura terapie cu intenţie curativă.În ceea ce priveşte tratamentul acestor pacienţi, opţiunile terapeutice sunt de la tratament substitutiv la terapii noi (agenţi hipometilanţi, lenalidomidă, romiplostim şi eltrombopag, doi agonişti ai receptorilor de trombopoietină) sau chimioterapie de tip leucemie acută şi transplant medular allogeneic.c) Limfoamele maligneNu există o situaţie exactă despre incidenţa şi mortalitatea în bolile hematologice. Societatea Română de Hematologie a demarat un registru pentru limfomul Hodgkin în care, începând cu 2019, au fost raportate 614 cazuri din 57 de centre. Deocamdată nu există o înregistrare completă a tuturor cazurilor.Datele furnizate de ultima actualizare a GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 263 de cazuri noi/an cu 55 de decese, cu prevalenţa la 5 ani de 961 de cazuri noi, însemnând 5 cazuri/100.000 de locuitori.Pentru limfoamele non-Hodgkin (42 de entităţi diagnostice de limfoame cu celule B, 27 de entităţi diagnostice cu celule T şi NK, 6 entităţi diagnostice - limfoproliferări posttransplant - conform clasificării OMS a tumorilor ţesuturilor hematopoietice şi limfoide).În România nu există în acest moment un registru funcţional care să furnizeze informaţii despre limfoamele non-Hodgkin. Datele furnizate de GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 1.909 cazuri noi cu 789 decese, cu prevalenţa la 5 ani de 5.792 de cazuri noi, însemnând 30,11 cazuri/100.000 locuitori pentru toate tipurile de limfoame non-Hodgkin.Din păcate, majoritatea pacienţilor cu limfoame maligne ajung la medicul specialist în stadii avansate, tendinţă accentuată în ultimii doi ani pe fondul situaţiei particulare impuse de pandemia de COVID-19. Depistarea, cel puţin parţială, a cazurilor în stadii precoce poate fi realizată prin examinare clinică şi paraclinică uzuală periodică de către medicii de familie, cu îndrumarea către specialist a cazurilor cu suspiciune.d) Mielomul multipluNu există o situaţie exactă despre incidenţa şi mortalitatea în bolile hematologice. Pentru mielomul multiplu, Societatea Română de Hematologie a demarat un registru naţional, începând cu anul 2019, unde au fost incluse 500 de cazuri din 7 centre universitare (Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar Colţea, SUUV, IRO Iaşi, IO Cluj, Spitalul Universitar Cluj, Spitalul Clinic Judeţean Craiova, Spitalul Judeţean Sibiu, Spitalul Clinic Judeţean Timiş). Nu există încă o înregistrare completă a cazurilor.
    Datele furnizate de ultima actualizare a GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 880 de cazuri noi/an. Considerăm acest număr supraevaluat şi estimăm un număr mai mic, în jur de 500 de cazuri noi/an în România din cauza subdiagnosticării.În România, majoritatea cazurilor de mielom multiplu se prezintă la medicul hematolog în stadii avansate din cauza diagnosticării târzii. Această întârziere este cauzată, în principal, de lipsa includerii electroforezei proteinelor serice în lista analizelor anuale de screening la 3 ani recomandate de către medicii de familie pacienţilor. Această analiză nu este decontată de către CNAS pe lista analizelor gratuite anuale.De asemenea, pentru diagnosticul mielomului multiplu, în prezent, în multe spitale din România nu poate fi efectuată gratuit electroforeza proteinelor serice cu dozări de imunoglobuline (Ig A, Ig G, Ig M) şi dozări ale lanţurilor uşoare libere (free kappa şi free lambda) şi a imunofixării proteinelor serice, care sunt obligatorii pentru diagnosticul corect şi stabilirea răspunsului la tratament.În România există doar un centru public (Institutul Clinic Fundeni) care efectuează testul FISH (din măduvă) pentru pacienţii cu mielom multiplu. Această analiză este recomandată standard în toate ghidurile pentru pacienţi deoarece precizează factorii de risc citogenetic (cu prognostic negativ sau bun), în funcţie de care se alege conduita terapeutică viitoare.În multe spitale nu este posibilă efectuarea examinării „CT whole body low dose“, investigaţie standard recomandată de toate ghidurile internaţionale şi naţionale, medicii fiind nevoiţi să efectueze doar teste radiologice tip radiografie simplă, examinare care poate pierde 50% din leziuni.    e) Sindroamele mieloproliferative croniceNu există o situaţie exactă despre incidenţa şi mortalitatea în sindroamele mieloproliferative cronice. Acestea sunt: leucemia mieloidă cronică şi neoplaziile mieloproliferative BCR-ABL negative (trombocitemia esenţială - TE, policitemia vera - PV, mielofibroza primară - MP).Pentru leucemia mieloidă cronică, în România nu există în acest moment un registru funcţional care să furnizeze informaţii clare despre incidenţă şi mortalitate. În Europa, incidenţa raportată este de 1-2 cazuri/100.000 persoane/an. O raportare independentă estimează 148 de cazuri noi/an în ţara noastră.Pentru neoplaziile mieloproliferative BCR-ABL negative nu există în acest moment, în România, un registru funcţional. În Europa, incidenţa raportată este de 0,8/100.000 persoane/an la MP, 1,8/100.000 persoane/an la PV şi 1,5/100.000 persoane/an la TE. O raportare independentă estimează 483 de cazuri noi/an în ţara noastră (din care 140 MP, 184 PV, 150 TE). Datele din România nu au putut fi extrase din GLOBOCAN, deoarece leucemiile sunt raportate global.Pentru majoritatea pacienţilor cu sindroame mieloproliferative cronice, suspiciunea de diagnostic se realizează prin examen clinic şi investigaţii de rutină periodice efectuate de către medicii de familie, iar pentru diagnostic este necesară îndrumarea către specialist a cazurilor cu suspiciune. Existenţa unui program de efectuare a investigaţiilor paraclinice periodice şi punerea în aplicare cu stricteţe a acestui program de screening ar duce la diagnosticarea precoce a pacienţilor cu sindroame mieloproliferative cronice.f) Sindroame limfoproliferative croniceNu există o evidenţă a cazurilor de sindroame limfoproliferative şi nu există registre ale sindroamelor limfoproliferative.GLOBOCAN raportează în martie 2021 aproximativ 1.900 de cazuri noi pentru anul 2020, pentru leucemie, fără să facă distincţia între formele acute şi cronice, mieloide sau limfoide. De asemenea, numărul de decese corespunzător anului 2020 este 1.277, cel mai probabil atribuit cazurilor de leucemie acută. Prevalenţa pe 5 ani este de 27,37 la 100.000 de locuitori.Statisticile din alte ţări raportează o incidenţă medie a leucemiei limfocitare cronice (LLC) de 4,2 la 100.000 de locuitori/an. În România avem date indirecte din anumite comunicări ştiinţifice, pe baza colectării numărului de analize de diagnostic prin imunofenotipare (2011, Hematologica, abstract no. 1578), când am raportat incidenţa de 4,0559: 100.000 locuitori din 3.476.357 de locuitori corespunzători regiunilor din care au fost trimise probele de diagnostic. S-au primit probe din judeţele Bucureşti/Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Galaţi, Vrancea, Covasna, Prahova, Braşov, Argeş, Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Timişoara, Arad, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare. Lipsesc cazurile de limfom limfocitic, care nu sunt diagnosticate prin imunofenotipare. Din analiza anuală a cazurilor diagnosticate prin imunofenotipare s-a constatat pe aceleaşi regiuni, excluzând Moldova, un număr de aproximativ 450 de cazuri noi confirmate în perioada 2018-2019, incluzând toate stadiile, internate cu limfocitoză monoclonală B. Extrapolând datele la populaţia ţării, putem estima un număr de aproximativ 800-1.000 de cazuri noi de LLC pe an, corespunzând la incidenţa de 4,44-5,55 la 100.000 de locuitori/an.
    Nu există nicio informaţie legată de rata de mortalitate specifică pentru pacienţii cu LLC, de rata de pacienţi trataţi, tipurile de tratament şi supravieţuirea fără progresie a acestora, date care sunt necesare aprecierii managementului pacientului cu LLC în România. Aceste date extrem de utile ar putea fi obţinute dintr-un registru naţional de boală.Terapiile disponibile în România pentru pacienţii cu LLC corespund recomandărilor ghidurilor europene în proporţie de peste 90%, existând posibilitatea de a utiliza terapiile noi cu indicaţiile noi aprobate la nivel european.Diagnosticul prin imunofenotipare şi necesitatea de a evalua prognostic pacienţii în vederea alegerii terapiei, prin identificarea factorilor genetici de risc, sunt posibile pentru toate liniile de tratament conform ghidurilor europene în proporţie de circa 90%, prin suportarea acestor teste de către companiile farmaceutice.    Obiective specificeObiectivul 1 - Centre regionale de diagnostic şi tratament al leucemiilor acute pentru adulţi şi copii
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    De departe cea mai importantă problemă în îngrijirea pacienţilor cu leucemie acută este cea reprezentată de infrastructura spitalelor, deoarece avem spitale vechi, cu fluxuri necorespunzătoare. Un pacient cu leucemie acută trebuie să beneficieze de cameră sterilă sau cel puţin de o cameră curată, pentru un singur pacient, cu grup sanitar propriu şi personal bine pregătit.Construirea, dezvoltarea şi dotarea a 6 centre regionale de diagnostic şi tratament al leucemiilor acute la adulţi şi copii care să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor, cu personal dedicat; aceste centre trebuie să fie comune pentru pacienţii adulţi şi copii deoarece infrastructura de diagnostic şi tratament este identică.a) Realizarea unui ghid pentru operaţionalizarea acestor centre (organizarea fluxurilor de pacienţi, realizarea structurii clinice şi a nevoii de resurse umane etc.)b) Atragerea de fonduri europene din Planul european de combatere a cancerului, în vederea realizării obiectivului propus2023-2026Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 2 - Programe naţionale de screening
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În România nu există un program de screening pentru limfoamele maligne, pentru mielomul multiplu şi nici pentru sindroamele mieloproliferative cronice şi limfoproliferative cronice. Din această cauză, majoritatea pacienţilor ajung la medicul specialist în stadii tardive ale bolii.1. Crearea unui program naţional de screening pentru depistarea timpurie a limfoamelor maligne2. Crearea unui program naţional de screening pentru depistarea timpurie a mielomului multiplu3. Crearea unui program naţional de screening pentru depistarea timpurie a sindroamelor mieloproliferative cronice4. Crearea unui program naţional de screening pentru depistarea timpurie a sindroamelor limfoproliferative croniceMinisterul Sănătăţii, împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, va concepe şi implementa programe naţionale de screening, în conformitate cu obiectivele propuse, care să fie funcţionale începând cu 1.01.2024.2023Ministerul Sănătăţii,Institutul Naţional de Sănătate Publică
    G. Cancerele pediatriceDiagnosticul de cancer are un impact major asupra oricărei persoane, dar atunci când este vorba despre un copil impactul este devastator. După un asemenea diagnostic urmează foarte multe întrebări, principala întrebare fiind „Se va face bine copilul meu?“. O altă întrebare este dacă acel copil poate fi tratat în România.Trebuie precizat de la început că tratarea cancerelor pediatrice nu este întotdeauna similară cu tratarea cancerelor adultului. Oncohematologia pediatrică este specialitatea care se ocupă cu acest lucru şi are expertiza necesară pentru a asigura un diagnostic şi un tratament eficient.În foarte multe ţări, cancerul pediatric este tratat în centre dedicate, în centre pentru tratarea cancerelor copiilor. În cadrul acestor centre activează specialişti care pot asigura o expertiză completă şi complexă în vederea diagnosticării şi instituirii tratamentului medical adecvat tuturor pacienţilor copii.În România, în fiecare an, peste 400 de copii sunt diagnosticaţi cu diverse tipuri de cancer, în special leucemii şi limfoame, care acoperă aproape 50% din cazurile nou-diagnosticate. Din nefericire, peste 200 de copii ajung la medicul specialist de oncologie pediatrică în stadii avansate, uneori tardive ale bolii, atunci când rezultatul terapeutic nu mai este unul favorabil.În anul 2010, Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică a lansat Registrul naţional al cancerelor la copil în România, iar din anul 2019 este membru al ENCR (European Network of Cancer Registries), organism care funcţionează în cadrul Joint Research Center al Comisiei Europene.Obiective specifice
    Obiectivul 1 - Conectarea oncohematologiei pediatrice româneşti la marile platforme europene de asistenţă medicală şi cercetare
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    În prezent, nicio unitate medicală din România nu este membru plin al Reţelei europene de referinţă în cancerele pediatrice (ERN PaedCan), numai două centre de oncohematologie pediatrică fiind parteneri afiliaţi ai reţelei. Participarea în reţeaua ERNPaedCan ca membru plin presupune întrunirea criteriilor specifice de dotare, funcţionare şi acces la investigaţiile şi terapiile pentru diferitele localizări (https://ec.europa.eu/health/european-reference-networks/work-erns_en ) necesare pentru implementarea standardelor clinice europene de practică (ESCP) în oncohematologia pediatrică (https://paedcan.ern-net.eu/the-escp-project/).Recunoaşterea şi implementarea de către autorităţile naţionale de sănătate a standardelor ESCP este considerată o măsură-cheie pentru eliminarea inegalităţilor între stateleeuropene privind accesul la diagnostic şi tratament pentru toate malignităţile pediatrice, fiind prevăzută şi în Planul european de combatere a cancerului Iniţiativa emblematică 10 „Ajutorarea copiilor cu cancer“ https://ec.europa.eu/commission/ presscorner/detail/en/IP_21_342)Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică realizează Registrul naţional al cancerelor la copil (RNCCR), bază naţională de date care cuprinde toată cazuistica reţelei naţionale de oncohematologie pediatrică începând cu anul 2010. RNCCR este finanţat exclusiv din fonduri nonguvernamentale (din anul 2018 este susţinut material şi logistic cu sprijinul Asociaţiei Dăruieşte Aripi). Din anul 2018, RNCCR a fost acceptat pentru afiliere la ENCR (Reţeaua europeană a registrelor de cancer), beneficiind de asistenţă tehnică şi evaluare din partea ENCR - JRC (Joint Research Center al Comisiei Europene). https://www.encr.eu/registries-networkCancerele pediatrice sunt diferite de cele ale adultului atât din punct de vedere epidemiologic, cât şi biologic. Din perspectiva sănătăţii publice, datorită incidenţei scăzute (sub 5 la 10.000 de locuitori) cancerele pediatrice sunt mai aproape de bolile rare decât de povara caracteristică a îmbolnăvirilor de cancer la adult. Din acest motiv, la nivel european, cancerele pediatrice sunt incluse în iniţiativele pentru boli rare (inclusiv Reţeaua europeană de referinţă pentru boli rare - ERN https://www.eurordis.org/content/ european-reference-networks-erns-towards-providing-better-future), iar organizarea serviciilor şi strategiile de combatere a cancerului la copil prezintă elemente specifice diferite de abordarea clasică la adult. Un program naţional dedicat oncohematologiei pediatrice va asigura abordarea unitară, coerentă şi articulată a tuturor intervenţiilor dedicate cancerelor pediatrice, procese mai clare şi eficiente de alocare şi managementul resurselor şi va facilita operaţional demersul de monitorizare şi evaluare a implementării prezentului plan.1. Dezvoltarea serviciilor de oncohematologie pediatrică pentru integrarea ca membri plini în cadrul Reţelei europene de referinţă pentru cancerele pediatrice ERN Paedcan pentru primele 5 localizări ale cancerului pediatric (leucemii, limfoame, SNC, neuroblastom, ţesuturi moi/tumori renale)2. Optimizarea supravegherii epidemiologice a cancerului pediatric şi participarea la reţelele europene de date (European Cancer Information System) prin intermediul Registrului naţional al cancerelor la copil3. Elaborarea unui program naţional de oncohematologie pediatrică, distinct faţă de programul naţional destinat adulţilor, ca instrument operaţional pentru implementarea coordonată şi articulată a măsurilor destinate combaterii cancerului la copii şi tineria) Dezvoltarea capacităţii de diagnostic şi tratament conform standardelor clinice europene de practică pentru primele 5 localizări ale cancerului pediatric în unităţi medicale din reţeaua de oncohematologie pediatrică din Româniab) Înfiinţarea de compartimente cu camere sterile pentru tratamentul pacienţilor cu leucemii acute/alte afecţiuni asociate cu imunosupresie severăc) Creşterea gradului de captură a cazurilor („completeness“) prin facilitarea fluxurilor de date între RNCCR şi registrele populaţionale regionale, precum şi cu sursele complementare de date (laboratoare de anatomie patologică, DRG, DEPABD din cadrul MAI etc.).d) Elaborarea unui program naţional de oncohematologie pediatrică, distinct faţă de programul naţional destinat adulţilor, fundamentat pe datele Registrului naţional al cancerelor la copil şi pe intervenţiile recomandate prin standardele clinice europene de practică2023-202620232023-2024Ministerul Sănătăţii,Ministerul Finanţelor,Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,societăţile profesionale implicate în elaborarea ghidurilor de diagnostic şi tratament
    Obiectivul 2 - Extinderea testării genetice în cancerele pediatrice
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Există centre de diagnostic în clinicile universitare din ţară în care se realizează diagnosticul morfologic, imunohistochimic, genetică clasică, FISH şi un număr redus de teste moleculare.Nu se face şi nu se decontează testarea genetică prin NGS, cu impact asupra diagnosticului şi prognosticului unor forme de cancer.Posibilităţile sunt heterogene la nivelul centrelor din ţară.1. Extinderea panelului de teste genetice pentru boli hematologice conform normelor actuale de diagnostic, prognostic şi tratament şi completarea lui în funcţie de noile dovezi ştiinţifice2. Extinderea panelului de teste genetice în tumorile solide pediatrice conform recomandărilor actuale din ghidurile pentru diagnostic şi tratament naţionale şi europene (European Standard Clinical Practice) şi completarea lui în funcţie de noile dovezi ştiinţifice3. Dezvoltarea capacităţii de diagnostic genetic şi molecular pentru diagnosticul complex al cancerelor la copil şi asigurarea accesului la testare al pacienţilor pediatrici în România
    		a) Introducerea unor criterii clare pentru testarea genetică şi genomică comprehensivă a pacientului copil oncologic în cadrul Programului naţional de oncohematologie pediatrică, pentru panelul de gene care vor fi stabilite de către comisia de specialitate şi cele care se vor adăuga în funcţie de noile dovezi ştiinţificeb) Extinderea categoriilor beneficiare de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară, finanţarea testării genetice şi imunohistochimice şi a testării genomice comprehensive în cadrul Programului naţional de oncohematologie pediatricăc) Extinderea panelului de teste genetice şi în alte tumori solide pediatrice, conform standardelor actuale de diagnostic, prognostic şi tratament al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing, neuroblastom, rabdomiosarcom, tumori ale sistemului nervos central, retinoblastom) - includerea acestora în Programul naţional de oncohematologie pediatricăd) Dezvoltarea capacităţii de diagnostic genetic şi molecular pentru diagnosticul complex al cancerelor la copil la nivelul a 3 centre pe teritoriul naţional, asigurarea accesului la testare prin intermediul Programului naţional de oncohematologie pediatrică.202320232023-2025Ministerul Sănătăţii,Ministerul Finanţelor,Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,societăţile profesionale implicate în elaborarea ghidurilor de diagnostic şi tratamentMinisterul Sănătăţii,Ministerul Finanţelor,Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,societăţile profesionale implicate în elaborarea ghidurilor de diagnostic şi tratamentMinisterul Sănătăţii,CNAS
    Obiectivul 3 - Radioterapia cancerelor pediatrice
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un centru de radioterapie cu proton în România şi nici în Europa de Sud Est.Radioterapia cu protoni are cel mai bine documentate beneficii şi, pentru patologia oncologică pediatrică, cel mai favorabil raport cost-eficienţă, cu avantaje mari faţă de cele mai moderne tipuri de radioterapie cu fotoni, prin reducerea semnificativă a efectelor secundare la distanţă ale iradierii. Cu cel mai mare număr de cazuri pediatrice eligibile (exceptând Turcia), România poate deveni un hub tehnologic în regiune.• https://www.ptcog.ch/index.php/facilities-in-operation• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26828647/• https://cco.amegroups.com/article/view/11097/11904• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7066938/Nu se realizează procedura de iradiere corporală totală.1. Înfiinţarea unui centru de radioterapie cu protoni, cu asigurarea accesului gratuit pentru cazurile pediatrice eligibile2. Asigurarea accesului pacienţilor pediatrici la procedura de iradiere corporală totală, asociată transplantului medular alogenica) Stabilirea criteriilor de selecţie a cazurilor care vor beneficia de radioterapie cu protonib) Stabilirea procedurii de evaluare/acreditare a centrului de radioterapie cu protoni care poate efectua/contracta servicii de acest tip.Decontarea de către CNAS a procedurii de iradiere corporală totală, asociată transplantului medular alogenic prin Subprogramul 5 de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, realizată în regim de spitalizare de zi2023-2025
    2023    		Ministerul Sănătăţii,Ministerul Finanţelor,Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,societăţile profesionale implicate în elaborarea ghidurilor de diagnostic şi tratamentMinisterul Sănătăţii,Ministerul Finanţelor,Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,societăţile profesionale implicate în elaborarea ghidurilor de diagnostic şi tratament
    Obiectivul 4 - Acces continuu şi adecvat la medicaţia oncologică pediatrică prevăzută de protocoalele terapeutice actuale
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    România este în topul ţărilor Europene cu cel mai mare număr şi cele mai frecvente episoade de lipsă a unor medicamente esenţiale în tratamentul cancerelor pediatrice.• https://www.annalsofoncology.org/ article/S0923-7534(20)43223-5/fulltext• https://www.who.int/publications/ i/item/WHO-MHP-HPS-EML-2021.03În prezent, la nivelul Uniunii Europene are loc revizuirea politicilor medicamentului şi a mecanismelor/procedurilor pentru a asigura accesul universal al cetăţenilor la medicamente în boli rare şi de uz pediatric https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/229871/Summary%20BECA%20hearing%20equal%20access% 202021.01.28.pdfÎn prezent, medicaţia off-label nu poate fi utilizată în oncohematologia pediatrică.
    		1. Asigurarea disponibilităţii continue şi suficiente pentru medicamentele oncologice prevăzute de protocoalele actuale de tratament în cancerele pediatrice2. Participarea la iniţiativele şi mecanismele europene privind medicamentele orfane de uz pediatric3. Îmbunătăţirea accesului pacienţilor oncologici pediatrici din România la medicaţiile „off-label“a) Asigurarea prin Programul naţional de oncohematologie pediatrică a disponibilităţii continue şi suficiente pentru medicamentele oncologice (cel puţin la nivelul medicamentelor oncologice esenţiale din Lista OMS pediatrică Ed 8a (2021)b) Adoptarea procedurilor şi aderarea promptă la mecanismele europene pentru prevenirea/contracararea lipsei medicamentelor oncologice pediatricec) Amendarea cadrului normativ şi asigurarea cadrului operaţional - comisie dedicată la nivelul MS/CNAS sau chiar Tumor Board care să analizeze şi să aprobe utilizarea offlabel a unor medicamente la pacientul cu afecţiuni oncohematologice pediatriced) Corelarea legislaţiei în domeniu, astfel încât medicul specialist oncohematolog pediatru să poată trata pacientul până la vârsta de 26 de ani20232023-20262023Ministerul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de SănătateMinisterul SănătăţiiMinisterul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Dezvoltarea de servicii de oncohematologie pediatrică integrate multidisciplinar pentru toate etapele parcursului clinic, prin aplicaţii inovative ale tehnologiei informaţiei

    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Cancerele pediatrice sunt boli rare, iar la nivelul ţării există un număr restrâns de unităţi medicale cu capacitate de diagnostic şi tratament pentru aceste malignităţi (concentrate în 8 judeţe), în timp ce distribuţia geografică a cazurilor acoperă teritoriul întregii ţări.În plus, rareori sunt disponibile toate domeniile de expertiză/ tehnologiile necesare în cadrul aceleiaşi unităţi medicale şi uneori chiar la nivelul aceleiaşi localităţi. Din acest motiv, capacitatea de a integra servicii multidisciplinare, multiinstituţionale şi în locaţii geografice multiple întro singură echipă care să acopere fără sincope întreg parcursul clinic al pacientului de la diagnostic şi tratament, monitorizarea intraterapeutică şi imediat postterapeutică, monitorizarea la distanţă a supravieţuitorului, precum şi asigurarea serviciilor tranziţiei copil-adult este esenţială şi în totală concordanţă cu obiectivele actuale ale Planului european de combatere a cancerului (Iniţiativa emblematică 10: „Ajutorarea copiilor cu cancer“, v. https://ec.europa.eu/commission/ presscorner/detail/en/IP_21_342).Monitorizarea pacientului oncologic pediatric după încheierea tratamentului specific se realizează conform protocoalelor terapeutice pe o perioadă de minimum 5 ani.După acest interval supravegherea trebuie continuată conform ghidurilor clinice pentru monitorizarea supravieţuitorilor (https://link.springer.com/article/10.1007/s11764-019-00795-5) pe durata întregii vieţi.Lipsa unor centre comprehensive de evaluare a complicaţiilor tardive ale chimioterapiei, radioterapiei, imunoterapiei şi transplantului are ca efect creşterea morbidităţii supravieţuitorilor cancerului pediatric.În prezent, în România nu se asigură tranziţia către asistenţa oncologică a adultului.Studii de supravieţuire din ultimele două decenii din SUA şi Europa (realizate sub egida Institutului Naţional de Cancer din SUA, în cadrul programelor de cercetare ale Comisiei Europene: JARC, ExPO-r-Net, RARECARE, ENCCA-PANCARE şi de către Grupul de lucru comun ESMO-SIOPE) au arătat că pentru această categorie de vârstă progresele supravieţuirii în cancer înregistrate în ultimii 30 de ani au fost mai mici decât cele la copii, precum şi la adulţii de vârste mai înaintate.https://www.mdpi.com/2072-6694/ 13/16/3956/htmAlături de particularităţile biologice, un rol major îl deţine un complex de factori - legat de nevoi specifice neacoperite în organizarea asistentei oncologice: lipsa multidisciplinarităţii (mai ales tandemul oncolog pediatru - oncolog adult), accesul scăzut la trialuri clinice, lipsa suportului psihosocial specific.Din acest motiv Oncologia adolescentului şi adultului tânăr („AYA Oncology“) a devenit astăzi un domeniu specific recunoscut în asistenţa oncologică, fiind una dintre priorităţile Planului strategic european pentru cancerul la copii şi adolescenţi al SIOPE, cu obiectivul de a dezvolta servicii integrate copil-adult, inclusiv prin promovarea iniţiativelor naţionale pentru înfiinţarea de compartimente dedicate, care să furnizeze asistenţa multidisciplinară şi suportul psihosocial specific în cadrul serviciilor de oncologie.1. Dezvoltarea de tumor boards (faţă în faţă, virtuale şi mixte) adecvate pentru specificul oncohematologiei pediatrice2. Dezvoltarea unei reţele de asistenţă de proximitate pentru monitorizarea intra- şi postterapeutică a pacienţilor oncologici pediatricia) Crearea cadrului normativ şi operaţional pentru înfiinţarea şi funcţionarea de reţele multidisciplinare şi multiinstituţionale, configurate în funcţie de nevoile pacientului, la nivel local, naţional sau transfrontalier
    b) Dezvoltarea şi validarea sistemelor de suport digital pentru furnizarea serviciilor în cadrul tumor boards pediatricec) Extinderea/reconfigurarea acoperirii teritoriale cu furnizori de servicii de monitorizare şi asistenţă a pacienţilor cu cancere pediatrice în plan local/regionald) Dezvoltarea şi validarea sistemelor de suport digital pentru furnizarea serviciilor în echipe la distanţă, sub coordonarea medicului curant oncohematolog pediatru (aplicaţii de tip telemedicină)e) Asigurarea integrării asistenţei medicale de specialitate cu serviciile conexe (suport psihosocial, recuperare-reabilitare etc)    		2023-20242023-20252023-2025Ministerul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de SănătateSROHPMinisterul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de SănătateSROHPMinisterul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de SănătateSROHP
    3. Dezvoltarea serviciilor de monitorizare multidisciplinară pe termen lung a supravieţuitorilor cancerului în copilărie4. Dezvoltarea de servicii colaborative pentru cancere la adolescenţi şi adulţi tineri în cadrul unităţilor medicale de oncologief) Dezvoltarea unei reţele de servicii de monitorizare multidisciplinară pe termen lung a supravieţuitorilor cancerului pediatric (status clinic, efecte secundare tardive, calitatea vieţii): atribuţii si competenţe; resurse umane şi dotări; examinări clinice şi paraclinice decontate conform recomandărilor ghidurilor clinice în vigoareg) Dezvoltarea de servicii colaborative pentru cancere la adolescenţi şi adulţi tineri - furnizate la nivelul unor „compartimente/secţii“ de adolescent şi adult tânăr, cu dublă competenţă (oncologie pediatrică - oncologie adulţi), organizate la nivelul instituţiilor medicale
    h) Revizuirea normativelor de resurse umane în oncohematologia pediatricăi) Corelarea şi amendarea cadrului normativ, astfel încât secţiile de oncohematologie pediatrică să poată trata pacientul până la vârsta de 26 ani, precum şi acordarea de asistenţă de specialitate în oncohematologia pediatrică în cancerele pediatrice diagnosticate la vârsta adultă    		2023Ministerul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    H. Cancere rareConceptul de cancere rare a fost introdus în SUA de către Institutul Naţional de Cancer. Un cancer rar este definit ca un cancer care afectează mai puţin de 6 la 100.000 de persoane pe an. Se estimează că 5,1 milioane de persoane trăiesc cu un cancer rar în Europa şi peste 200 de tipuri de cancere rare, grupate în 12 „familii“ (sursa: RARECARENet).Cu 650.000 de diagnostice noi de cancere rare anual şi aproximativ 5,1 milioane de persoane din UE care trăiesc cu un cancer rar, cancerele rare afectează un număr mare de cetăţeni europeni, fapt care constituie în continuare o provocare pentru sănătatea publică (diagnosticarea târzie, lipsa expertizei clinice, accesul insuficient şi inegal la terapii, în cazul în care există terapii, precum şi absenţa unor registre cu pacienţii).În acest context sunt necesare mai multe măsuri pentru a asigura diagnosticarea în primele stadii şi sprijinirea cercetării şi inovării pentru a înţelege formele rare de cancer şi pentru a dezvolta tratamente inovatoare, îmbunătăţind astfel standardele de îngrijiri, dar şi accesul pacienţilor la terapiile respective.În România, cancerele rare reprezintă provocări deosebite pentru toţi specialiştii implicaţi în diagnosticul şi tratamentul acestora, din cauza diagnosticului tardiv sau incorect. Pacienţii afectaţi de cancere rare împărtăşesc provocările legate de raritatea şi natura neobişnuită a bolii lor şi toate consecinţele acesteia asupra vieţii unui pacient şi a familiei sale, şi anume: – dificultate în accesarea unui diagnostic precis;– dificultate în accesarea de îngrijiri de înaltă specializare;– lipsa cercetării în comparaţie cu cancerele mai frecvente; – lipsa registrelor;– puţine studii clinice;– pacienţii afectaţi de un cancer rar se simt izolaţi şi singuri; – o calitate a vieţii mult redusă. Familiile pacienţilor sunt, de asemenea, afectate.
    – Prin urmare, pacienţii care trăiesc cu cancere rare merită o atenţie mai mare în ceea ce priveşte sprijinul, informaţiile, accesul la terapii şi îngrijirea medicală de specialitate.    Datorită specificităţii şi provocărilor cu care se confruntă pacienţii şi îngrijitorii acestora, cancerele rare trebuie recunoscute ca un domeniu de acţiune clar, atât în Planul naţional de boli rare, cât şi în Planul naţional de combatere a cancerului, prin:– includerea cancerelor rare la adulţi şi copii în toate obiectivele şi activităţile Planului naţional de combatere a cancerului;– România va include recomandările prevăzute în Agenda Rare 2030 pentru cancer şi le va integra în Registrul inegalităţilor de cancer;– o secţiune specifică privind gestionarea cancerelor rare în toate programele naţionale de control al cancerului.Pacienţii afectaţi de cancere rare au nevoie de o îngrijire multidisciplinară şi coordonată la nivel regional, naţional şi european. Pentru a sprijini acţiunile care vizează toate aspectele legate de cancer (prevenire, depistare, tratament, îngrijire paliativă şi reintegrare) este nevoie de o mobilizare eficientă a principalelor instrumente, colaborare interministerială şi intersectorială. Dacă o tumoare este rară, poate fi mai dificil de diagnosticat sau poate fi diagnosticată incorect pentru că nu a mai fost întâlnită în practică. De aceea, este necesară o atenţie specială pentru obţinerea diagnosticului.Scopul măsurilor pentru creşterea calităţii îngrijirii pacienţilor cu cancere rare:• asigurarea unei îngrijiri mai echitabile, la standarde mai înalte de calitate;• îmbunătăţirea accesului prin scurtarea timpilor de aşteptare la diagnostic şi tratament şi reducerea diferenţelor regionale;• scurtarea procesului de îngrijire între suspiciunea rezonabilă şi începerea tratamentului;
    • introducerea unui sistem naţional comun de căi de îngrijire standardizate;• concentrarea îngrijirii cancerelor rare în centrele de expertiză, arondate reţelelor europene pentru cancerele rare;• creşterea încrederii pacienţilor din România în sistemul naţional de sănătate şi a gradului de satisfacţie în legătură cu serviciile de îngrijire accesibile la nivel naţional;• codificarea ORPHA pentru cancerele rare.    Obiective specificeObiectivul 1 - Reducerea ratei de mortalitate la pacienţii cu cancere rare
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 24.700 de pacienţi/an sunt diagnosticaţi cu forme rare de cancer.Sursa GLOBOCAN 2020 (24% din totalul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer)Creşterea supravieţuiriia) Diagnosticare precoceb) Stabilirea şi publicarea traseului pacientului şi respectarea indicatorilor de timpc) Acreditarea de centre de expertiză pe cancere rared) Stabilirea şi decontarea pachetului standard de diagnostice) Stabilirea unor indicatori standard de performanţă a procesului terapeutic (rata de diagnostic, ghiduri naţionale de îngrijire holistică)f) Implementarea unui program naţional de screening pentru cancere rareg) Respectarea ghidurilor şi protocoalelor medicaleh) Introducerea cu celeritate a noilor molecule şi indicaţii odată cu aprobarea EMA/ANMDMR
    		2023-2026Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 2 - Diagnosticarea cât mai precoce şi stadializarea cancerelor rare
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Aproximativ 75% din cancerele rare sunt diagnosticate în stadii tardive.Creşterea supravieţuirii la pacienţii diagnosticaţi cu cancere rarea) Diagnosticare precoceb) Program naţional de testare genetică a cancerelor rarec) Realizarea investigaţiilor imagistice pentru stadializare înainte de luarea deciziei terapeuticed) Extinderea rolului centrelor regionale de geneticăe) Armonizarea politicii naţionale cu politicile europene în domeniul bolilor rare şi al cancerelor raref) Introducerea unui identificator unic european al pacienţilor, într-un cadru transfrontalier, pentru monitorizarea continuă a evoluţiei bolii şi a rezultatelor intervenţiilorg) Folosirea codurilor ORPHA2023-2026Ministerul SănătăţiiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 3 - Iniţierea unui program naţional de screening familial
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program naţional pentru screeningul familial al cancerelor rare şi ereditare, în momentul diagnosticării unui pacient.Iniţierea unui program-pilot de screening familial pentru cancere rarePopulaţia-ţintă: membrii familiilor pacienţilor diagnosticaţi cu cancere rare, pentru care testele screening sunt considerate relevante (unele forme de cancer de sân şi colon etc.)Ministerul Sănătăţii, societăţile profesionale de genetică medicală împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică vor concepe şi implementa un program-pilot pentru screeningul familial al cancerelor rare.2023-2026Ministerul SănătăţiiInstitutul Naţional de Sănătate PublicăSocietăţile profesionale de genetică medicală
    Obiectivul 4 - Introducerea unui program complex de testare histopatologică şi genetică
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Nu există un program şi nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel naţional pentru biomarkerii validaţi pentru diagnosticul de precizie al cancerelor rare.1. Decontarea testelor histopatologice şi genetice pentru un diagnostic molecular de precizie2. Introducerea Comprehensive Plus Solid Tumor Analysis, personalizată, pe baza profilului molecular al tumorii pacientuluia) Realizarea unor criterii clare pentru testarea histopatologică şi genetică a pacientului oncologic, pentru paneluri de gene relevante pentru tipul de cancer rar identificatb) Crearea unui subprogram în cadrul Programului Naţional de Oncologie pentru finanţarea testării genetice şi a testării genomice comprehensive2023Ministerul Sănătăţii
    Ministerul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Obiectivul 5 - Acreditarea de centre de expertiză pentru cancere rare
    Stadiul actualObiectiveMăsuriPerioadă de implementareResponsabili
    Tratamentul integrat al pacienţilor cu cancere rare trebuie asigurat prin cooperarea interdisciplinară, asigurând continuitatea îngrijirii.1. Acreditarea a minimum 4 centre de expertiză pe domeniul cancerelor rare care să devină membru plin sau afiliat al celor 4 reţele europene de boli rare dedicate cancerelor rare2. Transferul expertizei din reţelele europene de referinţă în sistemul naţional de sănătate3. Dezvoltarea, implementarea şi finanţarea de soluţii de telemedicină pentru consultaţii, monitorizarea permanentă a pacienţilor, management de caz virtual, îngrijire la distanţă şi educaţie permanentă a celor implicaţi în diagnosticarea şi managementul cancerelor rare1. Folosirea criteriilor pentru acreditarea centrelor de expertiză pentru boli rare stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 540/20162. Crearea unui protocol interinstituţional care să definească circuitul pacientului3. Diseminare pe scară largă folosind diferite instrumente de comunicare, uşor de înţeles, cuprinzătoare, despre cancerele rare şi despre tratamentele acestora2023-2026Ministerul SănătăţiiMinisterul FinanţelorCasa Naţională de Asigurări de Sănătate
    Grupul de lucru pentru realizarea Planului naţional de combatere a cancerului:Iniţiatori:Dr. Nelu Tătaru,Preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familieCamera DeputaţilorProf. univ. dr. Alexandru Rafila,ministrul sănătăţiiConf. univ. dr. Diana Păun,consilier prezidenţialAdministraţia PrezidenţialăNicoleta Pauliuc,preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţionalăSenatul Românieidr. Attila László,secretarul Comisiei de sănătateSenatul RomânieiCoordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Andrei-Patriciu Achimaş-Cadariu - Camera DeputaţilorCoordonator tehnic: conf. univ. dr. Constantin Dina - Ministerul SănătăţiiExperţi cooptaţi (în ordine alfabetică):Dr. Adela Cojan - Vicepreşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
    Conf. univ. dr. Adina Croitoru - şef Departament oncologie medicală, Institutul Clinic Fundeni;Dr. Alexandru Iordache - medic primar urolog, cercetător ştiinţific grad 2, Institutul Clinic Fundeni;Prof. univ. dr. Anca Coliţă - medic primar oncohematologie pediatrică, manager, Institutul Clinic Fundeni;Conf. univ. dr. Ariadna Petronela Fildan - şef secţie Pneumologie, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa;Dr. Bogdan Tănase - medic primar chirurgie generală, manager, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ Bucureşti;Conf. univ. dr. Carmen Orban - şef clinică ATI, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti/director general Grupul Monza;Cătălina Negara - director executiv, Fundaţia Renaşterea;Cezar Irimia - preşedinte, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer; Dr. Corneliu Dan Jinga - coordonator departament Oncologie, Neolife România;Prof. univ. dr. Cristian Gheorghe - şef secţie Gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni;Dr. Cristina Berteanu - director medical, Neolife România; Dr. Dana Lucia Stănculeanu - şef secţie Oncologie, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ Bucureşti;Prof. univ. dr. Daniel Coriu - director Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Institutul Clinic Fundeni, preşedintele Colegiului Medicilor;Asist. univ. dr. Dragoş Garofil - medic primar chirurg, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila“;Ioana Bianchi - director relaţii externe, Asociaţia Română a Producătorilor şi Exportatorilor de Medicamente;Dr. Ioana Luca - medic primar oncolog, Institutul Clinic Fundeni/Spitalul de Oncologie Monza;Conf. univ. dr. Ionuţ Negoi - medic primar chirurg, manager, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;Dr. Lidia Kajanto - medic primar oncolog, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ Bucureşti;Prof. univ. dr. Lucian Negreanu - şef secţie Gastroenterologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; Prof. univ. dr. Marcel Tanţău - şef secţie clinică Gastroenterologie, Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor“ Cluj; Dr. Marius Geantă - preşedinte, Centrul pentru Inovaţie în Medicină;Conf. univ. dr. Michael Schenker - preşedintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii; Conf. univ. dr. Monica Desiree Dragomir - preşedinte, Comisia de Oncohematologie Pediatrică din cadrul Ministerului Sănătăţii;Şef lucrări dr. Mugur Cristian Grasu - Radiologie, imagistică medicală şi radiologie intervenţională, Institutul Clinic Fundeni;Conf. univ. dr. Octav Ginghină - şef secţie Chirurgie generală, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan“ Bucureşti;Prof. univ. dr. Tudor Eliade Ciuleanu - medic primar oncolog, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă“ Cluj-Napoca;Prof. univ. dr. Viorel Jinga - medic primar urolog, rector, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti.    ------




    logo Blog