Structură Act

Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (30.03.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
LEGE nr. 283 din 17 octombrie 2022pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022Data intrării în vigoare 22-10-2022


    Parlamentul României adoptă prezenta lege.Articolul ILegea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m^1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 alin. (2) pot fi prevăzute prin legi speciale dispoziţii specifice derogatorii numai pentru raporturile de muncă sau de serviciu desfăşurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgenţă, personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, personalul diplomatic şi consular, magistraţi, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv pentru raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.
    2. La articolul 2, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins: h) persoanelor angajate, care prestează muncă legal pentru un angajator cu sediul în România.3. La articolul 5, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: (7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o acţiune în justiţie cu privire la încălcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.4. La articolul 5, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins: (10)
     Orice tratament nefavorabil salariaţilor şi reprezentanţilor salariaţilor aplicat ca urmare a solicitării sau exercitării unuia dintre drepturile prevăzute la art. 39 alin. (1) este interzis.    5. La articolul 6, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins: (4) În cazul în care salariaţii, reprezentanţii salariaţilor sau membrii de sindicat înaintează angajatorului o plângere sau iniţiază proceduri în scopul asigurării respectării drepturilor prevăzute în prezenta lege, beneficiază de protecţie împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului.(5) Salariatul care se consideră victima unui tratament advers din partea angajatorului în sensul alin. (4) se poate adresa instanţei de judecată competente cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare sau anularea situaţiei create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor în baza cărora poate fi prezumată existenţa respectivului tratament.6. La articolul 17 alineatul (3), literele b), k), l) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;.............................................................................................
    k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;..............................................................................................n) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există.    7. La articolul 17 alineatul (3), după litera o) se introduc două noi litere, literele p) şi q), cu următorul cuprins: p) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.
    8. La articolul 17, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4) Elementele din informarea prevăzută la alin. (3) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. m), o) şi p).9. La articolul 17, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (8) şi (9), cu următorul cuprins: (8) Inspecţia Muncii pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, prin publicarea pe site-ul instituţiei.(9) Toate informaţiile menţionate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse în modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la alin. (8).
    10. La articolul 18 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a) ţara sau ţările, precum şi durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;11. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 19(1) În situaţia în care angajatorul nu informează salariatul cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspecţia Muncii.(2) În cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspecţie proprii, salariatul se adresează acestora. (3) În situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de informare prevăzută la art. 17, 18, 105 şi 242, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze instanţa de judecată competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neîndeplinirii de către angajator a obligaţiei de informare.
    12. La articolul 32, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: (2^1) Este interzisă stabilirea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii13. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 35(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care îşi exercită acest drept.
    14. La articolul 39 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera m^1), cu următorul cuprins: m^1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin 6 luni la acelaşi angajator;15. La articolul 40 alineatul (2), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins: j) să răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării salariatului, prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. m^1).16. La articolul 51, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Drepturile dobândite de salariat anterior momentului acordării concediilor prevăzute la alin. (1) şi la art. 152^1 ori absentării de la locul de muncă în condiţiile prevăzute la art. 152^2 se menţin pe toată durata concediului, respectiv a perioadei de absenţă.17. La articolul 59, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: c) pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, art. 39 alin. (1), art. 85 şi art. 194 alin. (2).18. La articolul 60 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: i) pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în condiţiile reglementate la art. 152^2.19. La articolul 62, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins: (4) Salariaţii care consideră că au fost concediaţi pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, 152^1, 152^2, 153^2 şi art. 194 alin. (2) pot solicita angajatorului să prezinte, în scris, suplimentar faţă de prevederile alin. (3), motivele pe care s-a fundamentat decizia privind concedierea.
    (5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile situaţiilor în care prin legi speciale se instituie proceduri prealabile prin care investigarea faptelor revine unei autorităţi sau unui organism competent.    20. Articolul 111 se modifică şi va următorul cuprins: Articolul 111(1) Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îşi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.(2) Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activităţii, care stabileşte orele şi zilele când începe şi când se încheie prestarea muncii.(3) Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă şi repartizarea sa în funcţie de un anumit model stabilit de angajator.
    21. La articolul 118, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 118(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.22. La articolul 118, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:(5) Orice refuz al solicitării prevăzute la alin. (1) trebuie motivat, în scris, de către angajator, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării.(6)
     Atunci când programul individualizat de muncă are o durată limitată, salariatul are dreptul de a reveni la programul de muncă iniţial la sfârşitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul să revină la programul iniţial anterior încheierii perioadei convenite, în cazul schimbării circumstanţelor care au condus la stabilirea programului individualizat.    (7) Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se înţelege posibilitatea salariaţilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanţă, a programelor de muncă flexibile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.    23. La articolul 145, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art. 152^2 se consideră perioade de activitate prestată.24. După articolul 152 se introduc două noi articole, articolele 152^1 şi 152^2, cu următorul cuprins:Articolul 152^1(1) Angajatorul are obligaţia acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului.
    (2) Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare decât cea prevăzută la alin. (1).(3) Perioada prevăzută la alin. (1) nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate.(4) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.(5) Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii.     Articolul 152^2(1) Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
    (2) Absentarea de la locul de muncă prevăzută la alin. (1) nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.(3) Angajatorul şi salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenţă, precizată la alin. (1), în limita numărului de zile prevăzute la alin. (2).    25. După articolul 153 se introduc două noi articole, articolele 153^1 şi 153^2, cu următorul cuprins:Articolul 153^1(1) Concediul paternal este concediul acordat tatălui copilului nou-născut în condiţiile prevăzute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaţilor în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
    (3) Îngrijitor este salariatul care oferă îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.(4) În sensul art. 152^1 alin. (1), precum şi al alin. (3), prin rudă se înţelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia unui salariat.    Articolul 153^2(1) Angajatorul are obligaţia acordării concediului paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Acordarea concediului paternal nu este condiţionată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului.
    26. La articolul 229, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:(5) Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare.27. La articolul 242, după litera i) se introduc două noi litere, literele j) şi k), cu următorul cuprins:j) reguli referitoare la preaviz;k) informaţii cu privire la politica generală de formare a salariaţilor, dacă există.28. La articolul 243, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:Articolul 243(1) Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii.(2) Aducerea la cunoştinţa salariaţilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, documentul să fie accesibil salariatului şi să poată fi stocat şi printat de către acesta. (3) Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariat de la momentul luării la cunoştinţă a acestuia.29. La articolul 260 alineatul (1), litera r) se modifică şi va avea următorul cuprins:r) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(9) şi ale art. 59 lit. a) şi c), cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;
    30. La articolul 260 alineatul (1), după litera s) se introduc două noi litere, literele t) şi u), cu următorul cuprins:t) neacordarea concediului de îngrijitor salariaţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 152^1, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei;u) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 153^2 , cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.31. Articolul 277 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 277În sensul prezentului cod, funcţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.
    32. După articolul 278 se introduc două noi articole, articolele 278^1 şi 278^2, cu următorul cuprins:Articolul 278^1(1) În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă cel puţin următoarele:a) identitatea părţilor raportului de muncă;b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea desfăşurării activităţii în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;d) unul din următoarele elemente, la alegerea angajatorului:(i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activităţii profesionale pentru care este angajată persoana;(ii) o scurtă caracterizare sau descriere a muncii;
    e) data de la care începe raportul de muncă;f) în cazul unui raport de muncă pe durată determinată, data la care încetează sau durata preconizată a acestuia;g) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;h) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;i) durata concediului de odihnă plătit;j) procedura şi condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
    k) drepturile salariale, cu menţionarea elementelor componente, dacă sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, menţionate separat, periodicitatea plăţii acestora şi metoda de plată;l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;m) contractul colectiv de muncă sau acordul colectiv de muncă aplicabil, dacă există;n) asigurare medicală privată, contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a persoanei suportate de angajator, în condiţiile legii, precum şi orice alte beneficii sociale, acordate din iniţiativa angajatorului, atunci când acestea constituie avantaje în bani sau în natură acordate sau plătite de angajator persoanei ca urmare a activităţii profesionale a acesteia, după caz.    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, cu o durată a timpului de muncă prestabilită şi efectiv lucrată de cel mult trei ore pe săptămână, calculate ca medie într-o perioadă de referinţă de patru săptămâni consecutive. La calcularea mediei de trei ore se ia în considerare timpul lucrat pentru toţi angajatorii care fac parte din aceeaşi întreprindere sau acelaşi grup de întreprinderi, astfel cum este definit de art. 6 pct. 2 din Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) pot fi comunicate sub forma unuia sau mai multor documente şi se transmit pe suport hârtie sau în format electronic, cu condiţia ca, în acest din urmă caz, informaţiile să fie accesibile persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă, să poată fi stocate şi printate de către acesta, iar angajatorul să păstreze dovada transmiterii sau a primirii lor.
    (4) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-l) şi n) pot fi comunicate şi sub forma unei trimiteri la prevederile legale, dispoziţiile administrative sau statutare, prevederile exprese din regulamentul intern sau din contractul sau acordul colectiv de muncă aplicabil ce reglementează aspectele respective, cu condiţia punerii la dispoziţia persoanei a acestor prevederi. (5) În cazul în care, datorită specificului raporturilor de muncă, informaţiile prevăzute la alin. (1) nu pot fi comunicate în prealabil, acestea se comunică în mod individual persoanei, sub forma unuia sau a mai multor documente, într-o perioadă:a) de cel mult 7 zile lucrătoare începând cu prima zi de muncă pentru informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g), k) şi l);b) de cel mult 30 de zile lucrătoare începând cu prima zi de muncă pentru informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. h)-j), m) şi n).(6) În aplicarea alin. (5), prin prima zi de muncă se înţelege începerea efectivă a prestării muncii de către acea persoană în cadrul raportului de muncă.(7) Cu privire la informaţiile furnizate, prevăzute la alin. (1), părţile pot stabili, pe baza unor motive obiective, regimul de confidenţialitate aplicabil acestora pe durata desfăşurării raportului de muncă, precum şi după încetarea acestuia. (8)
     Pentru raporturile juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă procedura privind comunicarea informaţiilor menţionate la alin. (1), lista, tipul şi/sau forma documentelor prin care se realizează informarea, regimul de confidenţialitate aplicabil acestora şi persoanele fizice/juridice responsabile pentru îndeplinirea obligaţiei de informare, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării obligaţiei de informare pot fi stabilite prin reglementări specifice, iniţiate de entităţile care au atribuţii în reglementarea respectivelor raporturi de muncă, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, sau prin regulamentul intern.    (9) În situaţia în care persoana îşi desfăşoară activitatea la sediul altei instituţii, care are atribuţii în ceea ce priveşte aspectele administrative ale activităţii acelei persoane, deşi aceasta nu este angajatorul persoanei, obligaţia de informare de la alin. (1) poate fi realizată de către această instituţie, atât timp cât obligaţia este îndeplinită.(10) Prin legi speciale pot fi stabilite şi alte persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de angajator al persoanei respective, care au responsabilitatea îndeplinirii obligaţiei de informare prevăzute la alin. (1) astfel încât toate obligaţiile respective să fie îndeplinite.(11) În cazul în care, prin reglementările menţionate la alin. (8), sunt stabilite formulare şi modele pentru documentele de furnizare a informaţiilor prevăzute la alin. (1), instituţiile care gestionează raporturile respective de muncă au obligaţia de a le pune la dispoziţia angajaţilor şi a angajatorilor, prin orice mijloace adecvate comunicării acestor informaţii, în conformitate cu specificul raporturilor de muncă respective. (12) Orice modificare a unui element al raportului de muncă, dintre cele menţionate la alin. (1), este comunicată de angajator persoanei sub forma unui document, cel mai târziu până la data de la care aceasta produce efecte juridice, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres în lege.(13) În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligaţia de a comunica persoanei care îşi desfăşoară activitatea în baza unui astfel de raport de muncă informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1), atunci când aceasta trebuie să presteze munca într-un alt loc de muncă decât locul obişnuit de muncă aflat pe teritoriul României, într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat terţ, înainte de plecarea acesteia.(14) Prevederile alin. (13) nu se aplică dacă durata perioadei de desfăşurare a activităţii în alt stat decât România este mai mică de 28 de zile calendaristice consecutive, cu excepţia cazului în care, prin legi speciale, se prevede altfel.
    Articolul 278^2(1) În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, prin legi speciale pot fi reglementate modele de organizare a muncii numai cu respectarea următoarelor condiţii:a) angajatorul informează persoana care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă cu privire la:(i) faptul că programul de lucru este variabil, numărul de ore garantate în plată şi remuneraţia pentru munca prestată în plus faţă de orele garantate;(ii) orele şi zilele de referinţă în care persoanei i se poate cere să lucreze;(iii) perioada minimă de înştiinţare prealabilă la care are dreptul persoana înainte de începerea unei sarcini de serviciu şi, după caz, termenul-limită de anulare a acesteia;b) angajatorul solicită persoanei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă să presteze munca doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:(i) munca este prestată în cadrul orelor şi zilelor de referinţă prestabilite, comunicate persoanei conform prevederilor lit. a) pct. (ii);(ii) persoana este informată de angajatorul său în privinţa unei sarcini de serviciu cu respectarea perioadei rezonabile de înştiinţare prealabilă, conform prevederilor lit. a) pct. (iii).(2) Informarea persoanei menţionată la alin. (1) lit. a) se realizează în condiţiile stabilite la art. 278^1 alin. (3), într-o perioadă de cel mult 7 zile lucrătoare de la data primei zile de muncă.(3) Pot face excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b) raporturile de muncă sau de serviciu desfăşurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgenţă, personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, personalul diplomatic şi consular, magistraţi, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.    33.
     După articolul 281 se introduce menţiunea privind transpunerea unor directive, după cum urmează:Prezenta lege transpune:a) prevederile art. 4 din Directiva (UE) 2015/1.794 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a directivelor 2008/94/CE, 2009/38/CE şi 2002/14/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 98/59/CE şi 2001/23/CE ale Consiliului, în ceea ce priveşte navigatorii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 263 din 8 octombrie 2015, precum şi art. 16 lit. b), art. 18 şi 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiembrie 2003, şi art. 3, 4 şi art. 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008;b) prevederile art. 1-6, art. 7 alin. (1), art. 7 alin. (3), art. 8-22 din Directiva (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 186 din 11 iulie 2019, şi art. 3, art. 4 alin. (2) şi (3), art. 6, 7, art. 9, art. 10 alin. (3), art. 11, art. 12 alin. (2) şi art. 13 din Directiva (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188 din 12 iulie 2019.    Articolul IIPentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi, informaţiile suplimentare privind condiţiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de solicitări nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art. 35 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 şi art. 278^2 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.
    Articolul IIIOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 374, după alineatul (2) se introduc nouă noi alineate, alineatele (3)-(11), cu următorul cuprins:(3) Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici se pot exercita şi în regim de telemuncă, în condiţiile prevăzute de prezentul cod, precum şi în regim de muncă la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice pot stabili prin act administrativ şi alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru, potrivit art. 118 alin. (7) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(5) Activitatea desfăşurată în regim de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă al părţilor şi se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a solicitării funcţionarului public.(6) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice stabilesc prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activităţile, precum şi posturile pentru care se poate aproba desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă.(7) Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi 5 zile pe lună.(8) Desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă se poate aproba pentru:a)
     funcţionarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani;    b) funcţionarii publici care acordă îngrijire unei rude, în accepţiunea art. 153^1 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu care locuieşte în aceeaşi gospodărie;c) funcţionarii publici care au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea la sediul autorităţii sau instituţiei publice, din cauze determinate de unele boli grave, ori în situaţie de graviditate, dovedite prin adeverinţă medicală;d) funcţionarii publici care desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.    (9) Funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligaţii:a) să dispună de toate mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor care le revin potrivit fişei postului;b) să răspundă la orice solicitare referitoare la activitatea profesională primită de la superiorii ierarhici, în timpul programului de lucru, transmisă prin mijloace de comunicare la distanţă;
    c) să respecte normele cuprinse în Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, Regulamentul intern, normele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi alte norme şi proceduri specifice aplicabile, după caz.    (10) Autorităţile şi instituţiile publice la nivelul cărora există funcţionari publici care îşi desfăşoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligaţii:a) să verifice activitatea funcţionarilor publici, în principal prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;b) să asigure modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate în regim de telemuncă de către funcţionarii publici; c) să se asigure că funcţionarii publici deţin mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi echipamentele de muncă funcţionale, sigure şi necesare prestării muncii sau să pună la dispoziţia funcţionarilor publici aceste mijloace şi echipamente; d) să se asigure că funcţionarii publici primesc o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor.
    (11) Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.    2. După articolul 374 se introduce un nou articol, articolul 374^1, cu următorul cuprins:Articolul 374^1În aplicarea prevederilor art. 374 alin. (3)-(11), la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se aprobă proceduri pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, respectiv pentru desfăşurarea muncii la domiciliu, care cuprind cel puţin următoarele aspecte: a) formatul cererii pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, respectiv al cererii de muncă la domiciliu;b) mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor potrivit fişei de post, în regim de telemuncă, respectiv de muncă la domiciliu, pe care trebuie să le deţină funcţionarii publici, inclusiv, dar fără a se limita la: telefon, calculator desktop sau laptop, acces la internet, semnătură electronică, acces securizat la distanţă la sistemele IT, la sistemul de e-mail şi la resursele documentare ale instituţiei utilizate la nivelul compartimentului unde funcţionarii publici îşi desfăşoară activitatea ori la alte resurse şi informaţii necesare pentru îndeplinirea activităţii, după caz;c) mecanismele doveditoare, de raportare şi de monitorizare a activităţii în regim de telemuncă, respectiv de muncă la domiciliu.
    3. La articolul 458, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) Perioadele în care funcţionarii publici urmează programe de formare şi de perfecţionare profesională sunt asimilate timpului de muncă şi se desfăşoară, atunci când este posibil, în cadrul programului de lucru. Funcţionarii publici beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care programele sunt:a) organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice;b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul persoanei care are competenţa de numire, şi numai în cazul în care perfecţionarea profesională are legătură cu domeniul de activitate al instituţiei sau autorităţii publice ori cu specificul activităţii derulate de funcţionarul public în cadrul acesteia.4. La articolul 529 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins: j) modalitatea de desfăşurare a activităţii în funcţia publică, respectiv la locul de desfăşurare a activităţii sau, după caz, în regim de telemuncă ori de muncă la domiciliu desfăşurată potrivit art. 108-110 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    5. După articolul 534 se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 2^1-a, cuprinzând articolele 534^1 şi 534^2, cu următorul cuprins:Secţiunea a 2^1-a Dispoziţii comune privind informaţiile referitoare la raportul de serviciu al funcţionarului publicArticolul 534^1Informaţii referitoare la raportul de serviciu al funcţionarului public(1) Persoana care are competenţa legală de numire sau, după caz, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice trebuie să informeze funcţionarul public cu privire la următoarele elemente:a) dreptul la formare şi perfecţionare profesională, asigurat de autoritatea sau instituţia publică; b) durata concediului de odihnă; c) condiţiile de acordare a preavizului şi durata perioadei de preaviz; d) data plăţii salariului şi metoda de plată a salariului; e) modalitatea de efectuare a orelor suplimentare, remuneraţia acestora sau, după caz, compensarea prin ore libere plătite; f) acordurile colective încheiate de autoritatea sau instituţia publică, în condiţiile art. 487, cu sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici la nivel de autoritate sau instituţie publică, sindicatul afiliat la o federaţie reprezentativă la nivelul sectorului de activitate din care face parte autoritatea sau instituţia publică sau sindicatul afiliat la o federaţie reprezentativă la nivelul grupului de unităţi din care face parte autoritatea sau instituţia publică, după caz, ori cu reprezentanţii funcţionarilor publici;g) contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a funcţionarului public suportate de autoritatea sau instituţia publică, în condiţiile legii;h) Regulamentul de organizare şi funcţionare al autorităţii sau instituţiei publice şi regulamentul intern al autorităţii sau instituţiei publice. (2) Formatul standard al informaţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Articolul 534^2Termenele de comunicare a informaţiilor referitoare la raportul de serviciu al funcţionarului public(1) Informaţiile prevăzute la art. 534^1 alin. (1) se comunică funcţionarului public sub forma unui document, prin grija compartimentului de resurse umane, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data la care începe să exercite funcţia publică sau, după caz, de la data modificării raportului de serviciu. (2) Documentul prevăzut la alin. (1) se comunică funcţionarului public în condiţiile prevăzute la art. 528 alin. (6) şi (7) sau în format electronic, cu condiţia ca acesta să fie accesibil şi stocat de funcţionarul public.(3) Documentul prevăzut la alin. (1) produce efecte juridice de la data comunicării acestuia în condiţiile prevăzute la alin. (2). (4) Persoana care are competenţa legală de numire sau, după caz, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice trebuie să comunice, în scris, funcţionarului public, prin grija compartimentului de resurse umane, în condiţiile stabilite la alin. (2), orice modificare a informaţiilor prevăzute la art. 534^1 alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea. (5) În situaţia în care persoana care are competenţa legală de numire sau, după caz, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice nu comunică funcţionarului public informaţiile prevăzute la art. 534^1 alin. (1), funcţionarul public poate solicita autorităţii sau instituţiei publice, în scris, comunicarea respectivelor informaţii, după expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi (4).
    (6) În situaţia în care autoritatea sau instituţia publică nu comunică funcţionarului public, în condiţiile legii, informaţiile prevăzute la art. 534^1 alin. (1), acesta poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile şi termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că şi-au exercitat dreptul de a solicita informaţii referitoare la raportul de serviciu în condiţiile prevăzute la alin. (5).    6. La articolul 537 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) nerespectarea prevederilor art. 528 alin. (5) şi art. 534^2 alin. (1) şi (4).
    7. După articolul 638 se introduce menţiunea privind transpunerea unor directive, după cum urmează:Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune art. 1 alin. (6), art. 3, art. 4 alin. (2) şi (3), art. 5, 6, art. 13, art. 15, art. 16, 17, art. 18 alin. (1), art. 19, art. 21 şi 22 din Directiva (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 186 din 11 iulie 2019, precum şi art. 3 alin. (1) lit. f) şi art. 9 din Directiva (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188 din 12 iulie 2019.    Articolul IV(1) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, modelul-cadru al contractului individual de muncă prevăzut la art. 17 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.(2) La data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la alin. (1), Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
    Articolul VÎn termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, se emite ordinul comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii prevăzut la art. 152^1 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. Articolul VIPrevederile art. III intră în vigoare la 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Articolul VIIFuncţionarii publici numiţi în cadrul unei autorităţi sau instituţii publice anterior intrării în vigoare a prezentei legi au dreptul de a primi informaţiile prevăzute la art. 534^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în baza unei cereri adresate conducătorului autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, persoanei care are competenţa legală de numire. Articolul VIIIÎn termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice aprobă procedurile pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, respectiv pentru desfăşurarea muncii la domiciliu, prevăzute la art. 374^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.Articolul IXÎn termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se emite ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici prevăzut la art. 534^1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ION-MARCEL CIOLACU
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU    Bucureşti, 17 octombrie 2022.Nr. 283.------




    logo Blog