Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.12.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
HOTĂRÂRE nr. 42 din 25 noiembrie 2021pentru acordarea încrederii Guvernului
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1122 din 25 noiembrie 2021Data intrării în vigoare 25-11-2021

    Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 25 noiembrie 2021 asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Nicolae-Ionel Ciucă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 25 noiembrie 2021,în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC(1) Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 25 noiembrie 2021.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    ION-MARCEL CIOLACU
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
    ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU
    Bucureşti, 25 noiembrie 2021.Nr. 42.Anexa nr. 1LISTAGuvernului României
    1. Nicolae-Ionel Ciucă - prim-ministru2. Sorin Mihai Grindeanu - viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii3. Kelemen Hunor - viceprim-ministru4. Adrian Câciu - ministrul finanţelor5. Lucian Nicolae Bode - ministrul afacerilor interne6. Bogdan Lucian Aurescu - ministrul afacerilor externe7. Marian-Cătălin Predoiu - ministrul justiţiei
    8. Vasile Sebastian Dîncu - ministrul apărării naţionale9. Florin Marian Spătaru - ministrul economiei10. Virgil-Daniel Popescu - ministrul energiei11. Adrian-Ionuţ Chesnoiu - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale12. Tánczos Barna - ministrul mediului, apelor şi pădurilor13. Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei14.
    Dan Vîlceanu - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene
    15. Marius-Constantin Budăi - ministrul muncii şi solidarităţii sociale16. Alexandru Rafila - ministrul sănătăţii17. Sorin-Mihai Cîmpeanu - ministrul educaţiei18. Constantin-Daniel Cadariu - ministrul antreprenoriatului şi turismului19. Florin-Claudiu Roman - ministrul cercetării, inovării şi digitalizării20. Gabriela Firea - ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse
    21. Lucian Romaşcanu - ministrul culturii22. Novák Carol-Eduard - ministrul sportului
    Anexa nr. 2PROGRAM DE GUVERNARE 2021-2024Coaliţia pentru rezilienţă, dezvoltare şi prosperitatePartidul Naţional Liberal Partidul Social Democrat Uniunea Democrată Maghiară din RomâniaObiectivele Programului de guvernare 2021-2024Programul nostru ţinteşte spre construcţia unei societăţi coezive, care să beneficieze de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate şi de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile şi dezvoltarea unui sistem naţional de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenţei sociale în regim digitalizat care să ţină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investiţiilor în construcţia de autostrăzi, căi ferate şi mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziţiei economice şi strategice a portului Constanţa sunt doar principalele deziderate. Asigurarea conectivităţii şi a accesibilităţii la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli economici de creştere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.Dezvoltarea echilibrată şi coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, reprezintă prioritatea Programului de guvernare 2021-2024, fiind considerată un vector în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor şi pentru stimularea investiţiilor.Coaliţia noii guvernări a fost structurată în temeiul următoarelor principii deosebit de necesare în combaterea şi atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susţinerea dezvoltării şi evoluţiei României: rezilienţă, sustenabilitate, transparenţă, echitate şi eficienţă.O constituţie devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înţeleasă, respectată şi apărată, iar atunci când un autentic moment constituţional va apărea şi exclusiv în scopul consolidării democraţiei în România, Guvernul va susţine o reformă constituţională pentru a permite o reală apropiere între stat şi cetăţean, precum şi creşterea gradului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor în acord cu jurisprudenţa CEDO.
    Noua coaliţie susţine promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societăţii civile, patronatelor, sindicatelor, bisericii şi a altor actori sociali. Susţine, de asemenea, crearea şi menţinerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit şi neîntrerupt la serviciile medicale, în acord cu nevoile pacienţilor afectaţi de pandemie şi cu personalul medical implicat în acest proces.În acelaşi timp, principiul noii guvernări are în vedere acoperirea necesităţii de predictibilitate şi de a crea rezilienţă pentru viitor pentru mediul economic şi social, având în vedere provocările cu care ne-am confruntat în ultima perioadă.Modernizarea sistemului de învăţământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învăţare la folosirea tehnologiilor informaţionale şi creşterea calităţii actului educaţional, precum şi organizarea învăţământului profesional şi tehnic în campusuri special amenajate şi dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat şi elaborarea de curriculum potrivit cerinţelor de pe piaţa muncii prin dezvoltarea de parteneriate, inclusiv cu mediul de afaceri, sunt ţinte importante rezultate din Programul „România educată“. La fel de importante vor fi ţintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional, crearea unui învăţământ axat pe competenţe şi centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităţilor de studiu.Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficienţa energetică şi a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice şi programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanţă cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susţinerea consolidării lanţurilor de valoare şi implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivităţii, încurajarea comerţului industrial şi dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor şi energiilor regenerabile.De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creşterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocaţiilor pentru copii, tineri, vârstnici şi persoane cu dizabilităţi, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităţilor economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanţă, accesul sporit la serviciile de microfinanţare.Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul şi obiectivele asumate prin PNRR.
    ObiectiveLa nivel programatic, se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintelor europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu. De asemenea, se va implementa Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, ce va asigura un cadru predictibil, coerent, integrat şi multimodal pentru sectorul de transport.Pe dimensiunea de ordine şi siguranţă publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacităţii de a acţiona în interesul cetăţenilor şi comunităţilor, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituţiile statului.În plan intern este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituţionale şi rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul şi l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile MAI reprezintă un element-cheie de modernizare şi transformare instituţională.În plan internaţional, aderarea României la Spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicaţii puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuţie fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic şi mai rezilient, în contextul provocărilor şi ameninţărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.O politică externă a României - rezultat al abordării consensuale în plan intern - trebuie să fie coerentă, predictibilă şi bazată pe trei piloni fundamentali: substanţierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO şi consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.Politica externă a României - rezultat al abordării consensuale în plan intern - trebuie să fie coerentă, predictibilă şi bazată pe trei piloni fundamentali: substanţierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi pentru aderarea la zona euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma Spaţiului Schengen şi a consolidării uniunii economice şi monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, ţara noastră va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme prodemocratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură cu Republica Moldova, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene.Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziţie verde; transformare digitală; creştere economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; coeziune socială şi teritorială; sănătate şi rezilienţă instituţională; copii, tineri, educaţie şi competenţe.Green Deal - ca vehicul predilect pentru reformarea şi relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziţiei verzi cu cele alocate relansării postcriză.
    Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne şi externe şi susţinerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, pe dezvoltarea capitalului uman, investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea cheltuielilor statului şi combaterea sărăciei.Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producţie, materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare.Finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţii private şi simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.Rezilienţa sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetăţean, reţea naţională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural şi în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate şi gratuite, reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esenţiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naţionale şi a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului şi încurajarea producţiei autohtone de produse farmaceutice.O nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securităţii energetice reprezintă obiectivul esenţial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate. Se vor asigura tranziţia verde şi digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ţinta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% faţă de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităţilor de producţie nucleare. La nivel regional, independenţa energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independenţa energetică a României devine un prim obiectiv al Guvernului.România îşi propune să transpună şi să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile şi legislaţia acţiunilor-cheie aferente prin elaborarea şi implementarea unui pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă şi intruzivă să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare.Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, contribuind astfel la obiectivul de convergenţă cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiţii programate pentru perioada următoare - extinderea reţelelor de apă şi canal, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale, construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, cadastrarea sistematică.Va continua procesul de modernizare a capacităţii administrative a statului prin creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice, pregătirea şi selecţia resurselor umane din sectorul public competente, integre şi dedicate cetăţeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupţiei şi transparenţa. Se vor realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului. O ţintă importantă este şi reluarea şi consolidarea procesului de descentralizare a competenţelor către administraţia publică locală.Modernizarea marilor sisteme publice, creşterea veniturilor, stimularea natalităţii şi protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcţii strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii şi de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenţei sociale prin investiţii în infrastructură şi servicii integrate, încurajarea natalităţii, creşterea ocupării şi accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătăţirea serviciilor publice. Principiul sustenabilităţii.Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021-2024 este operaţionalizarea şi implementarea Proiectului „România educată“, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României, şi asumat de Guvernul României. În faţa problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învăţământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toţi beneficiarii sistemului de educaţie, adecvate nivelului de învăţământ, conţinut digital pentru toate disciplinele şi toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate şi securizate.Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România educată“ vor fi: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată - diversitate, realizarea autonomiei şi gândirii critice, considerarea modelului profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil şi eficient.În cadrul NATO, se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO.Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Guvernul va concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.Stimularea natalităţii prin susţinerea familiilor este o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să îşi asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor financiare şi sociale pe care le presupun întemeierea unei familii şi creşterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor şi să conducă la creşterea ratei natalităţii.Creşterea ponderii în PIB la 7% a investiţiilor (registrul investiţiilor publice - organism consultativ).Facilitarea accesului tuturor la sănătate, rezilienţa sistemului de sănătate, accelerarea şi încurajarea vaccinării antiCOVID19, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei.În ceea ce priveşte cultura, susţinerea parteneriatului stat-biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, şi a valorilor tradiţionale autenticeCreşterea performanţei sportive, investiţii în sport şi baze sportive, gestionarea carierei sportiveModernizarea infrastructurii şcolare, stimularea şi încurajarea învăţământului dualÎncurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice - trecerea la economia de producţie, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalului uman, investiţii, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinaţiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor şi creşterea calităţii în turism
    MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEII. DezvoltarePe parcursul anului 2021, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a prioritizat deschiderea tuturor şantierelor iniţiate anterior, dar şi pornirea de noi investiţii, contribuind la protejarea companiilor româneşti şi a locurilor de muncă. În perioada noiembrie 2019-octombrie 2021 s-au finalizat 985 de obiective finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Au fost deblocate proiecte vechi de importanţă naţională, printre care se numără Cazinoul Constanţa, spitale - cum sunt cele din Sinaia, Bălceşti, Vişeu de Sus sau Rădăuţi, precum şi stadioane, cum erau cele de la Arcul de Triumf, Steaua sau Giuleşti. Au fost demarate proiecte noi în sprijinul învăţământului şi al culturii româneşti, precum reabilitarea clădirii principale a Universităţii din Bucureşti, a Academiei de Studii Economice, a Colegiului Naţional „Carol I“ din Craiova. Un alt proiect deblocat a fost cel de cadastrare a 598 de comune, în prezent fiind deja finalizate primele UAT-uri.Viziunea pe termen mediuMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, contribuind astfel la obiectivul de convergenţă cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În noul ciclu de finanţare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susţinute proiecte care generează valoarea adăugată, prosperitate şi o creştere a calităţii vieţii în comunităţile în care vor fi implementate. Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităţii urban-rural şi a diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi în interiorul regiunilor şi se va axa pe următoarele priorităţi:1. Modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canal;2. Modernizarea drumurilor judeţene şi locale şi construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;3. Modernizarea şi construirea de unităţi de învăţământ;4. Extinderea şi modernizarea reţelelor de gaze naturale;5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi protecţie socială;
    6. Realizarea cadastrului sistematic;7. Construirea de infrastructură sportivă;8. Construirea de locuinţe pentru tineri, specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionale, prin ANL;9. Reabilitarea monumentelor istorice, a unităţilor de cult şi consolidarea patrimoniului cultural;10. Reabilitarea energetică a clădirilor.
    Obiective de dezvoltare urbană sustenabilă şi de valorificare a resurselor de patrimoniu• Elaborarea, aprobarea şi implementarea unor strategii locale privind gestionarea inteligentă a traficului şi siguranţa rutieră cu scopul de a promova transportul public în comun şi de a asigura un management corespunzător al riscului de accidente rutiere;• Consolidarea, unde este necesară, a capacităţii de implementare a proiectelor de investiţii cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, prin promovarea parteneriatelor între autorităţile publice locale de la nivel judeţean şi cele de la nivel local;
    • Susţinerea dezvoltării urbane prin investiţii specifice şi reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de mobilitate urbană, destinate dezvoltării localităţilor urbane, în special pentru dezvoltarea serviciilor de transport public în comun de persoane;• Îmbunătăţirea standardelor de locuit ale populaţiei şi reglementarea cadrului legal pentru implementarea proiectelor de regenerare urbană, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile;• Valorificarea patrimoniului cultural de interes local pentru creşterea gradului de atractivitate a localităţilor rurale şi urbane şi pentru îmbunătăţirea standardelor de locuit la nivelul populaţiei, precum şi valorificarea potenţialului de creştere economică a localităţilor rurale şi urbane cu impact asupra ameliorării situaţiei economice a acestora în situaţii de criză;• Creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la serviciile publice, precum şi a calităţii serviciilor publice de interes local prestate, prin standardizare şi digitalizare, inclusiv prin dotarea acestora cu echipamente IT;• Elaborarea unui cadru normativ unitar pentru principalele categorii de servicii publice locale asigurate populaţiei: alimentare cu apă şi canalizare, transportul public în comun de călători, salubritatea stradală şi menajeră, iluminatul public, modernizarea de străzi, întreţinerea spaţiilor verzi, prin Codul Serviciilor Publice;• Elaborarea unui cadru normativ care să permită utilizarea tehnologiilor de fabricaţie aditivă în construcţii.
    Obiectivele de investiţii programate pentru perioada următoare1. Extinderea reţelelor de apă şi canalÎn acest moment, sunt racordate la sistemul de apă 13,9 milioane de locuitori, iar la canalizare 10,8 de milioane locuitori - ceea ce reprezintă aproximativ 70% şi 55% din locuinţele din România. Prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“, vom sprijini toate UAT-urile în vederea dezvoltării echilibrate şi a susţinerii coeziunii teritoriale, fiecare solicitant având garantată o sumă minimă pentru proiecte de dezvoltare locală.Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“ este un program multianual pentru perioada 2021-2028, în valoare de 50 de miliarde lei, finanţat de la bugetul de stat, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi are ca obiectiv general creşterea coeziunii teritoriale prin echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare şi de acces la căile de comunicaţie, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţă, cât şi a standardelor de muncă pentru toţi locuitorii României. În ultimele luni, acest program de finanţare a fost lansat cu termen de depunere pentru începutul lunii noiembrie. Conform cifrelor din data de 10 noiembrie 2021, au fost înregistrate pe platforma digitală 3.147 de unităţi administrativ-teritoriale, cu 7.545 de cereri finalizate.Soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 200 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme de alimentare cu apă, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.2. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale• 40% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate, prin programele implementate de MDLPA;• 3.000 de km de drumuri judeţene vor fi reabilitaţi;• 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizaţi.3.
    Construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământProiecte de construire şi reabilitare, consolidare şi dotare de grădiniţe, şcoli, campusuri, cămine studenţeşti, centre de excelenţă pentru copii supradotaţi, tabere şcolare, centre universitareAstfel, pentru accesul în mod egal la educaţie al copiilor şi al tinerilor şi pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte privind:• 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări;• 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină;• 20 de cămine studenţeşti;• 5 centre universitare;• 20 de tabere şcolare;• 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire).Implementarea programului naţional de construcţie de creşe, ca suport principal pentru crearea infrastructurii antepreşcolare, a creşterii natalităţii şi a sprijinirii familiilor. Programul implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este deja lansat, cu peste 200 de solicitări înregistrate din partea unităţilor administrativ-teritoriale, din care se află în procedură de lansare a achiziţiei publice un număr de 138 de obiective de investiţii.
    4. Sistemul sanitar şi de protecţie socialăÎn acest domeniu, programul nostru de guvernare prevede construirea, reabilitarea şi dotarea a:• 200 de centre medicale în mediul rural;• 15 spitale judeţene - reabilitare;• 30 de spitale municipale şi orăşeneşti - reabilitare;• 7 spitale, inclusiv maternităţi.5.
    Cadastrare sistematicăDeşi este considerat un domeniu critic în ceea ce priveşte gestiunea teritoriului şi elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acţiunea guvernamentală. De aceea, Guvernul îşi va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment, este cadastrată o suprafaţă de aproximativ 40% din suprafaţa întregii ţări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate, în 4 ani, aproximativ 6 milioane de hectare în plus, din care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI şi aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.• Pentru activitatea de cadastru, în programul de guvernare ne propunem ca, până la sfârşitul anului 2023, să finalizăm cele 660 de unităţi administrativ-teritoriale (5,4 milioane de hectare) cuprinse în programul operaţional regional Axa 11 finanţată din fonduri europene şi de la bugetul de stat.• Proiectul major „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România“ privind înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 ha din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematice în aproximativ 450 de UAT-uri rurale, cu suprafaţă de aproximativ 3,9 milioane ha.• Proiectul „Informaţii geografice pentru mediu, schimbări climatice şi integrare UE - LAKI III“ prin Programul „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme (RO - Mediu)“, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2014-2021, în valoare de 5.000.000 euro, are ca obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ANCPI de a realiza şi furniza informaţii geografice şi cartografice precise şi actualizate, care vor fi puse gratuit la dispoziţia tuturor instituţiilor cu atribuţii de monitorizare şi raportare în domeniul protecţiei mediului, prevenirea şi diminuarea efectelor riscurilor naturale, adaptarea la schimbările climatice, planificare teritorială durabilă integrată şi, de asemenea, va sprijini implementarea directivelor UE referitoare la armonizarea şi punerea în comun a informaţiilor spaţiale la nivel naţional şi transfrontalier.• Modificarea legislaţiei privind restituirea proprietăţilor, cu instituirea unui termen de finalizare. Corelarea acestei legislaţii cu cea din domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliarePropunerea legislativă ce urmează a fi formulată vizează măsurile prin care comisiile locale şi judeţene de fond funciar vor accelera şi finaliza procesul de retrocedare a proprietăţilor din România. Finalizarea acestui proces este strâns legată de înregistrarea tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin lucrări de înregistrare sistematică.De asemenea, propunem ca domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale să fie înregistrat cu celeritate, finanţarea acestor lucrări fiind posibilă din bugetul propriu al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi de Publicitate Imobiliară.Considerăm că este la fel de importantă şi o reformă privind evaluarea de către stat a terenurilor, ca punct minimal de plecare în stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate de către stat, în cadrul procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică.Legislaţia va avea un capitol special pentru procedurile de comasare şi/sau reajustare ale terenurilor, având drept scop constituirea unor noi intravilane sau extinderea celor vechi, astfel încât localităţile să poată beneficia de o proiectare urbanistică şi arhitecturală modernă, după standarde de nivel european, care să permită realizarea de reţele edilitare şi de transport local de tip smart city sau smart village.Obiectivul specific: realizarea modelului digital al terenului (DTM) şi al suprafeţei (DSM) cu acoperire totală de 50.000 km^2, în 8 judeţe ale României.• Strategia privind scanarea tramei stradale:– culegerea datelor privind reţelele edilitare din subteran din 41 de municipii reşedinţă de judeţ şi Bucureşti, cu un buget alocat de 65.000.000 euro;– culegerea datelor de suprafaţă pentru 41 de municipii reşedinţă de judeţ şi Bucureşti.
    6. Infrastructură sportivăSport de performanţă:• 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri);• 8 bazine olimpice;• 5 patinoare artificiale pentru competiţii;• 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 şi 30.000 de locuri.Sport de masă:• 150 săli de sport;• 30 bazine didactice de înot;• 100 patinoare artificiale cu scop didactic;• 120 baze sportive;• 5 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical.7. Locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socioprofesionaleÎn prezent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei derulează, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe - ANL, un program care vizează construirea de locuinţe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achiziţionarea unei locuinţe, şi asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti, prin crearea unor condiţii de locuit convenabile. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va reorganiza structura ANL şi consideră oportună creşterea numărului unor astfel de locuinţe, prin construcţia atât a unor noi spaţii pentru specialişti şi tineri, cât şi a unor locuinţe de necesitate. În vederea reconsiderării şi realizării infrastructurii intelectuale în mediul rural, vor fi avute în vedere promovarea unor noi concepte de infrastructură, cum ar fi: Casa Dascălului, Casa Medicului.Programul de construcţii de locuinţe sociale derulat în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996 - se propune transformarea programului din program cu finanţare anuală în program cu credite de angajament multianuale.8.
    Monumente istorice, patrimoniu cultural şi sedii administrativeMinisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii - CNI, derulează programe de reabilitare, consolidare şi redare în circuitul public a unor astfel de imobile. Conservăm şi promovăm identitatea naţională şi culturală prin construirea a cel puţin 9 muzee şi reabilitarea a cel puţin 25 de monumente istorice cu finanţare din PNRR.
    9. Strategia de renovare, termoficare, de reabilitare energetică şi de reabilitare a clădirilor cu risc seismicObiectivele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei cuprind acţiuni prioritare în asigurarea cadrului de politici publice în domeniile:• reducerea riscului seismic al clădirilor existente, prin elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic, care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile (clădiri publice şi private, clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale), a planului de acţiuni cu obiective specifice pe termen scurt, mediu şi lung (2030, 2040 şi 2050), precum şi revizuirea cadrului normativ şi dezvoltarea unui program sistematic de monitorizare a indicatorilor şi progresului în implementarea strategiei şi programelor de investiţii, inclusiv indicatori de program; se propune transformarea programului din program cu finanţare anuală în program cu credite de angajament multianuale;• reducerea consumului de energie în clădiri şi a emisiilor de CO_2 prin aprobarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale atât publice, cât şi private, un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050. Strategia cuprinde o foaie de parcurs cu măsuri şi indicatori de progres măsurabili şi stabiliţi la nivel naţional, include etape orientative pentru anii 2030, 2040 şi 2050 şi specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficienţa energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE.În vederea consolidării clădirilor se derulează următoarele programe:• Reabilitarea a 2.200 de clădiri, investiţie care va conduce la îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor românilor;• Creşterea siguranţei populaţiei prin reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat - 300 de imobile la nivel naţional;• Programul de termoficare pentru 13 UAT-uri.Beneficiile urmărite sunt: creşterea gradului de confort şi a siguranţei cetăţeanului; scăderea cheltuielilor legate de încălzire, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.10. Creşterea gradului de acces al cetăţeanului la justiţieRomânia are nevoie de investiţii în sistemul de justiţie, care pot fi derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin CNI, care are în derulare o serie de investiţii la clădiri care deservesc sistemului judiciar - construire şi reabilitare sedii de parchete, tribunale, judecătorii, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sedii administrative pentru instituţii publice, prin finalizarea a minimum 15 obiective de investiţii privind instanţele de judecată, sediile de parchete sau curţi de apel.Transformarea programului cu finanţare de la bugetul naţional privind planurile urbanistice generale în program cu finanţare multianuală.
    II. Administraţia publicăÎntr-un an de criză sanitară şi economică s-a reuşit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcţiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă.Principalele provocări ale sistemului de administraţie publică au fost următoarele:1. Cadrul legislativ determinat de legislaţia primară şi secundară este inconsistent şi de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepţii şi derogări care distrug predictibilitatea regulilor.2. Resursele umane din administraţia publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate şi evaluate pe bază de merit.3. Administraţia publică este preponderent reactivă la nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri.4. Identificarea şi evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare şi completare pentru aplicarea eficientă a Codului administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităţilor naţionaleAproape fiecare minister are un serviciu sau o direcţie de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare şi Rezilienţă, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării şi reducerii birocraţiei. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocraţiei, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni.Reformele în domeniul administraţiei publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrităţii şi corectitudinii, cât şi schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administraţiei publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrative eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local şi spre asigurarea unei autonomii locale extinse.Reforma administraţiei locale constă şi în următoarele puncte-cheie:1. Elaborarea şi aprobarea Codului finanţelor publice locale care să reunească într-un mod unitar şi necontradictoriu reglementările privind: finanţele publice locale, criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală şi procedurile fiscale locale;2. Revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncţionalităţile constatate în cei 2 ani de aplicare şi prevederile legale care generează anomalii în administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Totodată, se vor introduce reglementări pentru crearea consorţiilor administrative care să stimuleze şi să dezvolte cooperarea între autorităţile administraţiei publice locale;3. Elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor şi contractelor administrative, reguli şi mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluţii de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetăţenilor la administraţia publică şi pentru creşterea transparenţei şi eficienţei instituţiilor publice.Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unităţi administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevenţa pentru exploatările de suprafaţă. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administrative publice locale.Obiective generale• Mecanisme de guvernare şi un proces decizional care să fie eficiente, focalizate pe priorităţi şi obiective;• Creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice;• Resursele umane din sectorul public, competente, integre şi dedicate cetăţeanului;• Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţă în întreaga administraţie publică;• Transparenţă şi acces la informaţii pentru toţi cetăţenii;• Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor;• Încurajarea implicării directe a reprezentanţilor societăţii civile şi mediului privat în adoptarea şi prioritizarea măsurilor de debirocratizare iniţiate de către Guvern şi Parlament;• Prioritizarea măsurilor de debirocratizare, care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare;• Simplificarea şi modernizarea legislaţiei specifice unor sectoare de activitate economică;• Standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului;
    • Crearea unor mecanisme care să limiteze creşterea viitoare a birocraţiei;• Crearea unor modalităţi de evaluare a birocraţiei existente şi a efectelor directe şi indirecte ale acesteia asupra societăţii româneşti;• Formarea funcţionarilor publici la nivelul administraţiei centrale, în vederea adaptării acestora la o viziune procontribuabil;• Implicarea directă a Guvernului pentru a susţine debirocratizarea, standardizarea şi digitalizarea birocraţiei la nivelul administraţiilor locale;• Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri şi adoptarea a cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens;• Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale“.
    Obiective specificeMecanisme de guvernare şi proces decizional: Guvernare focalizată pe priorităţi şi obiectiveVa fi revigorat procesul de planificare strategică şi vor fi definite priorităţi reale guvernamentale sau sectoriale, urmând a fi asigurată şi atragerea resurselor financiare necesare. Vor fi implementate noi mecanisme centrale pentru managementul priorităţilor.Dezvoltarea componentei de planificare bugetară în procesul de planificare strategicăPlanificarea bugetară va sprijini stabilirea priorităţilor şi bugetarea corectă a resurselor necesare. Va asigura, de asemenea, predictibilitate pentru implementarea priorităţilor de investiţii şi o măsurare mai clară şi realistă a indicatorilor asumaţi.Stabilirea unui mecanism de coordonare şi monitorizare a investiţiilor publice majore va asigura:• faptul că investiţiile propuse vor genera un impact major din punct de vedere social, economic, de mediu - pentru o dezvoltare durabilă;• coordonarea între instituţiile implicate în realizarea investiţiilor, un filtru pentru calitatea investiţiilor;• deblocarea punctelor critice apărute în implementarea investiţiilor.O structură simplă şi clară a administraţiei centraleVa fi demarat un proces de clarificare şi de stabilire a mandatelor instituţiilor din administraţia publică centrală. Se vor evita suprapunerile de competenţe şi vor fi clarificate atribuţiile instituţiilor aşa încât acestea să fi corespunzătoare segmentului de activitate reglementat.Flexibilizarea managementului instituţiilor publice prin încadrarea clară a instituţiilor guvernamentale pe categorii:• instituţii care au funcţii cu prerogative de putere publică, organizate la nivel de ministere, autorităţi, unele agenţii guvernamentale, consilii judeţene, primării etc.;• instituţii axate pe livrarea unor servicii specifice către populaţie de la nivel guvernamental sau teritorial;• restructurarea administraţiei centrale pe baza acestor mandate, astfel încât structura acesteia să fie flexibilă.
    Reluarea şi consolidarea procesului de descentralizare a competenţelor către administraţia publică localăProcesul de descentralizare a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare şi reformă a administraţiei publice, conform principiului subsidiarităţii, în ideea de transfer al competenţelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetăţenilor şi ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parţial şi într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creşterea capacităţii administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea şi interpretarea datelor şi pe un proces amplu de consultare între autorităţile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă, cuantificabilă şi cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere următoarele etape:• analiza competenţelor administraţiei publice centrale care pot fi transferate către administraţia locală, precum şi capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competenţe;• corelarea transferului de competenţe cu transferul de resurse bugetare;• predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea şi depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale şi creşterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administraţiilor locale şi a Guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanţa în integralitate administraţia publică locală. Totodată, se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminându-se modificările anuale prin legi speciale. O atenţie deosebită va fi acordată implementării programelor de finanţare a investiţiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente şi coordonate cu programele finanţate din fonduri UE.Implementarea în condiţiile legii a procesului de transfer al activelor abandonate sau închise în urma procesului de reorganizare-restructurare a ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat şi societăţilor cu capital integral de stat în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi reglementarea juridică a patrimoniului sindical. În acest sens este necesară operaţionalizarea direcţiei de legislaţie şi de reglementare în domeniul activelor statului în cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.Creşterea eficienţei furnizării serviciilor publice la nivelul administraţiei publice locale prin stimularea unor soluţii de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară.Îmbunătăţirea activităţii structurilor deconcentrate ale ministerelor şi ale altor autorităţi publice centraleInstituţiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din administraţia publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcţionale de resort ale ministerelor în subordinea cărora sunt organizate şi de către instituţia prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. O analiză a activităţii acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate şi pasive. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administraţia publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, judeţene şi ale primăriilor, de exemplu, în sectoare precum tineret şi sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administraţiei publice locale funcţionează mai eficient şi beneficiază de resurse superioare şi finanţare mai bună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare şi management ale acestora, care să pună activităţile desfăşurate într-o paradigmă bazată pe performanţă şi eficacitate.Debirocratizare şi simplificare administrativăCriza epidemiologică prin care trecem a pus la încercare capacitatea administraţiei de a răspunde solicitărilor şi nevoilor cetăţenilor. Este mai clar ca oricând că este nevoie de un aparat administrativ modern, care să răspundă rapid şi eficient nevoilor societăţii.Va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative - sunt mai bine de 10 ani de când guvernele derulează proiecte de măsurare a costurilor administrative generate de legislaţie pentru companii şi cetăţeni, fiind cheltuite zeci de milioane de euro din fonduri europene, însă fără un proces solid, cuantificabil prin indicatori de implementare.1. Digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-guvernare. Creşterea accesibilităţii serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului“ şi „identităţii“ electronice pentru fiecare cetăţean.2. Crearea infrastructurii naţionale de registre administrative în administraţia publică: crearea şi administrarea unor identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea şi extinderea interoperabilităţii dintre acestea, sistematizarea şi simplificarea fluxurilor de date, de interogare şi a procedurilor de raportare.3. Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificaţiilor unitare la nivel naţional.
    4. Cadastrarea proprietăţilor statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituţiilor publice şi al operatorilor de servicii de interes economic general, a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare şi stocare de tip GIS.5. Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central şi central-local.
    Resursele umane din sectorul public1. Administraţie în interesul cetăţeanului şi orientare către rezultate. Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute.2. Implementarea unui cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei pentru o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Este necesară clarificarea şi eficientizarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi operaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale.3. Implementarea unui model profesionist şi imparţial de recrutare în funcţia publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competenţa şi integritatea funcţionarilor publici, precum şi pe orientarea spre performanţă. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea şi pilotarea unui proces transparent şi incluziv de recrutare şi selecţie în administraţia publică centrală prin concurs de recrutare. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcţionari publici din administraţia publică centrală. Administraţia publică de la nivel local va beneficia de asistenţa instituţiilor specializate de la nivel central pentru preluarea şi implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competenţă şi integritate a funcţionarilor publici. Îmbunătăţirea radicală a modului de legiferare şi limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepţie sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce priveşte evaluarea preliminară a impactului şi unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare şi corelare a actelor normative şi instituirea şi în acest domeniu a unui singur standard de calitate.4. Dezvoltarea competenţelor digitale ale angajaţilor administraţiei publice şi asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală:(i)
    cuantificarea nevoii de specialişti IT în administraţia publică şi elaborarea unui plan naţional pentru formarea şi fidelizarea acestora;
    (ii) crearea unui corp de specialişti la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local;(iii) derularea unui program amplu pentru crearea abilităţilor digitale necesare la nivelul angajaţilor din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziţie prin:• evaluare constantă a nivelului de abilităţi digitale în administraţia publică;• programe naţionale de formare a funcţionarilor publici, cu un calendar adaptat evoluţiei sistemelor informatice din administraţia publică, dar şi corelarea acestora cu evoluţia tehnologică propriu-zisă.
    5. Sistem unic de evidenţă a personalului bugetar pentru funcţionarii publici, personalul contractual din administraţie şi angajaţii la stat: sistemul e-bugetar. Se va accelera operaţionalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidenţa centralizată a personalului bugetar.6. Se va redefini cariera funcţionarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru responsabilizare faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcţiile de management din administraţia publică, cu accent pe dezvoltarea competenţelor de leadership şi managementul echipelor/ managementul performanţei.7. Depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, această legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată de multe ori intenţionat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se vor clarifica, de asemenea, statutul şi rolul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum şi ale înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, dar şi al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat.
    Etică, integritate, prevenirea corupţiei şi transparenţăMăsurile pe care se va concentra Guvernul sunt:1. Continuarea transparentizării proceselor şi procedurilor administrative prin promovarea de date şi informaţii deschise, disponibile public. Publicarea online şi accesul cetăţenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziţii publice şi la toate informaţiile relevante privind instituţiile statului, de la Guvern până la primării;2. Transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunităţile pentru fapte de corupţie şi comportament lipsit de etică profesională sau imoral;3. Selecţia mai riguroasă a personalului din administraţie prin proceduri transparente şi instrumente precum concurs pentru funcţionari publici;4. Promovarea unei culturi a eticii şi integrităţii prin introducerea unui management al performanţei, bazat pe un cadru de competenţe în funcţia publică şi un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanţă şi analiza nevoilor de formare pe bază de date;5. Consolidarea şi intensificarea politicilor de control şi prevenţie a faptelor de corupţie şi comportamentului lipsit de etică al personalului;6. Obiectivele legate de asigurarea transparenţei decizionale, accesul la informaţii de interes public sau promovarea platformelor şi surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secţiunile precedente. Totodată, deşi există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituţiilor publice de a transparentiza şi informa publicul în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară şi rezultatele pe care le obţin, practica arată că un procent extrem de mic de instituţii publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii nr. 544/2001 privind informaţiile de interes public. Un aspect pe care Guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligaţiilor legale în acest sens de către toate autorităţile publice centrale şi locale printr-o activitate mai intensă de monitorizare şi control, inclusiv sancţionarea celor care nu respectă legea.
    III. Lucrări publiceReformele propuse pe domeniul lucrărilor publice sunt următoarele:• Creşterea numărului specialiştilor în construcţii - experţi, verificatori şi auditori energetici, în multe domenii fiind înregistrată o lipsă acută de specialişti de acest gen;• Normativele de construcţii se vor reactualiza, rescrie normativele de proiectare elaborate şi publicate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în anii ’90 şi care nu au fost actualizate până în prezent. Multe din aceste normative sunt depăşite şi se referă la funcţiuni de importanţă majoră - spitale, grădiniţe, şcoli, universităţi;• Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor va sintetiza şi simplifica prevederile actelor normative care se referă la domeniile construcţiilor, atât la proiectare, cât şi la avizare, autorizare şi execuţie. Va simplifica interacţiunea beneficiarilor cu autorităţile locale, va simplifica procedurile de elaborare şi avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuţiei lucrărilor;• Auditul normativelor elaborate şi publicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - se vor actualiza toate normativele depăşite. Se vor înlocui cele perimate şi se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referinduse la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc.1. Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) a fost instituit în sarcina Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) prin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, în vederea realizării dezideratului de finalizare a înregistrării proprietăţilor imobiliare în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Se propune transformarea programului din program cu finanţare anuală în program cu credite de angajament multianuale.La această dată ANCPI are posibilitatea de a contracta lucrări de cadastru sistematic la nivel de UAT întreg, sectoare cadastrale şi prin înregistrarea în cadastru şi cartea funciară a planurilor parcelare.Guvernul îşi propune să urgenteze finalizarea la nivel naţional a înregistrărilor tuturor proprietăţilor prin cooptarea decizională a consiliilor judeţene în sensul contractării de către ANCPI, la propunerile acestora, a unui număr de 3-4 UAT-uri la nivelul fiecărui judeţ, respectiv 121 UAT-uri având în vedere următoarele criterii:• la nivel de UAT să se înregistreze un stadiu avansat de aplicare a legilor fondului funciar;• includerea UAT-urilor care au bugete reduse sau zone declarate defavorizate;• necesitatea luării în considerare a obiectivelor de dezvoltare judeţene pe termen scurt 2021-2024 şi mediu 2024-2030.Propunem totodată ca în această etapă să se prioritizeze înscrierea în cartea funciară a tuturor imobilelor aflate în domeniul public sau privat al statului şi al UAT-urilor, ca o garanţie a inventarierii corecte a suprafeţelor de teren şi a construcţiilor edificate pe acesta, folosindu-se de asemenea bugetul de venituri proprii al ANCPI.Implementarea programului naţional a constituit şi trebuie să constituie o prioritate pentru ANCPI, fiind unul dintre cele mai importante proiecte pe care aceasta îl va derula şi în următorii ani, utilizând pe lângă fondurile europene alocate pe Axa 11 POR şi fondurile proprii ale acesteia.Astfel, va putea fi continuată activitatea începută în anul 2015 de nominalizarea de către consiliile judeţene, sprijinite în decizia lor de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară (OCPI) ale UAT-urilor care vor putea fi contractate, folosind fondurile proprii ale ANCPI.În ceea ce priveşte importanţa înregistrării sistematice a proprietăţilor, menţionăm că prin Acordul stand-by ce a stat la baza stabilirii Memorandumului tehnic de înţelegere cu organismele internaţionale Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială s-a instituit în sarcina statului român condiţionalitatea creşterii numărului de proprietăţi imobiliare înregistrate în Sistemul Informatic Integrat de Cadastru şi Carte Funciară.
    Situaţia la zi a înregistrării sistematice în România este:• Stadiul Programului naţional de cadastru şi carte funciarăDin totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 31.10.2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 122 UAT-uri (din care în 118 UAT-uri în integralitate şi în 4 UAT-uri parţial), precum şi în sectoare cadastrale, cu o suprafaţă totală de 3.325.863,25 ha.În anul 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 24 UAT-uri (din care în 20 UAT-uri în integralitate şi în 4 UAT-uri parţial), precum şi în sectoare cadastrale, cu o suprafaţă totală aferentă de 813.253,75 ha.• Lucrări de înregistrare sistematică în derulareLa data de 31.10.2021 sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.493 UAT-uri, cu o suprafaţă estimată de 4.559.583,44 ha.La această dată, ANCPI a contractat un număr de 307 UATuri şi este în perioada de achiziţie publică pentru încă 291 UAT-uri finanţate din AXA 11.
    2. Descentralizarea - prioritate a noului guvern:• descentralizare a clădirilor abandonate şi degradate aparţinând administraţiei publice centrale şi companiilor naţionale de stat cu titlu gratuit către autorităţile locale;• descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevenţelor de exploatare la nivel local in proporţie de 80% (din care 40% la consiliile judeţene şi 40% la primării);• descentralizarea fondurilor europene către UAT-uri prin transformarea ADR-urilor în autorităţi de management pentru POR, program de 13 miliarde de euro;• adoptarea legii ce asigură cadrul legal de funcţionare a Investiţiilor Teritoriale Integrate (ITI) şi continuarea demersurilor pentru creşterea numărului acestora.3. Programe cu finanţare multianualăÎn prezent, dintre toate programele de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat finanţate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, doar Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny“ şi Programul naţional de dezvoltare locală sunt programe cu finanţare multianuală, pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani, şi, respectiv, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 2 ani, creditele bugetare fiind egale cu creditele de angajament pe toată perioada de valabilitate a contractelor de finanţare. Totodată, Programul naţional privind creşterea performantei energetice a blocurilor de locuinţe este un program de finanţare multianual pentru care se alocă credite de angajament pe o perioadă de 3 ani, însă cu alocarea eşalonată a creditelor bugetare anuale.Pentru a creşte eficienţa programelor de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat şi pentru a asigura predictibilitatea în realizarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii, toate programele finanţate din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei se vor transforma în programe cu finanţare multianuală. Pentru finanţarea obiectivelor de investiţii prin aceste programe se vor asigura credite de angajament de la bugetul de stat pentru întreaga durată de derulare a acestora, precum şi credite bugetare anuale, în vederea transferării sumelor necesare realizării obiectivelor de investiţii pentru beneficiari, conform contractelor de finanţare şi graficelor de execuţie.
    MINISTERUL FINANŢELORGuvernul susţine un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiţii, stimularea şi dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii companiilor româneşti şi transformarea digitală a economiei şi administraţiei, eficientizarea administraţiei publice şi combaterea deprivării materiale a populaţiei. Revenirea economică şi construcţia unei viziuni bazate pe producţia internă se pot realiza pe trei paliere: oameni/lucrători, companii, pentru a salva locurile de muncă şi datoria suverană/asigurarea necesarului de finanţare la costuri scăzute.Împreună cu politicile de venituri politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat, atât prin creşterea ofertei (producţiei) interne, cât şi prin sporirea cererii interne, distribuite în mod echilibrat pe grupuri sociale, în scopul stimulării absorbţiei producţiei interne de bunuri şi servicii.Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. Asigurarea stabilităţii macroeconomice, a investiţiilor publice cu efecte de multiplicare şi menţinerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul ţărilor cu finanţe publice „sănătoase“ până la sfârşitul anului 2024.În următorii trei ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea economică, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În contextul de redresare a activităţii post COVID-19, vom consolida măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de COVID-19.Noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme ce oferă servicii publice şi, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor. Creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile. Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt, vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate.I. Reforma finanţelor publice şi a companiilor cu capital de statObiective generaleSistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin:1. creşterea sustenabilităţii finanţelor publice cu accent pe colectarea veniturilor, diminuarea evaziunii fiscale şi eliminarea risipei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice;2. asanarea economiei reale şi crearea condiţiilor pentru consolidarea agenţilor economici performanţi;
    3. mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar;4. întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin rescrierea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară;5. ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului;6. introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării verzi pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european.
    Obiective specifice:1. Creşterea eficienţei finanţelor publice şi îmbunătăţirea perspectivelor de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu prin:• evaluarea cadrului legislativ şi instituţional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinaţie specifică, subvenţii din bugetele unor instituţii din administraţia publică centrală;• crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale şi serviciilor publice locale;• reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale, inclusiv analize de impact şi propuneri de modificări legislative.
    2. Modernizarea bugetului prin:• simplificarea arhitecturii bugetului, care va fi bazat pe indicatori de performanţă prin introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice care să ofere în timp un raport calitate/preţ care să conducă la optimizarea eficienţei şi eficacităţii politicilor propuse;• sprijinirea financiară a activităţilor generatoare de externalizări pozitive (cercetarea, dezvoltarea, eficienţa energetică);• maximizarea coerenţei între politicile de bază ale guvernului şi sistemele de planificare bugetară. Se va pune accentul pe bugetarea performanţei care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;• un sistem de planificare şi programare care să ofere o perspectivă strategică cuprinzătoare, naţională, pe termen lung. Un set mai clar de obiective şi priorităţi ale politicii sectoriale şi un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care sa facă distincţie între cheltuielile discreţionare şi nediscreţionare şi între investiţiile şi cheltuielile curente pe termen mediu, susţinut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili.3. Întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora prin:• îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 111/2016 privind guvernanţa corporativă;• dezvoltarea ghidului privind aplicarea legislaţiei guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, prin preluarea celor mai bune practici la nivel european, în vederea aderării României la Ghidul OECD privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.4. Revizuirea cadrului legislativ şi instituţional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat şi bugetele locale în ceea ce priveşte sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinaţie specifică, subvenţii din bugetele unor instituţii din administraţia publică centrală, în baza următoarelor principii:• să nu se creeze obligaţii în sarcina bugetelor locale fără sursă de finanţare predictibilă şi acoperitoare pentru nevoi;• la fundamentarea necesarului de finanţare, acolo unde sunt aprobate standarde de cost (unităţi de asistenţă sociomedicală, cămine pentru vârstnici, centre pentru persoane cu handicap etc.), sumele să fie în concordanţă cu numărul de beneficiari;• creşterea competitivităţii agenţilor economici prin îmbunătăţirea cadrului în care aceştia operează, prin reforme structurale ample şi susţinute, care să stimuleze competitivitatea economiei româneşti şi să accelereze convergenţa reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.5. Generalizarea regulii de înregistrare a punctelor de lucru, indiferent de număr de angajaţi. În acest sens se va elimina pragul de 5 angajaţi/punct de lucru, impozitul pe venit fiind virat la bugetul local unde îşi desfăşoară activitatea angajatul.
    II. Datorie publicăObiective generaleGuvernul României va fi nevoit să susţină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finanţare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie, precum şi reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu.Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro).Ministerul Finanţelor va avea în vedere o finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe. Se vor asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice preponderent în monedă naţională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, în paralel cu accesarea pieţelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare. Se va păstra caracterul specific al accesării de împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale, în alte valute decât moneda europeană, în condiţiile obţinerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, diversificării bazei de investitori şi utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar).În implementarea planului de finanţare, vom avea în vedere introducerea emisiunilor de obligaţiuni verzi, în funcţie de finalizarea Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie şi identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanţării prin aceste obligaţiuni.Obiective specificeVom susţine dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere şi a plăţii dobânzilor şi rambursării principalului, precum şi prin analiza posibilităţii efectuării subscrierilor online.Este necesară utilizarea PPP ca mecanism alternativ de finanţare.Măsuri care să asigure un cadru prielnic implementării de proiecte în regim de PPP:• Aprobarea la nivelul Guvernului a unei strategii la nivel naţional pentru implementarea de proiecte prioritare în regim PPP;• Clarificarea cadrului instituţional, cu preluarea de către Ministerul Finanţelor a competenţei de reglementare a domeniului PPP;• Amendarea cadrului legal aplicabil pentru clarificarea/ remedierea unor aspecte care la acest moment sunt necorelate cu buna practică internaţională şi care nu asigură premisele unei bune pregătiri a proiectelor de PPP;• Configurarea unui proces de control al calităţii asupra ciclului de viaţă al proiectului, care să fie operaţionalizat la nivelul Ministerului Finanţelor şi la ministerele de linie (domeniile transporturi, sănătate, justiţie şi educaţie etc.) pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui şi gestiona cu succes proiecte PPP, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcţiona în contextul pieţei din România;• Aderarea României la Principiile pentru guvernanţă publică a parteneriatelor public-private ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică (OECD) şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României până în anul 2023.
    III. FiscalitateObiective generaleRomânia are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană.Este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socioeconomică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar şi o economie vulnerabilă la şocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară şi ar trebui realizată in parteneriat cu mediul socioeconomic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalităţii pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici, trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare.Măsurile stabilite în baza analizei se vor aplica predictibil cu un calendar care să nu producă efecte negative asupra mediului antreprenorial.În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin:(i) simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală;(ii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice.Se vor avea în vedere:• adoptarea de urgenţă a propunerii legislative privind capitalizarea societăţilor comerciale care nu respectă acest criteriu, proiect aprobat în Senat şi aflat, în prezent, la Comisia buget, finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor;• modificarea legislaţiei comerciale, fiscale şi contabile în scopul reflectării cu acurateţe a întregului volum al veniturilor realizate de firme prin îmbunătăţirea regimului de emitere şi circulaţie a facturilor, utilizarea fără excepţie a caselor de marcat şi racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF, care, la rândul său, trebuie rapid pus în funcţiune;• includerea pe costurile de producţie ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfăşurarea activităţii economice generatoare directe de venituri a acestora, conform practicilor din ţările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producţie, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acţionarilor şi administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor şi, astfel, va creşte baza de impozitare;• transpunerea imediată a prevederilor Iniţiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanţial evaziunea fiscală;• modificarea Codului fiscal în sensul eliminării facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei;• acordarea restituirilor de TVA şi a altor creanţe ale firmelor în raport cu bugetul numai după compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului fiscal, cu obligaţiile aceloraşi agenţi economici către buget;• dezvoltarea şi consolidarea compartimentului din cadrul ANAF care verifică preţurile de transfer în scopul reducerii substanţiale a acestei practici de evaziune fiscală;
    • orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor);• creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic;• implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse spre finanţare şi susţinerea performanţei;• revizuirea distorsiunilor şi lacunelor din legislaţia fiscală, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem pe principiul neutralităţii taxării;• consolidarea schemelor de ajutor de stat şi a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migraţia forţei de muncă cu o calificare superioară, prin susţinerea parcurilor tehnologice şi industriale şi stimularea înfiinţării de parteneriate cercetare-învăţământ şi mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici şi mecanisme de finanţare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului;• maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcţiile de reglementare şi cele operaţionale. Implementarea generalizată a contractelor de performanţă în instituţiile publice şi companiile de stat;• consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieţei obligaţiunilor inclusiv prin facilităţi fiscale, pentru creşterea transparenţei, accesului la finanţare şi performanţelor guvernanţei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunităţi de investiţii şi economisire pentru populaţie;• menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat;• revizuirea/clarificarea rolurilor fondurilor de garantare şi contragarantare cu capital de stat, urmărind maximizarea eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice, în paralel cu injectarea de capital în economie, îndeosebi a IMM-urilor;• susţinerea revenirii creditării, în special către sectorul companiilor nefinanciare, prin continuarea programelor de garanţii guvernamentale în sectoarele economice prioritare;• reducerea TVA pentru deşeurile colectate selectiv;• identificarea surselor şi a mecanismelor de finanţare a unor noi măsuri de politici sociale (stoparea declinului demografic, sprijinirea familiilor, stimularea natalităţii etc.).
    ANAFPe termen mediu şi lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituţie inovativă şi capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili.Obiective specificeReforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală.În acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanţa din fonduri nerambursabile:• modernizarea soluţiei de arhivare electronică a Ministerului Finanţelor;• obţinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;• proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni;
    • proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanţelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.
    De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanţare de la bugetul de stat:• asigurarea funcţionării şi disponibilităţii sistemului informatic;• creşterea performanţei specialiştilor IT;• retehnologizarea şi extinderea platformelor hardware şi software pentru interfaţa cu cetăţenii (pregătire documentaţie achiziţie şi estimări bugetare);• asigurarea funcţionării, continuităţii şi disponibilităţii sistemului integrat vamal, ce înseamnă operaţionalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârşitul anului 2023.
    Proiectele au ca scop atingerea următoarelor obiective:(i) crearea unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin:• dezvoltarea şi extinderea de servicii simple şi accesibile pentru contribuabili;• simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susţinerea conformării voluntare la declararea obligaţiilor fiscale prin:• reducerea şi simplificarea numărului de formulare şi declaraţii;• introducerea formularelor precompletate;• depunerea electronică a tuturor formularelor şi declaraţiilor;• evaluarea permanentă a calităţii serviciilor fiscale din perspectiva contribuabililor;• acordarea de asistenţă din iniţiativa organelor fiscale pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF;• sprijinirea conformării voluntare la plata obligaţiilor fiscale prin:• acordarea de facilităţi fiscale la plata obligaţiilor fiscale pentru bunii plătitori;• mediatizarea celor mai buni plătitori de impozite şi taxe prin elaborarea „listei albe“ ce cuprinde contribuabili care şi-au declarat şi achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată;• transformarea executării silite în proces investigativ;• extinderea mecanismului de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior, cu o durată maximă de 30 de zile la plată, ce vizează reducerea semnificativă a perioadei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune la rambursare, scopul fiind de introducere rapidă a sumelor în circuitul economic;
    • asigurarea unui tratament fiscal diferenţiat în funcţie de comportamentul fiscal al contribuabililor şi aplicarea graduală a unor măsuri specifice de către organele fiscale:• notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularităţi care ar putea conduce la stabilirea de diferenţe de impozite şi taxe;• medierea;• controlul inopinat;• inspecţia fiscală parţială;• inspecţia fiscală generală;
    (ii) transformarea ANAF într-o instituţie performantă şi inteligentă cu soluţii digitale integrate, care utilizează la maximum datele şi informaţiile disponibile, prin:• accelerarea procesului de digitalizare al ANAF, efectuarea de investiţii în tehnologie şi în dezvoltarea aplicaţiilor utilizate;• utilizarea eficientă a datelor şi informaţiilor şi dezvoltarea de noi aplicaţii care să proceseze informaţia în timp real, inclusiv utilizarea analizelor de date şi dezvoltarea de platforme adaptate, de tip Big Data, pentru eficientizarea activităţilor de management de risc automatizat, verificări şi acţiuni automate;• introducerea de soluţii tehnologice având drept scop creşterea valorii adăugate a muncii angajaţilor, mai ales în zona de analiză, sinteză şi raportare;• informatizarea activităţilor de back office.Accelerarea informatizării ANAF, pentru a creşte gradul de colectare, va fi realizată prin:• extinderea facilităţilor pentru plata impozitelor şi a taxelor prin platforma Ghişeul.ro;• asigurarea de la distanţă a serviciului de asistenţă a contribuabililor şi dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel naţional;• implementarea proiectului TRAFIC Control, pentru monitorizarea în timp real a transporturilor privind achiziţiile şi livrările intracomunitare de bunuri, precum şi a celor aflate în tranzit;• extinderea funcţionalităţii şi a accesului mult mai facil la Spaţiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale şi nefiscale şi plăţii taxelor;• modernizarea site-ului/portalului ANAF;• implementarea proiectului SFERA ce vizează centralizarea bazelor de date locale şi interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituţiilor statului care deţin şi pot furniza informaţii utile în activitatea de colectare a impozitelor/taxelor şi contribuţiilor la bugetul general consolidat;• implementarea procedurilor de vămuire simplificată prin introducerea conceptului de vamă electronică;• dotarea punctelor vamale de la graniţa UE cu echipamente de control nondistructiv;• dezvoltarea proiectelor pentru stimularea conformării voluntare pentru marii contribuabili şi persoanele fizice;• dezvoltarea proiectului privind infrastructura vamală ce vizează reabilitarea şi modernizarea punctelor vamale de la graniţa externă a Uniunii Europene;• extinderea implementării procedurilor vamale simplificate în vederea alinierii la media europeană de utilizare într-un procent de 65%;• accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor europene;(iii) prevenirea şi combaterea fraudei fiscale, ANAF devenind o instituţie ce vine în sprijinul conformării contribuabililor şi al menţinerii unui mediu economic echitabil, prin:• dezvoltarea de proiecte-pilot de conformare voluntară pe sectoarele şi categoriile de risc fiscal; • combaterea eficientă a comportamentelor neconforme şi a fraudei fiscale prin demararea acţiunilor complexe, ţintite, la contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Scopul acestor acţiuni îl reprezintă asigurarea unui mediu fiscal echitabil pentru toţi contribuabilii şi descurajarea concurenţei neloiale;• utilizarea unui nou model de estimare a decalajului fiscal privind TVA, dezvoltat pe sectoarele economice de activitate, de tip TOP-DOWN, pentru a asigura realizarea de acţiuni concentrate de prevenire şi combatere a evaziunii în aceste sectoare;(iv) eficientizarea şi transparentizarea instituţiei, transformarea ANAF într-o instituţie solidă, modernă şi de încredere, prin:• dematerializarea fluxurilor de activitate curentă şi tranziţia spre un mediu de lucru predominant digital care să includă corespondenţa electronică, generalizarea utilizării semnăturii electronice şi accesul de la distanţă al bazelor de date;• consolidarea colaborării şi comunicării cu alte administraţii fiscale, precum şi cu organisme internaţionale, pe ariile de interes şi priorităţile comune existente la nivel internaţional;• implementarea unei politici de resurse umane axată pe dezvoltarea competenţelor angajaţilor prin participarea la cursuri de pregătire profesională;• administrarea tuturor persoanelor fizice nerezidente la nivelul administraţiei fiscale pentru contribuabili nerezidenţi;
    • redefinirea pachetelor de contribuabili, ca urmare a reevaluării criteriilor de selecţie;• simplificarea procesului decizional în interiorul agenţiei în scopul debirocratizării;• optimizarea procesului de alocare şi utilizare a resurselor în concordanţă cu priorităţile strategice ale agenţiei;• consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri şi contribuabili pentru transparentizare şi creşterea conformării fiscale;• înfiinţarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecţie fiscală împreună cu soluţiile date în urma contestaţiilor depuse, precum şi cu soluţiile instanţelor de judecată;
    IV. Aderarea la zona euroObiective generaleDupă aderarea la Uniunea Europeană, considerăm că adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de ţară al României pe termen mediu. În acest sens, ne propunem ca documentele strategice fundamentate şi agreate în anul 2019 de toate instituţiile implicate - Planul naţional de adoptare a monedei euro şi Raportul de fundamentare a acestui plan - să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităţilor economice şi sociale postpandemice.Obiective specificeObiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024.V.
    Elemente de referinţă privind politica de concurenţă, în contextul elaborării programului de guvernareObiective generalePrioritatea Guvernului României este de a asigura o creştere economică sustenabilă, iar concurenţa liberă şi corectă este un ingredient important în atingerea unui astfel de obiectiv. Protejarea şi stimularea concurenţei sunt un obiectiv strategic la nivel naţional, dat fiind rolul acesteia în creşterea productivităţii (cu impact direct asupra bunăstării consumatorilor, dar şi asupra competitivităţii ţării noastre) şi, în contextul noilor evoluţii economice generate de pandemie, rolul în consolidarea rezilienţei pieţelor şi în susţinerea unui proces de revenire accelerat.Calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental pentru buna funcţionare a economiei, pentru atragerea/ stimularea investiţiilor şi, implicit, pentru generarea unui nivel ridicat al competitivităţii economiei naţionale.Obiective specifice1. Ajutoare de stat pentru redresarea economicăPentru a sprijini economia, în contextul pandemiei, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (Cadrul temporar). Acesta permite statelor să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidităţi suficiente şi să menţină continuitatea activităţii economice atât în timpul pandemiei, cât şi după încheierea acesteia.Până în prezent, 8 măsuri de sprijin au fost notificate de România, cu asistenţa Consiliului Concurenţei, în baza Cadrului temporar şi autorizate de forul european. Totodată, la nivel naţional s-a implementat, sub forma unei scheme de minimis programul IMM Leasing de echipamente şi utilaje.Având în vedere accesul dificil la piaţa financiară pentru IMMurile româneşti, în special, şi pentru cele europene, în general, datorită contracţiei economice care oferă proiecţii economice pesimiste, pragul maxim de ajutor de stat (de minimis) instituit în prezent la 800.000 de euro fie va fi menţinut, fie va fi aplicată o majorare a pragului stabilit înainte de criza economică de la 200.000 la 500.000 de euro.Acestor măsuri li se adaugă acţiunile din sfera agriculturii: schemele de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin şi aviar, respectiv a celor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.Bugetul total al măsurilor de mai sus este de aproximativ 32,4 miliarde de lei (6,7 miliarde de euro), sumă ce reprezintă aproximativ 3,1% din PIB-ul României din 2020.Resursele financiare mobilizate prin intermediul măsurilor de sprijin (din bugetul naţional şi din fonduri europene) au scopul de a concentra intervenţia statului în economie în direcţia atenuării efectelor negative generate de pandemia de COVID-19, atât la nivel de ansamblu (prin măsuri orizontale, pentru care sunt eligibili actori din diferite domenii economice, pe criterii privind evoluţia indicatorilor financiari), cât şi ţintit, la nivelul unor domenii/actori economici în cazul cărora activitate a fost puternic perturbată de măsurile de limitare a răspândirii virusului.Măsurile urmăresc, în linie cu strategia Uniunii Europene, evitarea transformării crizei de lichiditate a întreprinderilor, cauzată de noile evoluţii economice, într-una de solvabilitate, prin identificarea şi sprijinirea actorilor şi domeniilor vulnerabile. O atenţie sporită, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar, este acordată întreprinderilor mici şi mijlocii, afectate în mod deosebit de lipsa de lichidităţi cauzată de pandemie, care amplifică dificultăţile anterioare privind accesul la finanţare, în comparaţie cu întreprinderile mai mari.2. Demersuri viitoare în domeniul ajutoarelor de stat: Cadrul temporar prelungit şi extinsUna din priorităţile în domeniul ajutoarelor de stat vizează continuarea elaborării şi implementării măsurilor cuprinse în Planul naţional de investiţii şi relansare economică (de exemplu, IMM Factor), măsuri privind şomajul şi legislaţia muncii, schema de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniile comerţ şi servicii afectate de COVID-19, sprijinirea sectoarelor afectate - Horeca, organizare de evenimente, turism, aeroporturi regionale etc.).Demersurile de relansare a economiei naţionale sunt susţinute de măsurile comunitare referitoare la flexibilizarea schemelor de ajutor de stat şi a cadrului fiscal european şi de mobilizare a bugetului Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, repararea prejudiciilor pandemiei, relansarea economică şi creşterea rezilienţei.În contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a decis să prelungească şi să extindă domeniul de aplicare al Cadrului temporar. Toate secţiunile Cadrului temporar au fost prelungite, în cadrul ultimei runde de modificări, cu şase luni, respectiv până la 30 iunie 2022.În continuarea măsurilor de sprijin notificate de România în baza Cadrului temporar şi autorizate de forul european, menţionate anterior, în prezent, se află în lucru şi alte scheme de ajutor de stat destinate susţinerii economiei în contextul pandemiei.
    3. Intensificarea concurenţei în sectoare cheie ale economiei naţionale (demersuri publice aliniate principiilor de concurenţă, eliminarea unor blocaje/ineficienţe aflate în calea manifestării concurenţei), pregătirea pentru tranziţia digitală4. Asigurarea concurenţei corecteExistă o preocupare deosebită, la nivelul statelor şi al instituţiilor internaţionale, referitoare la efectele generate de abuzurile venite din partea unor companii care, deşi nu sunt dominante, deţin o putere superioară de negociere faţă de partenerii lor comerciali.În acest context, au apărut, la nivelul legislaţiei comunitare, reglementări în sensul sancţionării acestor practici, în anumite sectoare, iar la nivelul unor state membre s-a considerat oportună extinderea reglementărilor specifice la nivelul tuturor sectoarelor. Aceste reglementări sunt orientate spre combaterea unor practici care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credinţe şi corectitudinii şi care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia.
    VI. Planul naţional de redresare şi rezilienţăReforma ANAF prin digitalizare• Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru obligativitatea înrolării tuturor contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual)• Contribuabili persoane juridice înrolaţi suplimentar în SPV• Intrarea în vigoare a cadrului legal aplicabil care defineşte criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal va fi aprobat printr-un ordin al preşedintelui ANAF• Intrarea în vigoare a cadrului legal modificat incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal• Operaţionalizarea/aprobarea planului de acţiune comun între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Inspecţia Muncii pentru a preveni şi a limita fenomenul evaziunii privind munca la gri/negru• Creşterea ponderii veniturilor colectate de administraţia fiscală cu cel puţin 2,5 puncte procentuale din PIB• Reducerea decalajului de TVA cu 5 puncte procentuale• Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice
    • Intrarea în vigoare a modificărilor la cadrul legal existent pentru îmbunătăţirea funcţionării Administraţiei Vamale• Îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară• Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiţii publice semnificative şi realizarea unei evaluări ex-post făcute de Consiliul fiscal• Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea metodologiei de elaborare, monitorizare şi raportare a programelor bugetare• Finalizarea analizei cheltuielilor în domeniul sănătăţii şi domeniul educaţiei• Adoptarea unei strategii multianuale şi a unui calendar pentru realizarea unei analize de cheltuieli sistematice în toate sectoarele• Proiectul de buget pe anul 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (din domeniul sănătăţii şi al educaţiei)• Intrarea în vigoare a legii pentru însărcinarea Consiliului fiscal cu realizarea unei evaluări periodice a impactului analizei cheltuielilor şi pregătirea unui raport de implementare• Revizuirea cadrului fiscal• Analiza sistemului de impozitare din România în vederea elaborării de recomandări pentru a asigura că sistemul de impozitare contribuie la promovarea şi păstrarea unei creşteri economice sustenabile• Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal prin care se reduce gradual aria de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi• Intrarea în vigoare a: stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024.– legislaţie pentru extinderea taxării verzi/ecologice• Crearea şi operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare.
    MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURIIInfrastructura de transporturiDezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investiţiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare socioeconomică a zonelor subdezvoltate prin dezvoltarea echilibrată a reţelelor de transport între toate regiunile ţării. Asigurarea conectivităţii şi a accesabilităţii la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli economici de creştere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport. Nicio regiune nu va rămâne în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, stimulând astfel dezvoltarea echilibrată şi coezivă a României.La nivel strategic, vor fi elaborate:– Strategia de gestionare a siguranţei circulaţiei pe toate modurile de transport, îndeosebi pe cel rutier şi feroviar, ţinând cont de faptul că acestea două afectează în cel mai înalt grad siguranţa cetăţenilor (participanţi la trafic şi pasageri)– Strategia de implementare a transportului intermodal atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri, în contextul ţintelor de atins stabilite în Pactul climatic până în 2030, respectiv 2055. Strategia va avea ca fundament o analiză cu accent pe punctele tari ale României, astfel încât prin proiecte relevante şi realizabile să pună în valoare avantajele situării geografice şi ale infrastructurii deja existente (reţeaua de cale ferată, porturile fluviale şi maritim, aeroporturile). De asemenea, la proiectarea reţelelor de căi de transport se vor avea în vedere următoarele condiţii:• accesarea unei căi rutiere de mare viteză (drumuri expres sau autostrăzi) în maximum o oră din orice punct de plecare al ţării• orice punct de destinaţie să poată fi atins în maximum 2 ore de la un aeroport• dezvoltarea punctelor de transport multimodale astfel încât traficul de călători şi transportul mărfii să se deruleze cu minimul de timpi de aşteptare posibilViziunea pe termen mediuRomânia are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport în următorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din priorităţile strategice ale României în următorii 10 ani, astfel încât anii 2021-2030 să devină o decadă transformaţională pentru România. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor şi un plan coerent executat strategic pe termen lung, precum şi de reforme administrative conform asumărilor din cadrul PNRR.Abordarea Guvernului PNL-PSD-UDMR va fi una integrată a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetăţeanului de a avea acces la o infrastructură modernă, sigură şi durabilă care să ţină pasul cu dinamica regională, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate în ultimii ani între regiunile istorice.Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vizează:• accelerarea investiţiilor publice;• asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii;
    • asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită;• prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei.
    Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienţei instituţionale, a simplificării administrative şi vor fi sincronizate cu realităţile din teren şi, în acord, cu direcţiile de acţiune agreate la nivelul UE.Investiţiile în infrastructura de transport reprezintă, în viziunea Guvernului PNL-PSD-UDMR, o prioritate naţională, motiv pentru care vor fi susţinute prin politici structurale ce vor garanta eficienţa lor.Astfel, promovarea unei politici de transport orientate spre investiţii masive va fi dublată de măsuri de creştere a capacităţii administrative:– reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autorităţi din subordinea şi sub autoritatea ministerului), simplificarea şi eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licenţiere, control) în contextul asumării responsabilităţii pentru fiecare etapă procedurală, precum şi a suprapunerilor de atribuţii, reanalizarea eficienţei activităţii unora dintre acestea (ARF - Autoritatea pentru Reformă Feroviară);– aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă la toate societăţile cu capital de stat, asumarea responsabilităţii deciziilor luate, precum şi a mandatelor acordate reprezentanţilor statului în aceste societăţi.Ne propunem aprobarea şi implementarea Planului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 ce cuprinde viziunea strategică pentru acest deceniu şi va sta la baza construcţiei infrastructurii româneşti. În fapt, acest plan reprezintă actualizarea strategiei de implementare a M.P.G.T. şi va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exerciţiu financiar european.Planul investiţional prezintă o viziune integrată asupra întregii infrastructuri de transport din România acoperind nevoile de dezvoltare pentru toate modurile de transport - rutier, feroviar, metrou, aerian, naval şi intermodal, precum şi măsurile de capacitate administrativă necesare pentru realizarea acestor proiecte, în corelare cu reformele asumate prin Programul naţional de redresare şi rezilienţă.Implementarea accelerată şi eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investiţional depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de investiţii. Astfel, se va acţiona pe următoarele direcţii:1. creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice;2. eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare;
    3. îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice;4. accelerarea procedurilor administrative pentru demararea cât mai rapidă a proiectelor.5. introducerea unui sistem de soluţionare rapidă a contestaţiilor;6. creşterea performanţei beneficiarilor şi a cooperării între autorităţile locale şi naţionale;7. o monitorizare eficace a implementării proiectelor.
    Următorii 3 ani vor fi decisivi pentru evoluţia domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcţii de acţiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:[ ] Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuţie printr-un management responsabil şi proactiv, printr-un dialog continuu cu antreprenorii şi o colaborare interinstituţională eficientă, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, astfel încât să fie identificate rapid soluţiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;[ ] Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont optim de timp;[ ] Demararea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care să aibă la bază eficienţa economico-socială a acestor proiecte;[ ] Realizarea conectivităţii între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier şi feroviar paneuropean şi a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX paneuropean, precum şi pe axa Est-Vest;[ ] Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor şi a procesului de selecţie a managerilor profesionişti în baza unei analize transparente şi solide;[ ] Atragerea specialiştilor români care lucrează în străinătate („repatrierea“) în implementarea unor proiecte majore;[ ] Parteneriate cu instituţii publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistenţă tehnică[ ] Adoptarea unei noi strategii de finanţare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil şi eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, şi a altor instrumente de finanţare pentru a maximiza impactul acestora şi pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.Astfel, se va acţiona pe 3 direcţii pentru a obţine un mix care să asigure necesarul de finanţare:• alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport până în 2030;• utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R. );• antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.[ ] Consolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. şi autorităţile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local şi regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum şi între C.F.R. - S.A. şi autorităţile administraţiei publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor intraregionale, metropolitane şi urbane.[ ] Intensificarea ritmului de derulare a investiţiilor prin identificarea de modalităţi de finanţare şi cooperare complexe, pe bază de parteneriate: C.N.A.I.R., autorităţi locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, sector privat intern şi internaţional capabil să atragă fonduri din surse cât mai diverse (fonduri externe nerambursabile, granturi, împrumuturi, participare la capital, atragerea societăţilor de administrare de fonduri de investiţii etc.)[ ] Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Iniţiativei celor Trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanţă strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică şi la coeziunea europeană.[ ] Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcţia sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri şi mărfuri, cât şi pentru mobilitatea militară şi transportul echipamentelor aferente acesteia.[ ] În domeniul fondurilor europene, sunt prioritare închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea şi implementarea viitorului exerciţiu financiar P.O.T. 2021-2027 şi implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă.În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei reţele europene integrate orientate spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investiţiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, şi anume: Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient/Est-Mediteraneean, corelate cu priorităţile naţionale specifice.În ceea ce priveşte direcţiile generale de acţiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce priveşte prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport şi corelarea acestora cu sursele de finanţare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea P.O.I.M. 2014-2020 (n+3), lansarea P.O.T. 2021-2027, implementarea P.N.R.R., precum şi corelarea acestor surse de finanţare cu creşterea investiţiilor finanţate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investiţional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.Obiectivele prevăzute a se finanţa utilizând Mecanismul de redresare şi rezilienţă sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare sau de metrou, mature din punctul de vedere al pregătirii documentaţiilor tehnico-economice, cu impact redus asupra mediului şi cu beneficii în ce priveşte digitalizarea şi soluţiile inovative din transporturi. De asemenea în cadrul P.N.R.R. sunt prevăzute o serie de reforme privind capacitatea administrativă şi operaţională la nivelul tuturor instituţiilor implicate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport.La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:[ ] Finalizarea secţiunilor în implementare din coridoarele principale;[ ] Lansarea contractelor de proiectare şi execuţie lucrări pentru toate secţiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;[ ] Introducerea la finanţare a trenurilor metropolitane (de exemplu, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara), respectiv a trenurilor de lucru;
    [ ] Extinderea reţelei naţionale de metrou la nivelul municipiului Bucureşti şi dezvoltarea unei reţele de metrou la Cluj-Napoca.
    De asemenea, un rol cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ:[ ] asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu şi lung;[ ] elaborarea unei Cărţi albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre care să completeze legislaţia privind elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în acelaşi timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor şi să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire;[ ] modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicaţi în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional în ceea ce priveşte: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilităţi electrice, gaze naturale, telefonie etc. Studiile de mediu şi arii protejate, autorizările locale şi de dezvoltare urbanistică etc.;[ ] constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanţi în măsură atât de analiză critică a documentaţiilor de pregătire realizate prin asistenţă externă, cât şi să corecteze acolo unde este necesar documentaţiile tehnice;[ ] identificarea printr-un proces amplu de consultare atât a ofertanţilor, cât şi a autorităţilor contractante, a principalelor deficienţe în cadrul legislativ actual în domeniul achiziţiilor publice;[ ] implementarea cu prioritate a reformelor asumate prin P.N.R.R., în special cele legate de capacitatea administrativa a C.N.A.I.R., C.F.R., Metrorex şi operaţionalizarea C.N.I.R.A. Transportul rutierInfrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea reţelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naţionale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivităţii şi a mobilităţii cetăţenilor şi a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp şi în condiţii de siguranţă.Astfel, în Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă naţională şi internaţională şi rata mare de accidente rutiere.Pentru soluţionarea acestor probleme şi o reţea rutieră de transport modernă, eficientă şi sigură, investiţiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciilor istorice, cât şi a regiunilor de dezvoltare ale României şi se extind natural spre reţelele rutiere din ţările vecine.Priorităţile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii se vor încadra în coordonatele onorării dezideratelor ce ţin de protecţia vieţii umane, concomitent cu asigurarea unui mediu concurenţial favorabil dezvoltării sustenabile a serviciilor de transport şi creşterea continuă a calităţii serviciilor de transport, precum şi a celor conexe diferitelor moduri de transport.Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:I.1. creşterea calităţii infrastructurii rutiere de transport, de interes naţional, printr-un amplu program de întreţinere curentă şi periodică, implementat în perioada 2021-2024;I.2. îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în concordanţă cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiţii naţionale sau finanţate în baza unor parteneriate cu instituţii financiare internaţionale;
    I.3. dezvoltarea, modernizarea şi digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiţii cu impact asupra creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020, Programul operaţional de transport 2021-2027 şi Programul naţional de reformă şi rezilienţă prin realizarea proiectelor de autostrăzi şi drumuri expres incluse în respectivele programe;I.4. stabilirea ca obiectiv ca până în anul 2030 majoritatea municipiilor să dispună de variante alternative de deviere a transportului greu de marfă care în prezent tranzitează centrul localităţilor provocând numeroase daune (aglomerează traficul urban, contribuie la înrăutăţirea calităţii aerului, afectează localităţile cu profil turistic);I.5. crearea cadrului legislativ în vederea realizării unui Registru naţional al utilajelor de construcţii astfel încât toate utilajele constructorilor sau terţilor să fie înregistrate, iar în momentul semnării la o licitaţie să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate;I.6. crearea cadrului legal pentru constituirea unei platforme în cadrul site-ului Ministerului Transporturilor (MT), precum şi al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în vederea monitorizării active a şantierelor;I.7. verificarea modului în care au fost asigurate stocurile de materiale necesare deszăpezirii drumurilor naţionale (antiderapant, clorură) la nivelul direcţiilor regionale de drumuri şi poduri, precum şi a contractelor aferente prestării serviciilor de deszăpezire;I.8. identificarea şi crearea cadrului şi a condiţiilor organizatorice, procedurale şi instituţionale preliminare indispensabile constituirii garanţiilor necesare reuşitei ameliorării siguranţei rutiere, raportată la ţinta intermediară asumată la nivelul UE, a ceea ce înseamnă dezideratul reducerii numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50% în perioada 2021-2030. În acest sens se vor iniţia/implementa următoarele 4 proiecte:[ ] promovarea/adoptarea şi urmărirea continuă ulterioară a stadiului implementării Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2021-2030;[ ] revizuirea legislaţiei naţionale din domeniul gestiunii siguranţei infrastructurii rutiere, prin implementarea Directivei 2019/1.936 a Parlamentului European şi a Consiliului, vizând actualizarea normelor legale cu privire la evaluările de impact asupra siguranţei infrastructurii rutiere, auditul de siguranţă rutieră, inspecţia de siguranţă, precum şi desfăşurarea activităţilor de formare, atestare, instruire şi perfecţionare profesională a auditorilor de siguranţă rutieră;[ ] asigurarea garanţiilor indispensabile creşterii calităţii serviciilor de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, prin actualizarea cadrului normativ de reglementare a autorizării şi controlul şcolilor de conducători auto, precum şi a organizării, desfăşurării şi administrării activităţilor specifice, vizând restructurarea sistemului de pregătire şi actualizarea programelor de pregătire;[ ] dezvoltarea continuă a competenţelor şi ridicarea nivelului de pregătire a personalului de specialitate cu responsabilităţi în domeniul siguranţei rutiere, prin implementarea de programe dedicate, vizând următoarele 2 obiective:(i)
    ameliorarea onorabilităţii şi creşterea continuă a calităţii serviciilor de formare iniţială şi de pregătire continuă obligatorie a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea şi consecvenţa aplicării conforme a normelor legale privind autorizarea, monitorizarea şi controlul activităţilor organizate şi desfăşurate de centrele de pregătire şi perfecţionare profesională;
    (ii) asigurarea calităţii/obiectivităţii/onorabilităţii şi profesionalizării continue a organizării şi desfăşurării - de către personalul abilitat/desemnat din cadrul MTI - a activităţilor de examinare în vederea atestării/certificării competenţelor/ pregătirii profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea normelor legale cu privire la procedurile şi criteriile de evaluare aplicabile, şi, respectiv, stabilirea competenţelor şi responsabilităţilor aferente organizării şi desfăşurării acestor activităţi;
    I.9. creşterea operativităţii, calităţii şi a predictibilităţii în domeniul onorării serviciilor de specialitate prestate de instituţiile din subordinea ori de sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, vizând optimizarea procedurilor, digitalizarea administrării şi procesării relaţiilor cu deţinătorii de auto/vehicule, operatorii de transport şi de servicii conexe, şi, respectiv, cu personalul de specialitate cu responsabilităţi în domeniul siguranţei rutiere. În acest scop se vor iniţia/implementa cu prioritate următoarele 3 proiecte:[ ] digitalizarea principalelor activităţi din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR), prin implementarea de soluţii eficiente pentru depunerea în format electronic a solicitărilor curente şi/sau a documentelor necesare, de către persoanele fizice şi juridice, precum şi înregistrarea şi evidenţa procesării/ soluţionării documentelor şi, respectiv, a solicitărilor depuse;[ ] implementarea facilităţii plăţii de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestaţiilor/serviciilor specifice, prin intermediul mijloacelor electronice de plată;[ ] înregistrarea, administrarea şi documentarea activităţilor ce ţin de organizarea, desfăşurarea şi evaluarea cursurilor de pregătire şi perfecţionare profesională, precum şi a examinărilor susţinute în condiţiile legii de personalul cu responsabilităţi în domeniul siguranţei rutiere în vederea obţinerii şi/sau prelungirea valabilităţii atestatelor/certificatelor de calificare/ pregătire profesională;I.10. actualizarea şi perfectarea sistemică a reglementărilor referitoare la autorizarea, licenţierea, monitorizarea şi controlul respectării condiţiilor de acces la ocupaţii şi de efectuare a serviciilor de transport şi a celor conexe, vizând promovarea, asigurarea şi menţinerea unui climat şi a unui sistem concurenţial loial, favorabil dezvoltării continue şi sustenabile a pieţei transporturilor rutiere, de natură a contribui la creşterea calităţii serviciilor de specialitate proprii sistemului de transport rutier şi implicit la consolidarea aportului acestui sector de activitate la dezvoltarea economică şi socială durabilă a ţării. Cele 5 proiecte care se vor implementa în mod subordonat onorării scopul definit sunt următoarele:[ ] actualizarea reglementărilor privind accesul la ocupaţia de operator de transport rutier, a condiţiilor de efectuare şi controlul acestor activităţi, prin implementarea „Pachetului de Mobilitate I“;[ ] clarificarea/definitivarea statutului Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transporturile Rutiere (ISCTR) şi a personalului acestei instituţii, precum şi a finanţării acestor activităţi;[ ] eficientizarea organizării şi desfăşurării activităţilor de control în trafic - desfăşurate de către personalul ISCTR - având în vedere inclusiv oportunitatea/necesitatea completării dotărilor acestei instituţii cu unităţi mobile şi echipamente indispensabile efectuării controlului, vizând cu precădere achiziţia de detectare timpurie, de la distanţă, a anumitor informaţii de la tahografele inteligente;[ ] revizuirea cadrului normativ specific autorizării/licenţierii, condiţiilor de efectuare şi controlul activităţilor de transport rutier de persoane, cu accent deosebit pe actualizarea reglementărilor referitoare la serviciile regulate în trafic interjudeţean, vizând creşterea calităţii serviciilor oferite călătorilor, precum şi statuarea unui cadru concurenţial favorabil dezvoltării continue a acestui tip de transport rutier;[ ] actualizarea actelor normative cu privire la răspunderea juridică în cazul constatării încălcării normelor legale aplicabile în domeniul transporturilor rutiere şi al siguranţei rutiere, precum şi a procedurilor specifice, vizând controlul activităţilor de transport rutier şi al activităţilor conexe transporturilor rutiere.
    B. Transportul feroviarTransportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport precum: eficienţă economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranţă etc. Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă derulate prin intermediul altor moduri de transport asigură valorificarea în interesul societăţii a acestor avantaje strategice şi contribuie la creşterea competitivităţii economiei naţionale, constituind o prioritate strategică în domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergenţa cu politicile europene în domeniul transporturilor şi mediului.Direcţiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt şi mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internăII. Integrarea în spaţiul feroviar unic europeanPe termen scurt şi mediu, cele mai relevante direcţii generale de acţiune sunt:a) creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;b) creşterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului faţă de viteza permisă de infrastructura feroviară;c) pregătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiţii;
    d) asigurarea unui nivel ridicat al siguranţei circulaţiei trenurilor şi eliminarea restricţiilor de viteză, în vederea creşterii vitezei de circulaţie;e) creşterea eficienţei energetice şi reducerea nivelului de poluare;f) asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreţinere, alături de soluţii specifice de siguranţă şi securitate, inclusiv prin intermediul trenurilor de lucru;g) îmbunătăţirea conectivităţii reţelei feroviare şi dezvoltarea mobilităţii regionale şi urbane în nodurile feroviare principale din România;h) investiţii pe toată reţeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;i) creşterea competitivităţii transportului de călători şi marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători şi mărfuri;j) dezvoltarea şi implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influenţă a municipiilor.
    k) îmbunătăţirea conectării la reţeaua internaţională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu Bucureşti-ClujNapoca-Budapesta).
    În baza direcţiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiţii în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:I.1. dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu;I.2. dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a municipiului Bucureşti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar Bucureşti (Gara de Nord şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban şi periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane în reţeaua feroviară;I.3. construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaţionale (Braşov, Sibiu, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca şi Constanţa);I.4. îmbunătăţirea conectivităţii feroviare la nivel regional prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare între municipiile reşedinţă de judeţ din cadrul regiunii;I.5. îmbunătăţirea gradului de mecanizare a activităţilor de întreţinere a infrastructurii, creşterea productivităţii şi a capacităţii de intervenţie în situaţii deosebite prin achiziţionarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare;
    I.6. creşterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice şi a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare şi susţinerea investiţiilor orientate spre:• reducerea restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară;• creşterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din reţeaua feroviară - (ex. Bucureşti-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărăşeşti-Iaşi, Filiaşi-Simeria);• creşterea gradului de electrificare a reţelei feroviare;• demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanţare multianuală şi obiective precise de etapă;• reducerea deranjamentelor la instalaţiile feroviare;• executarea de către C.F.R. - S.A. cu mijloace proprii a activităţilor de reparaţii capitale a infrastructurii feroviare;• continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată;I.7. dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creşterea mobilităţii şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică;I.8. dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar bazate pe hidrogen prin proiecte-pilot. CFR Marfă.
    Se vor implementa modalităţile pentru a obţine redresarea financiară, prin continuarea activităţii operaţionale a societăţii şi fără a afecta poziţia acesteia pe piaţă şi relaţia cu partenerii comerciali.Datorită caracterului strategic, se impune demararea unui proces amplu de restructurare prin care să se asigure continuitatea activităţii CFR Marfă şi a transporturilor de transport marfă strategice.
    CFR CălătoriPrincipalele direcţii de acţiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:• Creşterea capacităţii de transport. Creşterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerinţelor de trafic şi confort.• Digitalizare şi noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare şi emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul pentru achiziţionarea de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, renunţânduse astfel la clasicul chitanţier şi pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătăţirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât şi în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.• Pentru atragerea unor noi segmente de populaţie se va analiza posibilitatea introducerii şi operaţionalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.Autoritatea pentru Reformă FeroviarăDintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor şi implementarea contractelor pentru Achiziţia de material rulant - 40 rame electrice Regio (RE - R) şi achiziţia de material rulant - 20 rame electrice Interregio (RE - IR), proceduri aflate în diverse stadii.Potrivit reformelor asumate prin PNRR, pentru implementarea în termen a acestora, vom analiza modalitatea şi structura instituţională capabilă pentru realizarea acestui deziderat.
    C. Transportul navalPentru următorii 3 ani, axele prioritare de acţiune în ceea ce priveşte sectorul naval vor viza valorificarea potenţialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunăre, transformarea portului Constanţa în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate şi pregătirea proiectelor care se vor finanţa din programele de finanţare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
    Priorităţile din domeniul transportului naval vizează:• elaborarea strategiei navale;• asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe toată perioada anului;• dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitaţi pentru depozitarea şi operarea de containere, precum şi facilităţi pentru transportul acestora pe Dunăre;• creşterea competitivităţii firmelor româneşti de transport pe apă, prin politici financiare şi facilităţi pentru înnoirea flotelor şi a utilajelor de operare portuară, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapidă în porturi, scăderea consumurilor de combustibili şi energie electrică şi reducerea emanaţiilor de noxe şi reziduuri;• modernizarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Olteniţa etc.) şi conectarea porturilor, în special a porturilor fluviale, la sistemele de transport rutiere şi feroviare;• dezvoltarea Portului Constanţa prin promovare unui plan major de investiţii, astfel încât acesta să îşi atingă potenţialul maxim şi să îşi extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune;• analiza oportunităţii înfiinţării unor linii de feribot între Portul Constanţa şi alte porturi din bazinul Mării Negre;• creşterea siguranţei traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare şi management al traficului maritim costier şi achiziţionarea de nave tehnice;• digitalizarea: dezvoltarea platformei informatice Port Community System; actualizarea permanentă a hărţilor electronice de navigaţie; schimbul de informaţii RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătăţirea infrastructurii IT pentru stocarea şi procesarea datelor geospaţiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu şi la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2.397; implementarea ghişeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1.239;• integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale şi legăturile de infrastructură de transport între porturile fluviale;• comasarea unor administraţii în vederea reducerii birocraţiei, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum şi a aplicării unei politici comune în ceea ce priveşte modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare şi a porturilor româneşti.
    D. Transportul aerianAbordarea în sectorul aviaţiei va porni de la faptul că este unul dintre cele mai afectate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, prin reducerea semnificativă, la nivel european, a traficului aerian comparativ cu perioada anterioară crizei sanitare.Pe termen scurt şi mediu principalele obiective pentru perioada 2021-2024 aferente sectorului aerian vor viza:1. eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant şi implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025;2.
    continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.B.), S.N. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia (SN AIT-TV), precum şi la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, principalele proiecte de investiţii fiind implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructură planificate sau aflate în derulare la Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti (A.I.H.C.B.), inclusiv construcţia unui nou terminal şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/ modernizarea terminalelor de pe Aeroportul Internaţional Timişoara şi alte proiecte pentru creşterea gradului de siguranţă, Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum şi alte proiecte suport pentru creşterea siguranţei şi capacităţii aeroportuare, construcţie cale de rulare paralelă cu pista şi dotarea cu echipamente de scanare bagaje şi detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, precum şi continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a pistei de decolare-aterizare, terminal cargo, facilităţi conexe la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca;
    3. digitalizarea şi introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor aferente transportului aerian;4. dezvoltarea capacităţilor cargo prin construirea de terminale cargo în proximitatea aeroporturilor regionale (de exemplu, Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iaşi, Bacău, Craiova ş.a.);5. Studiu de oportunitate privind dezvoltarea în cooperare cu autorităţile locale a unui aeroport în zona Brăila-Galaţi.
    Compania Naţională Aeroporturi BucureştiDirecţiile generale de acţiune ale C.N. Aeroporturi Bucureşti S.A. în orizontul 2021-2024 sunt:• modernizarea infrastructurii aeroportuare;• asigurarea finanţării proiectelor de dezvoltare şi implementarea acestora;• creşterea calităţii serviciilor asigurate;• adaptarea la noile condiţii ale pieţei şi implementarea unor politici comerciale pentru stimularea creşterii traficului aerian;• implementarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a A.I.H.C.B.;• implementarea sistemului A-CDM care îşi propune să îmbunătăţească eficienţa operaţională a tuturor operatorilor aeroportuari prin reducerea întârzierilor, crescând predictibilitatea evenimentelor în timpul desfăşurării unui zbor şi optimizând utilizarea resurselor.
    • modernizarea pistei 08R-26L AIHCB prin reparaţie capitală (RC);• conformarea aeroporturilor la regulamentul european R139;• operaţionalizarea cât mai rapidă a Aeroportului Băneasa şi darea lui în trafic sub conceptul de Airport City.
    E. Transportul cu metroulDezvoltarea durabilă a unei capitale europene, precum Bucureştiul, nu poate fi concepută fără o dimensionare corectă a reţelei actuale de metrou care să ţină pasul cu noua dinamică urbană şi periurbană. De aceea, pe termen scurt şi mediu programul de dezvoltare a metroului bucureştean se va realiza pe două paliere: dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente.Astfel, obiectivele Metrorex - S.A. pe termen mediu şi lung, aferente perioadei 2021-2024, sunt:[ ] Extinderea şi modernizarea reţelei actuale de metrou, precum şi dezvoltarea de noi linii;[ ] Creşterea atractivităţii şi accesibilităţii reţelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficienţe de vedere, precum şi prin mărirea numărului de lifturi şi escalatoare pentru persoanele cu deficienţe locomotorii;[ ] Îmbunătăţirea serviciilor de regularitate şi confort prin achiziţia de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranţă şi supraveghere, precum şi realizarea de noi accesuri şi pasaje de corespondenţă la staţiile de metrou aflate în exploatare;[ ] Armonizarea proiectelor cuprinse în Planul naţional de reformă, Strategia de dezvoltare a metroului din Bucureşti 2016-2030 şi Planul de mobilitate urbană durabilă Bucureşti/Ilfov;[ ] Continuarea acţiunilor cu privire la eficientizarea energetică, implicit scăderea consumului de energie prin continuarea implementării iluminatului cu leduri în staţiile de metrou în locul iluminatului existent şi achiziţia de trenuri moderne de metrou.De asemenea se va extinde reţeaua de metrou la nivelul municipiului Cluj-Napoca.F.
    Transportul multimodalStrategia cu privire la transportul intermodal se va corela cu dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport în contextul în care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar şi a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie parţială, fie în totalitate a călătoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă. Eficienţa transportului multimodal de marfă şi pasageri va fi cu atât mai mare cu cât, complementar, vor fi dezvoltate şi infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier - feroviar - aerian/naval va contribui la creşterea atractivităţii modurilor de transport sustenabile, în strânsă legătură cu politicile actuale ale Comisiei Europene.Având în vedere dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, dar şi evoluţia şi dinamica pieţei transporturilor, terminalele multimodale se vor putea implementa şi de către beneficiarii privaţi în zone de convergenţă a modurilor de transport. Colaborarea dintre autorităţile centrale/locale şi operatorii privaţi reprezintă un element-cheie pentru intervenţiile în domeniul multimodal.Terminalul multimodal de pasageri aeroport - staţie C.F. al Aeroportului Henri Coandă reprezintă o infrastructură care se poate multiplica la nivelul României în zonele Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Braşov. Tot în acelaşi context, implementarea conceptului de tren metropolitan reprezintă un veritabil exemplu de multimodalitate pentru pasageri în ariile urbane şi periurbane ale oraşelor precum Bucureşti, ClujNapoca, Sibiu, Timişoara, Braşov, Iaşi, Craiova, Constanţa.
    G. Planul Naţional de Redresare şi RezilienţăÎn cadrul PNRR au fost asumate la nivel naţional o serie de reforme şi investiţii cu termene precise şi jaloane de îndeplinit. Dintre acestea menţionăm:Reforma 1 - Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea transportului rutier în linie cu principiul „poluatorul plăteşte“• Intrarea în vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distanţei pentru vehiculele grele (camioane) şi introducerea de taxe mai mari pentru deţinerea în proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plăteşte“ şi a principiului taxării ecologice• Adoptarea Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră[ ] Dezvoltarea unei reţele de staţii de încărcare a autoturismelor electrice pentru a stimula mobilitatea verde• Intrarea în vigoare a legii privind siguranţa rutieră - legislaţie privind monitorizarea, consolidarea aplicării normelor şi sancţionarea infracţiunilor în materie de siguranţă rutieră• Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea planului de acţiune• Publicarea şi implementarea planului de acţiune naţional privind Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS)• Adoptarea Strategiei privind Transportul NavalReforma 2 - Managementul calităţii bazat pe performanţă în transport - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a guvernanţei corporative• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR)• Selecţia şi numirea membrilor consiliilor de administraţie ale C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., Metrorex şi C.F.R. Călători• Implementarea principalelor recomandări pentru creşterea performanţei financiare şi operaţionale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători şi MetrorexAnexă - Lista de proiecte
    1. Rutier[ ] Continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv:( ) A3, Autostrada Transilvania( ) A1, Autostrada Sibiu-Piteşti( ) A0, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale( ) A10, Autostrada Sebeş-Turda - lotul 2( ) DX12, Drum expres Craiova-Piteşti( ) Drum expres Brăila-Galaţi( ) Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură( ) Autostrada Lugoj-Deva (Margina-Holdea)[ ] Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat şi sustenabil prin demararea şi finalizarea unor secţiuni de autostrăzi şi drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, regiunii de sud, Transilvaniei în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor stabili traseul optim şi valoarea de investiţie, după cum urmează:• Autostrada A8, Târgu Mureş-Târgu-Neamţ-Iaşi-Ungheni• Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret• Autostrada A13, Braşov-Bacău• Autostrada A13, Sibiu-Braşov, în continuarea secţiunii Braşov-Bacău• Autostrada A9, Timişoara-Moraviţa• Autostrada A3 Târgu Mureş-Braşov• Drum expres Craiova-Piteşti (loturile 3 şi 4)• Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila-A7-ramurile Buzău şi Focşani, Brăila-Tulcea, Constanţa-Tulcea, Tişiţa-Albiţa), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila-A7-ramurile Buzău şi Focşani• Drum expres Calafat-Lugoj
    • Drum expres Sfântu Gheorghe-Ditrău, respectiv Sovata-Miercurea-Ciuc• Drum expres Bucureşti-Târgovişte• Drum expres Suceava-Botoşani• Drum expres Bucureşti-Alexandria• Drum expres Piatra-Neamţ-Bacău• Trans Regio Brăila-Călăraşi-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Însurăţei, VO Viziru, VO Bărăganu• Drum expres Baia Mare-Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava• Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
    [ ] Creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin:( ) Finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov( ) Creşterea capacităţii administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploieşti-Braşov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autorităţile locale, respectiv cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)( ) Realizarea unor investiţii, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces)[ ] Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcţie de variante de ocolire în perioada 2021-2024, de exemplu:( ) Continuarea proiectelor de construcţie variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Naţional Centura Municipiului Bucureşti, modernizare la 4 benzi şi intervenţii la cele 4 pasaje Domneşti, Berceni, Olteniţa şi Cernica); VO Buftea; VO Bârlad; VO Timişoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare şi legătura Oar; VO Târgu Jiu, VO Galaţi; VO Tecuci, VO Mihăileşti, VO Târgu Mureş( ) Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighişoara; VO Vaslui; VO Sfântu Gheorghe; VO Piteşti Vest, VO Timişoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea; VO Piatra-Neamţ, VO Iaşi, VO Ştei, VO Târgu Jiu, VO Bistriţa, VO Aleşd, VO Fălticeni, VO Câmpulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei( ) Implementarea în baza unor parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaş, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului, precum şi alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susţine);( ) Proiectarea şi ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reţeaua de autostrăzi[ ] Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialişti în domeniul construcţiei de infrastructură rutieră, precum şi a unor parteneriate cu organizaţiile profesionale şi patronale pentru formarea de forţă de muncă calificată în domeniul construcţiei de drumuri[ ] Analizarea, în colaborare cu ministerele de resort, a oportunităţii şi modalităţilor de sprijin al industriei autohtone în domeniul materialelor de construcţii (de exemplu: producţia de bitum, agregate etc.)
    [ ] Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcţie autostrăzi şi drumuri expres, de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidenţă a accidentelor
    2. Feroviar1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:• Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2;• Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria;• Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara;• Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Giurgiu faza I;• Poduri şi podeţe - etapa I SRCF Cluj, Bucureşti, Timişoara şi Craiova2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de finanţare pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:– Craiova-Calafat– Craiova-Caransebeş– Bucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră faza II– Apahida-Suceava– Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră– Predeal-Braşov– portul Constanţa– staţiile Feteşti şi Ciulniţa– modernizarea staţiilor de cale ferată din România
    – modernizarea trecerilor la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri
    3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală:– Timişoara-Arad-Caransebeş– Cluj-Episcopia Bihor– Coşlariu-Cluj-Napoca– Bucureşti-Craiova– Răduleşti-Giurgiu
    – Constanţa-Mangalia– Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră
    3. Naval– Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului Fast Danube. Aprobarea unui memorandum în Guvern pentru înfiinţarea unei echipe mixte transporturi, externe şi mediu pentru a debloca proiectul Fast Danube prin solicitarea intervenţiei Comisiei Europene– Asigurarea finanţării pentru continuarea lucrărilor de protecţie şi consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră[ ] Îmbunătăţirea condiţiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila - eliminarea punctului critic Bala– 
    Promovarea portofoliului existent de proiecte finanţabil din fonduri europene prin stricta monitorizare a MT prin care să se asigure creşterea accesabilităţii, a capacităţii de transport maritim de mărfuri şi implicit a creşterii volumului schimburilor comerciale
    – Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanţa Sud - Molurile III şi IV Sud– Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10– Modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în portul Constanţa - zona port nou Constanţa– Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în portul Constanţa– Îmbunătăţirea siguranţei traficului naval prin finalizarea procesului de achiziţionare de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice– Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare în porturile Medgidia şi LuminiţaPromovarea unor proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) şi sistematizarea dispozitivului feroviar al portului - etapa I“, „Port Brăila - Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri“, analizarea oportunităţii reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe“.
    – Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care îşi propune să realizeze o planificare corectă şi concretă a investiţiilor necesar a fi susţinute în porturile româneşti, o redimensionare a politicilor tarifare şi vamale, crearea unor alianţe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică şi Marea Neagră etc. De asemenea se va analiza posibilitatea ca UAT de-a lungul Dunării fluviale şi maritime să devină eligibile pentru finanţarea de noi infrastructuri portuare comerciale şi turistice.
    4. Metrou• Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2• Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piaţa Iancului• Construcţia liniei M4 - faza a doua (Gara de Nord-Gara Progresul), inclusiv material rulant• Magistrala M6 pe sectorul 1 Mai-Aeroport Internaţional Henri Coandă (Otopeni), cu finanţare europeană nerambursabilă, fonduri J.I.C.A. şi buget de stat• Achiziţia de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri)• Trenuri noi pentru magistralele 1, 2, 3, 4 şi TL - pregătire documentaţie pentru achiziţia de 50 trenuri• Alte proiecte de perspectivă care sunt analizate în relaţie cu proiecţia realizată prin Planul investiţional şi care a fixat pentru următorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului în Bucureşti, dar şi la nivelul municipiului Cluj-Napoca• Extinderea utilizării metroului la nivelul municipiului ClujNapoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca• Magistrala 7 - tronsonul Voluntari-Bragadiru - magistrala va asigura interconectivitatea între două zone populate din SV şi NE• Magistrala 8 - Semi-inelul Sud Crângaşi-Dristor 2 va asigura toate relaţiile de transfer ale călătorilor între magistralele de metrou, fără a mai fi necesară traversarea prin centrul oraşului• Extensia actualelor magistrale de metrou - Extensie M1-Păcii - Linia de Centură Vest - Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona vestică; Extensie M2 - Pipera-Petricani - Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviară M800, în gara Petricani; Extensie M2-Berceni - Linia de Centură Sud-Comuna Berceni - Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucureştiului, în zona sudică; Extensie M4 - Străuleşti-Mogoşoaia - Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviară M700, în gara Parc Mogoşoaia; Extensie M5 - DNCB Domneşti
    MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENEFondurile europene, cu precădere politica de coeziune, reprezintă principalul instrument de investiţii al Uniunii Europene. Având în vedere ponderea acestora în PIB-ul anual de peste 5%, fondurile europene sunt şansa României de a-şi maximiza oportunităţile de dezvoltare printr-o bună administrare.România urmează să beneficieze de un volum de fonduri europene fără precedent, peste 80 de miliarde de euro - în cadrul politicii de coeziune, politicii agricole comune şi pachetului de relansare economică, a căror utilizare trebuie să schimbe fundamental societatea românească. Pentru transpunerea acestor resurse în rezultate palpabile sunt necesare un efort colectiv şi un angajament al întregii societăţi.România are probleme în absorbţia fondurilor europene, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională, fie de problemele care se prevăd în raport cu alocările prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).Problemele sunt generate de capacitatea administrativă redusă în domeniul absorbţiei fondurilor europene, existând un cerc vicios deoarece multe fonduri sunt destinate chiar creşterii capacităţilor administraţiei publice „de a crea instituţii stabile şi predictibile, dar şi suficient de flexibile“ (obiectivul tematic 11 din politica regională). Fără o administraţie sprijinită tehnic, nu se pot atrage înseşi fondurile necesare de consolidare a capacităţilor esenţiale pentru absorbţia tuturor fondurilor europene.Guvernul României îşi asumă ca proiect de ţară prioritar implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cele 64 de reforme şi 107 investiţii vor reprezenta temelia pe care fiecare minister îşi va concentra eforturile şi resursele în următorii ani. Ministerele se angajează să ducă la îndeplinire cu prioritate reformele din PNRR pentru care sunt responsabili şi să mobilizeze expertiza şi resursele necesare pentru a realiza la timp şi sustenabil toate investiţiile planificate.Având în vedere importanţa PNRR pentru economia României, precum şi timpul limitat de care dispunem pentru a realiza reforme structurale cu impact major pentru întreaga societate, Guvernul României va aloca cu prioritate resurse pentru recrutarea specialiştilor şi atragerea expertizei înalte din domeniile vizate de reforme şi investiţii.Începând din acest moment, principiile care vor guverna domeniul fondurilor europene sunt:• Simplificare prin descentralizare;• Transparenţă prin digitalizare;• Sustenabilitate prin mentenanţă;• Parteneriat prin implicare.ObiectiveO1: Gestionarea urgentă şi eficientă a crizei absorbţiei pentru cadrul financiar multianual CFM 2014-2020;• urgentată derularea apelurilor pentru sumele necheltuite, evaluarea şi contractarea pentru apelurile întârziate (exemplu: Innotech Student, competenţe digitale, POR 2.2. Sprijin pentru IMM-uri, POC 4.1.1. - Sprijin pentru investiţiile companiilor afectate de criza COVID, etc.)
    O2: Aprobarea şi implementarea legislaţiei pentru operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă 2021-2026;O3: Elaborarea, aprobarea şi începerea implementării Acordului de parteneriat şi a programelor operaţionale aferente fondurilor europene din cadrul financiar multianual CFM 2021-2027; acreditarea sistemului de management şi control;O4: Creşterea prefinanţării pentru urgentarea implementării proiectelor, având în vedere problemele identificate în contractarea împrumuturilor pentru cofinanţare şi pentru demararea acestora;O5: Elaborarea, aprobarea şi implementarea cadrului legal pentru înfiinţarea unui institut de asistenţă tehnică şi proiectare după model european care va permite realizarea documentaţiilor de pregătire a proiectelor;O6: Îmbunătăţirea serviciilor de suport şi asistenţă directă pentru beneficiari, inclusiv la nivel local, în vederea creşterii nivelului de informare privind oportunităţile de finanţare şi a calităţii proiectelor
    Viziunea pe termen mediuImportanţa fondurilor europene pentru România se poate măsura prin:• coeziune economică prin îmbunătăţirea competitivităţii şi susţinerea inovării întreprinderilor şi a sistemului public;• promovarea investiţiilor verzi, susţinerea transformării digitale a României şi adaptarea la schimbările climatice şi conturarea unui răspuns proactiv la potenţiale riscuri;• asigurarea accesibilităţii persoanelor şi conectivităţii oraşelor;• dezvoltarea serviciilor publice de calitate în beneficiul cetăţenilor;• promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv prin reducerea deprivării materiale;• creşterea accesului la serviciile sociale, de ocupare a forţei de muncă, de sănătate şi de educaţie, în special a grupurilor vulnerabile;• recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile ţării;• depăşirea crizei economice şi sanitare cauzate de COVID19.Pentru a valorifica potenţialul reprezentat de finanţările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă şi să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficienţă, transparenţă şi cu impact fondurile nerambursabile şi rambursabile avute la dispoziţie. Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent. Este motivul fundamental pentru care aceste resurse vor fi investite inteligent pentru ca proiectele şi entităţile finanţate să poată produce beneficii consistente şi în perioada de după finalizarea finanţării.Această viziune se bazează pe un set de priorităţi şi măsuri subsecvente care au drept scop îmbunătăţirea impactului utilizării fondurilor europene în viaţa cetăţenilor, materializânduse printr-o contribuţie a intervenţiilor publice şi private asupra creşterii calităţii vieţii tuturor românilor.Priorităţi pe termen mediu 2021-2024:1. Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020;
    2. Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027;3. Operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;4. Implementarea Acordului de Parteneriat şi a programelor operaţionale;5. Descentralizarea şi orientarea spre beneficiari şi rezultate cu impact economic, de mediu, social;6. Debirocratizarea şi simplificarea mecanismului de finanţare/implementare, inclusiv corelarea legislaţiei naţionale, în vederea fluidizării procesului şi creşterii atractivităţii, dar şi a eficienţei fondurilor europene;7. Creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităţilor aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituţii ale statului, cât şi la nivel de beneficiari;8. Asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate din programe comunitare şi programele cu resurse naţionale;9. Promovarea investiţiilor în educaţie, în mod special în educaţia timpurie, şi în învăţământul profesional şi dual;10. Încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susţinerea cofinanţării unei astfel de participări, acolo unde este posibil;11. Operaţionalizarea instrumentelor de dezvoltare teritorială (instrumente teritoriale integrate şi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii) şi a instrumentului de global grant. Guvernul României sprijină funcţionarea următoarelor investiţii teritoriale integrate, propuse prin Legea nr. 176/2020, şi anume:• ITI zona Munţilor Apuseni - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Moţii, Ţara de Piatră“: judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara;• ITI Harghita Covasna - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Csomád-Bálványos şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita: judeţele Harghita şi Covasna;• ITI Ernei-Gorneşti - Asociaţia Mureşeană de Dezvoltare Intercomunitară Ernei-Gorneşti: judeţul Mureş;• ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului - Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară - ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului: judeţele Braşov şi Sibiu;• ITI Ţara de Sus - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară-Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Ţara de Sus: judeţele Suceava, Botoşani şi Iaşi;• ITI Delta Dunării - Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării: judeţele Tulcea şi Constanţa;• ITI Ţinutul Buzăului: judeţele Buzău, Vrancea şi Prahova;• ITI zona Văii Jiului - Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului: judeţul Hunedoara;• ITI Ier-Barcău - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Ier-Barcău: judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj.
    I. Creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziţie peste 46,5 miliarde de euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (F.E.S.I.) este de aproximativ 34,7 miliarde de euro.În ceea ce priveşte programele operaţionale finanţate prin politica de coeziune (PO Infrastructură mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate administrativă, PO Asistenţă tehnică şi PO Capital uman) şi prin FEAD (PO Ajutorarea persoanelor dezavantajate), numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 11.805, totalizând cca. 42 miliarde de euro, din care aproximativ 35 miliarde de euro reprezintă contribuţia U.E. (144% din alocarea UE a PO).La nivelul lunii octombrie 2021, sumele totale primite de la Comisia Europeană (C.E.), reprezentând prefinanţări şi rambursări, aferente programelor finanţate din FESI şi FEAD, se situează la aproximativ 18,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 54% din alocarea U.E., cu 5,3 miliarde euro mai mult solicitate Comisiei Europene faţă de anul 2020 (inclusiv plăţi directe) din care FESI 3,5 miliarde euro. În plus, sau rambursat de către C.E. aproximativ 10,65 miliarde de euro pentru plăţi directe în agricultură.În perioada 2022-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanţare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investiţiilor. Astfel, se va urmări atingerea ţintei de absorbţie de 100% la sfârşitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 16,4 miliarde de euro pentru programele finanţate din F.E.S.I. şi F.E.A.D. şi aproximativ 650 milioane de euro pentru plăţi directe în agricultură.Suplimentar în acest ciclu de finanţare 2014-2020, România beneficiază prin REACT EU de o alocare de 1,323 miliarde de euro, cu perspective de creştere a acestei alocări, program care finanţează domeniile sănătate, ocupare, IMM-uri şi persoane dezavantajate, repartizată la nivelul următoarelor programe operaţionale: infrastructură mare, competitivitate, capital uman şi ajutorarea persoanelor defavorizate. Dintre acestea, POIM, POC şi POAD sunt deja aprobate de către CE, iar POCU este în curs de aprobare.Situaţia actuală a absorbţiei pentru perioada programatică 2014-2020– 2014-2017 Definirea strategiilor şi Înfiinţarea programelor operaţionale– 2017-2019 Lansarea apelurilor şi închiderea contractelor de finanţare + absorbţie FESI 9 mld. euro - sume solicitate CE, în plus pentru plăţi directe s-a solicitat CE suma de 6,4 mld. euro); Lansarea apelurilor de proiecte şi semnarea a 7.454 contracte de finanţare în valoare totală de 29,3 mld. euro.Printre contractele semnate putem aminti:• Autostrada Sibiu-Piteşti;• CF Radna-Gurasada;• VO Bacău;• Pod Brăila;• Reducerea eroziunii costiere Faza II;• Staţia de epurare Glina;• Spitalul regional Iaşi;• Proiecte apă canal în val. de 3.5 mld euro;
    – 2020-2021 Derularea contractelor semnate anterior şi lansarea de noi apeluri - absorbţie FESI 7,5 mld. euro - sume solicitate CE, în plus pentru plăţi directe s-a solicitat CE suma de 2,9 mld. euro; Au fost lansate 97 de apeluri în valoare totală de 5,5 mld. euro.– 2021-2023• În perioada 2017-2019, pe lângă sumele solicitate CE pentru FESI+FEGA de 15,4 mld. euro, s-au încasat prefinanţări în valoare de 450 mil. euro.• În perioada următoare, Guvernul îşi propune accelerarea procesului de absorbţie şi îmbunătăţirea mecanismelor, în vederea maximizării oportunităţilor oferite de fonduri europene.
    Următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• menţinerea unei rate anuale de absorbţie care să conducă către o absorbţie de 100% la sfârşitul anului 2023;• evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaţionale;• urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile;• fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare şi contractare prin îmbunătăţirea procedurilor interne de lucru;• susţinerea capacităţii de cofinanţare a beneficiarilor privaţi;• monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri şi luarea de măsuri de remediere şi recuperare a întârzierilor;• continuarea realocării de fonduri la nivelul axelor prioritare ale unui program;• asigurarea interconectivităţii şi interoperabilităţii dintre bazele de date ale instituţiilor statului şi sistemul My SMIS prin dezvoltarea sistemului, cu scopul continuării simplificării procesului de depunere a proiectelor şi creşterea celerităţii procedurilor de verificare a proiectelor şi beneficiarilor din perioada de evaluare şi cea de monitorizare a proiectelor;
    • necesitatea conştientizării şi dezvoltării funcţiei de prevenţie inclusiv la nivelul activităţii desfăşurate de Autoritatea de Audit;• schimbarea de paradigmă în relaţia autorităţilor cu beneficiarii de proiecte, în sensul creşterii orientării spre dialog şi sprijin în procesul de programare şi derulare a investiţiilor, şi mai puţin spre verificare, control şi audit;• programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale şi autorizarea la plată a acestora.
    II. Pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027Obiectiv: România - un model european de transformare a modului de gestionare a fondurilor europene: simplu, transparent, sustenabil şi eficient.În ceea ce priveşte alocarea financiară pentru perioada programatică 2021-2027, aceasta însumează 87,24 mld. euro şi se va realiza după cum urmează:• Politica de coeziune - 32,44 mld. euro;• Facilitatea de Rezilienţă şi Redresare - 29,20 mld. euro;• Politica agricolă - 21,6 mld. euro;• SURE - 4 mld. euro.România beneficiază de o alocare totală de 32,44 mld. euro în cadrul politicii de coeziune, defalcată pe fonduri astfel:– 28,847 mld. euro - fondurile tradiţionale FEDR, FC (management partajat) şi FSE+;– 0,367 mld. euro FEDR pentru Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană/Interreg;– 
    2,13 mld. euro pentru Fondul pentru o Tranziţie Justă;
    – 1,090 mld. euro transfer FC către Mecanismul pentru interconectarea Europei (CEF).
    Pe lista obiectivelor de politică de coeziune în perioada programatică 2021-2027 se înscriu:– OP Europă mai inteligentă– OP 2 Europă mai ecologică– OP 3 Europă mai conectată– OP 4 Europă mai socială– OP 5 Europă mai apropiată de cetăţenii săi
    – Obiectivul specific Fondul pentru Tranziţie Justă
    Concentrarea tematică se va realiza astfel:▪ 25% din FEDR pentru OP 1 (o Europă mai inteligentă);▪ 30% din FEDR pentru OP 2 (o Europă mai ecologică);▪ FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice;▪ FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice;▪ 8% din FEDR pentru dezvoltare urbană;▪ 3% din FSE+ pentru susţinerea materială a persoanelor cele mai defavorizate;▪ 25% din FSE+ pentru incluziune socială;▪ 12,5% din FSE+ pentru sprijinul pentru tineri▪ 5% din FSE+ pentru garanţia pentru copii▪ 0,25% din FSE+ pentru creşterea capacităţii partenerilor socialiDin cadrul perioadei programatice 2021-2027 fac parte următoarele programe operaţionale, care au o alocare estimativă astfel:– POCIDIF (Program Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare) 1.65 mld. euro FEDR– 
    POS (Programul Operaţional Sănătate) 2.882 mld. euro (1.982 mld. euro FEDR & 900 mil. euro FSE+)
    – POEO (Program Operaţional Educaţie şi Ocupare) 3.095 mld. euro FSE +– POIDS (Program Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială) 2.972 mld. euro (549 mil. euro FEDR & 2.422 mld. euro FSE+)– PODD (Program Operaţional Dezvoltare Durabilă) 4.502 mld. euro (3.328 mld. euro FEDR & 1.173 mil. euro FC)– POT (Program Operaţional Transport) 4.425 mld. euro (2.061 mld. euro FEDR & 2.363 mld. euro FC)– POR (8 Programe Operaţionale Regionale) 8.866 mld. euro FEDR– POJTF (Programul Operaţional pentru Tranziţie Justă) 2.139 mld. euro JTF
    – POAT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) 453 mil. euro (280 mil. euro FEDR & 173 mil. euro FSE+)
    Pentru promovarea şi dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• Analiza proiectelor nefinanţate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027;• Asumarea rolului şi a responsabilităţii de coordonator naţional, de către Ministerul Fondurilor şi Proiectelor Europene, al politicii de coeziune;• Definitivarea la nivelul fiecărui program operaţional a priorităţilor de investiţii, ca urmare a consultării publice şi a complementarităţii cu PNRR;• Urgentarea demersurilor de consultare a partenerilor publici pe baza versiunilor actualizate ale programelor operaţionale;• Definitivarea şi asumarea alocărilor financiare la nivel de programe şi operaţiuni;• Îmbunătăţirea şi simplificarea sistemului SMIS/MYSMIS pentru exerciţiul 2021-2027, cu includerea opţiunilor pentru programele operaţionale multifond; Direcţia MySMIS din MIPE devine direcţie directoare în ceea ce priveşte standardizarea cererilor de finanţare din cadrul programelor operaţionale.• Autorităţile de management îşi vor defini ghidurile după câmpurile simplificate din MySMIS.1. Modernizarea infrastructurii hardware prin contractul de finanţare ce se află în derulare;2. Corelarea platformei MySMIS cu restul platformelor deţinute de autorităţile publice;3. Simplificarea platformei prin uniformizarea câmpurilor pentru fiecare program operaţional indiferent de apelul lansat.• Simplificarea pe tot ciclul de proiect, de la elaborare, depunere, evaluare, implementare, plăţi şi rambursări, inclusiv utilizarea costurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative;• Încheierea unui memorandum privind interoperabilitatea şi interconectivitatea bazelor de date de la instituţiile relevante, inclusiv instituţii avizatoare, implicate în ciclul de viaţă al proiectelor;• Susţinerea beneficiarilor cu proiecte majore în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistenţă tehnică;• Dezvoltarea unui portofoliu naţional de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia naţională, pentru regiuni şi legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcţionale ale municipiilor reşedinţă de judeţ, pentru teritorii de importanţă strategică etc.;• Pregătirea unui portofoliu naţional de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naţionale şi regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea cofinanţării şi asistenţei tehnice pentru pregătirea documentaţiilor tehnico-economice şi managementul implementării proiectelor;• Guvernul României va analiza oportunitatea descentralizării ADR-urilor prin crearea de unităţi de implementare şi accesare de fonduri europene;• Guvernul României va analiza oportunitatea creşterii rolului grupurilor de acţiune locală rurale (abordarea Leader) şi a grupurilor de acţiune locală urbane (abordarea CLLD) în gestionarea fondurilor europene în cadrul CFM 2021-2027. Soluţia pentru mărirea bugetelor şi impactului benefic al acestor structuri de tip bottom-up este finanţarea multifond a strategiilor GAL rurale şi GAL urbane. Demersuri pentru ca GAL-urile să aibă acces la mai multe fonduri: FEADR, FSE+ şi FEDR, astfel, GAL-urile vor putea sprijini finanţarea mai multor proiecte de calitate, cu impact în comunitate, în domenii precum dezvoltare afaceri agricole şi nonagricole, servicii sociale, educaţie, digitalizare etc.
    III. Operaţionalizarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul naţional de relansare şi rezilienţăGuvernul îşi propune aprobarea cu celeritate a cadrului instituţional şi financiar pentru implementarea PNRR cu scopul de a accelera aplicarea sa. În acest sens, Guvernul României va include partenerii sociali în mecanismul de monitorizare, va introduce competenţele ADR-urilor în implementarea PNRR, eligibilitatea consiliilor judeţene şi a UAT va simplifica modul de acordare a finanţărilor.În concordanţă cu regulile europene stabilite prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, vom optimiza implementarea PNRR la noile realităţi şi identifica noi soluţii pentru implementarea reformelor.Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) este un instrument nou, propus de Comisia Europeană la data de 12 februarie 2021 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocate de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro sub formă de granturi (14,24 miliarde de euro) şi împrumuturi (14,94 miliarde de euro). Regula generală - cuantumul disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil ar trebui să poată fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022, iar diferenţa de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Toate plăţile contribuţiilor financiare către statele membre ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2026, iar plăţile ar trebui efectuate în cadrul proiectelor nu mai târziu de luna august 2026.Pentru operaţionalizarea acestui instrument, România a elaborat Planul naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR). La data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană (CE) a adoptat evaluarea pozitivă a Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) al României.Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României reprezintă documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă - MRR la nivel naţional. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naţionale după criza generată de COVID-19, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forţei de muncă, sprijinirea tranziţiei verzi şi a celei digitale pentru promovarea creşterii durabile.Planul conţine 171 de măsuri (64 de reforme şi 107 investiţii), structurate în jurul a şase piloni şi a cincisprezece componente:I. Pilonul Tranziţia verdeComponenta 1: Managementul apeiComponenta 2: Păduri şi protecţia biodiversităţiiComponenta 3: Managementul deşeurilor
    Componenta 4: Transport sustenabilComponenta 5: Valul renovăriiComponenta 6: Energie
    II. Pilonul Transformarea digitalăComponenta 7: Transformarea digitalăIII. Pilonul Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziuniiComponenta 8: Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensiiComponenta 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovareIV. Pilonul Coeziune socială şi teritorialăComponenta 10: Fondul localComponenta 11: Turism şi culturăV.
    Pilonul Sănătate, precum şi rezilienţă economică şi socialăComponenta 12: SănătateComponenta 13: Reforme socialeComponenta 14: Buna guvernanţă
    VI. Pilonul Noua generaţieComponenta 15: EducaţieCu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:• susţinerea intereselor României în negocierea actelor delegate aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă;• operaţionalizarea mecanismului instituţional şi financiar pentru P.N.R.R.;• corelarea criteriilor de eligibilitate şi a timpului de implementare pentru proiectele finanţate prin P.N.R.R. cu cele din programele operaţionale şi naţionale;• contractarea celor 29,2 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023;• asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor;• asigurarea unui sistem de coordonare şi monitorizare eficient, care să garanteze o bună guvernanţă prin implementarea reformelor şi investiţiilor în timp şi în mod sustenabil;• simplificarea actului administrativ şi îmbunătăţirea procesului de iniţiere şi promovare de acte normative;• elaborarea schemelor de ajutor de stat pentru toate tipurile de componente vizate de PNRR;• susţinerea procesului de pregătire de documentaţii tehnice până la nivelul de proceduri de achiziţie publică pentru lucrări/furnizare bunuri;• descentralizarea tuturor componentelor aparţinătoare celor 6 piloni care implementează proiecte cu beneficiari locali.
    IV. Măsuri de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene1. Descentralizarea şi orientarea spre beneficiari şi rezultate cu impact economic, de mediu, social• adoptarea unui memorandum la nivel de guvern cu măsuri pentru creşterea capacităţii administrative a ADR-urilor pentru a diminua riscul de dezangajare;• diminuarea disparităţilor de dezvoltare regională şi locală prin susţinerea măsurilor diferenţiate de sprijin pentru localităţile şi judeţele care prezintă un decalaj major faţă de media naţională sau zonele mai dezvoltate la nivelul unei regiuni în ceea ce priveşte accesarea şi derularea de programe şi proiecte strategice de dezvoltare;• promovarea şi organizarea unor sesiuni de training pe teme generale şi specifice la nivelul beneficiarilor, inclusiv schimb de experienţă şi de bune practici între aceştia, în scopul creşterii capacităţii de implementare a beneficiarilor pentru asigurarea unei absorbţii cât mai eficiente a fondurilor europene;• plăţi şi rambursări simplificate, orientate spre rezultate de calitate, cu impact şi condiţionate de indicatori de performanţă;• transparentizarea tuturor procedurilor de control ale Autorităţii de Audit, autorităţilor de management şi organismelor intermediare.2. Debirocratizarea şi simplificarea mecanismului de finanţare/implementare• asigurarea programării şi gestionării programelor operaţionale orientate pe acces facil la fonduri şi pe eficienţa utilizării acestora, încurajând performanţa, în special prin utilizarea pe scară largă a opţiunilor de costuri simplificate;• înfiinţarea şi operaţionalizarea unui grup tehnic interministerial, care să implice inclusiv reprezentanţi ai Autorităţii de Audit, pentru coordonarea şi consultarea periodică dintre autorităţi şi actori relevanţi în proiectarea şi implementarea operaţiunilor cu abordare simplificată;• redefinirea regulilor de gestiune a fondurilor, de audit şi de control, pentru utilizarea efectivă a costurilor simplificate;• implicarea actorilor relevanţi în procese de elaborare a cadrului de reglementare şi a documentelor de orientare pentru noile programe operaţionale pentru asigurarea impactului asupra programelor şi beneficiarilor;• autorităţi de asigurare a extinderii principiului „auditului unic“, pentru evitarea suprapunerii verificărilor, controale mai relaxate pentru programele operaţionale cu istoric bun şi o mai mare încredere în sistemele naţionale de audit;• digitalizarea tuturor proceselor de implementare, inclusiv în relaţia cu beneficiarii;• modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate şi transformarea acestuia într-un instrument de management;
    • introducerea unui mecanism de raportare la nivelul Guvernului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a Guvernului;• crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară şi intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluţiei proiectelor contractate şi implementate.
    3. Creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea resurselor umane• elaborarea şi susţinerea unui plan de capacitate administrativă la nivel naţional, regional şi local;• valorificarea elementelor de flexibilitate identificate în legislaţia europeană în materie de fonduri europene;• iniţierea unei strategii de profesionalizare rapidă, precum şi creşterea capacităţii instituţionale în domeniul fondurilor europene, de la nivel naţional la nivelul autorităţilor locale;• sprijinirea şi susţinerea prin informare, instruire, cofinanţare şi asistenţă tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană şi/sau alţi finanţatori. Coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România.4. Asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate din programe comunitare şi programele cu resurse naţionale, începând cu perioada 2021-2027• corelarea tuturor surselor de finanţare pentru a asigura o complementaritate şi eficienţă a intervenţiilor;• alimentarea fondurilor pentru dezvoltare regională în toate cele 8 regiuni ale ţării, care să activeze ca principal instrument pentru pregătirea proiectelor locale, judeţene şi regionale care să fie principala bază pentru atragerea resurselor atât din politica de coeziune, cât şi din PNRR, totodată, fondurile pentru dezvoltare regională trebuie alimentate anual, pentru a ajuta la susţinerea coeziunii în interiorul regiunilor României, precum şi finanţarea proiectelor de anvergură regională;• promovarea iniţiativelor comunitare gestionate direct de către Comisia Europeană în rândurile potenţialilor beneficiari din România;• valorificarea oportunităţilor din granturile Spaţiului Economic European (SEE) şi norvegiene;• stimularea prin pachete de informare, instruire, cofinanţare şi asistenţă tehnică a creşterii participării entităţilor din România la programe şi proiecte gestionate direct de către Comisia Europeană;• crearea unui portofoliu de proiecte naţionale strategice cu care beneficiarii eligibili să participe la marile proiecte finanţate direct de către Comisia Europeană;• eficientizarea managementului fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, prin creşterea capacităţii de coordonare, inclusiv prin măsuri de diminuare a suprareglementării la nivelul programelor cu resurse naţionale în contrast cu programele comunitare, în privinţa unor mecanisme care se suprapun, care pot provoca blocaje sau situaţii de dublă finanţare;• schimbul de experienţă cu instituţii de gestionare şi control din alte state UE, pentru a facilita transferul de bune practici şi inovaţia în rândurile beneficiarilor.
    MINISTERUL ECONOMIEIPrecum întreaga ţară şi întreaga societate, economia traversează o perioadă complicată. Traversăm un reviriment economic după anul 2020, atunci când motoarele economiei globale au mers la ralanti. Asistăm şi la o creştere a preţurilor, existând un apetit crescând pentru investiţii, dar încrederea consumatorilor fluctuează. Cu alte cuvinte, există şanse şi oportunităţi majore, dar şi ameninţări semnificative. Fiecare dintre acestea trebuie adresate în parte.Nu ne mai permitem luxul să generalizăm lucrurile. Trebuie să acţionăm ferm, hotărât, pentru că sănătatea unei ţări se măsoară şi după sănătatea economiei sale.Un guvern responsabil este un guvern care acţionează echilibrat, intervenind acolo unde este cazul, fără să cadă pradă unor sloganuri ideologice. Trebuie să facem ceea ce este necesar, pentru că, la finalul zilei, nu ideologia plăteşte salariile angajaţilor.România are o bază industrială încă relevantă. Acest lucru trebuie dezvoltat şi încurajat. Industria creează plus valoare pe orizontală economiei şi implică numere mari de angajaţi. Contrar percepţiei generate, industria României nu este un morman de fiare vechi şi nici nu trebuie tratată astfel. Acolo unde activitatea se poate dezvolta, trebuie să sprijinim producţia prin investiţii şi să sprijinim activitatea comercială facilitând accesul la noi pieţe de desfacere. Acolo unde nu sunt mari şanse de reviriment, trebuie să găsim soluţiile pentru a salva activele şi oamenii care lucrează în acele societăţi.Industria naţională de apărare poate să producă şi să lucreze pentru acoperirea necesarului MApN, în strânsă colaborare cu acesta, dar şi pentru pieţe externe. Este necesară doar o viziune şi doar bună-credinţă şi interes onest.Industria de minerit nonenergetic are încă valoare, prin resursele utile aflate în haldele şi iazurile companiilor. Pentru a transforma un munte de steril în venituri reale la buget şi în prosperitate pentru români sunt necesare o viziune corectă, o abordare onestă şi curajoasă.Industria uşoară românească, cu capital privat, are nevoie de susţinere pentru a ajunge în faţa viitorilor parteneri străini.Toate aceste lucruri se pot face, dacă ne dăm cu adevărat interesul.Este o realitate evidentă că avem nevoie de o politică industrială şi o politică de reindustrializare naţională, completă şi complexă. Vorbim aici şi de clustere industriale, dar şi de industrii creative, vorbim şi de producţie, dar şi de inovaţie, acolo unde putem să avem un cuvânt de spus.În companiile cu capital de stat trebuie să recuperăm, pe cât posibil, timpul pierdut. Trebuie să le alocăm banii de care au nevoie să opereze, să le ajutăm să intre pe noi pieţe sau să recupereze pieţe tradiţionale, să le ajutăm să se retehnologizeze.Îndeplinirea condiţiilor şi obiectivelor impuse de guvernanţa corporativă este un aspect pe care îl vom urmări, iar Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) reprezintă instrumentul prin care putem să realizăm acest deziderat.Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului este una dintre cele mai importante instituţii aflate în coordonarea Ministerului Economiei.
    Obiective:• Auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele şi iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunităţi de valorificare ale acestora• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producţie (minereu de cupru - produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în ţară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanţă cu dezvoltarea industriei auto pentru a micşora importurile de produse similare din alte ţări• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul ţării a bateriilor• Investiţii importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN• Realizarea de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse şi servicii, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării şi în industria naţională• Construirea a cel puţin unei noi fabrici de producţie în cadrul industriei naţionale de apărare şi mărirea portofoliului de produse vandabile pe plan extern cu cel puţin 5 produse care pot să fie construite în parteneriat cu societăţi din profil din ţări aliate• Implementarea prevederilor legislaţiei privind guvernanţa corporativă la toate societăţile din portofoliul ministeruluiMăsuri:• Elaborarea unei strategii naţionale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preţ competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piaţă concurenţială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocraţiei şi pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil şi accelerat în concordanţă cu societăţile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică şi juridică a companiilor• Eliminarea limitărilor impuse de legislaţie companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri şi cheltuieli în vederea evitării situaţiilor în care acestea să îşi modifice strategia de dezvoltare în funcţie de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societăţile sunt în domenii esenţiale pentru economia ţării, siguranţa naţională şi interesul strategic pentru posturile unde specialiştii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată şi autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceştia să fie introduse în calculul productivităţii muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze şi să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare, în domeniul administraţiei publice şi al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli şi regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate.Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială şi locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiţii semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambiţiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum şi previziunile de creştere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creştere de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor.Obiective:Ne propunem reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice în domeniile-cheie ale viitorului şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi de inovare în următoarele domenii:• tehnologii noi de producţie şi stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.);• industria producătoare de componente şi subansamble pentru maşini electrice;• noi tehnologii digitale şi de comunicaţii;• materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare.Sprijinul public va proveni din fonduri europene şi va viza susţinerea iniţiativelor şi investiţiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât şi prin consolidarea lanţurilor valorice preponderent formate din IMM şi încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative.Abordarea va fi integrată vizând:• capacităţi de cercetare-dezvoltare;
    • infrastructura pentru producţie de componente şi asamblare de produs finit;• dezvoltarea de aplicaţii software şi de comunicaţii aferente;• servicii de instalare şi întreţinere;• activităţi de export;• capacităţi de reciclare.
    Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul şi managementul adecvat al destinaţiilor de turism şi industriile culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.Ecosisteme industriale vizate:Dezvoltarea sectorului dedicat producţiei de tehnologii verzi (bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor)Obiective:• Dezvoltarea producţiei de bunuri şi servicii pentru protecţia mediului şi gestionarea resurselor;• Dezvoltarea producţiei de echipamente pentru producţia de energie curată şi echipamente de gestiune inteligentă: panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare (exemplu: baterii litiu-ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.;• Creşterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania“;• Absorbţia unui volum de finanţări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021-2024 dedicate R&D, producţiei şi distribuţiei de tehnologii verzi;• Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025;Direcţii de acţiune:• Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care deţin abilităţi şi cunoştinţe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania;• Susţinerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei şi cererii de tehnologii ecologice, alături de instituţiile de cercetare şi dezvoltare (universităţi şi institute de cercetare);• Lansarea unor programe de finanţare dedicate startupurilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu şi ape curate, energie şi transport curat, tehnologii pentru construcţii de infrastructură şi clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentaţie organică.Dezvoltarea sectorului digitalObiective:• Trecerea de la outsourcing la produse şi servicii proprii şi integrarea cu restul sectoarelor economice;• Dublarea nivelului de competenţe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%).Direcţii de acţiune:• Susţinerea creării şi dezvoltării de hub-uri digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană;• Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educaţional pentru introducerea competenţelor digitale în toate ciclurile de educaţie iniţială (începând de la grădiniţă), precum şi ca parte a formării profesionale continue;• Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene.Dezvoltarea industriei autoObiective:• Consolidarea poziţiei României în producţia de componente pe lanţul valoric al industriei auto;• Adaptarea la tranziţia către un transport curat şi electromobilitate.Direcţii de acţiune:• Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu;• Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezenţă semnificativă a industriei auto şi stimularea cooperării interclustere de tip reţea;• Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii şi furnizorii din clusterele auto cu universităţi şi alte instituţii de cercetare pentru a dezvolta noi inovaţii care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector.Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, inclusiv a celor care folosesc gazul natural ca resursăObiective:• Susţinerea investiţiilor şi dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă;• Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore şi offshore.Direcţii de acţiune:• Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să îşi sporească competitivitatea şi atractivitatea investiţională în ceea ce priveşte valorificarea superioară a gazelor naturale;• Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice;• Identificarea şi promovarea activităţilor cu o valoare adăugată mare şi avansarea în lanţul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie.
    Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulareObiective:• Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare şi crearea de noi locuri de muncă în domeniu (inclusiv prin formalizarea activităţilor la gri şi la negru de colectare);• Reducerea amprentei de carbon a economiei;• Creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi a costului acestora.Direcţii de acţiune:• Stimularea investiţiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie şi cercetare şi dezvoltare;• Rezolvarea deficienţelor structurale legate de deşeuri, colectare selectivă, reciclare şi reutilizare (Ordonanţa nr. 74/2018);• Transpunerea în totalitate a legislaţiei UE pentru economia circulară şi valorificarea deşeurilor;• Implementarea unui cadru legislativ şi de politică publică pentru un sector dedicat economiei circulare şi valorificării deşeurilor;• Analiză şi suport pentru transpunerea în practică a modelelor de economie circulară (conform OCDE)Dezvoltarea industriei alimentareObiective:• Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susţinerea dezvoltării şi creării de capacităţi de procesare autohtone în industria alimentară şi conexă (exemplu: ambalaje);• Dezvoltarea lanţurilor valorice în domeniul plantelor tehnice şi al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activităţi agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităţilor în industrii-ţintă (mobilă, textile, construcţii, auto, aeronautică etc.);• Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată şi promovarea produselor tradiţionale şi a lanţurilor scurte la nivel local.Direcţii de acţiune:• Menţinerea şi îmbunătăţirea mecanismelor de stimulare a investiţiilor integrate în producţie agricolă - procesare - distribuţie;• Asigurarea unor mecanisme previzibile şi clare de finanţare a activităţilor de producţie agroalimentară.
    Susţinerea industriilor creativeObiective:• Valorificarea creativităţii, a proprietăţii intelectuale şi a patrimoniului cultural ca factor-cheie de dezvoltare economică a României.Direcţii de acţiune:• Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software şi jocuri pe calculator, arhitectură, design şi modă, muzică, artă şi cultură, film şi televiziune, meşteşuguri, industria de carte şi editură) în vederea creşterii valorii adăugate în economia românească;• Stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor rămase în urmă.
    În vederea elaborării şi susţinerii politicilor industriale în scopul creşterii competitivităţii sectoarelor industriale, se va urmări atingerea următoarelor obiective:• Elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară. În elaborarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară se va ţine cont de noul plan de acţiune privind economia circulară publicat de CE la 11 martie 2020, care asigură o agendă orientată spre viitor pentru realizarea unei Europe mai curate şi mai competitive, creată în comun cu actorii economici, consumatorii, cetăţenii şi organizaţii ale societăţii civile;• Definitivarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziţiei industriale;• Elaborarea cadrului legislativ şi relansarea Programului Creşterea Competitivităţii Produselor Industriale cu acţiuni de susţinere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiţii de proiecte finanţate prin schema de ajutor de stat aferentă.Program pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie localeSchema de ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanţul de producţie; substituirea importurilor de bunuri intermediare; angrenarea de companii locale; crearea/menţinerea locurilor de muncă. Domenii prioritare: activitate de producţie în industria de medicamente şi de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; maşini, unelte şi utilaje agricole; îngrăşăminte; construcţia de nave; piese auto; IT; energie.Program de industrializare pe bază de licenţăFond de investiţii care va contribui total sau parţial la cumpărarea de licenţe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licenţelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producţie cu intensitate tehnologică medie şi înaltă + sectoarele „verzi“ (green) - tranziţia către o producţie prietenoasă cu mediul.Program pentru incubatoare şi parcuri industrialeConstruirea/Funcţionalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare judeţ, cu implicarea autorităţilor locale pentru asigurarea utilităţilor şi infrastructurii. Cel puţin unul pentru start-up-uri în fiecare judeţ. Creşterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.
    MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUIActuala criză epidemiologică generată de răspândirea noului coronavirus a afectat serios activitatea în mediul de business din România. Una dintre lecţiile învăţate recent se referă la fragilitatea unui mediu economic neconsolidat sau aflat în dezvoltare în faţa unui pericol global, apărut intempestiv.România are nevoie de o viziune clară asupra căilor şi mijloacelor de dezvoltare şi consolidare a mediului său de afaceri, inclusiv în domeniul turismului, bazată, în principal, pe politici publice, dar şi pe resurse (proprii şi atrase), care să răspundă, într-o manieră adecvată şi susţinută, cerinţei fundamentale de îmbunătăţire radicală a acestuia.Un obiectiv prioritar îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, activ, stabil şi transparent, într-un cuvânt, predictibil, clădit pe responsabilitate, competitivitate şi spirit antreprenorial, care să permită oamenilor de afaceri, managerilor şi întreprinderilor să facă faţă concurenţei existente pe piaţa unică şi pe terţe pieţe.Comisia Europeană a constatat în 2020^1 că cea mai importantă problemă a întreprinderilor mici şi mijlocii o reprezintă legislaţia (în procent de 26%, respectiv birocraţia şi sarcinile administrative), urmată de problema finanţării (23%).^1 Flash Eurobarometer 486, Survey requested by the European Commission, Directorate-General for Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs and co-ordinated by the Directorate-General for Communication.Conform viziunii pe termen mediu, România trebuie să devină o ţară competitivă economic la nivel regional şi global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurenţă, inovare şi investiţii din fonduri europene.În acest sens, trebuie să iniţiem şi să implementăm o serie de măsuri care au ca scop realizarea unui plan major de edificare, modernizare şi dezvoltare a ecosistemului antreprenorial în România. Acestea vizează, în principal, încurajarea înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii, stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, sporirea şi consolidarea capitalului autohton, atragerea investiţiilor străine directe (mai ales în sectoare cu valoare adăugată ridicată, în infrastructură şi noi capacităţi de producţie), promovarea destinaţiilor turistice, precum şi continuarea dezvoltării relaţiilor economice cu partenerii noştri.Dezvoltarea şi îmbunătăţirea ecosistemului antreprenorial presupune diverse măsuri, pentru toate elementele acestuia, plecând de la politica guvernamentală, prin măsurile propuse în programul de guvernare, modificările legislative, identificarea modalităţilor de finanţare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea prin mentorat şi consultanţă, înfiinţarea şi operaţionalizarea infrastructurilor de sprijinire a afacerilor, până la partea de educaţie şi formare, capital uman şi forţă de muncă (personal calificat), dar şi pe partea de acces la pieţe locale şi globale (internaţionalizare).IMM-urile sunt foarte importante pentru competitivitatea şi prosperitatea României, pentru suveranitatea sa economică şi tehnologică, precum şi pentru rezilienţa economiei la diverse şocuri externe. Sustenabilitatea competitivă reprezintă principiul director al Europei pentru viitor. Realizarea unei economii digitale suple, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi neutre din punct de vedere climatic necesită mobilizarea deplină a IMM-urilor. Tranziţia către o Europă mai sustenabilă din punct de vedere economic, ecologic şi social trebuie să meargă mână în mână cu trecerea către digitalizare. Digitalizarea poate oferi IMM-urilor oportunităţi importante de a îmbunătăţi eficienţa proceselor de producţie şi capacitatea de inovare în materie de produse şi modele de afaceri.Declanşarea pandemiei de COVID-19 în România a produs efecte deosebit de dure asupra economiei naţionale, un număr foarte mare de întreprinderi, îndeosebi IMM-uri din aproape toate sectoarele economice fiind forţate să îşi reducă, suspende sau chiar să îşi închidă activitatea.Sprijinul guvernului acordat întregului mediu de afaceri autohton este esenţial pentru a arăta solidaritate şi a da încredere economiei şi investitorilor. De aceea, vom continua să facem ceea ce trebuie: să oferim sprijin pentru redresarea operatorilor economici afectaţi de pandemie, să elaborăm şi să gestionăm scheme de ajutor pentru firmele care aşteaptă un ajutor de stat, după ce vreme de mulţi ani au contribuit prin taxe şi impozite la veniturile statului, vom căuta să generăm sinergii economice între sectorul public şi privat, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat şi economia sectorului public.Mediul economic este cuprinzător: nu există doar servicii, nu există doar producţie, nu există doar IT&C, nu există doar industrie, nu există doar comerţ, nu există doar consum. Toate, împreună, reprezintă mediul de afaceri românesc. Toate, împreună, trebuie să funcţioneze.România poate să depăşească acest moment dificil realizând investiţii. Acestea trebuie să se întâmple, deopotrivă în sectorul public şi în sectorul privat. Investiţiile în sectorul privat asigură efervescenţă economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanţei comerciale. Investiţiile în sectorul privat reduc decalajele de concurenţă faţă de alte ţări şi permit readucerea la viaţă a unor sectoare de activitate şi companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate.Prin implementarea PNRR se vor adopta măsuri pentru îmbunătăţirea competitivităţii, rezilienţei, adaptabilităţii şi securităţii întreprinderilor. Anul 2022 va însemna lansarea proiectelor propuse spre finanţare. Va fi elaborată Strategia naţională axată pe transformarea digitală a întreprinderilor şi pe promovarea interacţiunilor digitale dintre stat şi întreprinderile private. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor şi pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la relevanţa şi beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Prin PNRR ne propunem ca tranziţia verde şi cea digitală să fie favorizate şi prin stimularea cooperării dintre mediul academic/de cercetare şi mediul de afaceri, facilitând transferul de tehnologii moderne şi sporind competitivitatea firmelor.Turismul este un factor important pentru creşterea şi dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă şi de calitate, mizând pe avantajele ei competitive.Potenţialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de organizaţii de management al destinaţiilor (OMD), la fel cum avem nevoie de promovare internă şi externă. Pandemia de COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc.Cu toate acestea, turismul a fost unul din sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum şi a unei crize sociale şi de urgenţă economică pe fondul izbucnirii pandemiei de SARS-CoV-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulaţiei turistice, cât şi în activitatea redusă a profesioniştilor şi operatorilor economici de profil.Îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România.
    Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei şi activităţilor economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul şi managementul adecvat al destinaţiilor de turism şi industriile culturale şi creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.Obiective:• Reformarea relaţiei dintre administraţie şi mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare şi digitalizare; stabilitate şi predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse şi servicii publice cât mai eficiente; infrastructura de conectare accesibilă; tratament egal şi respectarea legii în relaţia cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ şi economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale şi a activităţii antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanţare• Susţinerea mediului de afaceri prin soluţii şi măsuri financiare de susţinere în contextul crizei sanitare• Creşterea competitivităţii companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi şi garanţii• Reducerea deficitului comercial prin creşterea competitivităţii firmelor româneşti la export, prin atragerea de investiţii străine orientate către export şi fabricarea în România a produselor din coşul zilnic• Crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea start-up-urilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a instrumentelor necesare de finanţare• Prioritizarea turismului ca o ramură strategică pentru economia românească, prin revizuirea şi modernizarea cadrului legal, instituirea OMD-urilor, programe de finanţare şi promovare• Stimularea antreprenorială prin programe de creare de start-up-uri şi consolidarea acestora• Crearea cadrului pentru dezvoltarea sustenabilă a destinaţiilor turistice din România în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului• Schimbarea modului de colaborare cu mediul privat prin intermediul Consiliului Consultativ al Turismului• Suport financiar în vederea finanţării dezvoltării sustenabile a destinaţiilor turistice din România în condiţii de durabilitate, conectivitate, transformare în destinaţii turistice SMART şi incluziune socială• Obţinerea stabilităţii şi predictibilităţii prin consolidarea unui dialog social structuratMăsuri:• Eficientizarea proceselor administrative pentru societăţile comerciale - reducerea sarcinilor administrative pe care trebuie să le ducă la îndeplinire o firmă, accent mai mare pus pe responsabilitatea antreprenorilor, declaraţii de conformitate şi pe propria răspundere• Digitalizarea procesului de înfiinţare a firmelor• Deblocarea legii holdingurilor• Reactualizarea legii prevenirii• Iniţierea legii finanţării participative• Continuarea şi dezvoltarea accesului la finanţare pentru asigurarea capitalului de lucru şi a fluxului de lichidităţi pentru firmele care îşi reiau activitatea după relansarea economică postpandemie• Crearea unei strategii pentru echilibrarea balanţei comerciale şi dezvoltarea de programe pentru a facilita exportul producătorilor români, alături de dezvoltarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică naţională
    • Asigurarea continuităţii şi finanţarea programelor de sprijinire a start-up-urilor• Operaţionalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv start-up-uri din fondurile structurale.• Finalizarea Măsurii 1 şi adăugarea de noi categorii de aplicanţi eligibili, respectiv întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, profesii liberale• Deblocarea fondurilor aferente Măsurii 2 de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în vederea finalizării plăţilor pentru toţi beneficiarii admişi în cadrul măsurii• Schema de ajutor de stat pentru domeniile HORECA - finalizarea procesului de evaluare, demararea procesului de contractare şi efectuare de plăţi• Elaborarea programului Tech Nation de sprijinire şi impulsionare a digitalizării economiei.
    Măsuri pentru echilibrarea balanţei comerciale a României, promovarea exportului şi susţinerea investiţiilor incoming/outgoing:1. Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii productive şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiţii în România (investitori din SUA, state membre ale Uniunii Europene, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);2. Relansarea activităţii de comerţ exterior, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19;3. Creşterea şi diversificarea exporturilor româneşti într-un ritm mai ridicat şi reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată;4. Consolidarea dialogului instituţional şi a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic;5.
    Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică naţională;
    6. Consolidarea exporturilor pe pieţele tradiţionale;7. Diversificarea destinaţiilor de export;8. Diminuarea deficitului comercial;9. Eficientizarea activităţii de promovare a exporturilor şi atragerea de investiţii străine;10. Operaţionalizarea şi eficientizarea Portalului de comerţ;11. Crearea unei platforme interactive de postare a oportunităţilor de afaceri şi înglobarea unei baze de date a producătorilor şi exportatorilor români.
    Instrumente şi Programe promovare exportObiective în domeniul comerţului exterior pentru perioada 2021-2024• Elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii de producţie internă şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiţii străine în România (investitori din SUA, state membre ale UE, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore);• Eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă (diplomaţie comercială), în concordanţă cu obiectivele de politică comercială a UE.Programe pentru susţinerea comerţului exterior:1. PPE (Programul pentru promovare la export)Va fi modificată legislaţia aferentă, astfel încât să fie eligibilă pentru finanţare nu doar participarea în format clasic, ci şi participarea la evenimente de promovare a exportului în format virtual, să fie modernizate instrumentele deja existente şi să fie introduse instrumente noi. Va fi prevăzută acceptarea în program a mai multor forme de organizare juridică a beneficiarilor. Vor fi digitalizate procesele administrative ale programului, astfel încât să fie facilitat accesul firmelor în faza de aplicare, dar şi ulterior în procesul de decontare.2. PINT (Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români)Începând de anul următor vor fi acceptaţi în acest program beneficiarii care aplică pentru participarea la evenimente virtuale. Va fi optimizată platforma digitală de derulare prin automatizarea pe cât posibil a unor procese de verificare postaplicare şi mărirea bugetului pentru a putea finanţa un număr mai mare de beneficiari.3. PCER (Programul pentru cooperare româno-elveţian)Vor fi demarate proiecte care au menirea de a continua şi de a asigura sustenabilitatea centrelor de export înfiinţate anterior în cadrul programului, precum şi de replicare a experienţei acumulate prin înfiinţarea de centre noi şi în alte regiuni ale ţării. Între aceste proiecte se numără: Programul de instruire şi certificare a exportatorilor în vederea însuşirii cunoştinţelor necesare pentru accesul la pieţe, Proiectul pentru realizarea unei reţele naţionale de centre de afaceri pentru export, ca un instrument de sprijin pentru exportatori şi Proiectul pentru creşterea competitivităţii la export a mediului de afaceri, care răspunde nevoilor de dezvoltare instituţională a reţelei de sprijin pentru exportatorii români, precum şi nevoilor de creştere a competitivităţii la export a firmelor româneşti. În ansamblu, PCER vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, fiind implementat în România în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian, având un număr estimat de 10.000 de IMM-uri beneficiare.4. Program pentru investiţiile mari în vederea stimulării capacităţii de exportGranturi pentru finanţarea investiţiilor în companiile de export care antrenează un număr mare de furnizori locali, în lanţul de producţie. Împrumuturi preferenţiale pentru capital de lucru, cu subvenţionarea 50% a ratei dobânzii. Criterii prioritare: crearea de locuri de muncă, plata la zi a taxelor şi impozitelor, transfer tehnologic.Domenii prioritare: activitate de producţie în industria de medicamente şi de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; maşini şi echipamente; maşini, unelte şi utilaje agricole; îngrăşăminte; construcţia de nave; piese auto; IT; energie.5. Start-UP Nation, ediţia a III-a, finanţarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului şi crearea de noi locuri de muncă.6. Programul Start-Up Diaspora Next Gen - susţinerea cetăţenilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare FSE+Pachetul de stimulare a producţiei interne şi a lanţurilor de aprovizionare „Fabricat în România“• Program pentru companiile implicate în realizarea de bunuri intermediarea) Granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producţie intermediară sau procesare în vederea susţinerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării şi marketinguluib) Garanţii de până la 1 milion de euro/companie pentru susţinerea investiţiilor în diversificarea ofertei şi consolidarea cotelor de piaţă.Pachetul de stimulare economică pentru IMM• Programul IMM ProdGaranţii guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, finanţare investiţii.• Program Rural INVESTGaranţii guvernamentale de până la 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FRC şi FGCR, care îşi localizează producţia în mediul rural şi urban-mic.• Programul IMM ProdGaranţii guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, finanţare investiţii.
    • Programul Garant ConstructGaranţii guvernamentale acordate companiilor din construcţii, prin sistemul bancar, FNGCIMM şi FRC, pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor.• Program Start-Up pentru studenţiFinanţarea incubatoarelor de afaceri pentru studenţi în universităţi, în conlucrare cu partenerii locali (autorităţi publice, companii care activează pe piaţa locală). Granturi de 100.000 euro. Punctaj prioritar: afaceri dezvoltate în domeniul de specializare.
    Pachetul de stimulare economică Innovation• Schemă de ajutor de stat „INNOVATION“Deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenţii, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea şi protejarea invenţiilor cu obligaţia implementării efective în România.• Granturi pentru digitalizare şi comerţ online (pentru IMM)Granturi între 50.000 şi 200.000 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. de euro, pentru software certificat de ecommerce şi de administrare a unei firme (de tip ERP).• Schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor localeSchemă pentru sprijinirea transferului de tehnologie. Punctaj suplimentar: industrii exportatoare, nepoluante.Pachetul de stimulare economică România Tech Nation• Programul România Tech NationSchemă de ajutor de stat pentru susţinerea înfiinţării de startup-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local.• Program Women in techSchemă de ajutor de stat pentru sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. Vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare judeţ.• Programul Starter kit - schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5.000 euro/companie.Acţiuni-suport pentru programul România Tech Nation• Înfiinţarea a cel puţin unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital• Tech Tour Trucks - campanii de promovare a educaţiei tech în comunităţi
    • Tech Capital of the Year - prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/implementează/desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei• Cloud first policy - strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a se muta în cloud.
    Finanţarea proiectelor va fi din fonduri europene.Sprijin orizontal pentru inovare, internaţionalizare şi dezvoltarea comunităţilor antreprenorialeObiective:• Crearea de comunităţi, clustere, hub-uri de inovare şi dezvoltare în vederea creşterii productivităţii firmelor, permiţându-le să concureze mai eficient atât la nivel naţional, cât şi internaţional;• Susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România - nevoia de a creşte densitatea antreprenorială, de a creşte rezilienţa firmelor, de a încuraja creşterea în talie a firmelor şi de a încuraja crearea de valoare adăugată;• Stimularea investiţiilor directe şi a exporturilor şi a investiţiilor româneşti în afara ţării;• Capitalizarea micilor afaceri (necesitatea şi avantajele capitalizării, tehnici de capitalizare, atragerea de investiţii - SME Investment Readiness);• Îmbunătăţirea expertizei manageriale, tehnice şi de piaţă a IMM-urilor (atragerea şi menţinerea talentelor, creativitate/ inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calităţii, eficientizarea costurilor, marketing şi stimularea vânzărilor);• Încurajarea asocierii în afaceri (de exemplu, clustere, reţele de afaceri) şi, respectiv, de promovare/impresariere a afacerilor (matchmaking), îndeosebi pe plan internaţional;• Promovarea culturii şi educaţiei antreprenoriale (ce înseamnă antreprenoriatul şi asumarea riscului de a fi antreprenor);• Finanţarea tuturor schemelor de ajutor pentru IMM-uri se va face din fonduri europene.Direcţii de acţiune:• Dezvoltarea unei cooperării între universităţi şi alte instituţii-suport pentru colaborare, sectorul de afaceri şi agenţiile guvernamentale relevante pentru a ajuta clusterele existente să prospere şi să devină din ce în ce mai sofisticate şi competitive, oferind în acelaşi timp mediul favorabil pentru formarea şi creşterea de noi clustere economice;• Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare (HDI) în baza parteneriatelor între comunitatea de afaceri din domeniul digital cu universităţile tehnice şi institutele de cercetare;• Dezvoltarea structurilor şi infrastructurilor locale de afaceri - acceleratoare, hub-uri, spaţii de coworking, centre de formare, parcuri industriale, ştiinţifice etc.;• Dezvoltarea de reţele de socializare antreprenorială şi comunităţi de afaceri de tip market-place;• Crearea zonelor de funcţionale urbane (ZFU) şi a zonelor de activitate economică (ZAE) la periferia localităţilor, unde municipalităţile alocă teren, construiesc infrastructură de cea mai bună calitate şi apoi creează un ecosistem de companii care îşi stabilesc activitatea în acele zone;• Susţinerea dezvoltării reţelei de Hub-uri Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei Digitale la nivel european, susţinerea educaţiei antreprenoriale şi financiare;• Dezvoltarea antreprenoriatului rural şi susţinerea dezvoltării reţelelor de comunităţi antreprenoriale rurale & food hubs prin servicii-suport dedicate (consiliere, finanţare etc.);
    • Tranziţia de la măsuri tradiţionale de promovare (exemplu: târguri şi expoziţii) la crearea de capete de pod în ţări destinaţie şi la crearea de parteneriate (match-making) ţintite pe priorităţi sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei româneşti în context internaţional;• Reformarea diplomaţiei economice pentru a susţine cu adevărat şi în mod eficient internaţionalizarea companiilor româneşti;• Identificarea acelor exemple pozitive (bright spots) în care companii româneşti au reuşit să penetreze cu succes pieţe externe şi al căror exemplu poate fi replicat;• Crearea de competenţe la nivelul autorităţilor publice locale pentru promovarea oportunităţilor de investiţii locale. Încurajarea investiţiilor străine directe strategice prin creşterea notorietăţii României pe plan internaţional ca destinaţie profitabilă de business pentru companiile străine, prin promovarea climatului investiţional al României şi atragerea de noi investiţii străine directe, în special a investiţiilor cu impact semnificativ în economie (contribuind la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, facilitarea transferului de tehnologie, cunoştinţe şi know-how);• Stabilirea sectoarelor economice declarate prioritare pentru economia românească pe termen mediu şi lung;• Realizarea unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, precum şi de îmbunătăţire a mediului de afaceri, în context digital;• Dezvoltarea în România a unui pol de creştere pe anumite domenii, cum ar fi domeniul IT, şi stabilirea unui brand naţional (Romanian Pride, Romanian QualITy);• Încurajarea utilizării noilor tehnologii în producţia de vârf/înalt specializată (high-tech); (laser Valley);• Formarea (cu sprijinul EBAN) a unor reţele de investitori de tip business angels la nivel regional sau naţional;• Încurajarea şi promovarea platformelor de investiţii participative de tip crowdfunding sau crowdlending;• Crearea de fonduri de investiţii de capital de risc de tip seed capital sau de tip venture;• Acordarea de asistenţă financiară întreprinderilor care solicită finanţare pentru proiecte de mare anvergură (retehnologizare/modernizare, cercetare-dezvoltare şi inovare).
    Specializarea inteligentă şi susţinerea IMM, noua politică industrială a UE şi bani europeni pentru industriile viitoruluiLa nivel european se află în plină adoptare Noua Strategie de politică industrială, care exprimă ambiţia UE de fi competitivă la nivel global. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene şi pe ideea de a investi masiv în consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice-cheie. Acestea vor permite reducerea dependenţei de materiile prime importate din afara Uniunii Europene. În acelaşi timp, tot la nivel european au fost deja setate două priorităţi-cheie, transformarea verde şi cea digitală, care sunt menite să reconfigureze transversal întreaga industrie a UE. Pactul Ecologic şi Noua Agendă Digitală devin parte integrantă a pachetului de redresare (Recovery Plan) pe care UE mizează pentru viitor.Dezvoltarea turismuluiObiective:• Dezvoltarea destinaţiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat şi cel public la nivel de destinaţie, în vederea creşterii calităţii şi performanţei managementului destinaţiilor turistice din România;• Creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România, ca destinaţie turistică de calitate pe piaţa internaţională a turismului;• Reducerea sezonalităţii, creşterea duratei medii a sejurului şi a gradului de fidelizare a turiştilor;• Dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunităţi de dezvoltare şi stimularea creşterii circulaţiei turistice interne şi internaţionale;
    • Realizarea de investiţii în turism;• Simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului, inclusiv pentru cele de tipul economiei colaborative;• Asigurarea atât a protecţiei turiştilor, cât şi a operatorilor economici din industria de turism în situaţia unei crize;• Digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului;• Sprijinirea mediului antreprenorial în domeniul turismului.
    Direcţii de acţiune:• Actualizarea cadrului legal privind dezvoltarea organizaţiilor de management ale destinaţiilor (OMD) care să reglementeze forma de organizare şi finanţare a acestora în scopul asigurării de bugete proprii din taxe specifice la nivelul destinaţiilor şi din programe naţionale de finanţare, managementul participativ în cadrul acestora şi profesionalizarea managementului de destinaţie printr-un parteneriat între mediul public şi cel privat;• Derularea de acţiuni de marketing atât în format tradiţional, cât şi în mediul online, care să contribuie la creşterea notorietăţii destinaţiei turistice România la nivel naţional şi internaţional;• Identificarea unor nişe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ şi sprijinirea celor care au potenţial, dar nu sunt încă recunoscute şi susţinute prin politici publice în prezent;• Actualizarea cadrului legal pentru continuarea şi finanţarea programului de investiţii în turism;• Formularea şi adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare şi promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum şi implementarea planurilor de acţiune aferente;• Actualizarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licenţiere şi omologare în domeniul turismului, inclusiv în domeniul economiei colaborative, prin adaptarea acestuia la cerinţele actuale;• Elaborarea unui plan de gestionare a crizelor în domeniul turismului;• Înfiinţarea unei scheme de ajutor pentru operatorii economici care activează în domeniul balneoclimateric, precum şi pentru cei afectaţi de actuala criză sanitară;• Adoptarea cadrului legal pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului;• Actualizarea legislaţiei specifice plajelor;• Dezvoltarea de programe şi proiecte în vederea promovării traseelor turistice;• Realizarea unui sistem informatic de evidenţă a activităţii de turism din România;• Eliminarea neconcordanţelor legislative în cazul staţiunilor balneare şi turistice;• Dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învăţământului dual şi formarea profesională continuă de personal calificat;
    • Implementarea unor proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice în domeniul turismului;• Crearea unui mediul fiscal prielnic dezvoltării şi sprijinirii mediului antreprenorial în domeniul turismului.
    Pachetul de stimulare a companiilor din turismProgram de investiţii pentru staţiunile balneare româneştiProgram în 10 ani pentru modernizarea a 31 de staţiuni balneare. Se finanţează 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 de euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.Program de sprijin al sectorului de turismStimularea circulaţiei turistice interne prin acordarea de tichete de vacanţă, începând cu anul 2022, pentru salariaţii din sectorul bugetar şi acoperirea contravalorii tichetelor de vacanţă acordate de angajatorii din sectorul privat, în special pentru promovarea turismului rural şi balnear; valoarea tichetelor de vacanţă va fi de 1.450 lei.Program pentru digitalizarea turismului - digitalizarea sistemului de evidenţă a turiştilor în România, cu respectarea normelor GDPR, pentru a dezvolta baza de date care să permită o mai bună ţintire a promovării de ţară pe categoriile/ţările de interes.Pachetul de stimulare economică pentru companiile mariProgramul „Salvarea firmelor strategice româneşti“Criza sanitară şi cea economică vor accentua riscul de faliment al firmelor româneşti şi vor reduce drastic competitivitatea acestora. Propuneri:• Instituirea de urgenţă a unui mecanism de infuzie de capital în firmele româneşti aflate în dificultate, prin cumpărarea de acţiuni de către stat şi majorarea de capital, cu obligaţia înstrăinării acţiunilor după o perioadă (5 ani), cu dreptul de preempţiune al celorlalţi acţionari;• Pregătirea documentaţiei, inclusiv a legislaţiei pentru înfiinţarea unui fond suveran de investiţii şi salvgardare, al cărui capital să fie constituit exclusiv prin alocări de la bugetul de stat.
    MINISTERUL ENERGIEIAsigurarea securităţii energetice reprezintă obiectivul esenţial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate.Asigurarea tranziţiei verzi şi a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor viitorului reprezintă una dintre priorităţile mandatului Ministerului Energiei pentru anii următori. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ţinta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% faţă de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităţilor de producţie nucleare.O nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european recent. Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică sau siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi, poate esenţial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic şi dezvoltarea reţelelor inteligente, în special în zona urbană în prima etapă.Acest program urmăreşte identificarea şi implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea temporară a preţului energiei, compensarea facturilor la energie şi amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil, în vederea protejării populaţiei ce prezintă risc de sărăcie energetică. De asemenea, Guvernul îşi propune sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial. Implementarea unor măsuri eficiente în acest sens reprezintă o prioritate zero, deoarece depăşirea provocărilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri românesc va avea un rol esenţial în redresarea economică a României. Evaluarea prevederilor Legii nr. 259/2021 şi eventuala corecţie a acestora în funcţie de fluctuaţiile din piaţă.La nivel regional independenţa energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independenţa energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.Obiective strategice:• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securităţii energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanţi şi gaze naturale prin constituirea unui sistem pentru menţinerea stocurilor obligatorii în conformitate cu legislaţia europeană• Promovarea de investiţii în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România - Statele Unite ale Americii• În contextul asumării României prin PNRR a eliminării treptate a producţiei de energie pe bază de cărbune până în anul 2032, precum şi în baza parafării în octombrie 2020 a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, dezvoltarea unui Program naţional nuclear pe termen mediu şi lung, care să includă dezvoltarea de noi capacităţi nuclearo-energetice ce implică reactoare modulare mici cu tehnologie din SUA este una absolut imperativă.• În contextul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale este necesară continuarea intervenţiei statului prin măsuri de reglementare pentru menţinerea unui nivel de trai decent al populaţiei care este afectată în mare măsură de costurile de subzistenţă, inclusiv de cele ale utilităţilor aferente locuinţei, fără a afecta investiţiile în domeniul energiei.• Finalizarea şi aprobarea de către Guvernul României a Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050• Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră• Adaptarea unor capacităţi de producţie a energiei electrice la noile tendinţe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziţie către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European• Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport al energiei electrice pentru a creşte capacitatea de interconectare cu statele vecine şi a putea prelua capacitatea suplimentară de producţie de energie electrică din surse noi sau regenerabile• Realizarea de investiţii în extinderea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de reţele inteligente de transport şi distribuţie• Clarificarea cadrului legal şi de reglementare care ar permite investiţiile în capacităţi noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilităţii de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, şi stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susţine investiţii în energia regenerabilă• Stimularea creşterii producţiei de gaze naturale• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbţia de fonduri europene pentru realizarea investiţiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore şi offshore şi energie solară. Încurajarea tranziţiei către o energie bazată pe biomasă, gaz şi energie geotermală sustenabilă în zonele rurale şi în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obţinută din deşeuri organice din agricultură şi zootehnie, precum şi din folosirea deşeurilor menajere şi industriale• Participarea activă în cadrul iniţiativelor europene ce vizează investiţii în promovarea şi utilizarea pe scară largă a bateriilor electrice, în stocare, în capacităţi de capturare a CO_2, în utilizarea şi/sau stocarea CO_2, prin identificarea şi valorificarea materiilor prime rare (de exemplu, litiu)
    • Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent şi predictibil, bazat pe consultare publică de substanţă, care să constituie fundamentul pieţelor libere şi competitive de energie. De asemenea, înscrierea României în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie• Adaptarea legislaţiei în vederea finalizării construcţiilor cu specific de producere a energiei hidrotehnice, precum şi alte surse, în primul semestru al anului 2022• Participarea la iniţiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică şi de utilizare la scară largă, cu o contribuţie esenţială la securitatea energetică şi susţinerea atragerii de investiţii în soluţiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate şi care au fost suficient testate pentru a funcţiona în condiţii de eficienţă economică• Susţinerea dezvoltării unor proiecte cu aplicabilitate în domeniul mobilităţii prin promovarea unor proiecte de interes comunitar care să vizeze interconectarea pieţei din România cu celelalte pieţe din Uniunea Europeană în vederea creării unor coridoare verzi de mobilitate• Susţinerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru staţii de reîncărcare electrică şi combustibili alternativi, potrivit legislaţiei europene - CNG, LNG, biocarburanţi avansaţi şi hidrogen (pe termen mediu şi lung) - prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale şi încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare, inovare• Stimularea investiţiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea şi eficienţa energetică pe tot lanţul valoric (producţie - transport - consum) şi în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri), precum şi accelerarea procesului de digitalizare a reţelelor de energie• Sistem modern de guvernanţă în sectorul energetic prin acţionarea asupra depolitizării şi independenţei autorităţilor de reglementare şi a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării şi al digitalizării, pentru a avea o guvernanţă corporativă şi competenţă la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ şi de reglementare transparent, stabil şi coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a creşte gradul de transparenţă al actului managerial şi pentru investiţii bazate pe principii de eficienţă economică şi neutralitate tehnologică, păstrând controlul strategic al statului român• Acordarea unui loc central consumatorilor şi prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creşterii eficienţei energetice, introducerii sistemelor moderne şi eficiente de încălzire a locuinţelor, electromobilităţii şi digitalizării; promovarea şi facilitarea calităţii de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susţine compensarea cantitativă a energiei livrate în sistemul naţional de distribuţie; redefinirea noţiunii de „consumator vulnerabil“ - extinderea definiţiei pentru a acoperi factori structurali şi de acces, comportamentul comercial şi designul de piaţă. Crearea şi implementarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferenţă• Extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de gaze naturale• Creşterea eficienţei energetice prin accelerarea programelor naţionale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice şi a celor rezidenţiale cu fonduri europene - anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilităţi, înlocuirea instalaţiilor interioare de apă caldă şi căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură şi a celor regenerabile, precum şi digitalizarea; susţinerea modificării legislaţiei, astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal şi de reglementare funcţional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) şi a contractelor de performanţă energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susţinerea măsurilor de eficienţă energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip „clădiri cu zero emisii“, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse şi instalaţii) şi a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătăţite şi încălzirea din surse regenerabile durabile• Implementarea reformelor şi obiectivelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României• Identificarea şi utilizarea tuturor resurselor energetice pentru folosirea lor pe termen scurt în vederea depăşirii crizei energetice• Înfiinţarea Fondului energetic românesc, un vehicul public de investiţii, organizat în conformitate cu cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii şi în aliniament cu normele internaţionale de bună practică în domeniul energiei, deţinut de către statul român prin Ministerul Energiei• Înfiinţarea unui departament de derulare a fondurilor europene în cadrul Ministerului Energiei în vederea derulării proiectelor din domeniul energetic din cadrul PNRR, Fondul de modernizare, precum şi gestionarea fondurilor structurale• Operaţionalizarea până la sfârşitul anului a Fondului pentru modernizare şi elaborarea cadrului necesar deschiderii apelului de proiecte în primul trimestru al anului 2022, cu un impact estimat de a realiza noi capacităţi energetice, care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică şi reluarea poziţiei de exportator net de energie a României, şi atingerea ţintelor intermediare stabilite prin Planul Naţional Integrat Schimbări Climatice (PNIESC) şi creşterea competitivităţii industriei energetice în piaţa europeană de energie.
    (1) Crearea cadrului legislativ naţionalActualizarea Legii energiei în concordanţă cu noile prevederi comunitare în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale:• Prin implementarea cadrului legislativ european se va urmări atât elaborarea de măsuri menite să asigure creşterea siguranţei în alimentare cu energie, cât şi crearea premiselor necesare creşterii competitivităţii companiilor energetice pe piaţa regională de energie electrică.• În acest context, în perioada următoare sunt/este necesară(e) revizuirea şi/sau actualizarea legii energiei electrice, pentru transpunerea prevederilor legislaţiei europene (regulamente şi directive) în domeniul energiei electrice şi pentru evaluarea impactului.• Modificarea cadrului legal aplicabil achiziţiilor publice în vederea accelerării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice necesare demarării investiţiilor din domeniul energetic atât celor noi, cât şi a celor blocate/întrerupte• Modificarea legislaţiei în vigoare în vederea introducerii de criterii de lichiditate şi solvabilitate pentru reautorizarea furnizorilor de gaze şi energie electrică• Modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 (legea offshore) până la sfârşitul anului 2021. De asemenea completarea prevederilor legale pentru aplicarea aceluiaşi regim fiscal pentru perimetrele onshore deep (mare adâncime)• Modificarea şi completarea cadrului legal în vederea reintroducerii contractelor bilaterale pentru energie electrică şi gaze naturale pe termen lung• Modificarea şi completarea cadrului legal în vederea extinderii reţelelor de energie geotermică• Crearea cadrului legislativ în vederea demarării primului program de Green Bonds INVEST (la energie), garanţii de stat pentru obligaţiunile emise de companiile sau autorităţile care investesc în programe privind tranziţia către energia verde şi reducerea emisiilor de carbon ale sectoarelor economice nonenergetice• Modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea configurării unui mediu stabil, predictibil şi stimulativ pentru investiţii în noi capacităţi de producţie• Modificarea şi completarea Legii nr. 123/2012 în vederea definirii achizitorului unic pentru consumul propriu tehnologic al operatorilor economici din sistemul energetic, precum şi pentru stabilirea cadrului legal de recuperare a tarifelor de distribuţie pe o perioadă mai îndelungată de timp• Actualizarea legislaţiei în domeniul gazelor naturale prin adaptarea cadrului fiscal la condiţiile de piaţă din România, prin implementarea de măsuri în legislaţia primară şi secundară care să asigure stabilitatea preţurilor pe termen lung prin raportarea la piaţa locală(2) Investiţii din sistemul energetic naţional pentru perioada 2022-2024 şi măsuri pentru creşterea competitivităţii companiilor energeticeÎn contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică se au în vedere creşterea nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice.Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030, aprobat de către Guvern la începutul lunii octombrie 2021, constituie o obligaţie a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind Guvernanţa Uniunii Energetice, prin care acestea îşi elaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021-2030.Creşterea gradului de securitate energetică şi asigurarea siguranţei în alimentare sunt obiective prioritare care pot fi realizate prin implementarea unor mecanisme de finanţare în sectorul energetic şi prin tranziţia către o energie curată, transformarea sistemului electroenergetic naţional şi adaptarea la noile cerinţe de mediu şi la nevoile pieţei de energie şi, nu în ultimul rând, cu urmărirea unui impact cât mai mic asupra consumatorului final.De asemenea, vor fi adoptate măsuri pentru diversificarea mixului energetic şi adaptarea sistemului electroenergetic la producerea viabilă şi distribuită de energie din surse regenerabile, stimularea concurenţei, creşterea gradului de interconectare şi încurajarea investiţiilor în infrastructura aferentă, în producerea mai flexibilă şi asigurarea de stimulente pentru investiţii în producerea, în stocarea energiei, în eficienţă energetică pentru a răspunde nevoilor pieţei, pentru a facilita concurenţa loială şi pentru a garanta siguranţa alimentării. Toate aceste obiective vor fi implementate, astfel încât să permită şi să ducă la obţinerea de beneficii concrete pentru cetăţeni, la crearea de locuri de muncă, creştere economică şi investiţii în plan energetic. De asemenea, în domeniul societăţilor cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanţă corporativă, în paralel cu simplificarea legislaţiei în domeniu, în vederea debirocratizării activităţii acestora în raport cu instituţiile publice. Vor fi implementate planurile de restructurare ale operatorilor economici cu capital de stat, integral şi/sau majoritar, care vor urmări: stabilirea capacităţilor strategice; menţinerea în obiectul de activitate a produselor/serviciilor cu potenţial de desfacere în plan intern şi/sau export; modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea liniilor de fabricaţie cu potenţial de competitivitate; restructurarea economico-financiară, diminuarea pierderilor şi eficientizarea producţiei; crearea unor centre de excelenţă de cercetare şi producţie specializate pe domeniul specific de activitate; continuarea desemnării unor operatori economici ca centre de mentenanţă pe categorii de tehnică.Necesarul de investiţii aferente reţelelor electrice include proiectele de interconectare şi de dezvoltare a reţelei până în 2030, precum şi investiţiile în reţele de distribuţie. Aceste investiţii includ echipamente şi tehnologii ce fac tranziţia către „reţelele inteligente“ cu comunicare bidirecţională, cu gestiune eficace şi cu flexibilitate mai mare în operare.Distribuţia de energie electrică este o activitate reglementată desfăşurată de către 6 operatori de distribuţie a energiei electrice. Şi în acest sector sunt necesare investiţii susţinute pentru a atinge un nivel de performanţă ridicat, în linie cu aşteptările consumatorilor, precum şi cu gradul de suportabilitate al acestora.În conformitate cu legislaţia secundară în vigoare, valoarea programelor de investiţii ale companiilor de distribuţie, precum şi tipurile de lucrări aferente sunt aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, fiind corelate cu gradul de suportabilitate al consumatorilor şi starea tehnică a reţelelor.Priorităţi de investiţii strategice ale companiilor cu capital de statInvestiţii pe termen scurt• Finalizarea noii centrale de la Romgaz - Iernut cu termen de punere în funcţiune la finalul anului 2022
    • Creşterea capacităţilor de înmagazinare în depozitele Romgaz şi transformarea acestora în depozite multiciclu în vederea asigurării funcţionării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiţii meteorologice severe (temperaturi negative)• Creşterea producţiei interne de gaze naturale prin demararea extracţiei offshore, precum şi prin demararea extracţiei din noi zăcăminte onshore - Caragele
    Investiţii strategice pentru perioada 2022-2024
    CNE CernavodăEnergia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon şi reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei-limită de operare a mai multor capacităţi existente, sunt prevăzute prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă şi realizarea a 1-2 noi unităţi nucleare, finanţarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România şi Statele Unite ale Americii.• Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: aproximativ 1,5 miliarde euro• Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 7,6 miliarde euro, finalizarea contractării fazei 1 pentru reactoarelor 3 şi 4 până la sfârşitul anului 2023• Proiectul Unităţii A - prima unitate de producţie a energiei electrice folosind tehnologia reactoarelor mici de tip modular SMR• Realizarea instalaţiei de detritiere la CNE Cernavodă - valoarea investiţiei: 190 milioane euro• Depozit intermediar de combustibil ars (DICA) - valoarea investiţiei: aproximativ 20 milioane euro• Menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiţii de securitate naţională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a recomandărilor Agenţiei de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica şi deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN.• Creşterea securităţii nucleare şi reducerea deşeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generaţie IV– ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstraţie a tehnologiei reactorilor rapizi răciţi cu plumb (LFR - Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susţinută de Uniunea Europeană prin iniţiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) şi ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru dezvoltarea sistemelor nucleare de Generaţie IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciţi cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) şi cu gaz (Gas Fast Reactor).
    Complexul Energetic OlteniaPunerea în practică a programului de restructurare al companiei după aprobarea acestuia de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de lignit şi înlocuirea acestora cu capacităţi de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2, precum şi a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, prin care se intenţionează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural şi regenerabilRomgaz• Finalizarea tranzacţiei privind achiziţia de către Romgaz a întregii participaţii de 50% deţinută de către Exxon Mobil Exploration and Production România Limited, în cadrul proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră, precum şi realizarea în comun cu OMV Petrom a operării extragerii de gaze naturale• Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ - S.A., UAT Drobeta-Turnu Severin şi Mehedinţi Gaz - S.A. în vederea dezvoltării unor puncte termice pentru producerea de energie termică, precum şi extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, pentru asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie termică şi gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin• Implicarea Romgaz în proiectul de dezvoltare a unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde şi hidrogen de la Halânga - Centrala Electrică, prin integrarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producţia de hidrogen, prin intermediul unei unităţi de producţie a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, al unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum şi al unei unităţi de producere a hidrogenului• Implicarea Romgaz în proiectele de producţie a energiei verzi, precum şi în producţia de metanol.HidroelectricaImplementarea unui plan de investiţii ambiţios şi complex prin dezvoltarea de proiecte noi care însumează aproximativ 26,04 miliarde de lei, prin realizarea de capacităţi hidroenergetice noi, retehnologizări şi modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activităţii, prin realizarea de capacităţi din alte surse regenerabile de energie, dar şi prin implementarea unor activităţi de cercetare-inovare la nivelul companiei• Proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei, o putere instalată totală de 713,62 MW şi o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, din care menţionăm finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie, sistate în prezent: Amenajarea hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, AHE Răstoliţa, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racoviţa şi treapta Lotrioara;• Realizarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment, la circa 93,7 MW instalaţi şi o energie de proiect de 338,5 GWh/an;• Proiecte de retehnologizare şi modernizare cu o valoare estimată totală de cca. 3 miliarde lei, acoperind capacităţi cu o putere instalată totală de 1.969,40 MW şi o producţie medie anuală de circa 4.651 GWh/an;• Proiecte noi de diversificare a portofoliului de afaceri cu o valoare estimată totală de circa 5,104 miliarde lei, ce conduc la punerea în funcţiune de capacităţi noi de producţie cu o putere instalată totală de peste 655 MW şi o producţie medie anuală de circa 1.763,92 GWh/an;• Capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW şi 500 MW pentru fiecare variantă, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate;
    • Capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW-100 MW, în funcţie de rezultatul studiilor de fezabilitate• Obţinerea de noi autorizaţii de construcţie pentru hidrocentralele a căror execuţie a fost blocată pe probleme de mediu în termen de 6 luni de la modificarea prevederilor legale din domeniu de mediu
    Electrocentrale BucureştiMinisterul Energiei îşi exprimă acordul de principiu privind transferul Electrocentrale Bucureşti către Primăria Generală în vederea realizării unui SACET integrat. Totodată, prin Fondul de modernizare se va susţine realizarea următoarelor proiecte de investiţii:• Implementarea unei unităţi de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăveşti, care presupune realizarea unei noi unităţi de producere de energie în cogenerare de înaltă eficienţă în tehnologie cu ciclu combinat gaz-abur, cu funcţionare pe gaze;• Implementarea unei unităţi de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE Bucureşti Sud, care presupune realizarea unei noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe şi circa 200 MWt;• Implementarea unei capacităţi noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul;• Reabilitarea ciclului combinat din CTE Bucureşti Vest în vederea prelungirii duratei de viaţă/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca. 186 MWe şi cca. 17 Gcal/h.Complexul Energetic Hunedoara - societate în insolvenţă• Obiectivul la care trebuie să se conformeze Societatea Complexul Energetic Hunedoara este cel care se referă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care are ca factor principal „decarbonarea“ activităţii energetice prestate.• Din cauza neîndeplinirii condiţiilor de mediu şi a riscului de declanşare a procedurii de infringement, Termocentrala Deva a intrat în conservare, iar activitatea de producere a energiei a fost suspendată.• În acest context, au fost iniţiate demersurile pentru identificarea de noi investitori pentru construirea unui grup de producere a energiei electrice de minimum 800 MW bandă.• Pentru Valea Jiului este în curs de elaborare un proiect care prevede ca până la sfârşitul anului 2021 să se înfiinţeze un nou complex energetic format din cele 4 mine aflate în procedură de închidere, PRESTESEV şi Termocentrala Paroşeni, astfel menţinându-se locurile de muncă în această zonă monoindustrială.
    • În paralel, se va dezvolta pe platforma de la Paroşeni un grup de producere a energiei electrice, pe gaz, o microhidrocentrală şi o fabrică de peleţi cu putere calorică propice arderii în cazanul de la Paroşeni.
    TranselectricaProgramul de investiţii noi cuprinde:• Integrarea producţiei din surse regenerabile şi centrale noi - Dobrogea şi Moldova. Pe lângă investiţiile aflate în curs de execuţie, investiţii noi se află în stadii premergătoare demarării execuţiei lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica - S.A. - în acord cu European Green Deal. Proiectul se va realiza printr-o nouă centrală electrică eoliană CEE de 300 MW offshore, o nouă centrală hidroelectrică CHE Islaz - 30 MW, pe râul Olt, aproape de vărsarea în Dunăre, cu capacitate de pompaj de 24 MW, o nouă linie electrică aeriană LEA 400 kV.• Cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla-Podişor• Cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA• Creşterea capacităţii de interconexiune a SEN:Proiectele prevăzute în Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport contribuie la dezvoltarea pieţelor de energie şi a unor mecanisme regionale de securitate energetică, care vor funcţiona după regulile comune ale Uniunii Europene. Cooperarea regională este o soluţie eficientă la analiza adecvaţiei sistemelor energetice, respectiv la eliminarea/ diminuarea semnificativă a impactului în situaţia apariţiei unor crize în aprovizionarea cu energie.Principalele proiecte prevăzute în Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru creşterea capacităţii disponibile pentru comerţul transfrontalier sunt:• Trecerea axului 220 kV Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad la 400 kV - pentru creşterea capacităţii de interconectare a reţelelor de transport din România, Ungaria şi Serbia, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 77 milioane de euro.• O nouă linie aeriană de interconexiune România-Ungaria 400 kV - Oradea-Józsa, pentru creşterea capacităţilor de interconectare a reţelelor de transport din România şi Ungaria, îmbunătăţind integrarea pieţelor de energie electrică şi a regenerabilelor. Costul proiectului este estimat la 200 milioane de euro.• Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare şi promovarea de investiţii noi;• Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Reşiţa;• LEA 400 kV dublu circuit Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad;• LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu, cu un circuit de intrare/ieşire în Staţia Gura Ialomiţei;• LEA 400 kV dublu circuit Smârdan-Gutinaş;• LEA 400 kV Gădălin-Suceava;• LEA 400 kV Suceava-Bălţi (Republica Moldova);
    • LEA 400 kV Medgidia Sud-Constanţa Nord;• LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest;• Linia electrică subterană (LES) Bucureşti Sud-Grozăveşti;• LES 400 kV Domneşti-Grozăveşti;• Staţia 400/110 kV Grozăveşti;• Închiderea Inelului de 400 kV Bucureşti-Ilfov, în zona de est;• Reconductorarea LEA 400 kV Bucureşti Sud-Gura Ialomiţei;• Reconductorarea Axului 400 kV Bucureşti Sud-Pelicanu-Cernavodă;• Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaş-Dumbrava-Stejaru-Gheorgheni-Fântânele-Ungheni;• Reconductorarea Axului 220 kV Urecheşti-Târgu Jiu Nord-Paroşeni-Baru Mare- Hăşdat;• Reconductorarea LEA 220 kV Porţile de Fier-Reşiţa circuitele 1 şi 2;• Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu şi reconductorarea acestuia;• LEA 400 kV Stâlpu-Braşov;• Linii noi de curent alternativ şi de curent continuu de evacuare a producţiei eoliene onshore şi offshore din zona Dobrogea, respectiv a producţiei generate de Unitatea 3 şi de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla-Podişor şi Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia-Nădlac;• Siguranţa alimentării consumatorilor
    Transgaz
    Programul de modernizare şi dezvoltare al SNTGN Transgaz - S.A. pentru perioada 2022-2024 urmăreşte în principal următoarele direcţii:• Asigurarea alimentării cu gaze naturale a consumatorilor în condiţii de siguranţă, cu limitarea impactului asupra mediului:– modernizarea şi retehnologizarea sistemului naţional de transport;– dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze pe noi direcţii de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuţie a gazelor naturale nou-înfiinţate şi alimentării a noi consumatori racordaţi direct la SNT;– corelarea cu Programul de management al conducerii societăţii.• Extinderea reţelelor Transgaz, în cazul localităţilor turistice, aflate la o distanţă mai mică de 25 de km de conductele Transgaz, conform Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012• În perioada 2021-2024 reţeaua românească de transport al gazelor naturale are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 401.602.060 lei:– dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului naţional de transport gaze naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza I), care presupune asigurarea unei capacităţi de transport al gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria;– dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum şi al asigurării capacităţilor de transport spre Republica Moldova de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport al gazelor naturale ale României şi Republicii Moldova;– noi dezvoltări ale SNT în scopul preluării gazelor de la ţărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre;
    – modernizarea SMG Isaccea 1 şi Negru Vodă 1, care presupune modernizarea staţiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune.De asemenea, tot în perioada 2021-2024, Transgaz are proiecte care includ:– dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza II);– dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre;– interconectarea România-Serbia;– amplificarea coridorului bidirecţional de transport al gazelor naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (faza III);– interconectarea sistemului naţional de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României.
    Investiţii în alte companii strategice• CONPET - S.A. - modernizarea şi securizarea sistemului naţional de transport al ţiţeiului şi derivatelor, investiţii pentru creşterea siguranţei în exploatarea şi diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activităţi conexe;• OIL TERMINAL - S.A. - dezvoltarea capacităţii de stocare în depozitul Sud, extinderea şi creşterea capacităţii de încărcare/descărcare a ţiţeiului, produselor petroliere, chimice şi petrochimice, precum şi altor produse finite şi materii prime lichide, modernizarea activelor existente - rezervoare, reţeaua de conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare;• SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAŢIILOR ÎN ENERGIE - S.A. - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup - S.A., a unei noi capacităţi de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacităţi de producţie a energiei electrice (fotovoltaice şi gaze naturale) la Fântânele; precum şi dezvoltarea de noi proiecte privind punerea în funcţiune de noi capacităţi de energie verde;• UZINA TERMOELECTRICA MIDIA - S.A. - realizarea unei centrale termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice;• SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP - S.A. - cofinanţarea proiectului de investiţii privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice şi gaze naturale pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele – judeţul Mureş, cofinanţarea investiţiei pentru o nouă capacitate de producţie în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan.
    (3) Programe de finanţare:• Finanţarea extinderii reţelelor de gaze naturale• Programul naţional de racordare a populaţiei şi clienţilor noncasnici la sistemul inteligent de distribuţie a gazelor naturale, cu valoare de peste 1 miliard de euro, se derulează în două etape, prima fiind aferentă perioadei de programare 2014-2020 cu o valoare de 235 de mil. euro, iar cea de-a doua etapă fiind prevăzută pentru perioada de programare 2021- 2027, cu o valoare estimată de 800 mil. euro. Beneficiarii eligibili sunt autorităţile publice locale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la reţeaua de distribuţie de gaze naturale, pe lângă înfiinţarea de reţele de distribuţie de gaze naturale. De asemenea, se vor putea finanţa activităţi care prevăd extinderea reţelei actuale de distribuţie a gazelor naturale. Toate proiectele de conducte construite în cadrul acestui program trebuie să fie pregătite şi echipate pentru a transporta şi gaze verzi obţinute din surse regenerabile.• „Anghel Saligny“ - în cadrul programului se vor realiza obiective de investiţii care constau în realizarea de sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.(4) Susţinerea exploatărilor offshoreExercitarea calităţii de instituţie emitentă de acte de autorizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.Colaborare interministerială în vederea modificării şi completării Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.
    Promovarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind asigurarea continuităţii alimentării cu gaze naturale către sistemele de distribuţie a gazelor naturale, în situaţia depletării zăcămintelor/încetării/renunţării la concesiunea petrolieră, suspendării activităţii sondei petroliereIdentificarea soluţiilor pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale din România în vederea extinderii zonelor concesionateModificarea şi completarea Legii offshore nr. 256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către energia curatăAlte obiective specifice politicii economice şi sectorului energetic• Iniţiativa Celor 3 Mări (I3M) - Continuarea dialogului cu beneficiarii proiectelor şi cu EximBank (reprezentantul statului român în cadrul fondului de I3M) în ceea ce priveşte stadiul şi lista actualizată a proiectelor din domeniul energetic pentru a fi promovate şi finanţate din Fondul Iniţiativei celor 3 Mări• Finalizarea unui prim proiect SMR în una dintre ţările partenere din Iniţiativa Trei Mări (I3M) este esenţială pentru a demonstra eficienţa strategiei de înlocuire a centralelor electrice pe cărbune cu SMR-uri. România are toate premisele pentru prima dezvoltare de SMR-uri în regiune pe un sistem de 50 Hz şi poate deveni un hub pentru producerea de SMR-uri în regiune, precum şi o bază pentru pregătirea şi susţinerea operării acestei noi tehnologii în alte ţări din cadrul Iniţiativei Trei Mări.• SMR-urile ar putea fi construite pe amplasamentele existente ale centralelor pe bază de cărbune, fiind o sursă de generare de energie curată, fără emisii de carbon, menţinând locurile de muncă şi veniturile fiscale, contribuind în acelaşi timp la economia locală.Alte obiective în domeniul energiei – 2022-2024:• Două proiecte de asistenţă tehnică cu ajutorul instrumentului TSI, lansat de către DG REFORM pentru domeniul energiei, şi anume asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi implementarea politicilor şi măsurilor prevăzute în Planul Naţional Energie şi Schimbări Climatice 2021-2030 şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea şi raportarea investiţiilor finanţate din Fondul de modernizare şi asistenţă tehnică pentru elaborarea metodologiilor de implementare a mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit• Elaborarea fişei de asistenţă tehnică transmisă către Comisia Europeană pentru elaborarea planurilor teritoriale ale regiunii carbonifere Valea Jiului, care trece prin procesul de tranziţie justă (în colaborare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, autoritatea care gestionează Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.)• Finalizarea procesului de transpunere a Directivei 2019/944 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică• Reactualizarea în 2023 a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC).
    (5) Scheme de ajutor în domeniul energieiA. Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului „ELECTRIC UP“ privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp-100 kWp, necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-inB. Schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută în scopul finanţării proiectelor inovatoare în domeniul eficienţei energetice, prin valorificarea Fondului specializat pentru investiţii în eficienţa energetică• Schema de ajutor pentru creşterea competitivităţii industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi:– 
    Continuarea Schemei de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 495/2014, cu modificările şi completările ulterioare.Impact: aproximativ 70 de companii, beneficiare ale schemei de ajutor de stat, creşterea competitivităţii industriilor cu risc de relocare în afara UE, menţinerea a aproximativ 300 mii locuri de muncă directe şi indirecteAlocare financiară: 75 milioane euro/an;
    • Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice. Certificatele de emisii de gaze cu efect de serăContinuarea implementării şi armonizarea la contextul legislativ european a Schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul UE, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.Impact: aproximativ 40 de companii, beneficiare ale schemei de ajutor de stat; creşterea competitivităţii industriilor impactate, mari consumatori de energie (din sectoare precum metalurgie, chimie, celuloză şi hârtie, fire şi fibre sintetice etc.); aproximativ 200 mii locuri de muncă directe şi indirecte, menţinute;• Schemă de ajutor privind susţinerea IMM-urilor în vederea diminuării impactului costurilor majorate cu energia electrică şi gazele naturale.
    (6) Fondul pentru o tranziţie justăFondul pentru o tranziţie justă este un instrument cu un buget global de 17,5 miliarde euro, din care 7,5 miliarde euro provin din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) şi 10 miliarde euro din Next Generation EU (NGEU). JTF este un element-cheie al European Green Deal şi primul pilon al Mecanismului pentru o tranziţie justă (JTM).Alocarea JTF pentru România este de 2,139 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro NGEU. Alocarea de la NGEU trebuie utilizată până la sfârşitul anului 2026.Sprijinul din partea JTF va fi concentrat în cele şase judeţe menţionate, aşa cum s-a convenit între Guvernul României şi Comisie (Hunedoara, Gorj, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş).(7)
    Fondul de modernizareDin bugetul Fondului pentru modernizare se vor finanţa proiecte strategice în sectorul energetic din România. În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică în scopul creşterii nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, al creşterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei are calitatea de autoritate competentă pentru gestionarea şi derularea Fondului pentru modernizare. Totodată, prin punerea în aplicare a acestor investiţii ţara noastră se încadrează în ţinta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece aceasta va conduce la reducerea emisiilor de carbon şi a consumului de energie primară prin producţia de surse regenerabile.Activităţi eligibile/Cheltuieli eligibile• Investiţii în producerea şi utilizarea energiei electrice din surse regenerabile• Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei, inclusiv în transporturi, construcţii, agricultură şi deşeuri energetice• Investiţii în stocarea energiei• Producţia de biocombustibili• Investiţii în modernizarea reţelelor energetice, conductelor centralelor de termoficare, reţelelor pentru transportul de electricitate şi gaz, creşterea interconectărilor dintre statele membre• Investiţii în regiunile dependente de cărbune: recalificarea şi îmbunătăţirea competenţelor lucrătorilor, educaţia, iniţiativele legate de căutarea unui loc de muncă şi start-up-uri
    MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEAgricultura românească trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor şi lipsa forţei de muncă.Modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creştere a competitivităţii prin retehnologizare este o necesitate stringentă care trebuie să fie susţinută prin absorbţia fondurilor europene şi prin bugetul de stat, în aşa fel încât exploataţia agricolă să devină eficientă.Creşterea investiţiilor, în special în unităţi de procesare, şi promovarea unor politici coerente de marketing vor contribui la diminuarea exportului de materii prime şi a importului de produse cu valoare adăugată, în vederea reducerii deficitului la nivelul balanţei comerciale agroalimentare.Ansamblul de măsuri şi obiective prevăzute în politicile agricole pentru creşterea producţiei agricole în vederea asigurării securităţii alimentare este o prioritate statală la care efortul bugetar şi cel al actorilor relevanţi din agricultură trebuie armonizat prin mecanisme clare, stimulative în respect faţă de populaţia României pentru realizarea unei producţii sigure şi de bună calitate.În acord cu politica agricolă comună, obiectivele generale trebuie să ducă la dezvoltarea şi consolidarea mediului rural, ridicarea nivelului de trai şi de câştig al actorilor relevanţi din agricultură şi industrie alimentară.
    Obiective pentru perioada 2021-2024– Implementarea PNDR şi POPAM 2021-2022:• Lansarea tuturor sesiunilor aferente perioadei de tranziţie 2021-2022, programate în conformitate cu calendarul şi documentele aprobate, aflate la dispoziţia solicitanţilor;• Urgentarea evaluării, selecţiei şi contractării proiectelor aferente măsurilor lansate, în vederea finalizării acestora până la 31 decembrie 2025.– Definitivarea Planului naţional strategic 2023-2027 al României, cu o alocare de 15,636 mld. euro, care se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:• Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat;• Consolidarea orientării către piaţă şi creşterea competitivităţii;• Îmbunătăţirea performanţei fermierilor în lanţul valoric.Etapa I• Pregătirea, dezbaterea publică, negocierea şi depunerea la Comisia Europeană a Planului naţional strategic 2023-2027Etapa II• Aprobarea de către CE, pregătirea cadrului legislativ şi implementarea mecanismelor de sprijin prevăzute şi aprobateDirecţii de acţiune:• Investiţii în modernizarea, restructurarea şi creşterea competitivităţii fermelor;• Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic;• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanţul agroalimentar/programe de sprijin pentru industria alimentară;• Creşterea competitivităţii sectorului legume-fructe;• Investiţii pentru modernizarea satului românesc, modernizarea infrastructurii rurale şi susţinerea programelor pentru activităţile nonagricole;• Instalarea tinerilor fermieri;• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producţiei pe lanţul agroalimentar;
    • Gestionarea riscurilor la nivel de fermă;• Investiţii în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agroalimentare;• Investiţii în infrastructura de irigaţii;• Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Plăţi compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă si ecoscheme;• Revigorarea cercetării în domeniul agriculturii;• Cooperare cu statele cu cercetare avansată în domeniu în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Sprijin pentru introducerea tehnologiilor din sfera agriculturii în medii controlate şi realizarea legislaţiei aferente;• Combaterea deşertificării şi conservarea rezervei de apă în sol.
    – Continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin şi introducerea de mecanisme şi instrumente noi pentru agriculturăMăsuri susţinute prin scheme de ajutor de stat pentru menţinerea, perfecţionarea si introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilităţii:• Încurajarea consumului de produse autohtone;• Sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piaţă a produselor agroalimentare de către producători agricoli şi formele asociative cu rol economic (cooperative şi grupuri de producători);• Sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal şi piscicol aflat în dificultate.– 
    Consolidarea fermelor de familieMăsuri:• Sprijinirea investiţiilor în modernizarea, restructurarea, creşterea competitivităţii şi a performanţelor de mediu, în special pentru fermele de familie, în sectorul vegetal şi zootehnic;• Sprijinirea investiţiilor pentru implementarea soluţiilor digitale în agricultură;• Încurajarea comercializării produselor finite obţinute în fermele de familie şi prin formele asociative;• Asigurarea accesului la finanţare;• Sprijinirea organizării fermelor de familie în forme asociative cu rol economic;• Realizarea de programe specifice şi consolidarea acestora prin modificări legislative.
    – Consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar• Continuarea şi definitivarea procesului de intabulare a terenurilor agricole, inclusiv prin măsuri de sprijin în vederea finalizării succesiunilor.– Consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar• Încurajarea fermelor mici şi mijlocii de a se asocia sub diferite forme (în cooperative, grupuri de producători sau parteneriate între micii fermieri şi consumatori pentru asigurarea lanţurilor scurte agroalimentare).Măsuri:• Susţinerea investiţiilor formelor asociative;• Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agroalimentar;• Strategii pentru eficientizarea activităţii, dezvoltarea şi consolidarea formelor asociative.
    – Continuarea Programului Agro-InvestProgramul Agro IMM Invest este dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii cu capitalizare de piaţă medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar prin suplimentarea plafoanelor de finanţare.– Consolidarea mediului asociativOrganizarea fermierilor în structuri asociative reprezentative, partenere ale administraţiei agricole, asigură un dialog permanent cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală şi la punerea sa în aplicare, şi în special cu privire la măsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale le ia în acest context. Consolidarea mediului asociativ asigură realizarea unui schimb de experienţă, oferă asistenţă şi consultanţă autorităţii agricole, în procesul de elaborare a strategiilor şi politicilor agricole.Măsuri:• Susţinerea aderării şi participării organizaţiilor de fermieri din România la structurile asociative din Uniunea Europeană;• Soluţii digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar.– Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Stimularea producţiei agricoleRomânia prezintă un risc major faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii în peste 60% din suprafaţa ţării.1. Reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii• Finalizarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI);• Asigurarea gratuită a apei până la staţiile de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe;• Finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare;• Finanţarea studiilor de fezabilitate şi studiilor de impact pentru realizarea de noi amenajări de irigaţii.• Măsuri destinate achiziţionării de echipamente de irigaţii.2. Reabilitarea şi modernizarea sistemului de desecare şi de combatere a eroziunii solului3. Dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor• Operaţionalizarea centrelor Muntenia, Moldova şi Transilvania şi punerea în funcţiune a punctelor de lansare;• Dezvoltarea programului Apă în Câmpia Română prin dotarea aeronave şi înfiinţarea grupurilor de generatoare terestre.4. Program de realizare a perdelelor de protecţie în afara fondului forestier• Păstrarea eligibilităţii la plată pentru suprafeţele ocupate de perdele de protecţie;• Folosirea acelor specii forestiere ce pot fi adaptabile la fiecare microzonă.– Crearea unui sistem de management al riscurilor în agriculturăMăsuri:• Stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire şi gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susţinerea primelor de asigurare;• Identificarea unor soluţii eficiente de implementare a sistemelor de management al riscurilor în agricultură.
    – Echilibrarea balanţei comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producţiei şi a consumului de produse româneştiÎn prezent, România importă o mare parte din produsele agroalimentare de consum, în timp ce exportă materii prime şi produse agroalimentare cu valoare adăugată mică. Industria alimentară din România încă are decalaje semnificative în ceea ce priveşte valoarea adăugată a produselor agricole în raport cu capacitatea de producţie. Este necesară sprijinirea acelor produse agroalimentare pentru care oferta internă este relativ redusă comparativ cu cererea actuală a pieţei şi potenţialul existent, prin măsuri concrete ce vizează procesarea şi stocarea.Măsuri:• Susţinerea investiţiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea şi comercializarea produselor agroalimentare;• Îmbunătăţirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit şi asigurarea consumului intern de produse agroalimentare şi prin majorarea nivelului rezervei de stat;• Reorganizarea, operaţionalizarea şi asigurarea funcţionalităţii Casei Române de Comerţ Agroalimentar - UNIREA;• Măsuri active în vederea asigurării independenţei proteice.– Dezvoltarea pieţelor localeMăsuri:• Susţinerea cooperării între producători şi unităţile administrativ-teritoriale (consilii locale, şcoli, agenţi economici) în vederea dezvoltării pieţelor locale şi valorificării directe a producţiei, astfel încât să se faciliteze crearea lanţurilor de desfacere;• Stimularea obţinerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon.– Promovarea produselor locale româneştiMăsuri:• Îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare;
    • Operaţionalizarea Agenţiei de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare;• Strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare româneşti;
    – Programe de încurajare a activităţii pentru zona montană• Programele de investiţii din zona montană care vizează înfiinţarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, pentru înfiinţare a stânelor montane şi a centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.– Asigurarea schimbului de generaţii în agriculturăMăsuri:• Instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR;• Măsuri complementare de sprijin prin politici publice.– Susţinerea învăţământului agricolPrin Programul naţional „România Educată“, ca parte componentă a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, se urmăreşte ca, printr-o importantă susţinere financiară, să se creeze condiţiile necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de elevi către învăţământul liceal agricol, precum şi o cât mai bună pregătire profesională a acestora pe parcursul procesului de învăţare, astfel încât obiectivul de întinerire şi profesionalizare a forţei de muncă să fie atins.Măsuri:• Investiţii privind finanţarea infrastructurii aferente liceelor agricole;• Cooperare între instituţiile de învăţământ cu profil agricol şi agenţii economici din agricultură şi industrie alimentară;• Realizarea de ferme model.
    – Cercetare, inovare şi e-agriculturăCercetarea şi inovarea joacă un rol esenţial în realizarea unui sector agroalimentar inteligent, rezilient şi sustenabil.Măsuri:• Susţinerea investiţiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie;• Susţinerea infrastructurilor de cercetare aferente băncilor de gene (Buzău şi Suceava);• Asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;• Continuarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală - ADER, pentru perioada 2023-2027;• Crearea unui cadru legislativ adecvat privind utilizarea dronelor agricole, inclusiv la lucrări de protecţie a plantelor şi omologarea pesticidelor;• Susţinerea cercetării ştiinţifice pentru obţinerea de soiuri hibrizi adaptate la noile condiţii de climă şi a biotehnologiilor.– Programe pentru dezvoltarea agriculturii ecologicePrin dezvoltarea agriculturii ecologice contribuim atât la protecţia mediului înconjurător, cât şi la obţinerea de produse agroalimentare sănătoase necesare consumului uman. În timp ce agricultura ecologică contribuie la protejarea mediului, aceasta produce concomitent şi alimente cu o valoare mai mare din perspectiva asigurării sănătăţii consumatorilor.Măsuri:• Susţinerea investiţiilor în fermele ecologice care integrează producţia cu procesare;• Acordarea de sprijin financiar pentru suprafeţele cultivate în sistem ecologic.
    – Creşterea competitivităţii în sectorul agricolMăsuri:Sprijin pentru investiţii în vederea înfiinţării/retehnologizării/ modernizării exploataţiilor agricole prin:• Investiţii privind asigurarea independenţei energetice a unităţilor de producţie din agricultură, industrie alimentară şi acvacultură;• Achiziţii simple de utilaje agricole şi irigaţii la nivelul fermei;• Investiţii în ferme în unităţi de producţie, prevăzute în programul de investiţii în exploataţii zootehnice pe amplasamente conforme cu normele de biosecuritate;• Înfiinţarea de capacităţi de producţie în vederea reducerii importului de material genetic prin operaţionalizarea programului de susţinere a suinelor pentru reproducţie;• Înfiinţarea de noi unităţi şi dezvoltarea celor existente pentru reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol;• Investiţii în ferme legumicole şi producere de cartofi;• Investiţii în înfiinţarea şi reconversia plantaţiilor pomicole;• Condiţionare, procesare şi depozitare la nivelul fermelor;• Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi piscicole prin continuarea sprijinului acordat IMM-urilor pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole;• Instrumente de sprijin pentru bioeconomie şi a economiei circulare;• Stabilizarea forţei de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare şi pisciculturii;• Continuarea măsurilor de plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi păsărilor, precum şi extinderea acestora şi pentru alte specii de interes zootehnic;• Măsuri privind protejarea producătorilor faţă de creşterea preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi îngrăşăminte chimice;• Sprijin financiar pentru achiziţia de material de reproducţie la speciile ovine, caprine, taurine, bubaline, albine şi viermi de mătase, în vederea creşterii calităţii genetice la aceste specii;• Acţiuni în vederea reducerii efectelor negative generate de epizootia de Pestă Porcină Africană.
    – Programe de sprijin pentru acvacultură şi pescuit în vederea creşterii şi valorificării producţiei, încurajarea consumului intern de peşte din producţia autohtonă• Creşterea producţiei de peşte din acvacultură;• Încurajarea procesării primare în fermă, dar şi a sectorului de procesare generală a peştelui care pot aduce plusvaloare sectorului pescăresc şi servicii consumatorilor;• Măsuri de protecţie a activităţilor din fermele piscicole privind conservarea producţiei şi reducerea pierderilor provocate de păsările ihtiofage;• Programe de susţinere a tinerilor pescari;• Organizarea pescuitului la Marea Neagră;• Susţinerea, încurajarea şi sprijinirea pescuitului tradiţional;• Sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari.– Eficientizarea capacităţii instituţionaleConsolidarea capacităţii instituţionale în vederea realizării unui management eficient.
    MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
    Măsuri urgente pentru sistemul de sănătate în scopul controlului pandemiei de COVID-19• Măsurile sanitare cu impact asupra angajaţilor şi activităţii companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale şi a participării EFECTIVE a reprezentanţilor celor implicaţi sau afectaţi. Este necesar un parteneriat real între autorităţi şi mediul socioeconomic, care să formeze împreună mecanismul naţional care duce la luarea deciziilor în privinţa controlului pandemiei.• Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătăţii publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic şi social, trebuie însoţite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul şi instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.• Restabilirea încrederii în autorităţi se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiştilor din sănătate şi respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esenţială profesionalizarea funcţiilor publice cu atribuţii în combaterea pandemiei şi renunţarea la plasarea unor persoane în funcţii publice doar pe baza apartenenţei politice.• Ministerul Sănătăţii trebuie repoziţionat ca autoritatea naţională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică şi asistenţa medicală, necesare pentru controlul pandemiei şi pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate al tuturor categoriilor de pacienţi.• Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii şi să nu genereze injustiţie socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcţionarea sectoarelor vitale şi mai ales a sistemului de sănătate.• Susţinerea campaniei de vaccinare trebuie făcută printr-o abordare onestă faţă de populaţie. Este necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea şi adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale şi în funcţie de mediul de provenienţă (rural-urban).• Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă şi în România (dacă se iau în considerare şi persoanele trecute prin boală) şi revenirea în mod sustenabil la normalitate.• Extinderea testării prin înfiinţarea de noi centre şi asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajaţii sectoarelor esenţiale, pentru o perioadă definită de timp.Accesul permanent şi echitabil la serviciile de sănătate în context pandemic, dar şi postpandemic implică următoarele obiective majore:I. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigaţii, tratament şi testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale al pacienţilor cu boli cronice pentru a evita consecinţele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.Reorganizarea Ministerului Sănătăţii, reînfiinţarea unei structuri de sănătate publică şi a celei de coordonare a intervenţiilor pentru asigurarea asistenţei medicale şi a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS CoV-2 şi a celor cu alte patologii.Pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situaţiei din valul 4 - dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistenţă medicală primară şi de specialitate (pachet de investigaţii realizate în ambulatoriu, protocoale de tratament cunoscute şi aplicate), structuri de coordonare a asistenţei medicale spitaliceşti la nivel judeţean, organizarea şi realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare şi de intervenţie, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătăţii.II. Includerea în programul de guvernare şi finanţarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităţilor propuse în cadrul coaliţiei, care să asigure rezilienţa sistemului de sănătate şi accesul sigur la servicii de sănătate şi medicamente al cetăţenilor români.III. Finanţarea sistemului de sănătateDetalierea obiectivelor majoreI. Gestionarea rapidă a situaţiei de criză sanitară. Acţiuni urgente.I.I.
    Diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu COVID-191. Accesul facil la diagnostic şi tratament al pacienţilor COVID-19: centre ambulatorii de diagnostic şi tratament (ambulatorii de specialitate, centre de permanenţă) în toate oraşele care să ofere consultaţii, investigaţii şi prescripţie rapidă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.2. Accesul la medicaţie antivirală pe bază de prescripţie în farmaciile cu circuit deschis.3. Call-center pentru medicii de familie/alte specialităţi care tratează pacienţi COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societăţile profesionale medicale).4. Stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienţilor COVID-19.5. Constituirea structurii de coordonare a intervenţiei (MS) şi a unităţii de achiziţie, stocare şi distribuţie a medicaţiei specifice pacienţilor COVID-19 (MS, DSU, Unifarm).6. Organizarea unei structuri judeţene funcţionale de coordonare a acordării asistenţei medicale, cu reprezentanţi ai spitalelor din judeţ, a DSP şi CJ pentru repartizarea pacienţilor cu COVID-19 şi a celor cu boli cronice în funcţie de disponibilitatea serviciilor medicale de asistenţă spitalicească.7. Stabilirea circuitului pacientului infectat cu SARS CoV-2. Pachet de informaţii uşor accesibil pentru toţi cetăţenii (Ce fac dacă am un test pozitiv, dacă sunt contact al unui caz pozitiv? Unde mă adresez? Când şi unde mă prezint la medic? De unde procur medicaţia de care am nevoie?) şi încurajarea prezentării timpurii la medic a persoanelor simptomatice.
    I.II. Accesul universal la testare este esenţial pentru următoarele 60 de zile.8. Asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preţ de referinţă.9. Organizarea de centre de testare, eventual în spaţii dedicate în actualele centre de vaccinare.10. Instruire în vederea testării/autotestării gratuite a angajaţilor nevaccinaţi în toate instituţiile publice minimum o dată pe săptămână şi pentru unităţile sanitare de 2-3 ori pe săptămână.11. Acces gratuit la testare o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie şi ambulatorii de specialitate pentru persoanele asimptomatice.12. Testarea elevilor, în cazul redeschiderii şcolilor şi liceelor, dar şi a studenţilor, prin teste din salivă, minimum o dată pe săptămână (redimensionarea necesarului propus iniţial de Ministerul Educaţiei, în funcţie de acceptabilitate).
    I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcţiune a unei campanii credibile de informare13. Campanie de informare dedicată populaţiei generale, părinţilor, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural.14. Comunicare/informare beneficii vaccinare în parteneriat cu autorităţile locale şi angajatorii, reprezentanţi ai cultelor, reprezentanţi ai mass-mediei, INSP, societăţile profesionale medicale.I.IV. Set de măsuri nonfarmacologice pentru reducerea numărului de cazuri şi de decese, ca parte a unui Pact naţional de solidaritate15. Autorităţile, cultele religioase, angajatorii şi mass-media explică şi încurajează regulile de reducere a transmiterii COVID19.16. Decalarea reală a programului de lucru pentru reducerea aglomeraţiei în mijloacele de transport în comun, organizarea în schimburi a programului şcolar pentru reducerea aglomeraţiei17. Introducerea oriunde este posibil a regimului de telemuncă
    18. Suspendarea limitată a activităţilor neesenţiale care generează aglomeraţie.19. Utilizarea certificatului verde european într-o manieră nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare şi testare.
    I.V. Resursele umane în sănătate20. Posibilitatea transformării contractelor temporare ale personalului medical angajat în unităţile care tratează pacienţi cu COVID în contracte permanente21. Creşterea numărului de locuri în specialităţile deficitare (ATI, boli infecţioase, epidemiologie, pneumologie)22. Parteneriat cu organizaţiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) şi cu universităţile/facultăţile de medicină pentru sprijinul personalului din unităţi sanitare şi DSP (studenţi, rezidenţi)23. Parteneriat de încredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire şi resurse umane înalt calificate şi pol de referinţă în practica medicală
    I.VI. Investiţii de urgenţă24. Prioritizarea investiţiilor în structura secţiilor boli infecţioase şi ATI, pentru creşterea siguranţei pacienţilor, mai ales prin redimensionarea reţelelor de furnizare a energiei electrice şi a oxigenului; reabilitarea de urgenţă a secţiilor de boli infecţioase afectate de incidente majore (Matei Balş, Constanţa)25. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai unităţilor sanitare26. Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscale
    II.1. Rezilienţa sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetăţean1. Reţea naţională de centre medicale comunitare. Scop: asigurarea accesului permanent, rapid şi neîngrădit al tuturor cetăţenilor la asistenţă medicală primară. Număr centre: 800, dintre care primele 200 în anul 2022. Reprezintă cheia reconstrucţiei întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja şi va contracta servicii cu medici de familie, asistenţi medicali, moaşă, asistenţi comunitari şi sociali. Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină şi de medicină dentară.
    2. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate:• acordarea unei indemnizaţii de instalare, a unei locuinţe de serviciu şi a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autorităţile locale;• prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili;• creşterea numărului de locuri alocate specialităţii de medicină de familie;• creşterea finanţării pentru angajarea de asistenţi medicali comunitari în funcţie de nevoile comunităţii3. Acces mai bun, în mediul rural şi în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate şi gratuite:• încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural şi în zonele defavorizate, în corelaţie cu reţeaua naţională de centre medicale comunitare;• aprovizionarea periodică cu unităţi mobile în zonele izolate.4. Reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Scop: creşterea substanţială a accesibilităţii tuturor cetăţenilor, mai ales din oraşele mici şi din localităţile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigaţii paraclinice, spitalizare de zi şi servicii conexe serviciilor medicale.Înfiinţarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultaţii la distanţă şi monitorizarea şi îmbunătăţirea tratamentului pacienţilor cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecţiuni pulmonare). Acestor 200 de centre care se vor înfiinţa în oraşe li se adaugă cele existente deja în municipii (150), de obicei pe lângă spitale, ale căror structură şi dotare vor fi reanalizate şi adaptate unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. Astfel de centre pot realiza unele dintre serviciile paraclinice şi în parteneriat public-privat.5. Asistenţă medicală spitalicească• asigurarea calităţii serviciilor medicale spitaliceşti, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituţii profesionalizate şi independente• asistenţă medicală spitalicească acreditată şi clasificată conform realităţii, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile
    • decontarea serviciilor medicale în funcţie de calitatea acestora• remunerarea medicilor şi asistenţilor în funcţie de competenţă şi activitatea realizată• flexibilizarea modului de normare a activităţilor medicale în funcţie de nevoi• deducerea TVA de către spitale• flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcţie de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialităţi medicale şi chirurgicale înrudite• încurajarea formării şi funcţionării de consorţii de spitale• profesionalizarea reală a managementului spitalicesc - management al spitalelor independent şi profesionist, în afara influenţelor politice, pe baza unor indicatori credibili şi măsurabili, care să elimine arbitrarul în aprecierea activităţii managerului• modificarea şi adaptarea la costurile reale a plăţii serviciilor medicale spitaliceşti• dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţii critici (infarct miocardic, AVC) în cât mai multe spitale judeţene• restructurarea şi sprijinirea spitalelor care nu au capacitatea tehnică şi profesională medicală să trateze eficient pacienţii internaţi prin includerea în noua reţea naţională de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, numai cu acordul autorităţilor locale• aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul Cartei Europene pentru limbile regionale şi minoritare ratificată de România
    6. Prevenţia şi programele de sănătate• Accelerarea derulării programelor naţionale de screening şi extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite;• Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening şi prevenţie;• Aprobarea Planului naţional pentru supravegherea şi combaterea rezistenţei antimicrobiene, implementarea prin instituţiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) şi finanţarea în vederea implementării;• Actualizarea strategiilor naţionale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a tuberculozei, reducerea stigmatizării;• Dezvoltarea, implementarea şi finanţarea Planului naţional de control al cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului - de la prevenţie, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii şi îngrijire, viaţă după învingerea cancerului, în concordanţă cu Planul european de cancer;• Finanţarea şi implementarea unor programe şi campanii de comunicare de sănătate publică pentru creşterea educaţiei în domeniul sănătăţii - educaţie pentru sănătate şi încurajarea adoptării unui stil de viaţă sănătos;
    • Introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive şi a unui stil de viaţă sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate;• Evaluarea şi îmbunătăţirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanţării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficienţă şi integrarea măsurilor de îmbunătăţire în Strategia Naţională de Sănătate 2021-2024;• Măsuri de îmbunătăţire a activităţilor privind sănătatea Mamei şi Copilului, în vederea reducerii ratei mortalităţii materne şi infantile în România;• Elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi autorităţile locale.
    7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice şi îngrijirile la domiciliuScop: asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistenţă medicală, cât şi socială.Măsuri:• Dezvoltarea şi înfiinţarea de noi centre medico-sociale pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării şi profesionalizării centrelor medico-sociale destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum şi celor suferinde de boli mintale;• Adoptarea legislaţiei care să încurajeze îngrijirile la domiciliu şi dezvoltarea pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii;• Pregătirea asistenţilor medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMGMAMR).8. Dezvoltarea medicinii şcolare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistenţă medicală şi sprijin pentru informare şi educaţia pentru sănătate în şcoli• Sprijinirea autorităţilor locale pentru angajarea medicilor şi asistenţilor medicali dedicaţi medicinii şcolare, prin finanţarea şi organizarea de cursuri de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil.9. Accesul neîngrădit la medicamente esenţiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naţionale şi a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului şi încurajarea producţiei autohtone de produse farmaceutice• Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienţilor la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice;
    • Continuarea şi accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;• Creşterea ponderii consumului de medicamente generice şi biosimilare şi încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare.
    10. E-sănătate - Elaborarea şi implementarea unei Strategii Naţionale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare şi cu finanţare sustenabilă• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate;• Realizarea Registrelor Naţionale de Boli pentru planificarea programelor naţionale şi a investiţiilor şi pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor şi a medicinei bazate pe rezultat;• Operaţionalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar şi responsabilităţi clare pentru operaţionalizarea şi utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcţionalitate se are în vedere perfecţionarea cadrului legislativ de reglementare;• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei şi a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar şi a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar.11. Exercitarea profesiei medicale• Reforma rezidenţiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către universităţile/facultăţile de medicină şi farmacie, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităţilor deficitare şi a nevoilor de asistenţă medicală şi de resurse umane la nivel local şi regional;• Actualizarea curriculei şi bibliografiei de pregătire în rezidenţiat şi examen în specialitate conform recomandărilor UEMS, atunci când este posibil, pentru ca tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale;• Generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, Comisiile de specialitate şi societăţile profesionale;• Ghidurile vor sta la baza structurării şi finanţării acţiunilor prioritare ale Ministerului Sănătăţii şi ale programelor naţionale;• Ori de câte ori este posibil, în funcţie de specificul fiecărei specialităţi, vor fi adoptate ghidurile europene şi internaţionale;• Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic şi tratament al diferitelor boli, precum şi a protocoalelor de diagnostic şi tratament în funcţie de specificul fiecărei specialităţi şi al fiecărei unităţi sanitare;• Includerea ghidurilor dezvoltate la nivel naţional într-un Monitor Oficial Medical;• Reforma CMR, ca organism profesional independent.
    II.2. Restructurarea sistemului de sănătate publicăSe va baza pe o cartă a sănătăţii publice.Se recomandă înfiinţarea unui Înalt Comitet pentru Sănătate Publică, care să stabilească priorităţile şi calendarul României în atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă din domeniul sănătăţii şi să ofere expertiză şi coordonare în cazul urgenţelor de sănătate publică:• Reorganizarea INSP prin acordarea de atribuţii de coordonator metodologic şi tehnic al Reţelei de Sănătate Publică (DSP-uri judeţene) şi înfiinţarea a încă 2 centre regionale (Constanţa şi Craiova) faţă de cele 4 existente, profesionalizarea structurilor de monitorizare şi intervenţie locală• Dezvoltarea reţelei de laboratoare de sănătate publică la nivel central şi regional• Dezvoltarea capacităţii de intervenţie în teren, de detecţie precoce şi de pregătire în cazul urgenţelor de sănătate publică la nivel local, regional şi naţional• Dezvoltarea componentei strategice pentru asigurarea achiziţiei şi distribuţiei de vaccinuri, dezvoltarea de centre de stocare şi distribuţie regionale• Dezvoltarea componentei strategice dedicate asigurării securităţii transfuzionale; dezvoltarea de centre regionale de testare, prelucrare, stocare şi transport ale sângelui şi hemoderivatelor.III. Finanţarea sistemului de sănătate - Principii• Creşterea finanţării publice pentru sănătate până la cel puţin 0,5% din PIB anual, în scopul apropierii de media UE şi finanţării corespunzătoare a sectorului sanitar• Implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar• Asigurarea unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene dedicate domeniului sănătăţii în perioada 2021-2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România• Introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare privind utilizarea bugetului alocat sănătăţii1. Investiţii de 2,4 miliarde de euro din fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru sporirea accesului la servicii de sănătate pentru dezvoltarea componentei de asistenţă medicală ambulatorie şi îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale, precum şi modernizarea infrastructurii de sănătate. Asigurarea dotării standardizate a centrelor medicale comunitare şi a cabinetelor de medicină de familie în funcţie de necesităţi şi disponibilitatea resursei umane calificate.
    2. Investiţii în sănătate de 2,8 miliarde de euro din fonduri europene prin Programul operaţional Sănătate pentru:• construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iaşi) şi alte infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major• investiţii în dotări pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din spitale• creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară şi comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi nevoilor de servicii de sănătate• digitalizarea sistemului medical3. Finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu o creştere anuală de minimum 0,5% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: încurajarea plăţilor pentru un pachet de servicii preventive oferite de reţeaua de medicină de familie, inclusiv pentru detecţia precoce a bolilor cronice şi monitorizarea activă a pacienţilor4. Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale• crearea unui cadru legislativ pentru încurajarea şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate• dezbaterea publică cu privire la oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de bază• deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori privaţi• menţinerea rolului statului de reglementator, finanţator şi ofertant de servicii de asigurare prin CNAS/casele judeţene de asigurări de sănătate5. Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe şi Horizon Europe
    6. Investiţii în infrastructura de sănătate prin programe de finanţare ale autorităţilor locale7. Stimularea investiţiilor în cercetare şi inovaţie în medicină prin:• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naţionale de ţară, în domeniul cercetării medicale• Crearea unui fond de inovaţie în sănătate• Stimularea procedurilor privind studiile cercetării clinice, ca alternativă de acces la terapii inovative; încurajarea înfiinţării de centre de studii clinice pe lângă spitalele judeţene, în colaborare cu universităţile/facultăţile de medicină• Optimizarea şi stimularea aprobării studiilor clinice şi de cercetare la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România• Simplificarea procedurilor de achiziţie pentru obţinerea materialelor şi echipamentelor necesare activităţii de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ• Încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă8. Sprijinirea dezvoltării turismului medical şi de wellness din România (ape termale şi minerale/curative, balneologie, centre de recuperare etc.)
    MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILORViziunea pe termen mediuLupta împotriva schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, prevenirea şi combaterea poluării generalizate reprezintă, în orice stat civilizat, orientările fundamentale ale politicii de mediu şi climă, cu priorităţi imediate pe termen mediu şi lung.România, alături de celelalte state membre, îşi asumă angajamentul Uniunii Europene de creştere a ambiţiei şi eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum şi în contextul adoptării Pactului Ecologic European.Guvernul va utiliza şansa oferită de aceste angajamente pentru a transforma societatea şi economia naţională, contribuind la obiectivul unei dezvoltări sustenabile, ţinând însă cont şi de impactul social şi regional al acestui proces.Tranziţia trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susţinută pe termen lung la nivelul întregii societăţi. Guvernul va urmări asigurarea echităţii tranziţiei şi a caracterului durabil al soluţiilor propuse. Riscurile tranziţiei pot fi limitate printr-o împărţire justă a costurilor şi eforturilor între sectoarele economice şi prin favorizarea inovaţiei. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susţine pe termen lung locurile de muncă şi economia.Ce ne propunem în perioada 2021-2024Guvernul îşi propune o tranziţie echitabilă în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, care să contribuie la atingerea obiectivelor de a avea un nivel mic de poluare, oraşe mai curate, un grad cât mai mare de reciclare a deşeurilor, identificarea şi utilizarea de noi surse de energie regenerabilă, protejarea patrimoniului natural şi implementarea unei economii circulare performante.Integrată acţiunii colective a UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 55% în 2030 şi atingere a neutralităţii climatice în 2050, România îşi propune să transpună şi aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile şi legislaţia acţiunilor-cheie aferente prin elaborarea şi implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă şi intruzivă să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare.Pentru a transpune cât mai deplin în termeni interni Legea europeană a climei (2021) şi după modelul celorlalte state membre, se va elabora şi adopta o Lege privind protecţia climei în România.Redefinirea modulului de creştere va implica elaborarea unei noi strategii de dezvoltare durabilă, în consens cu repere stabilite la nivel unional-european, care va implica regândirea întregului sistem al economiei naţionale, din perspectiva neutralităţii climatice, renunţarea la energiile fosile, promovarea celor curate şi promovarea inovării tehnologice şi, în acest context, revizuirea, completarea şi resistematizarea indicatorilor dezvoltării durabile. Această transformare a modului de a produce, de consum şi de existenţă socială va avea la bază respectarea echilibrului între ecologie şi justiţie socială, aşa încât nicio nouă măsură ecologică să nu contribuie la creşterea inegalităţilor sociale, printr-o evaluare pertinentă şi măsuri de ajustare şi compensare, după caz.În acest context, o atenţie deosebită se va acorda tranziţiei energetice, care va presupune stabilirea unui mix energetic intern care să ţină seama de capacităţile României de dezvoltare a surselor curate, regenerabile (hidro, solară şi eoliană), dar şi a industriei nucleare şi exploatării gazului metan, aşa încât să se evite „sărăcia energetică“ şi să se valorifice oportunităţile aferente Fondului pentru o tranziţie justă finanţare, facilitare şi sprijin practic. În acest sens, Pactul Ecologic European trebuie să constituie impulsul pentru realizarea unei Strategii naţionale pentru tranziţia către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.Un obiectiv prioritar vizează elaborarea, revizuirea şi aplicarea noilor Strategii naţionale privind gestionarea şi valorificarea deşeurilor în vederea trecerii la economia circulară, dezvoltarea durabilă a pădurilor (prin stoparea defrişărilor, conservarea pădurilor virgine şi gospodărirea durabilă a fondului forestier naţional) şi combaterea poluării aerului (ceea ce implică drept priorităţi definitivarea şi aplicarea planurilor de gestionare şi supraveghere a calităţii aerului în marile oraşe, încetarea procedurilor de infringement şi adoptarea planului naţional de „poluare zero“ preconizat la nivelul UE).Este necesară şi urgentă implementarea unui Program de măsuri pentru ecologizarea siturilor contaminate şi introducerea acestora în circuitul economic normal pentru a reda aceste spaţii comunităţii;O modificare importantă vizează transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu şi climă, cu o importantă componentă de atragere şi valorificare a fondurilor europene în materie.
    De asemenea, se are în vedere crearea Consiliului Ştiinţific Consultativ pentru Climă, care să fundamenteze ştiinţific politicile naţionale privind clima şi mediul şi să urmărească aplicarea lor corespunzătoare, şi a Pactului pentru climă sub forma unui mecanism permanent de dialog şi consultări între autorităţile publice, specialişti şi societatea civilă pe problemele tranziţiei energetice şi climatice.Dezvoltarea Ecoturismului durabil, cu protejarea patrimoniului natural şi un management eficient al resurselor, va reprezenta o direcţie prioritară de acţiune.
    Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:• Îmbunătăţirea integrării politicii de mediu şi a coerenţei politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile;• Îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare;• Prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor;• Îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi substanţelor periculoase la nivel naţional;• Susţinerea şi promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante;• Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi evaluarea economică a serviciilor eco-sistemice;• Reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului;• Prevenirea şi limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;• Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităţilor şi susţinerea unei alimentaţii sănătoase;• Modernizarea şi întărirea capacităţii administrative/ instituţionale în domeniul mediului;• Îmbunătăţirea gradului de conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetăţenilor în luarea deciziilor privind mediul;• Administrarea/managementul integrat, unitar şi coerent al ariilor naturale protejate prin întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale a Ariilor Naturale Protejate - ANANP.1. Combaterea schimbărilor climatice• actualizarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice. În calitate de parte a Acordului de la Paris şi de stat membru al UE, România are obligaţia de a întocmi şi comunica instituţiilor partenere internaţionale strategia sa pe termen lung cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră şi Strategia de adaptare la schimbările climatice. Strategia, în forma solicitată, trebuie să conţină informaţii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi sporirea reţinerilor de carbon în întreaga economie şi în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acţiune care urmează să fie elaborat în parteneriat cu toate instituţiile responsabile de luarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, în consultare cu diferiţi stakeholderi;• îmbunătăţirea legislaţiei, astfel încât să se asigure un cadru pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile şi să răspundă la următoarele întrebări: unde vrem să ajungem, cum vom ajunge, cum vor fi împărţite responsabilităţile, care este progresul realizat, cine să fie implicat în proces. Legea privind protecţia climei va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului şi a stakeholderilor. Prin adoptarea unei legi urmează să fie înfiinţat un organism independent tehnico-ştiinţific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi şi recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri şi politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României (Consiliul Ştiinţific Consultativ pentru Climă);• colaborarea cu toate instituţiile partenere pentru implementarea Planului Naţional Integrat Energie - Climă (PNIESC), precum şi pentru revizuirea acestuia având în vedere atingerea ţintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030;
    • îmbunătăţirea mecanismului necesar pentru gestionarea sectorului „Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinaţiei Terenurilor şi Silvicultură“ (LULUCF), parte a Inventarului Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), printrun sistem naţional permanent de monitorizare, care va conţine observaţii aeriene şi terestre, care se vor valida la nivel internaţional, în parteneriat cu mediul academic şi institutele de cercetare de profil. Astfel, se va evita gestionarea defectuoasă a acestui sector, care va avea un rol important în îndeplinirea obligaţiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu reţinerile de carbon;• asigurarea transparenţei datelor privind calitatea apei, aerului şi solului;• facilitarea educaţiei ecologice pentru a promova măsurile de protecţie a mediului şi a adresa probleme de schimbări climatice în şcoli şi în afara lor; dezvoltarea unor programe de sprijin a „şcolilor în natură/pădure“;• implicarea pensionarilor activi în acţiuni de mediu pentru a facilita integrarea lor socială;• dezvoltarea unor structuri instituţionale adecvate care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenţii, autorităţi locale şi pregătirea continuă a funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice şi politicilor din acest domeniu.
    2. Păduri• Adoptarea unei noi Strategii forestiere naţionale. Viitoarea strategie forestieră naţională va trebui să fie armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european şi nivel internaţional, cât şi cu alte politici sectoriale/transsectoriale relevante şi să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare demarat în iulie 2020 cu factorii interesaţi din domeniu;• Definirea termenilor folosiţi în strategia forestieră europeană, cu adaptarea la specificul naţional;• Acces public al cetăţenilor pietonal şi cu bicicleta în toate tipurile de păduri;• Definirea ca prioritate strategică a luptei împotriva exploatărilor ilegale de masă lemnoasă;• Reducerea vânzărilor de masă lemnoasă brută în state intra- şi extracomunitare, susţinerea societăţilor de exploatare, respectiv de prelucrare primară prin programe de finanţare în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă;• Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase transportate pe drumurile publice;• Asigurarea unui sistem integrat de pază prin colaborare cu instituţiile abilitate ale statului;• Aprobarea şi aplicarea unui Statut corect pentru Personalul Silvic, dotarea acestuia cu echipamente performante de apărare, comunicaţii şi deplasare în teren;• Sistem compensatoriu acordat proprietarilor de păduri pentru pierderi suferite în urma constrângerilor de mediu, în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate;• Programul naţional de împădurire:[ ] Investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane. Plantarea a 56.000 ha terenuri forestiere şi 315 ha păduri urbane. Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier naţional şi extinderea acestuia, prin împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Bugetul alocat este de 630 de milioane de euro. În cadrul procesului de împădurire se va ţine cont de protecţia pajiştilor naturale (HNV), acestea fiind excluse complet din campanie. Implicarea autorităţilor publice locale în identificarea şi împădurirea terenurilor degradate[ ] Investiţii în pepiniere şi tehnologii moderne de producere a puieţilor forestieri - înfiinţarea/modernizarea a 90 de pepiniere forestiere;
    • Combaterea tăierilor ilegale de pădure şi a altor practici nelegale din sistemul silvic prin;• Îmbunătăţirea continuă a sistemului informatic integrat SUMAL - sistemul de urmărire a trasabilităţii materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure;• Utilizarea celor mai noi tehnologii pentru asigurarea integrităţii fondului forestier - imagini satelitare, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligenţă artificială, camere video de monitorizare, sisteme de măsurare digitală a volumului de masă lemnoasă;• Definirea zonelor de risc şi eficientizarea actului de control, interconectarea bazelor de date aflate la dispoziţia diferitelor organe de control;• Organizarea Gărzii Forestiere Naţionale, cu accent pe:[ ] implementarea de practici unitare şi agregate la nivel naţional[ ] întărirea capacităţii de control[ ] înfiinţarea de servicii specifice de implementare a PNRR la nivelul gărzilor forestiere[ ] digitalizarea activităţilor[ ] interzicerea exploatării pădurilor în parcurile naţionale (cu excepţia situaţiilor de forţă majoră, de exemplu, calamităţi naturale);• Reforma Romsilva, inclusiv prin realizarea unui audit, şi adaptarea obiectivelor de administrare a pădurilor, integrând, pe lângă rolul economic şi rolul de utilitate publică a pădurilor, punerea în valoare a potenţialului turistic natural al fondului forestier şi al infrastructurii existente. Gradarea unităţilor silvice şi adoptarea unei strategii unitare la nivel naţional prin eficientizarea activităţilor specifice;• Finalizarea evaluării şi punerea sub protecţie a pădurilor cu valoare ridicată;• Continuarea reformei modului de vânzare a materialului lemnos prin vânzarea lui măsurată, şi nu estimată, pentru creşterea treptată a masei lemnoase vândute pe metoda măsurării;• Asigurarea continuităţii IFN (Inventarul Forestier Naţional);• Implementarea unor măsuri de susţinere a proprietarilor care deţin terenuri forestiere cu restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, suprafeţe care se găsesc în arii naturale protejate, inclusiv Natura 2000 sau păduri care au suferit calamităţi naturale, prin asigurarea de compensări de la bugetul de stat;• Îmbunătăţirea imaginii pădurilor României la nivel european şi internaţional prin:[ ] prezentarea valorilor naţionale privind biodiversitatea existentă, respectiv conectivitatea pădurilor din România (acoperiri continue cu vegetaţie forestieră realizată prin practicile silviculturale aplicate)[ ] analiza continuă, împreună cu experţi şi instituţii de specialitate recunoscute la nivel internaţional, a datelor rezultate din imaginile satelitare cu privire la acoperirea terenurilor cu vegetaţie lemnoasă din ţară şi prezentarea acestora opiniei publice[ ] Programe de conştientizare a populaţiei - prin prezentarea valorilor şi bunelor practici referitoare la valorile silviculturii româneşti ca exemple de urmat[ ] Program „Şcoala în pădure“ - înfiinţarea de centre de primire a şcolarilor în pădure - transformarea şi dezvoltarea unor cabane silvice în centre „Şcoala în pădure“[ ] Delimitarea rolurilor pădurilor de protecţie şi de producţie, ştiind că rolul de protecţie socială a pădurilor este foarte important, la fel ca nevoia populaţiei pentru lemnul de foc, respectiv a industriei pentru materia primă, având în vedere că discutăm despre o resursă regenerabilă;
    • Îmbunătăţirea capacităţii industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului în vederea exploatării durabile a fondului forestier naţional şi creşterii contribuţiei sectorului la produsul intern brut;• Creşterea gradului de accesibilizare a fondului forestier naţional prin construirea şi modernizarea drumurilor forestiere;• Programe de susţinere pentru înlocuirea şi modernizarea parcului de utilaje forestiere, susţinerea tehnologiilor şi echipamentelor de exploatare noninvazive (program de tip RABLA pentru înnoirea parcului auto, susţinerea achiziţionării funicularelor);• Program de întărire a capacităţii de prelucrare a industriei prin sprijinirea achiziţionării de echipamente de prelucrare performante.
    3. Managementul apei şi soluluiRealizarea securităţii apei în România se referă la combinarea a trei obiective:[ ] Asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă;[ ] Furnizarea de servicii accesibile tuturor privind apa;[ ] Reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice.O abordare integrată care poate să răspundă acestor solicitări trebuie să prevadă:• creşterea rezilienţei la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice;• dezvoltarea capacităţii de intervenţie şi răspuns a structurilor responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii ori secetă;• extinderea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare în contextul implementării Directivei-cadru a Apei şi a directivelor subsecvente;• îndeplinirea măsurilor din Planul de Management al Bazinului hidrografic pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice;• program de renaturare a terenurilor degradate şi crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creşterea calităţii ecosistemelor şi apărarea împotriva inundaţiilor;• restaurarea şi protecţia zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice;• transparentizarea calităţii apei - dezvoltarea unui portal şi a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii apei; reglementarea unui sistem coerent de verificare a calităţii apelor bazat pe principiile enunţate de directivele europene;• realizarea unei strategii naţionale coerente pentru ape uzate şi creşterea gradului de dezvoltare a reţelelor de canalizare şi de ape uzate;• realizarea unei strategii naţionale de gospodărire a apelor în contextul adaptării tuturor măsurilor şi acţiunilor intersectoriale la provocările generate de efectele schimbărilor climatice şi la realizarea obiectivului securităţii apei;• protejarea albiilor râurilor şi combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluţiilor digitale inteligente;• finalizarea programului privind combaterea eroziunii costiere;• prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creşterea capacitaţii de reţinere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile ale râurilor şi/sau realizarea de acumulări/poldere temporare, restaurarea galeriilor de luncă şi a braţelor moarte/zonelor umede, precum şi regândirea sistemelor de desecare din zonele de câmpie;• strategie specifică pentru managementul durabil al solurilor - bază de date digitală prin integrarea zonelor care au risc la eroziune, conţinut scăzut de materie organică, tasare, salinizare şi integrarea şi modelarea bazelor de date care au informaţii despre proprietăţile solului (ICPA, IFN);• crearea unui ghid de bune practici integrat pentru un management sustenabil al terenurilor şi al solului;• punerea în siguranţă a localităţilor şi a locuinţelor aflate în zone de risc prin îndiguire, creare de poldere nepermanente şi reabilitarea, modernizarea sistemelor de baraje existente.4. Reciclare şi economie circulară• Reducerea cu cel puţin 75% a cantităţii deşeurilor care ajung în depozitele de deşeuri conforme, din totalul deşeurilor generate, până în anul 2025;• Utilizarea raţională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deşeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale şi naţionale prin reintroducerea deşeurilor în economia circulară;• Elaborarea Strategiei pentru economia circulară şi implementarea acesteia bazată pe inovaţie, tehnologii noi care să permită colaborarea, comunicarea şi transparentizarea sistemelor. Responsabilităţile de implementare din sistemul economiei circulare vor fi repartizate echitabil între toţi actorii din sistem pe baza principiului „poluatorul plăteşte“;• Dezvoltarea sistemului de garanţie-depozit pentru ambalaje;• Armonizarea actelor normative existente ca urmare a adoptării legislaţiei privind SGR;• Înfiinţarea de depozite pentru deşeurile din construcţii;• Valorificarea unor materiale din depozitele poluante (zguri, şisturi, steril etc.) se va face în colaborare cu universităţi şi institute de cercetare cu experienţă în domeniu, prin proiecte comune cu finanţare din diferite surse;• Identificarea unor surse de finanţare pentru susţinerea dezvoltării industriei prelucrării deşeurilor reciclabile, pentru care nu există în prezent infrastructură în România;• Sporirea exigenţei în domeniul respectării legislaţiei de mediu.
    5. Calitatea aerului• Elaborarea şi implementarea unei Strategii Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului care va stabili un echilibru stabil şi durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat şi exigenţele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României şi la creşterea perspectivelor de viaţă pentru noi toţi. De asemenea, Strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor oraşe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administraţiile publice locale care să încurajeze primăriile municipiilor şi marilor oraşe din România să facă o trecere graduală şi sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică.În vederea elaborării şi implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului se vor lua măsuri privind:[ ] Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) prin restructurarea/ reconfigurarea şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanţare (Fondul de Mediu, fonduri europene etc.);[ ] Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului;[ ] Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE. Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislaţia europeană;[ ] Elaborarea unui plan de conformitate, care va asigura monitorizarea atentă a respectării normelor UE privind autorizaţiile acordate instalaţiilor care funcţionează în temeiul Directivei privind emisiile industriale şi dacă marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu măsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferă;[ ] Reducerea emisiilor de noxe în atmosferă prin Planul integrat de dezvoltare economică urbană, care va cuprinde un set de măsuri proactive şi preventive deopotrivă;[ ] Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban;[ ] Încurajarea dezvoltării spaţiilor verzi în zonele urbane;[ ] Încurajarea autorităţilor locale în vederea reducerii emisiilor de carbon prin diverse mecanisme de sprijin;[ ] Încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru biciclişti);[ ] Achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun;[ ] Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică.• Promovarea unor programe educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei pentru consolidarea nivelului de conştientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar.6.
    Situri contaminate şi chimicale• Elaborarea unui Program pentru gestionarea siturilor contaminate şi luarea unor măsuri urgente care vizează:[ ] Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potenţial contaminate la nivel naţional;[ ] Acţiuni de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric;[ ] Realizarea unei baze de date în sistem GIS, cu finanţare europeană, şi a investigărilor preliminare în cazul siturilor potenţial contaminate;[ ] Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deţinătorii acestora a lucrărilor de remediere şi redare în circuitul economic a terenurilor respective;[ ] Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului sau a companiilor private;[ ] Reconversia zonelor monoindustriale (miniere) închise, în zone turistice.• Îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă;• Implementarea şi aplicarea rapidă şi completă a prevederilor Regulamentului Reach şi a altor acte normative europene privind managementul chimicalelor;• Creşterea nivelului de control şi combaterea importurilor ilegale de gaze florurate cu efect de seră.
    7. Biodiversitate şi arii protejate• Elaborarea şi implementarea urgentă a unui Program pentru protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, în acord cu politicile europene, care va avea drept obiective:[ ] Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30% arii protejate şi 10% strict protejate pana în 2030, asigurarea compensaţiilor pentru pierderile de venit proprietarilor de teren aflaţi în această situaţie;[ ] Audit şi reformă ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societăţii civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE şi SINCRON; aprobarea regulamentului PN Văcăreşti;[ ] Aprobarea legii ariilor protejate urbane şi realizarea reţelei naţionale de arii protejate urbane;[ ] Evaluarea populaţiei de carnivore mari prin metode ştiinţifice moderne;[ ] Creşterea graduală a nivelului de nonintervenţie în parcurile naţionale şi naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% - început în 2021, finalizarea în 2024;[ ] Realizarea inventarului naţional de specii alohtone invazive - termen 2022;[ ] Elaborarea unei strategii naţionale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potenţial risc pentru sănătate publică şi pentru biodiversitate (de exemplu, Ambrosia artemisiifolia, Solidago canadensis, Rudbeckia spp. etc.) - termen 2023;
    [ ] Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea 2030;[ ] Implementarea unor sisteme unitare de management al calităţii şi performanţei resurselor destinate implementării planurilor de management/măsurilor de management şi/sau măsurilor de conservare;[ ] Crearea şi aplicarea unui cadru unitar de acţiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare şi gestionare a informaţiilor şi datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizarea organizării/funcţionării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia şi planul de comunicare al ANANP; studii asupra potenţialului economic al ariilor naturale protejate;[ ] Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să ţină cont de cerinţele de conservare a biodiversităţii. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafaţă inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii nr. 49/2011).[ ] România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării actuale a biodiversităţii este importantă elaborarea şi implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare şi a planurilor de acţiune aprobate pentru situri, respectiv pentru specii;[ ] Implementarea de proiecte specifice pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan naţional şi/sau european;[ ] Realizarea unui grup de lucru cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, „Grup de Biodiversitate şi Agricultură“, pentru a găsi soluţii (viabile şi pentru fermieri) pentru păstrarea biodiversităţii ridicate a zonelor agricole din România în conformitate cu Strategia de Biodiversitate a UE şi a strategiilor anexe ca Farm to Fork etc.[ ] Realizarea de studii pentru a determina capacitatea suport a ariilor naturale protejate şi rezervaţiilor raportat la turismul de masă şi fauna cinegetică teritorială;[ ] Parteneriate interinstituţionale, la nivel central, pentru asigurarea controlului integrat al tuturor activităţilor ce se desfăşoară în ariile naturale protejate. În ariile naturale protejate cu suprafeţe foarte mari, mai ales cele cu statut special de conservare, precum Delta Dunării, Semenic-Domogled, Defileul Jiului etc., cu zone greu accesibile, este necesar un control coordonat/centralizat, atât pentru eficientizarea rezultatelor, cât şi pentru a evita controalele repetate, în aceeaşi locaţie a mai multor instituţii cu atribuţii aproape similare;[ ] Consolidarea capacităţii administrative care va contribui la realizarea de progrese, în special în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi conservarea naturii;[ ] Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere (de conştientizare) a biodiversităţii şi ecosistemelor.
    • Referitor la Planurile de management pentru ariile protejate se vor lua măsuri privind:[ ] Asigurarea implementării planurilor de management elaborate şi aprobate printr-o reformă a sistemului de management al ariilor protejate;[ ] Continuarea finanţării implementării Planurilor de management pentru ariile protejate şi elaborarea unora noi, acolo unde nu există încă;[ ] Definirea unei axe de finanţare similare Axei Prioritare 5, Protejarea şi conservarea biodiversităţii, decontaminarea solurilor poluate istoric şi monitorizarea calităţii aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritatea de investiţii Protejarea şi refacerea biodiversităţii solurilor, precum şi promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 şi infrastructurile ecologice;[ ] Simplificarea structurii şi conţinutului planurilor de management, eficientizarea implementării seturilor de măsuri minime şi a măsurilor din planurile de management;[ ] Întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de control din domeniul mediului privind implementarea planurilor de management al ariilor naturale protejate.
    8. Managementul faunei cinegetice• Restructurarea integrală a sistemului de management al faunei sălbatice, parte integrantă a eforturilor de păstrare a biodiversităţii şi refacerea calităţii habitatelor naturale;• Adoptarea Legii Managementului Faunei Sălbatice. Conservarea biodiversităţii şi valorificarea inteligentă a resurselor regenerabile trebuie tratate integrat cu agricultura, zootehnia şi politicile altor domenii relevante;• Digitalizarea sectorului, precum şi realizarea bazei de date naţionale cu privire la managementul faunei sălbatice;• Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare şi compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creşterii gradului de acceptanţă socială şi asigurării coexistenţei omului cu aceste specii;• Plasarea pe baze ştiinţifice a managementului faunei sălbatice şi a valorificării resurselor regenerabile în vederea creării unor punţi de legătură între ramuri esenţiale ale economiei naţionale;• Implementarea măsurilor de prevenţie şi intervenţie în vederea reducerii conflictelor om/urs;• Demararea, în primăvara anului 2022, a programului de evaluare cantitativă şi calitativă a populaţiei de urs brun din România. Adaptarea şi implementarea măsurilor din Planul de acţiune;• Plata, fără întârziere, a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate.9. Delta DunăriiReformarea ARBDD în acord cu rolul său de administrare, reglementare şi control al unui teritoriu pe care se suprapun 3 categorii de arii naturale protejate de interes internaţional - rezervaţie a biosferei, sit UNESCO al patrimoniului natural şi cultural universal, zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar) şi 3 situri Natura 2000 - două situri de importanţă comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) şi o arie de protecţie specială avifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării şi complexul RazimSinoie), astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă:• Reorganizarea ARBDD şi asumarea unui rol proactiv de suport al comunităţilor locale pentru asigurarea echilibrului dintre activităţile de conservare şi prosperitatea populaţiei locale din Delta Dunării;• Utilizarea noilor tehnologii şi a digitalizării pentru creşterea performanţelor activităţilor de monitorizare şi control ale ARBDD;• Redefinirea rolului, componenţei şi atribuţiilor Consiliului Ştiinţific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităţilor de cercetare din ARBDD şi suportul ştiinţific necesar luării deciziilor de management;• Redefinirea rolului, componenţei şi modului de funcţionare a Consiliului Consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea şi participarea tuturor factorilor interesaţi în procesul de consultare şi luare a deciziilor de către ARBDD;• Modelarea circulaţiei apei şi a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucţie ecologică şi decolmatare;• Reformarea managementului resurselor acvatice: refacerea amenajărilor piscicole ce pot fi rentabile; dezvoltarea unor staţii de reproducere pentru producerea de puiet necesar repopulării, în special pentru sturioni, şalău şi crap; interzicerea transferului de terenuri destinate acvaculturii către terenuri agricole (păşuni, arabil); interzicerea comercializării uneltelor de tip monofilament; acordarea de compensaţii pentru pescarii comerciali care să le asigure echivalentul unui salariu minim pe economie/lună; reglementarea modului în care pescarii comerciali să valorifice peştele capturat (piaţă liberă locală); sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari comerciali;• Reformarea managementului turismului: evaluarea capacităţii de suport pentru asigurarea unui turism durabil; reconfigurarea infrastructurii publice de acces şi vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor şi speciilor; stabilirea unor reguli clare privind tipurile şi modalităţile de practicare a turismului în toate zonele funcţionale din RBDD; implementarea sistemului de control al vitezei şi al deplasării ambarcaţiunilor în Delta Dunării; suport şi crearea de facilităţi pentru extinderea perioadei de vizitare la cel puţin 9 luni/an pentru a scădea presiunea pe perioada verii, tranziţia către turismul lent şi dezvoltarea de pachete turistice adecvate diverselor categorii de vizitatori; dezvoltarea punctelor gastronomice locale, creşterea gradului de utilizare a mijloacelor de transport ecologice cu grad redus de poluare, promovarea şi realizarea traseelor turistice nemotorizate;• Revigorarea activităţilor tradiţionale (prelucrare stuf, meşteşuguri, gastronomie etc.) şi dezvoltarea de noi activităţi (servicii de ghidaj turistic, reparaţii şi recondiţionare etc.) ce contribuie la implementarea principiilor dezvoltării durabile şi economiei circulare;
    • Realizarea Cadastrului Deltei Dunării şi actualizarea Regulamentului de urbanism al Deltei, astfel încât să se armonizeze regimul de înălţime, aspectul exterior al clădirilor, utilizarea materialelor de construcţie tradiţionale cu ocuparea şi utilizarea terenurilor conform cerinţelor de protecţie pentru una din cele mai mari zone umede din lume. Este necesară reactualizarea acestuia astfel încât să se pună de acord cu Planul de management al rezervaţiei elaborat în anul 2015 şi cu legislaţia în vigoare.• Transportul ecologic de pasageri prin înlocuirea flotei existente de nave care asigură transportul naval în Delta Dunării cu nave cu consum redus de carburanţi şi grad redus de poluare care folosesc şi sisteme alternative de energie regenerabilă este o prioritate pentru noul instrument financiar ITI Delta Dunării
    10. Administraţia Fondului pentru Mediu• Transformarea Fondului pentru mediu în Fondul pentru mediu şi climă, cu o importantă componentă de atragere şi valorificare a fondurilor europene în materie;• Reorganizarea instituţiei în vederea asigurării unei capacităţi administrative adecvate;• Implementarea unor sisteme informatice integrate performante în vederea gestionării eficiente a proceselor de depunere/evaluare/management a/al proiectelor;• Programul RABLA Clasic, RABLA Plus şi RABLA Plus pentru U.A.T.-uri - introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor şi simplificarea procesului de depunere şi accelerarea procesului de evaluare. Suplimentarea continuă a bugetelor în funcţie de solicitările beneficiarilor; asigurarea unei predictibilităţi multianuale;• Casa Eficientă Energetic - singurul program destinat eficientizării energetice a locuinţelor individuale va continua şi va fi îmbunătăţit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanţare; se va asigura un buget anual consistent;• Acordarea de granturi de până la 90% (inclusiv din FE si PNRR) pentru construcţia de parcuri fotovoltaice, care să asigure consumul propriu de electricitate primăriilor şi consiliilor judeţene, consumul din şcoli, spitale, staţii de tratare şi epurare a apei, iluminat public fiind prioritare. În cazul în care există limitări din partea UE privind procentul de 90%, atunci pentru diferenţa dintre 90% şi limitarea impusă de UE se acordă credite din Trezorerie pe 100 de ani, cu dobânda maximă 1,5%;• Rabla pentru Electrocasnice - programul prin care românii îşi pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul, va fi extins cu noi categorii de produse;• Iluminat Public Ecologic - programul destinat administraţiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat cu unele moderne, cu consum redus şi tehnologii performante, va fi extins în următorii trei ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării. Introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor;• Reţeaua de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Tranziţia către electromobilitate nu poate fi realizată fără o infrastructură de alimentare corespunzătoare. Prin extinderea acestui program, atât în localităţi, cât şi de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene, ne propunem să dezvoltăm cea mai performantă reţea de staţii de alimentare din regiune;• Mobilitate ecologică, piste de bicicletă - lansarea celui mai ambiţios program de dezvoltare a infrastructurii velo. Asigurarea unui buget de cel puţin 500 milioane lei pentru perioada 2022-2024. Lansarea primului apel de proiecte în 2021;• Garduri şi garduri electrice pentru apărarea culturilor agricole şi comunităţilor de atacurile animalelor sălbatice, respectiv protejarea speciilor de faună sălbatică. Instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau aşezărilor.11.
    Afaceri europene şi fonduri europene• Mecanismul financiar SEE;• Programul operaţional Dezvoltate durabilă;• Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ);• Susţinerea investiţiilor productive în întreprinderile mici şi mijlocii;• Promovarea cercetării şi inovării, reabilitării mediului, energie curată, perfecţionarea, precum şi transformarea instalaţiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiţii conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor şi protejează locurile de muncă;• InvestEU;• Investiţii în infrastructura energetică şi de transporturi, inclusiv pentru infrastructura de gaze naturale şi de termoficare;• Proiecte de decarbonizare, de diversificare economică a regiunilor şi de infrastructură socială;• Facilitate de împrumut finanţată de Banca Europeană de Investiţii (BEI);• Pentru sectorul public - resurse pentru implementarea măsurilor de facilitare a tranziţiei către neutralitatea climatică;• Infrastructura energetică şi de transport, reţelele de termoficare, măsurile de eficienţă energetică, inclusiv renovarea clădirilor, precum şi infrastructurile sociale;• Programul de sprijin pentru reforme structurale;• Strategii economice pe termen lung pentru tranziţia lor spre o economie fără cărbune (Valea Jiului în România);• Clasarea procedurilor de infringement din domeniul mediului, apelor şi pădurilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României;• Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice OCDE în domeniul mediului şi, în măsura disponibilităţii la nivel bugetar, transmiterea solicitării din partea României privind ridicarea statutului de „invitat“ la cel de „participant“;• Asigurarea formulării şi implementării măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privinţa obiectivelor de mediu, precum şi a altor convenţii de profil la nivel internaţional;• Realizarea acţiunilor necesare pentru continuarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale şi/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii şi rolului României la nivel internaţional
    MINISTERUL EDUCAŢIEIViziunea pe termen mediuEducaţia reprezintă şansa pe care fiecare stat şi-o acordă pentru viitor. Fără educaţie o ţară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea şi nici prosperitatea. România Educată este indispensabilă unei Românii puternice şi prospere. România trebuie să fie ţara în care fiecare cetăţean îşi găseşte şansa de a-şi îndeplini potenţialul, plecând de la accesul echitabil la o educaţie de calitate. Însă, pentru ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, cronice şi generate de criza pandemică, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021-2024 este operaţionalizarea şi implementarea proiectului România Educată, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României şi asumat de Guvernul României prin Memorandumul din data de 13.07.2021.Sistemul de educaţie va fi reformat pe un set asumat de valori:• ECHITATEA - reducerea decalajelor din sistem şi asigurarea şansei la o educaţie de calitate pentru copiii şi pentru tinerii din toate mediile;• EXCELENŢA - susţinerea şi motivarea excelenţei în cadrul procesului educaţional;• INTEGRITATEA - asigurarea de repere valorice şi promovarea eticii în educaţie, dar şi în viaţa de după absolvire;• STAREA DE BINE - dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii şi al măsurilor de sprijin;• PROFESIONALISMUL - menţinerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice şi, implicit, în educaţia oferită elevilor şi studenţilor;• RESPECTUL - însuşirea respectului pentru alte persoane, instituţii, mediu şi societate, ca parte a formării;• FLEXIBILITATEA - asigurarea unui parcurs educaţional individualizat pentru fiecare elev;• DIVERSITATEA - garantarea respectului pentru diversitate şi a unui mediu tolerant în procesul educaţional;• TRANSPARENŢA - utilizarea de mecanisme transparente de evaluare şi menţinerea unei comunicări deschise şi oneste în procesul educaţional;• COLABORAREA - dezvoltarea parteneriatului şcoală-societate şi menţinerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educaţie.Probleme structurale ale educaţiei din RomâniaEducaţia din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează societatea şi economia României. Cele mai importante probleme structurale includ aspecte legate de echitate, abandon şcolar, acces redus şi o rată mult prea mare de analfabetism funcţional. Principalii indicatori care confirmă accesul redus la educaţie sunt:1. România are una dintre cele mai mici rate de acces la educaţia timpurie pentru copiii de 0-3 ani din Uniunea Europeană (media UE - 35,2%).2. Rata de participare a adulţilor la programe de formare este cea mai mică din Uniunea Europeană, situată la doar 1,3% în 2019.3. Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia ca nivel din Uniunea Europeană, peste obiectivul naţional asumat în Strategia Europa 2020.4. Ponderea tinerilor de 30-34 de ani cu o diplomă universitară este cea mai mică din UE. Practic, România pierde zeci de mii de copii şi tineri „pe drum“, oferindu-le calificări insuficiente/nerelevante pentru piaţa muncii.5. Lipsa de calitate şi prestigiu a educaţiei profesionale şi tehnice, precum şi insuficienta integrare a acesteia cu piaţa muncii.6. Nevoia unor măsuri integrate în procesul educaţional, prin colaborarea Ministerului Educaţiei cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, precum şi cu autorităţile locale.Însă problema accesului este dublată de calitatea necorespunzătoare a actului educaţional din multe unităţi de învăţământ. Conform testelor PISA, nivelul de competenţă la citit, matematică şi ştiinţe plasează elevii de 15 ani din România pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Dintre aceştia, 44% sunt definiţi ca analfabeţi funcţional, afectând participarea viitoare a acestora la viaţa civică şi economică.O problemă specială o reprezintă învăţământul în limbile minorităţilor naţionale care sunt dezavantajate din cauza lipsei resurselor educaţionale, inclusiv a celor digitale şi a constrângerilor normative ale efectivelor de elevi de la clasă. De asemenea, discrepanţa mare a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale indică o problemă de inechitate structurală.O altă problemă importantă este şi faptul că din perspectiva ponderii studenţilor la mia de locuitori, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană.Cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanţării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE, nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest.Toate aceste probleme sunt agravate de calitatea precară a infrastructurii. De la numărul insuficient al creşelor şi grădiniţelor, la numărul mare al clădirilor şcolare fără apă curentă sau autorizare ISU, copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfăşurare a procesului educaţional.
    Existenţa acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive şi bazate pe tehnologie. Totodată, riscul ridicat de perpetuare a sărăciei şi de limitare a mobilităţii sociale este agravat de campanii de dezinformare şi de ştiri false.
    Provocările şi oportunităţile crizei sanitarePandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forţat trecerea educaţiei în mediul online şi a adus în prim-plan nevoia de a accelera o serie de reforme structurale - digitalizarea, personalizarea educaţiei, debirocratizarea, structurarea şi adecvarea curriculumului, concentrarea pe competenţe-cheie şi adaptarea la cerinţele actuale ale unei societăţi aflate în transformare accelerată. De asemenea, pandemia a făcut şi mai vizibile clivajele între diversele medii sociale. Se evidenţiază nevoia de recuperare, atât în termeni de competenţe, cât şi socioemoţional. O atenţie deosebită se va acorda măsurilor remediale şi continuării investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii digitale, a competenţelor digitale în rândul elevilor şi cadrelor didactice, precum şi în asigurarea unei educaţii pentru sănătate care să promoveze prevenţia şi să combată dezinformarea.Pierderile generate de învăţarea online sunt uriaşe şi greu de recuperat, sistemul de învăţământ nefiind pregătit pentru a susţine şcoala online, astfel încât elevii să dobândească cel puţin acelaşi nivel de competenţe pe care le oferă procesul de educaţie desfăşurat cu prezenţă fizică.Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învăţământ pe următoarele cinci paliere:1. Conectivitate generalizată2. Echipamente electronice pentru toţi beneficiarii sistemului de educaţie, adecvate nivelului de învăţământ3. Conţinut digital pentru toate disciplinele şi toate nivelurile4. Formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală5. Platforme de evaluare dedicate şi securizate
    I. Deziderate din perspectiva Proiectului România EducatăI.1. Educaţie de calitate pentru toţiSistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev şi student, începând cu educaţia timpurie şi continuând cu învăţarea pe tot parcursul vieţii. Fiecare elev şi student contează (indiferent de vârstă, de mediul socioeconomic, de nevoile speciale, de religie, de etnie etc.), iar formarea fiecăruia este esenţială pentru viitorul României. Statul oferă programe naţionale de sprijin pentru elevii şi pentru studenţii din medii dezavantajate, iar şcolile care deservesc preponderent comunităţi sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal de sprijin şi pentru activităţi de implicare a comunităţii în viaţa şcolii. Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon şcolar, părăsire timpurie a şcolii, absenteism). În acest scop, se identifică din timp situaţiile de risc şi sunt identificate instrumente flexibile pentru corectarea acestora.De asemenea, se asigură o infrastructură adecvată şi suficientă, care să respecte cel puţin un set minimal de standarde. Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul antepreşcolar până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială asigurarea personalului didactic format, astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, cu nevoi şi cu aspiraţii proprii.Se urmăreşte atingerea unui nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală. Totodată, se va pune accent pe autonomie în învăţare, pe identificarea şi gestionarea emoţiilor, pe comunicare pentru a dezvolta relaţii armonioase în familie şi societate, toleranţa şi acceptarea diversităţii culturale şi etnice. Se va încuraja creativitatea încă din faza educaţiei timpurii şi, ulterior, susţinerea unor demersuri inovative şi antreprenoriale. Beneficiarul educaţiei dobândeşte un set de competenţe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, începând cu educaţia timpurie şi continuând pe tot parcursul vieţii sale.I.2. Educaţie individualizată - diversitateEducaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi pe aspiraţiile celui care învaţă şi pe specificul fiecărei comunităţi de învăţare.Sistemul de educaţie va asigura condiţiile şi va stimula elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, coroborat cu domeniile aflate în aria lor de interes. Consilierea şi orientarea şcolară, serviciile de sprijin educaţional şi social capătă o importanţă accentuată în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar. Infrastructura educaţională trebuie să fie adecvată, oferind fiecărui elev/student şansa maximizării propriului potenţial. Pentru atingerea acestui deziderat, clasele/grupele vor fi dimensionate astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev/student. Sunt stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă, de competenţe şi de abilităţi cerute de dinamica tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi de formare continuă.Elevii şi studenţii vor beneficia de posibilitatea evaluării cunoştinţelor dobândite în afara sistemului educaţional formal. Evaluarea învăţării efective este centrată pe o logică a dezvoltării de facto a abilităţilor şi competenţelor, şi nu pe una a duratei participării formale.Se va susţine continuarea şi dezvoltarea programului şcolilor-pilot, program ce presupune şi o adaptabilitate crescută la nevoile specifice învăţământului preuniversitar cu scopul de a pune în aplicare intervenţii educaţionale inovative, proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea evaluării şi determinării potenţialului de valorificare extinsă şi de fundamentare a politicilor educaţionale la nivel naţional, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate.Tinerii vor beneficia de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activităţilor extracurriculare şi a altor forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educaţie sau către un alt traseu. Vor fi consiliaţi cu privire la alegerea parcursului educaţional în raport cu dorinţele şi capacitatea de dezvoltare profesională şi personală, în funcţie de beneficiile şi costurile fiecărei opţiuni. Astfel, rutele educaţionale vor fi flexibile şi vor asigura maximizarea potenţialului individual.Vor fi stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă ca structură, competenţe şi abilităţi cerute de dinamica tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi formare continuă.Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale va beneficia, fără discriminare, de resurse educaţionale (manuale şcolare, inclusiv digitale), umane (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), instituţionale (unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, instituţii de perfecţionare pedagogică, instituţii auxiliare şi conexe sistemului de învăţământ) şi financiare necesare pentru menţinerea şi dezvoltarea unui sistem de învăţământ propriu.I.3. Autonomie şi gândire criticăSistemul românesc de educaţie formează tineri alfabetizaţi funcţional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informaţiile teoretice cu experienţele practice. Copiii şi tinerii înţeleg rostul şcolii în formarea lor, valorizează lectura şi au capacitatea de a înţelege şi de a aplica ceea ce citesc.
    Toţi elevii au capacitatea de a înţelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educaţiei secundare. Absolvenţii acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta şi de a selecta informaţiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul tehnologiei informaticii şi a comunicării (TIC). Au capacitatea de a utiliza informaţiile în siguranţă, precum şi de a se orienta în privinţa dezvoltării şi educaţiei lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită.Cel care învaţă depăşeşte un nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală. Este autonom în învăţare, are capacitatea de a-şi autoregla învăţarea şi îşi poate identifica şi gestiona singur emoţiile, fiind capabil să comunice, astfel încât să aibă relaţii armonioase, în familie şi în societate. Întreg procesul de educaţie încurajează reflecţia şi învăţarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieţi, atât de către elevi/studenţi, cât şi de către profesori.În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi maximiza potenţialul. Investiţia în educaţia timpurie este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui om, pentru succesul său educaţional, împlinirea şi integrarea sa socială. Ea devine cu atât mai importantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate. Oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi pentru cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor.În acelaşi timp, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar sau pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor pe piaţa muncii şi în societate. O abordare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs educaţional este esenţială şi poate fi facilitată de eliminarea barierelor de acces şi participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. Se va adopta un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul educaţiei timpurii până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială formarea personalului didactic astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, nevoi şi aspiraţii proprii. Totodată se va asigura cadrul de finanţare necesar acoperirii acestor deziderate enumerate, atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile europene, respectiv din PNRR.
    I.4. Responsabilitatea şi integritatea sunt valori-cheie asumate şi exersateSistemul de educaţie formează cetăţeni responsabili faţă de societate şi faţă de mediul înconjurător. Responsabilitatea şi integritatea sunt valori care se cultivă şi respectă pe tot parcursul educaţional. Cultura integrităţii se transmite atât prin comportamente şi prin norme instituţionale, cât şi prin repere curriculare. Elevii înţeleg importanţa unor valori precum responsabilitatea, corectitudinea, transparenţa, atât prin forţa modelelor pedagogice primite prin intermediul cadrelor didactice, cât şi prin prisma informaţiilor pe care le înţeleg şi le aplică la şcoală. Şcoala formează nu doar tineri care stăpânesc şi aplică informaţiile primite, ci şi caractere umane, care îşi exersează în permanenţă integritatea, toleranţa, respectul faţă de celălalt, faţă de mediu şi faţă de societate. Sistemul de educaţie trebuie să formeze cetăţeni activi, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solidă, bazată pe valori europene.I.5. Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogicProfesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie. Societatea recunoaşte rolul şi importanţa profesorilor pentru formarea viitorilor cetăţeni. Formarea iniţială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuţia unor specialişti (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunităţii educaţionale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică şi să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în şcoală şi comunitate.Sub presiunea generată de pandemia de COVID-19, cât şi sub presiunea continuă şi din ce în ce mai rapidă a tehnologiei, pregătirea cadrelor didactice devine din ce în ce mai complexă. Competenţele transversale au devenit din ce în ce mai căutate de către angajatori, în contextul schimbării tehnologice accelerate. Competenţele digitale devin o necesitate pentru întreg personalul didactic. Pentru asigurarea integrală cu resursă umană calificată, dubla specializare a cadrelor didactice devine o prioritate.Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, toate cadrele didactice vor beneficia de sprijin, iar cele cu performanţe deosebite vor beneficia de recunoaştere.I.6. Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent, echitabil şi eficientFinanţarea educaţiei se va face în raport cu viziunea şi strategia asumate, precum şi cu performanţele înregistrate şi nevoile existente, ţinând cont de descentralizarea sistemului educaţional şi de capacitatea autorităţilor publice locale de a susţine educaţia fără a afecta calitatea acesteia.Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanţare per elev cu sistemul de finanţare per formaţiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităţilor existente. Se va asigura finanţare pentru resurse de învăţare şi pentru infrastructură educaţională, conform standardelor naţionale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanţarea asigură resursele de învăţare şi infrastructură adecvate pentru elevii/studenţii cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerinţe educaţionale speciale. Având în vedere specificul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, dispersia geografică mare, precum şi accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferenţiată semnificativ a costului standard per elev. Finanţarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel naţional. Sistemul de finanţare cuprinde mecanisme de compensare care, indiferent de algoritmul de finanţare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. Se va susţine alocarea de resurse suplimentare pentru şcolile care deservesc preponderent comunităţi minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal-suport şi activităţi de implicare a comunităţii în viaţa şcolii, prin programe europene şi bugetul naţional; pentru unităţile de învăţământ din zone vulnerabile finanţarea de bază trebuie făcută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menţinerea finanţării suplimentare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; reglementarea posibilităţii de organizare a unităţilor de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, cu personalitate juridică proprie, cu structuri în mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Pentru aceste unităţi şcolare se va oferi un coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire geografică mărită.
    I.7. Şcoli sigure şi sănătoaseSiguranţa individuală în şcoli sau în universităţi este o cerinţă de bază pentru un sistem de învăţământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educaţională, conform standardelor naţionale de igienă, siguranţă la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educaţională va fi adecvată, spaţiile educaţionale dimensionate şi dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative şi motivante de învăţare, oportunităţi de învăţare experienţială şi lucru în echipă.Sistemul educaţional va deţine infrastructura şi dotările necesare, precum şi parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanţare disponibile pentru o investiţie trainică.I.8. Sistemul de educaţie românesc este atractiv şi valorifică oportunităţile de colaborare internaţionalăProgramele de mobilitate sunt o componentă esenţială pentru toate nivelurile de învăţământ, atât pentru elevi şi pentru studenţi, cât şi pentru profesori, cercetători şi personalul administrativ. Se creează fluxuri de mobilitate echilibrate, atât din perspectiva celor care studiază în afara graniţelor (outgoing), cât şi pentru reprezentanţii comunităţilor academice şi şcolare proveniţi din alte ţări (incoming), inclusiv prin susţinerea adecvată a celor care provin din grupuri dezavantajate sau subreprezentate.Parteneriatele interinstituţionale internaţionale permit organizarea de programe în cotutelă, cu precădere în cadrul Universităţilor Europene. În învăţământul superior, este stimulată organizarea programelor de masterat atât în limba română, cât şi în limbi de circulaţie internaţională. Dezvoltarea curriculară se bazează pe evoluţiile ştiinţifice, diversitatea culturală, tendinţele din mediul internaţional şi cerinţele mediului socio-economic naţional.Colaborările internaţionale, accesarea fondurilor europene şi organizarea în clustere care cuprind universităţi, institute de cercetare şi companii private sunt utilizate ca oportunităţi de generare a inovării şi a progresului ştiinţific. În acest context, se va acorda o atenţie deosebită şi pentru mărirea fondurilor pentru proiecte şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti.I.9. Managementul educaţional este unul profesionist şi bazat pe responsabilitateFuncţionarea performantă a unui sistem modern de învăţământ este susţinută printr-un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze şi să ofere feedback politicilor publice din educaţie în toate unităţile de învăţământ. Implicarea părinţilor, a asociaţiilor de elevi şi studenţi, a partenerilor sociali şi a sectorului privat în decizii poate contribui la profesionalizarea managementului educaţional şi promovarea unei guvernanţe orientate spre integritate, calitate şi echitate. Se va susţine organizarea de programe de formare iniţială şi continuă pentru managerii din educaţie, programe de sprijin în derularea activităţii şi selectarea managementului prin concursuri corecte şi periodic organizate.Se va finaliza concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de conducere din unităţile de învăţământ, organizat exclusiv pe baza criteriilor de competenţă şi se va avea în vedere organizarea unor sesiuni de concurs pentru ocuparea tuturor funcţiilor de conducere, de îndrumare şi control din sistemul de învăţământ preuniversitar.Profesionalizarea managementului şcolar este o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură calitatea actului educaţional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învăţământului. Managerul sau directorul şcolii trebuie să deţină un set complex de competenţe în management organizaţional, recrutarea, selecţia şi managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare şi logistice, comunicare organizaţională şi relaţională, managementul conflictelor şi nu numai.Profesionalizarea managementului şcolar şi depolitizarea şcolii sunt două elemente centrale care vor asigura autonomia performantă a unităţii de învăţământ.I.10.
    Colaborare şi stabilitate pentru un sistem de educaţie rezilientRezilienţa va fi asigurată atât la nivelul întregului sistem educaţional, cât şi la nivel individual (părinţi, elevi, profesori etc.). Pe ambele niveluri, rezilienţa va urmări capacitatea de adaptare la contexte de criză sau de incertitudine.Direcţiile prioritare de acţiune vor fi stabilitatea cadrului normativ şi predictibilitatea proceselor de reformă, dar şi includerea în documentele strategice şi de planificare a unor măsuri concrete de răspuns rapid şi de adaptare în contexte de criză.Vor fi, de asemenea, identificate măsuri specifice de sprijin pentru şcolile dezavantajate, astfel încât să fie reduse decalajele dintre şcoli, pentru ca toţi copiii să aibă acces la un învăţământ de calitate. O altă valoare asumată, în acest sens, este colaborarea tuturor părţilor implicate, pentru a crea un cadru care favorizează adaptabilitatea şi rezilienţa, în care predictibilitatea parcursurilor educaţionale să genereze încrederea societăţii, în ansamblu. Un sistem rezilient este unul predictibil si adaptabil, în care schimbările sunt fundamentate pe date colectate periodic.
    II. Obiective strategice în educaţieProgramul de guvernare va continua implementarea Proiectului „România Educată“.Pentru operaţionalizarea acestui proiect, Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării, complementar cu finanţarea asigurată prin PNRR, sub tutela Proiectului „România Educată“.Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:II.1. Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze atât preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar. Implementarea unor politici meritocratice de salarizare; Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- şi interdisciplinare;II.2. Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;II.3. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;II.4.
    Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: WiFi-Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;
    II.5. Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;II.6. Generalizarea etapizată a programelor „masă caldă la şcoală“ şi „şcoală după şcoală“ şi promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au acelaşi obiectiv şi acelaşi grup-ţintă;II.7. Finanţarea unui program de suport educaţional, prin practica pedagogică a studenţilor de la facultăţile de limbă română în şcolile şi comunităţile minorităţilor naţionale;II.8. Finanţarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale (inclusiv carte digitală);II.9. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;II.10. Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;
    II.11. Regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socioeconomice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;II.12. Guvernul României va adopta şi implementa o strategie naţională pentru creşterea gradului de cunoaştere a limbii române de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale. Se au în vedere următoarele direcţii de acţiune: aplicarea prevederilor Legii educaţiei naţionale în privinţa predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităţilor naţionale, finanţarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române şi finanţarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale;II.13. Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional Realizarea unui Registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar - Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior - Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de evidenţă al salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu baza de date a evidenţei populaţiei.
    III. Obiective specifice în învăţământul preuniversitar - echitate şi calitateIII.1. Configurarea unui Program naţional integrata) Programul naţional privind achiziţia de laptopuri sau tablete cu abonament la internet având ca scop dotarea elevilor şi a studenţilor, prin raportare la criterii sociale, precum şi a cadrelor didactice, care nu au beneficiat anterior de mijloace electronice cu acces la internet, în scopul realizării proceselor de predare-învăţare - evaluare în format on-line, cât şi pentru utilizarea mijloacelor educaţionale bazate pe tehnologiile digitale sau pentru colaborarea interdisciplinară.b) Programul naţional pentru conectarea şcolilor la internet având ca scop conectarea la internet a tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, cu precădere a unităţilor de învăţământ preuniversitar din localităţi situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum şi a celor din zone izolate şi/sau defavorizate, care nu au o conexiune performantă la internet. Consolidarea capacităţii structurilor subordonate sau în coordonare ale Ministerului Educaţiei de a realiza, în termeni obiectivi, conectarea la Reţeaua Europeană de Educaţie şi Cercetare GEANT şi la serviciile conexe (Eduroam, Edugain etc.) a tuturor unităţilor de învăţământ şi de cercetare, precum şi concentrarea la nivelul acestor structuri a tuturor resurselor necesare inclusiv a celor administrate de alte entităţi şi care sunt utilizate de sistemul de educaţie.c) Program privind digitalizarea resurselor educaţionale având ca scop realizarea unui sistem integrat de eLearning bazat pe o platformă open-source (de exemplu Moodle), cu facilităţi de videoconferinţă incluse. Se va înfiinţa „Platforma naţională digitală a educaţiei“ care conţine atât manualele în format digital, catalogul virtual, dar şi alte resurse de învăţare şi posibilităţi de evaluare. Platforma va include facilităţi pentru managementul documentelor de studii şi cel al unităţilor de învăţământ.d) Programul naţional de învăţământ TVR Educaţional - acces gratuit la educaţie pentru toţi elevii din România având ca scop realizarea unei Platforme educaţionale digitale multimedia şi a unei Biblioteci virtuale multimedia, în colaborare cu Televiziunea Română, destinate elevilor, cadrelor didactice şi familiei, inclusiv celor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, de tip „Netflix educaţional românesc“.e) Realizarea şi finanţarea unui Program naţional de ore remediale, destinat tuturor copiilor din România având ca scop evaluarea rapidă a fiecărui elev şi realizarea de ore remediale finanţate care să vizeze fiecare elev.f) Programul naţional de sprijin al elevilor având ca scop stimularea performanţei şi participării la procesul educaţional al tuturor elevilor din România, indiferent de statutul lor socio-economic. Prin acest program propunem relaxarea criteriilor privind eligibilitatea pentru bursa de ajutor social, astfel încât fiecare elev care provine dintr-o familie în care părinţii sau tutorii legali au salariul minim pe economie va putea fi eligibil pentru acest tip de bursă, astfel încât numărul elevilor care pot să beneficieze de burse sociale să crească, până la dublarea numărului de beneficiari.g) Programul naţional de sprijin „Şcoala de Spital“ având ca scop sprijinirea elevilor care sunt înscrişi la şcoala de spital.h) Programul naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ având ca scop asimilarea culturii prin acordarea unui voucher de 250 lei/an, care poate acoperi servicii/bunuri culturale.i) Realizarea manualelor în limbile minorităţilor naţionale în vederea acoperirii deficitului existent.
    j) Implementarea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul“
    III.2. Educaţia timpurie - acces pentru toţi copiii în creşe şi grădiniţea) Finalizarea procesului de preluare din perspectivă conceptuală şi metodologică a creşelor în sistemul naţional de învăţământ, concomitent cu creşterea capacităţii de cuprindere în învăţământul antepreşcolar a copiilor cu vârste între 0-3 ani;b) Asigurarea finanţării per antepreşcolar, conform prevederilor legale;c) Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 şi 3 ani în învăţământul preşcolar, până în anul 2025;d) Revizuirea standardelor specifice de asigurare a calităţii educaţiei timpurii, inclusiv cele privind spaţiul educaţional, dotările, activitatea psihopedagogică şi activităţile-suport;e)
    Dezvoltarea şi actualizarea standardelor de pregătire şi a standardelor ocupaţionale pentru personalul din educaţia timpurie;
    f) Actualizarea cadrului normativ privind construcţiile cu scop educaţional, precum şi proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcţia de creşe şi grădiniţe, în colaborare cu Ordinul Naţional al Arhitecţilor;g) Acordarea creditului fiscal pentru copiii înscrişi la creşe şi grădiniţe astfel încât angajatorii să aibă posibilitatea de a acoperi parţial costurile de creşă şi grădiniţă ale angajaţilor în schimbul unor deduceri de impozit.
    III.3. Învăţământ primar şi secundar - servicii educaţionale de calitate pentru toţi eleviia) Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă;b) Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;c) Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcţional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform rezultatelor obţinute la testele PISA;
    d) Dezvoltarea programelor „şcoală după şcoală“ în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite, inclusiv prin acordarea unei majorări cu 25%-30% a salariului de bază, pentru desfăşurarea activităţii în program prelungit, în situaţia în care orele din cadrul programului prelungit nu intră în norma didactică;e) Oferirea serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii, prin crearea cadrului legal care să permită angajarea în şcoală a consilierilor şcolari, logopezilor, asistenţilor sociali şi profesorilor de sprijin;f) Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conţinuturilor pe profilul celui care învaţă, pe competenţele-cheie şi pe maximizarea potenţialului fiecărui copil;g) Valorificarea evaluărilor naţionale şi a evaluărilor curente, în vederea realizării intervenţiilor remediale pentru asigurarea progresului şcolar;h) Standardizarea evaluării la fiecare disciplină şi an de studiu şi digitalizarea evaluărilor şi examenelor naţionale;i) Introducerea portofoliului educaţional digital pentru actualizarea şi monitorizarea permanentă a parcursului educaţional al fiecărui copil şi identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activităţii extraşcolare;j) Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (exemplu, identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa;
    k) Reconfigurarea ciclurilor de învăţământ astfel încât toate traseele educaţionale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;l) Realizarea reţelei şcolilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate şi a dezvoltării unor programe educaţionale inovative;m) Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (exemplu, certificări informatică, limbi străine);n) Creşterea calităţii învăţământului în mediul rural prin încurajarea procesului de realizare a consorţiilor şcolare;o) Renunţarea treptată la sistemul de predare simultană;p) Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară şi pentru integrarea tehnologiei în procesul educaţional;q)
    Creşterea alocării de fonduri pentru proiectele şcolare şi comunitare menite să promoveze interculturalitatea şi diversitatea etnică, ca resurse şi valori ale societăţii româneşti, inclusiv prin includerea istoriei minorităţilor etnice în manualele şi programele de istorie;
    r) Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie va înfiinţa, în structura acestuia, un birou de coordonare ştiinţifică a elaborării şi revizuirii periodice a curriculei, coordonare a evaluării manualelor şcolare şi auxiliarelor didactice, precum şi coordonare ştiinţifică şi profesională a sistemului de evaluare şi examinare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale şi, conform art. 45 alin. (16), va înfiinţa la Miercurea-Ciuc un birou de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale;s) Se va susţine dezvoltarea activităţilor centrelor de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale şi a diversificării programelor de formare a acestora şi se vor asigura manuale şcolare, inclusiv cele digitale la toate disciplinele pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, începând cu anul şcolar 2022/2023;ş) Examenul de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a şi, ulterior, bacalaureatul la limba şi literatura română se vor organiza conform programei şcolare speciale în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale.
    III.4. Învăţământ profesional şi vocaţional - rute profesionale şi vocaţionale pentru o societate emergentăa) Dezvoltarea rutelor de educaţie profesională în regim dual la nivel secundar şi terţiar;b) Extinderea programelor de tip dual până la cel puţin 30% din totalul programelor de educaţie profesională;
    c) Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii;d) Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învăţământul profesional şi dual, din surse europene/guvernamentale, prin crearea cadrului legal care să permită cumulul mai multor burse cu bursa profesională;e) Dezvoltarea centrelor/campusurilor pentru învăţământ dual, corelată cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă;f) Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor la un nivel superior de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate;g) Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă şi creşterea numărului de grupe din clase în învăţământul tehnologic, vocaţional, profesional, de artă şi sportiv.
    III.5. Cariera didactică - profesionişti în educaţiea) Regândirea sistemului de formare iniţială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică şi extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;
    b) Creşterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice şi diversificarea contextelor de formare;c) Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situaţiilor de risc de abandon şcolar şi utilizarea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;d) Formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă;e) Realizarea profilului de competenţe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învăţământ;f) Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calităţii procesului educaţional;g) Salarizarea atractivă diferenţiată pe criterii de performanţă prin implementarea Legii nr. 153/2017, mărind salariile profesorilor. Este esenţială identificarea unei soluţii pentru a creşte salariile profesorilor, în special ale profesorilor debutanţi;h) Introducerea unui fond de premiere de 2% din bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor/instituţiilor de învăţământ pentru salariaţii cu rezultate deosebite prin decizia consiliului de administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ;i) Includerea în formarea iniţială a cadrelor didactice a unui modul special pentru însuşirea competenţelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele didactice din educaţia timpurie şi învăţământul primar;j) Susţinerea şi extinderea dublei specializări în formarea iniţială a cadrelor didactice.
    III.6. Managementul unităţilor de învăţământ - profesionalizarea) Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master şi la resurse de calitate pentru directorii unităţilor de învăţământ şi pentru aspiranţii la cariera managerială;b) Creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ atât în privinţa resursei umane, curriculumului la decizia elevului/ şcolii/comunităţii, cât şi a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;c) Digitalizarea proceselor de management şi administrative la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar;
    d) Construirea unui sistem de Big Data şi inteligenţă artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educaţie şi să realizeze previziuni;e) Susţinerea financiară a autorităţilor locale pentru rezolvarea integrală a situaţiilor unităţilor de învăţământ cu toalete în curte, fără acces la apă şi canalizare sau fără internet;f) Identificarea şi reabilitarea şcolilor cu risc seismic sau cu vulnerabilităţi care afectează semnificativ procesul educaţional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.);g) Regândirea modului de organizare a concursului pentru managementul şcolar, în acord cu descentralizarea şi cu reforma administrativă, pentru a fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ;h) Dezvoltarea unor instrumente de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali (precum reprezentanţii elevilor, părinţilor, sindicatelor şi ai mediului privat).
    III.7. Infrastructura şcolară - siguranţă şi calitatea) Construirea de creşe şi grădiniţe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta de 0-6 ani;
    b) Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură care să faciliteze personalizarea educaţiei pentru nevoile elevilor - inclusiv prin utilizarea opţiunilor de digitalizare a resurselor învăţării;c) Dezvoltarea infrastructurii şcolare şi asigurarea dotărilor necesare pentru realizarea incluziunii copiilor cu CES în învăţământul de masă;d) Elaborarea unui proiect naţional de reabilitare şi extindere a reţelei de şcoli gimnaziale, şcoli profesionale şi licee;e) Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare didactice;f) Construcţia şi dezvoltarea de campusuri şcolare, inclusiv pentru învăţământ dual;g) Construirea de internate/cămine;h)
    Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea şi asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învăţământul preuniversitar;
    j) Construirea de terenuri şi săli de sport pentru unităţile de învăţământ din zona educaţiei timpurii, precum şi pentru cele din ciclul primar, gimnazial şi liceal pentru a favoriza suplimentarea numărului de ore de educaţie fizică şi sport, având ca obiectiv maximal introducerea în planurile-cadru a unei ore de educaţie fizică, zilnic;k) Promovarea unui program eficient şi transparent de finanţare a internatelor şcolare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele de personal;l) Extinderea infrastructurii, având ca obiectiv înfiinţarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde şcolile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepţiilor cu privire la depăşirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii/consolidării legislaţiei actuale;m) Achiziţia de autobuze/microbuze şcolare corect corelată cu specificul şi necesarul unităţilor şcolare.
    IV. Învăţământ superior - performanţă, etică şi integritateIV.1.
    Reforma universităţilor - performanţă, acces echitabil, antreprenoriat, autonomie şi adaptare la cerinţele mediului socioeconomica) Actualizarea modului de finanţare a universităţilor în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare naţională, cu misiunea asumată şi cu performanţa asociată obiectivelor strategice. Principiul de bază este că finanţarea trebuie să urmeze performanţa şi interesele strategice ale României;b) Aplicarea principiului autonomiei universitare inclusiv în ceea ce priveşte aspectele de management şi administrative, în consonanţă cu prevederile Constituţiei României, ale legii şi cu valorile exprimate la nivel european de EUA, precum şi cu asumarea răspunderii publice;c) Consolidarea autonomiei financiare a universităţilor, prin îmbunătăţirea/completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării soldurilor, finanţării de bază şi veniturilor proprii, pentru susţinerea activităţilor didactice şi de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creşterea răspunderii publice a universităţilor faţă de transparenţa decizională şi financiară a acestora;d) Utilizarea eficientă a resurselor pentru creşterea competitivităţii în plan internaţional, prin încurajarea creării de consorţii universitare performante de tipul universităţilor metropolitane (modelul francez), care să asigure şi o cooperare intensificată între universităţi şi institute de cercetare;e) Promovarea unor politici publice care să încurajeze înfiinţarea de către universităţi a programelor de studii interdisciplinare (artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences), corelate cu cererile de pe piaţa forţei de muncă;f) Continuarea implementării masteratului didactic, pentru a avea o resursă umană bine pregătită şi adaptată prin aplicarea unor tehnici pedagogice inovative;g) Abordarea formării iniţiale pentru cariera didactică într-o nouă paradigmă pentru a asigura posibilitatea unor trasee multiple de acces în carieră;
    h) Reintroducerea dublelor specializări la nivel de licenţă;i) Dezvoltarea colegiilor terţiare nonuniversitare, cu precădere în domenii deficitare pe piaţa muncii, anticipând nevoile angajatorilor;j) Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea în universităţi de rute diferenţiate de carieră pentru cercetători şi cadre didactice: posturi exclusiv didactice, posturi exclusiv de cercetare şi posturi mixte;k) Stabilirea unui cuantum minim pentru bursele studenţeşti;l) Consolidarea participării studenţilor în luarea deciziilor;m) Reorganizarea şi eficientizarea activităţii tuturor organismelor consultative sau instituţiilor aflate în coordonarea/relaţii de colaborare cu ME: CNATDCU, CNFIS, CNSPIS, ANC, ARACIS etc.;n)
    Asigurarea unei finanţări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social;
    o) Aplicarea unitară a legislaţiei specifice în vigoare pentru universităţile de stat multiculturale;p) Asigurarea cadrului legal pentru plata finanţării per capita pentru universităţile acreditate, cu predare în limba minorităţilor naţionale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituţii de învăţământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorităţii respective;q) Încurajarea instituţiilor de învăţământ superior pentru a elabora propriile strategii în ceea ce priveşte dimensiunea socială;r) Sprijinirea coagulării universităţilor în vederea realizării unor instituţii de învăţământ superior din ce în ce mai competitive la nivel european şi internaţional;s) Întărirea serviciilor de consiliere pentru studenţi, care să vizeze inclusiv aspecte legate de provocările psihologice care pot să apară pe parcursul studiilor universitare, inclusiv prin asigurarea a cel puţin un consilier la 1.000 de studenţi şi a unei finanţări adecvate;t) Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru persoanele cu dizabilităţi, prin adaptarea infrastructurii, a materialelor de studiu, a metodelor pedagogice şi furnizarea de servicii dedicate;
    u) Stabilirea valorii bursei minime astfel încât să acopere cheltuielile de cazare, pentru masă, materiale de studii pentru fiecare student;v) Creşterea cu minimum 100% a subvenţiei cămine cantine pentru studenţii cazaţi în căminele universităţilor, pentru a compensa creşterea costurilor la utilităţi;w) Acordarea subvenţiilor necesare pentru accesul studenţilor la manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, beneficiind de reduceri din costul biletelor;x) Reevaluarea programelor de sprijin pentru studenţi în vederea achiziţionării de echipamente electronice;y) Continuarea acordării de locuri speciale absolvenţilor de liceu cu domiciliul în mediul rural, de etnie rromă;z) Asigurarea asistenţei medicale gratuite pentru studenţi în campusul universitar, cu creşterea vârstei de acces la servicii medicale gratuite până la 35 de ani;aa) Participarea studenţilor în proporţie de 25% în senatul universităţii, consiliul facultăţii, comisia de etică, de asigurare a calităţii;bb) Sprijinirea structurilor asociative studenţeşti;cc) Transparentizarea activităţilor didactice, de cercetare, dar şi a celor specifice managementului şi administraţiei, prin publicarea informaţiilor relevante pe site-ul de internet al instituţiei;dd) Includerea indicatorilor care vizează respectarea valorilor fundamentale în procesul de evaluare externă a calităţii;ee) Flexibilizarea legislaţiei fiscale care să încurajeze universităţile să dezvolte firme de tip start-up, spin-odd spin-out, precum şi alte tipuri de entităţi prin care să ofere servicii societăţii;ff) Crearea cadrului legal pentru sprijinirea dimensiunii antreprenoriale a universităţii;gg) Preluarea de către universităţi a unor foste tabere şcolare şi universitare care să fie puse la dispoziţia studenţilor.
    IV.2. Internaţionalizarea învăţământului superior - creşterea competitivităţii şi compatibilizarea cu universităţile europenea) Susţinerea universităţilor româneşti membre ale unor reţele de universităţi europene prin alinierea practicilor administrative la cele recomandate la nivel european, pentru a facilita realizarea obiectivelor;b) Simplificarea procedurilor de admitere şi înmatriculare a studenţilor străini, prin generalizarea preadmiterii condiţionate şi susţinerea optimizării timpului de obţinere a vizei de studiu;c) Dezvoltarea dimensiunii internaţionale a învăţământului terţiar şi atingerea unui nivel de participare în programe de mobilităţi pentru minimum 20% dintre studenţii înmatriculaţi în programe de licenţă şi master şi 80% dintre doctoranzi;d) Dezvoltarea activităţilor-suport pentru susţinerea universităţilor româneşti în vederea implementării cadrului legal care reglementează diplomele duble/joint degree. Cele 10 universităţi româneşti deja integrate în reţelele universităţilor europene vor putea elibera diplome joint degree, valorificânduşi astfel internaţional expertiza şi potenţialul academic, pentru atingerea obiectivelor asumate în proiectele câştigate prin competiţie europeană;e) Actualizarea cadrului legal aplicabil calificărilor şi standardelor ocupaţionale, precum şi evaluării calităţii în învăţământul superior. Pentru a avea un învăţământ superior flexibil şi adaptat la nevoile societăţii, în plan intern şi internaţional se vor susţine prioritar învăţământul dual, dubla specializare, procesul de lifelong learning, focalizarea pe learning outcomes.IV.3.
    Consolidarea performanţei cercetării universitare - etică şi integritatea) Dezvoltarea cercetării în universităţi prin finanţarea acestora în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI);b) Continuarea şi creşterea finanţării cercetării ştiinţifice din universităţi în cadrul finanţării de bază. În acest fel se va susţine dezvoltarea activităţilor CDI în universităţile publice, crescând performanţa şi vizibilitatea cercetării româneşti în plan internaţional;c) Sprijinirea universităţilor în vederea preluării unor institute de cercetare;d) Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru a dezvolta programe de studii şi activităţi de cercetare relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă SDG, precum şi a altor activităţi conexe;e) Finalizarea evaluării şi reforma şcolilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calităţii procesului educaţional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creşterea performanţei şcolilor doctorale, în condiţii de transparenţă, etică şi integritate academică;f) Elaborarea şi asumarea unei strategii proprii de etică şi integritate la nivelul fiecărei instituţii organizatoare de studii universitare de doctorat.
    IV.4. Calitate, flexibilitate şi inovare, centrate pe student şi adaptate la cerinţele impuse de progresul tehnologica) Dezvoltarea unei strategii naţionale cu privire la învăţarea şi predarea inovativă, de înaltă calitate şi centrată pe student, bazată pe date valide, colectate consecvent, şi analize şi cercetări specifice domeniului;b) Crearea cadrului legal pentru realizarea de programe de studii în format modular şi acordarea de microcredite, cu adaptarea corespunzătoare a sistemului de evaluare externă a calităţii;c) Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru a implementa metode inovative şi de înaltă calitate de învăţare şi predare, centrate pe student, care utilizează inclusiv instrumentele puse la dispoziţie de digitalizare, abordări inter- şi multidisciplinare, învăţarea şi predarea bazate pe cercetare, utilizarea informaţiilor analitice despre învăţare, a resurselor de învăţare deschise etc.;d) Valorizarea cadrelor didactice care au rezultate deosebite în activitatea de învăţare şi predare, prin acordarea de recunoaştere, retribuire adecvată şi progres în carieră;e) Furnizarea unor programe de formare pedagogică adecvate pentru cadrele didactice din învăţământul superior şi introducerea obligativităţii parcurgerii acestora în vederea progresului în carieră;f) Stimularea instituţiilor de învăţământ superior pentru includerea în curriculumul universitar a competenţelor viitorului: competenţe digitale, gândirea critică şi inovativă, rezolvarea de probleme, inteligenţă emoţională, lucrul în echipă, comunicare, rezilienţă, spirit antreprenorial şi de leadership;g)
    Revizuirea programelor de studii printr-un demers bazat pe rezultatele învăţării şi corelarea acestora cu competenţele cerute de piaţa muncii;
    h) Flexibilizarea departamentelor pentru pregătirea personalului didactic, în sensul de a putea organiza cursuri la maximum două discipline opţionale în profilul universităţii respective.
    V. Măsuri pentru perioada de pandemie cu SARSCoV-21. Asigurarea condiţiilor necesare prezenţei fizice în şcoli este prioritară, punând în aplicare toate măsurile care ţin de crearea condiţiilor igienico-sanitare la nivelul unităţilor de învăţământ (materialele şi echipamente sanitare, igienizări de spaţii şcolare, extinderea spaţiilor de învăţământ existente, transport gratuit etc.).2. Creşterea gradului de vaccinare în unităţi/instituţii de învăţământ, inclusiv prin susţinerea campaniilor de vaccinare în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate instituţiile/ autorităţile cu atribuţii în domeniu.3. Realizarea unui „Abecedar Sanitar“, care include măsuri cu impact imediat pentru asigurarea unui mediu sănătos în şcoli pe perioada pandemiei.4.
    Descentralizarea deciziilor privind modul de desfăşurare a activităţilor în unităţile de învăţământ la nivelul consiliului de administraţie al şcolii, cu avizul autorităţilor sanitare, al inspectoratului şcolar şi autorităţilor administraţiei publice locale.
    5. Asigurarea egalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie pentru toţi elevii din ţară, indiferent de mediul de provenienţă, pentru a nu adânci decalajele în pregătirea acestora: conectarea şcolilor la internet, asigurarea infrastructurii necesare unui învăţământ online sau hibrid corespunzător, dotarea elevilor şi a cadrelor didactice care nu dispun de aparatura necesară, aplicarea unor programe remediale pentru elevi, susţinerea cadrelor didactice pentru a urma programe de formare atât în ceea ce priveşte predarea online, crearea de cursuri online, cât şi pentru gestionarea unor probleme cu care se confruntă elevii lor (bullying, anxietate, depresie, ş.a.), intensificarea activităţilor de consiliere şi orientare şcolară.6. Testarea elevilor, personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic trebuie realizată periodic.
    MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALEIntroducereModernizarea marilor sisteme publice, creşterea veniturilor, stimularea natalităţii şi protejarea categoriilor vulnerabile social sunt patru direcţii strategice prioritare pe care Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) trebuie să le urmărească prin politicile pe care le susţine.În acest context, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are ca priorităţi: modernizarea sistemului de pensii şi de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenţei sociale prin investiţii în infrastructură şi servicii integrate, încurajarea natalităţii, creşterea ocupării şi accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătăţirea serviciilor publice.– Modernizarea sistemului de pensii va urmări:a) Digitalizarea/evaluarea dosarelor de pensii;b)
    O legislaţie modernă care să aducă echitate, sustenabilitate şi reducerea discrepanţelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfăşurat activităţi similare şi au avut contribuţii similare la sistemul de pensii;
    c) Recalcularea pensiilor, în vederea eliminării inechităţilor.
    – Modernizarea salarizării în sectorul public urmăreşte eliminarea inechităţilor şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei.– Modernizarea sistemului de asistenţă socială presupune trecerea de la un serviciu de asistenţă socială care se bazează pe alocări financiare insuficiente în raport cu nevoile şi problemele concrete ale categoriilor vulnerabile către servicii sociale integrate.Integrarea intervenţiilor la nivel de comunitate trebuie gândită împreună cu introducerea venitului minim de incluziune (VMI).Prin PNRR, România va putea dezvolta o infrastructură socială destinată copiilor care trăiesc în sărăcie, prin înfiinţarea unor centre de zi, precum şi pe cea destinată altor categorii vulnerabile.– În domeniul creşterii ocupării eforturile trebuie canalizate pe pregătirea şi calificarea forţei de muncă; digitalizare şi flexibilizare, precum şi pe creşterea ocupării persoanelor dependente de ajutorul social, integrare şi sprijin pentru şomeri, dar şi încadrarea persoanelor cu dizabilităţi.– În ceea ce priveşte digitalizarea instituţiilor, aceasta trebuie realizată în toate domeniile de activitate şi la toate palierele de interacţiune cu cetăţeanul, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic existent, precum şi transferul în format electronic al tuturor serviciilor oferite de instituţiile din subordinea/aflate în coordonarea ministerului.
    I. Politici corecte şi eficiente vizând pensiileObiective propuse sunt:I.1. Digitalizarea/Evaluarea dosarelor de pensii;I.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii nr. 127/2019 (în termen de 120 de zile), ţinând cont de condiţionalităţile de modernizare asumate prin PNRR şi negocierile cu Comisia Europeană; recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea nr. 127/2019, în vederea eliminării inechităţilor din sistem.I.3. Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei şi creşterea indemnizaţiei sociale minime de la 800 lei la 1.000 lei, de la 1 ianuarie 2022; susţinerea pensionarilor cu venituri reduse pentru a depăşi perioada de iarnă a anului 2022.I.4. Recalcularea pensiilorLegislaţia din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au ca temei principiul contributivităţii.Susţinem aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie, sens în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităţilor şi reducerea decalajelor.Modernizarea sistemului de pensii va cuprinde:I.1. Digitalizarea/Evaluarea dosarelor de pensiiMăsuri propuse:– Transpunerea tuturor dosarelor de pensii din format letric în format electronic;– Creşterea capacităţii caselor de pensii în folosirea tehnologiei pentru rezolvarea solicitărilor pensionarilor;– Întărirea capacităţii de comunicare/răspuns la solicitările de informaţii ale beneficiarilor prin folosirea informaţiei în sistem digital;– Eficientizarea prin digitalizare a activităţii caselor de pensii şi evaluarea tuturor dosarelor de pensii în perspectiva recalculării pensiei.I.2. Recalcularea pensiilorMăsuri propuse:– Stabilirea noului cuantum al pensiilorCa urmare a aplicării acestor măsuri vor fi consolidate în continuare abilităţile de management la nivelul conducerii caselor de pensii, prin fixarea unor indicatori clari de performanţă pentru toate casele de pensii.De asemenea, va creşte nivelul de informare a pensionarilor şi accesul acestora la dosarele de pensii în format digital, ca parte a programului de furnizare a serviciilor destinate pensionarilor indiferent de locul de reşedinţă.
    În ceea ce priveşte răspunsul la aşteptările de prelungire a vieţii active şi de creştere a cuantumului pensiei, este în curs de adoptare cadrul legal care să permită opţiunea persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare să rămână active după vârsta legală de pensionare.Referitor la pensiile private, principalele măsuri urmărite sunt:
    – Creşterea contribuţiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor, până la 4,75% în 2024;– Promovarea unor soluţii legislative pentru dezvoltarea sistemului de pensii private;– Promovarea cadrului legal care vizează organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private (proiect de lege privind plata pensiilor private);– Flexibilizarea şi dezvoltarea legislaţiei privind pensiile facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative şi crearea de noi produse de acest tip.În ceea ce priveşte cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivităţii, cu respectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
    II. Modernizarea sistemului de salarizareModernizarea salarizării în sectorul public urmăreşte eliminarea inechităţilor şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei.Obiectivele propuse sunt:II.1. Eliminarea discrepanţelor salariale din sistemul bugetar;II.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii nr. 153/2017, ţinând cont de condiţionalităţile de modernizare asumate prin PNRR şi negocierile cu CE, care va fi anunţat în termen de 120 de zile;II.3. Instituirea unui sistem de stimulare a performanţei.Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil şi unitar în sectorul publicObiectivul modernizării salarizării în sectorul public constă în demararea unei ample evaluări a criteriilor care stau la baza salarizării în sistem, ca o condiţie esenţială a îmbunătăţirii cadrului legislativ (Legea nr. 153/2017). În acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare corelări între muncă şi nivelul de salarizare din sistemul public.Se vor desfăşura următoarele acţiuni specifice:(1) Realizarea unei evaluări globale a impactului legislaţiei privind salarizarea din sectorul bugetar;(2) Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice.Măsuri propuse:– 
    Se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ţinând cont de condiţionalităţile asumate prin PNRR şi negocierile cu CE;
    – Acordarea unui spor de performanţă lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege;– Creşterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022;– Limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maximum 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim;– Negocieri cu sindicatele şi patronatele în vederea stabilirii unui mecanism predictibil de creştere a salariului minim pe economie.
    Alte măsuri:– clarificarea legislaţiei în privinţa telemuncii şi a muncii de la domiciliu, prin dialog cu patronatele şi sindicatele, pentru introducerea dreptului la deconectare;– modificarea Codului muncii prin integrarea noilor realităţi ale pieţei muncii în contextul digitalizării şi transformării relaţiilor de muncă (telemuncă, program flexibil etc.);
    – îmbunătăţirea Legii dialogului social, a legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă.
    III. Modernizarea sistemului de asistenţă socialăRomânia încă nu reuşeşte să ajute cu adevărat persoanele vulnerabile din comunităţi rurale, marginalizate, sărace. Sistemul naţional de asistenţă socială a mutat responsabilitatea serviciilor sociale asupra primăriilor, dar multe primării din mediul rural nu au asistenţi sociali calificaţi şi nu oferă aceste servicii (îngrijiri la domiciliu, consiliere, cantine, centre de zi etc.); angajaţii din domeniul asistenţei sociale, educaţie şi sănătate sunt puţini (dacă există din toate cele trei domenii) şi lucrează separat, fără un management de caz adecvat.Peste 830.000 de persoane cu dizabilităţi şi aproximativ 70.000 de copii cu nevoi speciale au nevoie de servicii adaptate nevoilor lor şi familiilor în comunităţile în care trăiesc. Serviciile de tip centre de zi şi respiro au fost identificate ca fiind o necesitate fundamentală, având un impact pozitiv asupra calităţii vieţii familiilor persoanelor cu dizabilităţi şi un rol semnificativ în prevenirea instituţionalizării.În acest moment, 49.765 de copii din sistemul de protecţie au dreptul la un cămin şi la o familie, capabilă să le ofere securitate şi îngrijire. Pentru aceştia trebuie asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire şi un proces de adopţie ce urmăreşte interesul superior al fiecărui copil. Timpul petrecut în sistemul de protecţie trebuie redus substanţial. De asemenea, este necesar ca tinerii care părăsesc sistemul de protecţie să fie însoţiţi de măsuri de sprijin şi de încurajare a abilităţilor de viaţă independentă.În domeniul asistenţei sociale, obiectivul este ca finanţarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistenţă socială, iar abordarea să fie personalizată şi integrată în funcţie de profilul beneficiarului: acesta este preluat de specialiştii sistemului de protecţie socială care îi vor oferi toată paleta de servicii şi beneficii sociale, dar şi consiliere şi mediere pentru piaţa muncii (în prezent, aproximativ 286.000 de şomeri) sau pentru pensionare (în prezent, 4,9 milioane de pensionari).MMSS va elabora, de asemenea, proiectul de lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, care vizează asigurarea eficienţei în finanţarea serviciilor de îngrijire pe termen lung, îmbunătăţirea sistemului actual de asistenţă socială a persoanelor vârstnice, în special a sistemului de servicii de îngrijire pe termen lung, dezvoltarea unui program de îngrijire pe termen lung şi implementarea politicilor publice pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.Este imperativ ca fondurile europene pe care România le are la dispoziţie să fie valorificate în sensul dezvoltării serviciilor sociale şi asigurării accesului oamenilor la acestea.Măsuri propuse:– 
    Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă;
    – Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăţi asistenţa socială şi de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislaţiei în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real şi adecvat familiilor vulnerabile, în condiţii de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă;– Accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistenţă socială la participant activ pe piaţa muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare şi creştere a nivelului de educaţie. Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităţilor publice locale, cât şi la cel al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistenţă socială;– Dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi - restructurarea centrelor de capacitate mare şi asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate;– Implementarea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic;– Continuarea implementării etapelor de creştere a alocaţiilor pentru copii începând cu 1 ianuarie 2022:• Alocaţiile pentru copiii cu vârste între 0-2 ani şi handicap vor creşte la 600 de lei;• Alocaţia pentru copiii de peste 2 ani va creşte la 243 de lei;– 
    Stabilirea unui mecanism obiectiv de creştere a indicelui social de referinţă;
    – Monitorizarea procesului de adopţie şi a managementului de caz, în urma modificărilor procedurii de adopţie internă iniţiate de ANDPDCA;– Colaborarea cu Ministerul Educaţiei şi cu Ministerul Sănătăţii, în vederea furnizării de servicii şi beneficii integrate;– Îmbunătăţirea procedurilor de realizare a inspecţiei sociale;– Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între judeţe şi de finanţare a acestora;– Dezvoltarea serviciilor de tip respiro/centre de zi pentru adulţi şi copii cu dizabilităţi;– Dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu adicţii;
    – Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi;– Asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru toate categoriile vulnerabile;– TVA 5% pentru produsele de tehnologie asistivă;– Digitalizarea şi simplificarea sistemului de evaluare şi încadrare în grad de handicap;– Transmiterea, în baza acordului persoanei cu handicap, a certificatului de încadrare către alte instituţii publice (exemplu, direcţia de taxe şi impozite pentru scutirea impozitului pe imobil);– Accesul la servicii europene pentru persoanele cu handicap;– Susţinerea iniţiativei europene „Cardul European de Dizabilitate“;– Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizaţii persoanelor cu dizabilităţi. Indemnizaţia compensatorie se acordă o singură dată, în luna ianuarie 2022.
    Ca urmare a acestor măsuri, aproape 18.000 de persoane cu dizabilităţi instituţionalizate în centre de dimensiuni mari sau medii vor beneficia de o regândire a mecanismului de dezinstituţionalizare, orientat pe alternative de viaţă independentă sau semiindependentă în comunităţile urbane şi suburbane, pentru a evita perpetuarea izolării şi lipsa de servicii la care au fost condamnate în ultimele decenii.Sisteme de sprijin şi suport pentru viaţă independentă vor fi acordate şi persoanelor cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizate. În colaborare cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, vom reevalua atât cuantumul decontabil, cât şi lista tehnologiilor asistive disponibile ca sprijin pentru o viaţă activă şi incluziune în muncă, urmărind principiul în care o investiţie în tehnologia asistivă potrivită şi modernă este o investiţie care se recuperează în timp prin participarea persoanei respective în viaţa comunităţii şi diminuarea costurilor directe şi indirecte ale lipsei de independenţă.Va fi reevaluată legislaţia în domeniul pensiilor de invaliditate pentru a permite corelarea cu activităţi ocazionale intelectuale şi artistice, fără a pune în pericol pierderea acestora.Nevoile persoanelor vulnerabile vor fi abordate coordonat şi intersectorial cu măsuri ţintite, fie că vorbim de: accesibilizarea mediului fizic şi informaţional pentru persoanele cu dizabilităţi sau de nevoile specifice ale consumatorului vulnerabil.În ceea ce priveşte măsurile dedicate protejării consumatorului vulnerabil, se urmăreşte cu prioritate ţintirea segmentului de populaţie aflat în situaţie de sărăcie relativă prin creşterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul; stabilirea cuantumului ajutorului prin compensare procentuală faţă de o valoare de referinţă şi introducerea suplimentului pentru energie, precum şi prin asigurarea conectării şi accesului la electricitate în gospodăriile vulnerabile, interzicerea debranşării cu prioritate pentru cele cu copii, sprijinind astfel şi accesul la educaţie online.Printre problemele acute cu care se confruntă această categorie de persoane se numără: participarea scăzută la viaţa socială şi a comunităţii, participare redusă la viaţa educaţională şi profesională, provocări generate de mediul birocratic şi instituţional, limitări în ceea ce priveşte accesul la serviciile de interes general, inclusiv servicii de sănătate.
    IV. Politici active de ocupare şi stimulare a munciiÎn România sunt peste 5,69 milioane de angajaţi. În ultimul an şi jumătate, Guvernul a reuşit să sprijine o bună parte dintre aceştia pentru a nu-şi pierde locurile de muncă, lucrând în parteneriat activ cu angajatorii.O serie de modificări sunt vizibile pe piaţa muncii, între care şi ponderea în creştere a activităţilor desfăşurate în telemuncă, mai ales în ultima perioadă determinată de criza sanitară.Dintre toate categoriile de persoane, rămân vulnerabile categoriile cuprinse în grupa de vârstă 16-29 ani, cele din grupa de vârstă 50+, cele din comunităţi defavorizate şi persoanele cu dizabilităţi, iar o abordare dedicată e necesară inclusiv pentru românii întorşi din diaspora, pentru care măsurile de atragere de fonduri europene trebuie să fie intensificate în continuare.Pe de altă parte, având în vedere vulnerabilităţile la care sunt expuse persoanele fără educaţie, exigenţele pentru accesul la cursuri de formare pentru persoanele cu 4 clase absolvite trebuie relaxate, obiectivul final fiind acela de a sprijini cetăţenii să aibă competenţele necesare şi să poată munci.Nevoile de formare se văd cel mai bine de către angajatori. Programele de formare stabilite anual de către ANOFM trebuie să fie rezultatul consultării pieţei şi trebuie facilitat accesul la fonduri pentru formare şi pentru angajatori, astfel încât aceştia să gestioneze ei înşişi granturi pentru formarea candidaţilor la diferite poziţii din companii. Angajatorii ştiu cel mai bine ce fel de resursă umană calificată le este necesară şi vor putea administra fonduri externe nerambursabile în acest sens.Va fi urmărită eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive şi adaptate realităţilor din piaţa muncii atât pentru angajatori, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
    Se va pune accent pe măsurile active care să sprijine formarea continuă, măsuri adaptate actualelor nevoi emergente, întrucât credem în importanţa investiţiei în creşterea competenţelor angajaţilor.Vom colabora cu miniştrii muncii de la nivelul Uniunii Europene pentru corecta informare a cetăţenilor români care merg să lucreze în străinătate, cu privire la condiţiile de muncă, respectiv pentru elaborarea unui pachet minimal de protecţie socială, indiferent de ţara în care lucrează, astfel încât o parte din preocupările noastre să reprezinte lucrătorii din diaspora.Principalele măsuri propuse:– Creşterea capacităţii ANOFM de identificare a oportunităţilor de angajare şi sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate, a şomerilor în găsirea unui loc de muncă;– Facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene/ naţionale pentru pregătirea angajaţilor astfel încât să crească eficienţa programelor de formare;– Creşterea capacităţii ANOFM de a realiza prognoze/evaluări ex-ante privind evoluţia pieţei muncii, astfel încât să se anticipeze priorităţile în domeniu şi să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor;– Actualizarea în conformitate cu nevoile pieţei muncii a legii privind asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;– Continuarea măsurilor de sprijin al angajaţilor şi angajatorilor în perioada postpandemie COVID-19, inclusiv prin susţinerea acestora din fonduri europene sau alte mecanisme (SURE);– Îmbunătăţirea conţinutului programelor de formare pentru ca cererea de locuri de muncă să se intersecteze cu oferta angajatorilor, inclusiv pentru categoriile de persoane care şi-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei, prin prioritizarea dobândirii de cunoştinţe în folosirea tehnologiei IT;
    – Sprijinirea Ministerului Educaţiei în dezvoltarea unui program naţional de educaţie profesională şi vocaţională, precum şi eliminarea barierelor administrative care împiedică dezvoltarea învăţământului profesional şi vocaţional în sistem clasic sau în sistem dual;– Extinderea programului „A doua şansă“ pentru persoane care trăiesc în comunităţi marginalizate, care nu au un loc de muncă şi care trăiesc doar din ajutorul social, accesul persoanelor vulnerabile la educaţie şi la obţinerea unei calificări crescând posibilitatea de integrare pe piaţa muncii;– Informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecinţe, astfel încât aceştia să conştientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieţii active, cât şi la momentul dobândirii calităţii de pensionar;– Simplificarea activităţii meseriei de bonă pentru accesul mai facil al familiilor la servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timp de zi;– În zonele cu o pondere semnificativă a unei minorităţi naţionale se vor organiza cursurile de calificare şi recalificare pentru persoanele aparţinând acestor minorităţi şi în limba lor maternă, facilitând în acest fel însuşirea mai uşoară de competenţe specifice necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă;– Inspecţia Muncii trebuie eficientizată, iar schimbările trebuie să fie dublate de o reorganizare a activităţii salariaţilor. Rolul inspectorilor va creşte, statutul lor trebuie întărit. Mediul de afaceri are nevoie şi de sprijin în înţelegerea legislaţiei, respectiv a obligaţiilor;– Un rol important în atingerea obiectivelor menţionate mai sus îl are digitalizarea serviciilor oferite de IM, precum şi interconectarea bazelor de date, astfel încât activităţile pe care aceasta le are în vedere să se desfăşoare cu eficienţă maximă;
    – Va fi implementat un mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe ţară garantat în plată în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali;– Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibile din valoarea impozitelor şi taxelor datorate către stat pentru toţi agenţii economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajaţi. Această măsură are ca scop reducerea şomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani.– Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibile din valoarea impozitelor şi taxelor datorate către stat pentru toţi agenţii economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55 şi 65 ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea şomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă după tinerii sub 24 de ani.
    Suplimentar implementării acestor măsuri este nevoie şi de actualizarea constantă a Codului ocupaţiilor din România şi introducerea de noi meserii practicate pe piaţa muncii în concordanţă cu transformările ce au loc la nivelul acesteia.
    V. Digitalizarea serviciilor publiceDigitalizarea este o prioritate atât din perspectiva accesibilităţii şi uşurinţei în utilizarea serviciilor publice de către cetăţeni, cât şi din punctul de vedere al facilitării comunicării între instituţiile publice prin conectarea bazelor de date folosite de către funcţionarii publici.Se va continua digitalizarea relaţiilor de muncă, în sensul utilizării semnăturii electronice în toate documentele necesare desfăşurării acestor relaţii şi se vor simplifica mecanismele de desfăşurare a telemuncii (inclusiv în ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă).Toate instituţiile din coordonarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale vor beneficia de resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru modernizarea şi digitalizarea condiţiilor de lucru, respectiv pentru eficientizarea livrării serviciilor pentru cetăţeni.Obiectivul acestei investiţii este de a spori nivelul digitalizării pentru mai multe servicii din domeniul muncii şi protecţiei sociale, pe baza achiziţionării de echipamente şi a formării personalului.Măsuri propuse:– 
    Digitalizarea serviciilor oferite de ANOFM (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor şi acordarea de prestaţii, posibilitatea de a se înregistra şi de a participa la cursuri de formare online şi evaluarea competenţelor profesionale, sesiuni de consiliere online) şi modernizarea infrastructurii;
    – Digitalizarea Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM), care vizează activitatea de control din domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă (sistem informatic, semnături electronice, simplificarea procedurii de notificare). În plus, se preconizează ca proiectul REGES-ONLINE să digitalizeze relaţia inspectoratelor teritoriale de muncă cu angajatorii, facilitând transmiterea datelor privind angajaţii şi contractele individuale de muncă ale acestora;– Digitalizarea beneficiilor de asistenţă socială gestionate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială - ANPIS (inclusiv operaţionalizarea platformei digitale pentru punerea în aplicare a venitului minim de incluziune). În acest sens, se are în vedere dezvoltarea unor instrumente de comunicare în timp real cu cetăţenii şi de gestionare electronică a dosarelor referitoare la beneficiile şi prestaţiile sociale;– Digitalizarea bazelor de date, precum şi a modului de corespondenţă cu beneficiarii serviciilor oferite de casele teritoriale de pensii publice;– Stocarea informaţiilor/arhivelor în baze de date digitale;– Cursuri de formare în domeniul competenţelor digitale pentru angajaţii ANOFM, ANPIS şi IM.
    VI. Asigurarea unor măsuri de protecţie pentru victimele traficului de persoaneRomânia este printre principalele ţări sursă ale victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană. Aproape jumătate din victimele identificate sunt minore. Momentan, statul este deficitar pe partea de servicii de asistenţă şi protecţie pentru acest grup vulnerabil.Măsuri propuse:– Buna coordonare cu structurile de combatere a criminalităţii pentru a livra servicii de protecţie centrate pe nevoile victimelor, cu informaţii din experienţa supravieţuitorilor;– Asigurarea unor adăposturi specializate pentru victimele traficului de persoane, atât pentru adulţi, cât şi minori;– Prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidenţial prin sesiuni informative şi un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor;– Formarea specialiştilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe;– Colectarea în timp real de statistici din sistemul de protecţie legate de cazurile de exploatare;– Integrarea victimelor în societate prin programe adaptate nevoilor şi provocărilor date de trecutul de exploatare şi abuz;
    – Prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi punerea în aplicare a legii şi de strategii de prevenire suplimentare, cât şi punerea la dispoziţie la scară largă de servicii specializate de sprijin şi de protecţie pentru ca victimele să aibă acces la ele.
    VII. Fonduri europeneDomeniile aferente activităţii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale beneficiază de fonduri europene prin intermediul Fondului Social European Plus, Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se va implica, prin structurile de specialitate, în procesele de elaborare a documentelor programatice, precum Acordul de Parteneriat şi viitoarele programe operaţionale, în implementarea măsurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi îndeplinirea condiţiilor favorizante privind asigurarea cadrului de politică strategic în domeniul egalităţii de gen, incluziunii sociale şi reducerea sărăciei.1. Planul Naţional de Redresare şi RezilienţăMinisterul Muncii şi Solidarităţii Sociale este responsabil de implementarea şi gestionarea unor proiecte/programe de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR în valoare de aproximativ 370 de milioane euro. Principalele direcţii de reforme şi investiţii din cadrul PNRR în domeniul de activitate aferent Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale vizează: a) modernizarea marilor sisteme publice, respectiv sistemul de pensii publice şi salarizarea personalului plătit din fonduri publice; b) reforme sociale care ţintesc toate categoriile persoanelor vulnerabile (copii aflaţi în risc de separare faţă de părinţi, persoane adulte cu dizabilităţi şi persoane vârstnice); c) digitalizarea marilor servicii publice şi creşterea performanţei instituţiilor din subordinea/sub autoritatea/coordonarea acestuia.a) Pentru cele două reforme majore, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are o alocare de circa 87 de milioane de euro care urmăreşte: asigurarea sprijinului pentru contractarea de servicii de asistenţă tehnică în vederea evaluării ex-ante a acestor sisteme, dezvoltarea unor propuneri legislative care să corecteze inechităţile şi problemele sistemice într-o anvelopă bugetară realistă şi sustenabilă din punct de vedere financiar şi macroeconomic, monitorizarea şi evaluarea ex-post a implementării acestor reforme; asigurarea sprijinului logistic pentru evaluarea şi digitizarea tuturor dosarelor de pensii publice, în vederea recalculării pensiilor conform cadrului legal ce urmează a fi adoptat; digitalizarea şi modernizarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi a Caselor Judeţene de Pensii în vederea creşterii calităţii serviciilor publice ale acestora, în relaţie cu cetăţenii.b) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi propune implementarea următoarelor reforme:– Crearea unui nou cadru juridic pentru prevenirea separării copiilor de familie;– Reforma sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi;– 
    Implementarea venitului minim de incluziune (VMI);
    – Dezvoltarea unui cadru pentru asigurarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele vârstnice,În cadrul acestei componente, ministerul îşi propune realizarea unor investiţii ce vizează crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale din România:– Punerea în funcţiune a unei reţele de centre de servicii de zi care vor oferi asistenţă socială şi servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puţin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru - 89 milioane euro;– Reabilitarea şi modernizarea unor centre de zi şi centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilităţi - 15 milioane de euro;– Intrarea în funcţiune a unor noi servicii comunitare pentru persoanele adulte cu dizabilităţi care să ofere activităţi şi care să le permită un trai independent - 35 de milioane de euro;– Intrarea în funcţiune a unei reţele de centre de zi pentru copii aflaţi în risc de separare faţă de părinţi, dintre care cel puţin 10% să se afle în comunităţile cu o populaţie romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familie - 50 milioane euro.
    c) O altă direcţie importantă a finanţărilor din PNRR va duce la digitalizarea marilor sisteme publice, ceea ce presupune dezvoltarea unor sisteme informatice, cât şi dotarea cu echipamente IT şi formarea personalului la nivelul tuturor instituţiilor subordonate/sub autoritatea sau în coordonarea ministerului şi a structurilor deconcentrate de la nivelul acestora: Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi agenţiile judeţene, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie şi agenţiile judeţene, respectiv Inspecţia Muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă.
    2. Politica de coeziune şi programele operaţionaleAvând în vedere domeniul de competenţă referitor la coordonarea aplicării strategiei şi politicilor naţionale în domeniile muncii, familiei, egalităţii de şanse şi protecţiei sociale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se va implica, ca partener al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în procesul de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării următoarelor programe operaţionale, aferente exerciţiului financiar 2021-2027:Programul operaţional de Incluziune şi demnitate socială (POIDS) 2021-2027, cu o valoare de aproximativ 3,5 miliarde euro, unde va propune printre priorităţi:– Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (sprijinirea naţională a GAL-urilor prin dezvoltarea de servicii de ocupare şi incluziune socială, sprijinirea accesului copiilor săraci din mediul rural la tabere de creaţie şi sport, acordarea de suport pentru copiii din mediul rural ai căror părinţi sunt plecaţi pentru muncă în afara ţării, infrastructură socială pentru persoane vulnerabile);– Protejarea dreptului la demnitate socială - construirea de locuinţe protejate;– Sprijinirea comunităţilor rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale (servicii comunitare integrate în 2000 de comunităţi rurale: îngrijitori pentru persoane vârstnice, asistenţi sociali, asistenţi medicali, mediatori şcolari, dezvoltarea şi dotarea centrelor comunitare integrate);– Sprijinirea formării profesionale continue a asistenţilor sociali din comunităţile rurale;– 
    Reducerea disparităţilor dintre copiii aflaţi în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială şi ceilalţi copii (centre pentru copii şi adolescenţi cu tulburări de comportament; incluziunea socială prin cultură a copiilor din comunităţi marginalizate; servicii de prevenire a separării copiilor de familie; sprijin pentru familiile monoparentale pentru îmbunătăţirea angajabilităţii şi autonomiei părintelui singur;
    – Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici cu venituri foarte mici; dezvoltarea comunităţilor de seniori pentru integrare socială şi îmbătrânire activă;– Sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi (echipe de asistenţă juridică pentru persoane cu capacitate restrânsă de exerciţiu; reabilitare copii cu dizabilităţi - terapii psihologice; asigurarea tehnologiilor asistive - aparate de mobilitate; softuri de citire pentru nevăzători; echipe mobile pentru asistarea/terapia la domiciliu a persoanelor cu dizabilităţi;– Servicii sociale şi suport acordate altor grupuri vulnerabile (migranţi, victime ale violenţei domestice, victime ale traficului de persoane; persoane dependente de droguri şi alcool; persoane eliberate din penitenciare; persoane fără adăpost).
    Programul operaţional Educaţie şi ocupare (POEO) 2021-2027, cu o valoare de aproximativ 3,6 miliarde euro, unde va propune printre priorităţi:– Furnizarea de măsuri de identificare, înregistrare, pregătire şi incluziune pe piaţa forţei de muncă a tinerilor NEETS;– Pachete de măsuri active personalizate pentru categorii dezavantajate pe piaţa muncii (formare, ucenicii, stagii, mobilitate, subvenţii);– Stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de muncă noi sau flexibile;
    – Măsuri de sprijin pentru formarea angajaţilor şi păstrarea locurilor de muncă în activităţile/sectoarele economice afectate de probleme sistemice;– Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi sociale;– Atragere/sprijin lucrători defavorizaţi în întreprinderi sociale de inserţie;– Îmbunătăţire instrumente, procese, mecanism monitorizare piaţa muncii/anticipare competenţe (urmărire absolvenţi/forţa de muncă/adaptare programe formare - măsuri active);– „Competenţe digitale pentru piaţa muncii“;– Activarea potenţialului antreprenorial al tinerilor: formare competenţe antreprenoriale, tutorat/mentorat, asistenţă/ consiliere/coaching pentru tineri cu iniţiativă în organizaţii, role models, formare în management de proiect, organizaţional sau strategic, schimb de experienţă cu tineri români din diaspora, acordarea de granturi pentru iniţierea de noi afaceri (start-up) sau incubatoare de afaceri, asistenţă şi consultanţă post înfiinţare;– 
    Formare competenţe antreprenoriale, tutorat/mentorat, asistenţă/consiliere/coaching pentru tineri cu iniţiativă în organizaţii, role models, formare în management de proiect, organizaţional sau strategic, schimb de experienţă cu tineri români din diaspora, acordarea de granturi pentru iniţierea de noi afaceri (start-up) sau incubatoare de afaceri, asistenţă şi consultanţă post înfiinţare.
    De asemenea, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale vizează, în parteneriat cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, implicarea în procesul de programare a fondurilor europene din domeniile ocupare, formare profesională, incluziune şi protecţie socială.
    MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSEConstrucţia unei societăţi coezive, care să beneficieze de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi trebuie să aibă la bază prioritatea susţinerii familiei şi a politicilor pentru tineret.Stimularea natalităţii prin susţinerea familiilor trebuie să devină un obiectiv naţional şi o prioritate pentru guvern. Statul trebuie să-şi asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor financiare şi sociale pe care le presupun întemeierea unei familii şi creşterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor şi să conducă la creşterea ratei natalităţii.Vom introduce garanţia pentru copii, un pachet de monitorizare, alertă timpurie şi sprijin pentru prevenirea separării copilului de familie. Introducerea registrului local şi naţional al copiilor şi situaţii de risc, situaţia fiecărui copil în situaţie de risc şi nevoile lui sociale, educaţionale, de sănătate şi siguranţă. Alertele de risc şi intervenţie vor veni de la fiecare profesionist în contact cu copilul: asistent social, medic de familie, educator.Stimularea natalităţii şi a familieiStatisticile indică faptul că până în 2050 România este în pericol să aibă o populaţie de doar 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari. Anul 2020, marcat de criza de sănătate, este al 31-lea an în care sporul natural este negativ. În acest sens, România se confruntă cu câteva fenomene negative: scăderea numărului de nou-născuţi şi creşterea numărului de decese şi migraţia masivă a populaţiei în ultimii ani. Având în vedere această situaţie, este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalităţii.Politicile publice ce vizează familiile trebuie să aibă în vedere tendinţele demografice, procesele de migraţie internă şi internaţională, realităţile de pe piaţa muncii din România şi din UE, precum şi sustenabilitatea sistemelor de protecţie socială. Aceste procese şi tendinţe indică în mod clar că îmbătrânirea societăţii româneşti ameninţă sustenabilitatea pe termen mediu a sistemelor de asistenţă socială din România.Prin urmare, susţinerea familiilor trebuie să devină un obiectiv naţional şi o prioritate pentru guvern. Statul trebuie săşi asume un rol cât mai mare în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor financiare, sociale şi psihice pe care le presupun întemeierea unei familii şi creşterea copiilor. Trebuie să ne asigurăm că familiile cu copii vor primi respectul cuvenit din partea instituţiilor statului, iar guvernul trebuie să-şi asume responsabilitatea de a dezvolta un sistem previzibil şi stabil (pe termen lung) de facilităţi şi asistenţă, care să ofere un ajutor real cuplurilor tinere care plănuiesc să întemeieze o familie, dar şi familiilor care au deja în întreţinere copii minori.Familia reprezintă cadrul primordial al cooperării dintre generaţii, un cadru pentru împărţirea responsabilităţilor şi al sprijinului reciproc dintre tineri şi persoanele mai în vârstă. Prin urmare, politicile publice din domeniu trebuie bazate pe o concepţie a familiei definită în sens mai larg, care să permită tuturor membrilor familiei să beneficieze de anumite facilităţi. Mai concret, eligibilitatea pentru anumite forme de sprijin trebuie extinsă şi pentru bunici şi alte rude care pot oferi ajutor părinţilor în creşterea copiilor. Pe de altă parte, este important ca politicile familiale să aibă în vedere şi situaţia specifică a familiilor monoparentale.
    Dincolo de anumite facilităţi de care beneficiază de drept toate persoanele care au în întreţinere copii, trebuie prioritizate formele de sprijin care încurajează beneficiarii să acţioneze în mod activ şi responsabil (de exemplu, facilităţi ce presupun contribuţie proprie din partea beneficiarilor, respectiv un sistem de vouchere ce pot fi utilizate doar pentru o gamă prestabilită de servicii).Pentru implementarea pachetului de politici publice pentru familii este nevoie de un parteneriat între statul român, administraţiile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă. Guvernul va încuraja administraţiile locale să ofere facilităţi familiilor şi va cofinanţa aceste programe din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.Măsuri propuse:– Program de construire de creşe în toate comunităţile în care există cerere semnificativă, precum şi sprijinirea Ministerului Finanţelor şi a autorităţilor locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creşe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani şi, implicit, de creştere a natalităţii;– Sprijinirea Ministerului Finanţelor în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulţi copii, ca măsură activă de încurajare a creşterii natalităţii, cu punctaje diferenţiate în funcţie de numărul de copii şi în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziţionarea unor noi locuinţe sau renovarea şi extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinţii să fie încurajaţi să revină la muncă;– Extinderea programelor de tip şcoală după şcoală (after school);– Susţinere financiară pentru familii în vederea achiziţionării de echipamente necesare în procesul de tranziţie digitală (pentru a face faţă noilor provocări produse de pandemia de COVID-19, în special şcoala online şi telemuncă la anumite categorii de salariaţi);– Facilităţi fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii favorabile familiei (de exemplu, decontare cheltuieli creşă sau învăţământ etc.);– Program de finanţare pentru achiziţia unor autoturisme familiale (de 7 persoane/locuri);
    – Program de credite pentru achiziţionarea de locuinţe pentru tineri familişti, subvenţionat de stat luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii. Program de asistenţă pentru construirea primei case, în parteneriat cu administraţiile locale;– Program de credite personale pentru tineri familişti (FamilyStart);– Dezvoltarea sistemului instituţional de îngrijire timpurie a copiilor (program creşe, instituţii de consultanţă familială, medicină de familie şi pediatrie, înfiinţarea unei reţele de consultanţi de sănătate/asistenţi medicali comunitari).– Instituirea unui sistem de vouchere din care beneficiarii să poată acoperi costurile unor servicii specifice în domenii precum educaţia, sportul, sănătatea şi cultura. Bunicii, respectiv fraţii majori şomeri să poată beneficia de indemnizaţia de creştere a copilului în locul părinţilor, dacă părintele se întoarce la locul de muncă;– Reducerea progresivă a cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcţie de numărul de copii aflaţi în întreţinere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreţinere cel puţin 3 copii;– Facilităţi acordate de administraţiile locale: de exemplu, loturi pentru construirea de case, instituirea unor facilităţi privind taxele şi impozitele locale etc.;– Acordarea unui grant de 30% din valoarea construcţiei/ achiziţiei unei locuinţe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani şi care nu deţin în prezent o locuinţă. Grantul se acordă la finalizarea locuinţei şi nu poate depăşi suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural;
    – Acordarea posibilităţii autorităţilor administraţiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreţinere copii prin reduceri/scutiri de taxe şi impozite, precum şi prin acordarea unor burse şcolare complementare pentru elevii care provin din familiile numeroase;– Oferirea unui sprijin financiar acordat o singură dată, la naşterea fiecărui copil, familiilor vulnerabile, inclusiv familiilor monoparentale, al căror venit per familie este sub nivelul salariului minim brut pe economie garantat în plată;– Sprijin acordat angajatorilor/consorţiilor de angajatori pentru amenajarea unor spaţii destinate supravegherii şi îngrijirii copiilor cu vârstă preşcolară (0-6 ani) sau pentru crearea de parteneriate cu entităţi specializate care oferă servicii de îngrijire copii, în vederea asigurării echilibrului dintre viaţa profesională şi cea de familie.
    Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiPromovarea participării femeilor la piaţa muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente.Măsuri propuse:– Sunt necesare intervenţii legate de activarea şi promovarea angajării, pentru facilitarea ocupării femeilor, prin îmbunătăţirea angajabilităţii şi autonomiei acestora;– Aceste măsuri vizează şi sprijinul pentru familiile monoparentale, pentru îmbunătăţirea angajabilităţii şi autonomiei părintelui singur.
    Combaterea violenţei domesticeMăsuri propuse:– Trebuie recunoscute toate riscurile la care sunt expuse persoanele în cazurile de violenţă domestică, iar serviciile de protecţie trebuie să fie complet finanţate şi să funcţioneze pentru a ajuta victimele;– Campaniile de sensibilizare ar trebui dezvoltate diferenţiat în raport cu diferite forme ale violenţei, aşa cum se întâmplă deja în mai multe state membre, cuprinzând informaţii despre serviciile la care pot avea acces pentru protecţie şi asistenţă de urgenţă;– Apelul la linia telefonică pentru ajutor specializat oferit victimelor violenţei domestice să fie accesibil şi în limba minorităţilor naţionale, cheltuielile cu acest serviciu fiind acoperite din fonduri bugetare.Politici pentru tineretPriorităţi 2021-20241. Clarificarea situaţiei juridice şi cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central şi local, în vederea realizării descentralizării.2. Gestionarea patrimoniului prin consolidarea dreptului de proprietate asupra fiecărui imobil în favoarea unei singure autorităţi titulare, prin eliminarea situaţiilor în care o autoritate are proprietate nudă, iar o altă autoritate are doar un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra aceluiaşi bun. Această situaţie face aproape imposibilă realizarea de investiţii, deoarece niciunul dintre titulari nu îşi asumă alocarea şi cheltuirea de fonduri pentru modernizare. Resursa bugetară va urma proprietatea deplină, astfel încât transferul unor responsabilităţi să fie sprijinit şi prin transferul de resurse corespunzătoare.3. Creşterea numărului de proiecte care se adresează tinerilor, cu sprijinul financiar al ministerului, şi creşterea numărului de beneficiari prin acceptarea de către minister şi a proiectelor care sunt destinate tinerilor şi care nu sunt depuse de ONG-uri de sau pentru tineret. Introducerea în legislaţie a acestui nou criteriu va conduce la diversificarea proiectelor şi la implicarea de noi actori şi beneficiari în cadrul programelor prin care ministerul finanţează proiectele pentru tineret.4. Digitalizarea proceselor de selecţie a proiectelor prin care se solicită finanţare din partea ministerului.5. Inventarierea digitală a infrastructurii de tineret şi monitorizarea utilizării infrastructurii, pentru a prioritiza alocările de fonduri în vederea modernizării bazelor utilizate frecvent de către tineri.6. Operaţionalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret.7. Continuarea activităţii Consiliului Naţional Pentru Tineret.8. Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Tineret pentru perioada 2022-2027, aceasta urmând a fi corelată cu Strategia Europeană de Tineret.Măsuri tematice1. Legislativ: cadrul legislativ coerent, integrat, simplificat şi adecvat nevoilor actuale ale tinerilor.• Definitivarea procesului de aprobare a Proiectului de lege „Legea Tineretului“ (PL-x nr. 716/2018);• Modificarea HG nr. 259/2006 privind aprobarea normelor de cheltuieli pentru realizarea programelor Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul activităţii de tineret, pentru a actualiza cuantumul sumelor cu rata de inflaţie;
    • Elaborarea unei Legi a taberelor, care să reglementeze organizarea, monitorizarea şi controlul acestei activităţi.
    2. Descentralizare• Continuarea procesului de descentralizare, prin transferul competenţelor exercitate, a patrimoniului şi personalului de la minister către autorităţile administraţiei publice locale;• Continuarea dezvoltării infrastructurii în domeniul tineretului în fiecare judeţ prin folosirea fondurilor europene şi din bugetul de stat: centre de tineret fixe şi mobile, centre de agrement sau alte spaţii dedicate tinerilor;• Prezentarea unui plan strategic din partea autorităţii locale cu privire la modul în care resursele vor fi folosite pentru sprijinirea tinerilor.3. Digitalizare• Crearea unei platforme online menite atât pentru facilitarea depunerii de către organizaţiile de/pentru tineret a proiectelor, cât şi pentru procesul de evaluare a acestora online, precum şi în vederea monitorizării şi raportării acestor proiecte (inclusiv ca suport pentru bugetare participativă);• Digitalizarea activităţii din domeniul tineret şi tabere, inclusiv a procesului de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale;• Monitorizarea folosirii infrastructurii şi utilizarea datelor pentru prioritizarea investiţiilor de modernizare a acesteia.4. Infrastructură în domeniul tineretului• Crearea unei reţele naţionale de Centre de Agrement de interes naţional menită sprijinirii implementării programelor naţionale de tabără ale ministerului;• Dezvoltarea programului naţional de tabere prin programe tematice, unde să se pună accent pe dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor;• Dezvoltarea de standarde de calitate şi a ghidurilor pentru activitatea centrelor de tineret, inclusiv privind componentele de informare, consiliere şi formare;• Dezvoltarea unei reţele naţionale de Centre de Tineret prin înfiinţarea şi operaţionalizarea (completarea) Registrului Centrelor de Tineret şi monitorizarea lor pe baza metodologiei de acreditare şi a standardelor de calitate pentru Centre de Tineret;
    • Reorganizarea centrelor de agrement şi a infrastructurii Biroului de Turism pentru Tineret, pentru a oferi inclusiv oportunităţi de recreere şi petrecere a timpului şi alinierea României la piaţa mondială şi europeană a turismului de tineret;• Revitalizarea infrastructurii culturale studenţeşti administrate de autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul tineretului;• Dezvoltarea, instruirea şi asigurarea costurilor de personal pentru crearea unui corp de lucrători de tineret competent şi persoane care să lucreze cu tineri (de exemplu, manageri, animatori, facilitatori, formatori, consilieri, psihologi, asistenţi sociali, mentori sau coach), în funcţie de nevoile comunităţii şi de tipologia de tineri cu care lucrează (de exemplu, consiliere în carieră, mentorat pentru antreprenoriat, coaching pentru abilităţi de viaţă independentă, asistenţă pentru copiii instituţionalizaţi sau tinerii cu dizabilităţi etc.) şi ancorat cu strategia europeană de formare pentru tineret.
    5. Finanţare: creşterea finanţărilor şi a accesului la finanţare în domeniul tineretului• Dezvoltarea unei politici de finanţare sustenabilă şi dezvoltarea de standarde de calitate şi cost pentru centrele de agrement aflate în administrarea ministerului sau a autorităţilor publice locale, în vederea finanţării lor până la atingerea standardelor;• Creşterea alocărilor bugetare pentru concursurile naţionale şi locale de proiecte pentru tineret şi studenţeşti finanţate din programele de tineret ale ministerului;• Acordarea eligibilităţii pentru instituţiile publice cu atribuţii în domeniul tineretului de nivel judeţean şi local şi pentru organizaţii neguvernamentale pentru a accesa fonduri europene pentru proiecte integrate (infrastructură + programe);• Continuarea programelor de finanţare a unor start-up-uri pentru tineri, inclusiv tinerii NEETs;• Crearea şi dezvoltarea de programe de formare internaţionale care să atragă lucrători de tineret şi tineri din toată Europa şi să trimită pentru schimb de experienţă pe cei din România (programe Erasmus);• Crearea de parteneriate între autorităţi publice locale/naţionale şi sectorul de tineret pentru încurajarea candidaturilor la titluri precum: Capitala Tineretului din România, Capitala Europeană a Tineretului, Satul European de Tineret, care determină revigorarea sectorului de tineret din comunitatea respectivă;• Creşterea gradului de implicare a organizaţiilor de/pentru tineret în programul Capitala Europeană a Culturii atât în perioada de pregătire, implementare, dar şi sustenabilitate a programului;• Implementarea unui program-pilot pentru granturi operaţionale, pentru finanţarea activităţilor de bază ale organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret;• Asigurarea unui acces facil la finanţare pentru iniţiativele, proiectele şi programele de tineret, întrucât nu este suficientă alocarea financiară de fonduri pentru susţinere dacă aceasta nu vine însoţită de un mecanism simplificat şi uşor de înţeles şi gestionat de către organizaţii formate din membri care se află la începutul unei experienţe de management de proiect. Acest lucru se va realiza prin:• Modificarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţării nerambursabile, în vederea acordării unui avans substanţial la finanţarea publică pentru a permite accesul la finanţare şi a evita blocajele cauzate de presiunea fluxului financiar care este pusă pe beneficiar;• Dezvoltarea unor sisteme legale de finanţare simplificate pentru tineret inspirate din mecanismul european de finanţare folosit în programe europene dedicate tinerilor (costuri unitare şi sume forfetare), inclusiv pentru programe de finanţare europene prin mecanismul de fonduri structurale astfel încât aceasta să fie utilizată efectiv;• Promovarea şi folosirea pe scară largă a principiilor bugetului participativ pentru tineret (în care proiectele sunt propuse de grupuri informale de tineri sau organizaţii de tineret, dar şi selecţia este făcută prin vot de către comunitate) sau ale finanţării participative de tip crowd-funding comunitar;• Complementaritatea şi crearea de sinergii între activităţile de tineret susţinute din bugetul local, naţional şi european (inclusiv din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii pentru perioada 2021-2027) şi folosirea mecanismelor de finanţare simplificate;• Suport pentru implementarea Corpului Român de Solidaritate şi Cooperare (CRESC).
    6. Creşterea impactului tinerilor asupra deciziilor autorităţilor publice• Sprijinirea înfiinţării de Consilii Consultative pe Probleme de Tineret (mediul urban) şi a Forumurilor Locale de Tineret (rural) prin realizarea şi distribuirea unui standard de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative pentru tineret, cât şi a forumurilor locale, având la bază principiile bunei guvernări;• Introducerea unor mecanisme de participare a tinerilor (cum ar fi bugetarea participativă de tineret) prin susţinerea eforturilor locale în acest sens şi prin testarea şi validarea unor mecanisme similare la nivel regional şi naţional;• Identificarea de proiecte şi bune practici implementate de organizaţiile de tineret din ţară pentru a le putea scala şi transmite către comunităţile şi tinerii care are au cea mai mare nevoie de ele;• Definirea şi sprijinirea grupurilor informale de tineri;• Sprijinirea şi încurajarea voluntariatului.7. Incluziunea tinerilor cu posibilităţi reduse• Sprijinirea incluziunii sociale a tinerilor aflaţi în situaţii vulnerabile;• Creşterea gradului de incluziune în societate a tuturor minorităţilor - etnice, sexuale, confesionale etc.;• Abordarea strategică a nevoilor, problemelor, provocărilor şi oportunităţilor de dezvoltare a tinerilor din mediul rural în politici de tineret sustenabile şi relevante în raport cu nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale;• Încurajarea dialogului responsabil între tinerii din mediul rural şi reprezentanţii autorităţilor publice, incluziunea tinerilor în viaţa comunităţii şi creşterea rolului pe care aceştia îl au în procesul de luare a deciziilor;• Facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la o educaţie de calitate şi oportunităţi de dezvoltare personală, profesională şi socială în limba maternă;• Îmbunătăţirea modului prin care se realizează cursurile de formare profesională a adulţilor cu vârsta de până în 35 de ani;• Sprijinirea UAT-urilor în vederea integrării tinerilor instituţionalizaţi în comunitate.
    MINISTERUL CULTURIIImpactul activităţii sectoarelor cultural-creative din România, în anii în care economia este sănătoasă, şi nu combaterea efectelor pandemiei este preocuparea prioritară, reprezintă aproximativ 3,6% din PIB şi vizează nu doar populaţia ţării, ci atât diaspora, cât şi turiştii atraşi de moştenirea culturală, aflată într-un permanent proces de fructificare şi revalorificare. În schimb, efectele distructive ale eterogenităţii nivelului de cultură şi educaţie şi, totodată, ale absenţei unor politici culturale, sunt lipsite de orice echivoc şi se fac simţite în orice moment şi domeniu al vieţii cotidiene.Cultura este un factor integrator al tradiţiilor, al patrimoniului, al diversităţii, al creaţiilor artistice şi al noilor platforme de comunicare şi trebuie tratată corespunzător pentru a se crea/consolida instituţii pe măsura beneficiilor pe care doar acest liant al societăţii le poate oferi. Pentru protejarea şi transmiterea ei către generaţiile viitoare, patrimoniul cultural trebuie privit prin prisma specificului şi specificităţilor fiecărui tip de patrimoniu: material, imaterial, mobil, imobil, subacvatic, ş.a.m.d. Trebuie abordat simultan şi complementar prin prisma celor două mari specificităţi ale sale: patrimoniul material (de la arheologie la monumente istorice, de la arhitectură, artele frumoase la muzee, de la infrastructură culturală la monumentele de for public - fără ca enumerarea să fie limitativă) şi patrimoniul imaterial (de exemplu: tradiţii, obiceiuri, literatură, media, cinematografie şi artele spectacolului, evenimente culturale de masă, meşteşuguri, sport, gastronomie ş.a.m.d.).Doar prin stimularea acestei complementarităţi, diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural pot redeveni valoare generatoare de valori pentru cetăţeni şi societate, dinspre trecut, prin prezent, înspre viitor. Doar astfel vom trece de la o schimbare de discurs la o reorganizare din temelii a sectoarelor, asigurând condiţiile juridice, materiale, fiscale şi de protecţie socială, pentru a creşte contribuţia sa de 3,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2018. Doar astfel, preocuparea faţă de patrimoniul cultural material şi imaterial naţional poate fi ridicată de la nivelul de important în discurs la cel de important în fapte şi cultura să fie privită întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societăţii, din dubla perspectivă: nevoi (care sunt investiţiile necesare pentru dezvoltarea sectorului) şi beneficii (care este impactul social şi economic vizat prin dezvoltarea sectorului).Doar astfel devine posibilă reforma îndelung amânată: începând cu o imediată reformă a ministerului de resort, ajungând mai apoi prin reformarea mentalităţii faţă de cultură, la reforma domeniului, adică: finalizarea şi punerea în aplicare a strategiei sectoriale în domeniul culturii; adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate; conservarea şi promovarea activă a valorilor identitare româneşti şi ale comunităţilor naţionale; valorificarea rolului tuturor actanţilor din acest univers complex al interferării patrimoniului cultural material şi imaterial; fructificarea resurselor existente, definirea obiectivelor concrete şi a indicatorilor de performanţă măsurabile; corelarea demersurilor administraţiei centrale şi locale cu societatea civilă; corelarea cu planul naţional pentru educaţie şi reflectarea în programa educaţională a importanţei protejării active a patrimoniului cultural naţional.A. Obiective pe termen scurtPriorităţile imediate se concentrează pe:1. Măsuri care să susţină mediul independent şi antreprenoriatul cultural pentru combaterea efectelor de criză în perioada pandemică şi postpandemică, astfel:a) operaţionalizarea schemelor de ajutor de stat având ca sursă de finanţare bugetul Ministerului Culturii, completat cu:• sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc în limitele prevăzute prin legislaţia aplicabilă,• sume atrase din alte surse, precum extrageri speciale ale Loteriei Naţionale, dedicate susţinerii artei contemporane şi a altor obiective de interes cultural;b) operaţionalizarea colaborării cu toate autorităţile competente (MS, CNSU, INSP etc.) în vederea asigurării activităţii în sectoarele cultural-creative, prin adaptarea oricăror restricţii la optimizarea funcţionării în condiţii adecvate de securitate sanitară.
    2. Implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului „Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii“ prin:a) alocarea de la bugetul de stat a finanţării prevăzute în cuantum de: 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administraţia Fondului Cultural Naţional şi 138,78 milioane de lei prin transferuri către unităţile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiţii în infrastructura culturală - moştenirea TM2023;b) identificarea altor surse de finanţare şi modalităţi de susţinere a proiectului pentru asigurarea întregului suport necesar.3. Implementarea reformelor în domeniul culturii, asumate prin PNRR de către Ministerul Culturii.
    B. Obiective pe termen mediu (2022/2024) B.1. Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material– 
    eficientizarea şi creşterea investiţiilor din Programul naţional de restaurare a monumentelor istorice (PNR) şi adecvarea finanţării sale la nevoile reale prin linia de finanţare „Valul Renovării“ din cadrul Planului naţional de relansare şi rezilienţă;
    – dezvoltarea şi implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor şi punerea în valoare a patrimoniului acestora pentru crearea/găzduirea unor expoziţii atractive pentru public, adaptate la principiile muzeologiei contemporane prin:● argumentarea specificităţii muncii de cercetare în muzee - în temeiul competenţelor dovedite şi a unui punctaj unic, stabilirea criteriilor unice de studii/profesionale pentru respectivele funcţii de execuţie (muzeograf, conservator, restaurator, cercetător);● regândirea sistemului naţional de atestare a personalului de specialitate din muzee;● transformarea laboratoarelor de restaurare necorespunzătoare şi adecvarea depozitelor improprii în spaţii pentru gestionarea corespunzătoare a patrimoniului mobil,● crearea unor centre regionale de depozitare, conservare, cercetare şi restaurare a patrimoniului arheologic;– salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol:● lansarea platformei „Roşia Montană“ şi transformarea localităţii într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural şi natural şi pe implicare civică,● înfiinţarea Muzeului Naţional al Mineritului Aurifer - transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roşia Montană în cea a Ministerului Culturii,● susţinerea demersurilor administraţiei locale în vederea realizării Planului urbanistic general Roşia Montană,● continuarea finanţării restaurării obiectivelor monumente istorice ale sitului, prin Programul naţional de restaurare/timbrul monumentelor istorice;– continuarea demersurilor de înscriere a:● obiectivului „Ansamblul Monumental Calea Eroilor“ (realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu),● obiectivului „Graniţele Imperiului Roman din România“ şi finanţarea continuării programului multianual de cercetare „LIMES“, în limitele unui buget estimat la 20 milioane lei, prin:• pregătirea dosarului de nominalizare în conformitate cu cerinţele tehnice ale UNESCO;
    • colaborarea în cadrul comisiei pe toată perioada de elaborare şi evaluare;• asigurarea personalului de specialitate dedicat, precum şi cooptarea de specialişti - asistenţă internaţională de specialitate;• investiţii în cercetare, conservare şi punere în valoare, măsuri administrative (reglementări urbanistice aprobate cu tratarea specială a perimetrelor ce vor fi incluse în dosar) etc.;• punerea în aplicare a planurilor de management şi de acţiune, sub coordonarea celor mai buni specialişti;
    – adaptarea la stadiul de cercetare actual, continuarea şi reconfigurarea „Programului multianual de finanţare a cercetărilor Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei“ iniţiat în 2012 (săpături arheologice la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia, realizarea de ridicări topografice la Costeşti - Cetăţuie, Blidaru, Piatra Roşie şi la alte cetăţi, alături de cercetări noninvazive în cetăţile menţionate, analize pluridisciplinare ale artefactelor);– consolidarea parteneriatului cu unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România în vederea protejării, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural mobil şi imobil prin asigurarea cadrului legislativ necesar;– creşterea atractivităţii zonelor urbane şi rurale prin includerea în Programul naţional de restaurare a imobilelor monument istoric deţinute de persoane fizice, în condiţiile îndeplinirii criteriilor specifice de către proprietari şi cofinanţării proporţionale din partea acestora;– derularea programului de cercetare şi documentare a patrimoniului cultural subacvatic, realizarea hărţii acestuia şi descărcarea arheologică pe segmentele de interes strategic şi economic cu un timp de implementare şi o finanţare estimate la 500 de milioane de lei (să fie totul în lei sau euro) pe durata a 5 ani;– îmbunătăţirea capacităţii statului român de a salva şi a conserva patrimoniul arhivistic prin programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural, asigurând:● cumpărarea de fonduri arhivistice şi bunuri de patrimoniu mobil, în limita unei sume estimate la 5 milioane de lei pe an;● accesul cercetătorilor şi al publicului la arhivele digitalizate ale instituţiilor de cultură;– încurajarea cercetării culturale prin:● finanţarea programelor de cartografiere la nivel naţional a infrastructurii culturale, a profesiilor, a resurselor informaţionale şi a echipamentelor culturale disponibile la nivel naţional (de stat sau privat);● stimularea studiilor de consum regionale care să pună în relaţie oferta culturală cu nivelul de consum;● stimularea creşterii nivelului de consum cultural;– transformarea campaniei de achiziţie de artă plastică contemporană, derulată începând cu anul 2020 prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană, într-un program permanent în vederea creşterii portofoliului din patrimoniul statului prin asigurarea unei finanţări de la bugetul de stat, în limita unei estimări de 8 milioane lei;– susţinerea financiară a proiectului „Timişoara - Capitală Europeană a Culturii 2023“;– reducerea dezechilibrelor culturale dintre diversele regiuni ale ţării prin continuarea implementării programului de investiţii în infrastructura culturală naţională şi prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru protejarea şi punerea în valoare a caselor memoriale din România prin Programul naţional „Case memoriale“, pe bază de selecţie de proiecte şi secţiune dedicată minorităţilor naţionale cu un buget estimativ de 250 milioane lei:● Bucureşti:• construirea unui spaţiu cultural la nivelul marilor săli internaţionale de concerte şi/sau spectacole cu dotări adecvate şi acustică optimă - valoarea estimată a investiţiei: 40 de milioane euro/fonduri europene nerambursabile;• consolidarea, restaurarea şi amenajarea sediului Serviciului Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale a României - Vila „Ion I.C. Brătianu“. Valoarea estimată a investiţiei: 8,8 milioane euro/portofoliul de investiţii al Companiei Naţionale de Investiţii;• continuarea lucrărilor de consolidare, restaurare şi modernizare a Muzeului Naţional de Istorie a României - din valoarea totală a investiţiei de 155,3 milioane euro în perioada 2002-2006 au fost realizate lucrări în valoare de 9 milioane euro;• susţinerea financiară, tehnică şi logistică a realizării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România - valoarea estimată: 15 milioane euro finanţat din PNRR;
    • amenajarea Muzeului Naţional al Ororilor Comunismului - valoarea investiţiei va fi estimată după identificarea celei mai bune soluţii.
    ● Cluj-Napoca:• restaurarea Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ şi a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca - valoarea estimată a investiţiei: 20 de milioane euro;• restaurarea, dotarea, extinderea şi modernizarea Teatrului şi Operei Naţionale Maghiare din Cluj - valoarea estimată a investiţiei: 15 milioane euro.● Ştefăneşti, judeţul Argeş:• Muzeul Naţional „Brătianu“ - restaurarea şi amenajarea domeniului şi a Vilei „Florica“ - valoarea estimată a investiţiei: 8 milioane euro;● Liteni, judeţul Suceava:• crearea unui centru de formare a restauratorilor - consolidarea, restaurarea şi amenajarea Conacului „Vârnav Liteanu“. Valoarea estimată a investiţiei: 6 milioane euro;● Iaşi:• construirea unui sediu pentru Opera Naţională Română - valoarea estimată a investiţiei: 15 milioane euro;● Craiova:• refacerea şi modernizarea clădirii Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ - valoarea estimată a investiţiei: 18,3 milioane euro;● Târgu Jiu:• Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi“ - restaurare, consolidare şi punere în valoare a sediului şi incintei imobilului Casa „Barbu Gănescu“. Valoarea estimată a investiţiei: 3,5 milioane lei;● Sibiu:• Muzeul Naţional „Brukenthal“ colecţiile de Ştiinţele Naturii, Istorie şi Arheologie - clădire-depozit centralizat laborator de conservare-restaurare. Valoarea estimată a investiţiei: 2 milioane lei.● Târgu Mureş:• restaurarea, dotarea şi modernizarea sălii Teatrului Naţional. Valoarea estimată a investiţiei: 75 milioane lei;● Timişoara:• restaurarea, amenajarea şi dotarea clădirii fostei Comenduiri a Garnizoanei Timişoara - Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, Timişoara - Valoarea totală a investiţiei: 15,2 milioane euro;
    • extindere, reabilitare faţade şi echipare cu mecanisme de scenă la Sala Studio a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara. Valoarea totală estimată a investiţiei: 30 milioane lei.
    B 2. Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial– asigurarea compatibilităţii de direcţie între politicile culturale din România şi cele internaţionale şi a eligibilităţii pentru finanţare a eforturilor pentru o reformă coerentă şi durabilă prin elaborarea Strategiei Sectoriale pentru Cultură şi a planurilor de acţiune pentru fiecare subdomeniu, inclusiv pentru dezvoltarea culturii în mediul rural şi în micile aşezări urbane şi alinierea documentelor strategice din domeniul culturii cu politicile europene şi internaţionale;– operaţionalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte în vederea dezvoltării infrastructurii culturale prin alocarea de fonduri către UAT-uri pentru cofinanţarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrative teritoriale din judeţe, respectiv teatre dramatice/lirice, filarmonici în cuantum de 3% din impozitul pe venit, cumulat la nivel naţional;– îmbunătăţirea cadrului de funcţionare a instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte, cu colective şi rezultate recunoscute la nivel naţional şi internaţional:● dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul tuturor instituţiilor de spectacole şi concerte;● introducerea programării multianuale a bugetării activităţii;● revizuirea infrastructurii culturale la nivel naţional şi introducerea unui sistem protectiv în materie de administrare, înstrăinare sau schimbare de destinaţie;● instituirea unui sistem de stimulare a cotei de repertoriu contemporan autohton şi european în oferta instituţiilor de spectacole;● cofinanţarea de către Ministerul Culturii a sumelor necesare realizării obiectului de activitate şi a dotării şi modernizării sălilor de spectacole/concerte;● finanţarea din bugetul Ministerului Culturii a taxelor de membru în diversele organizaţii internaţionale a instituţiilor de spectacole şi concerte;
    ● cooptarea autorităţilor locale pentru stimularea ofertei culturale şi utilizarea corectă a infrastructurilor şi a patrimoniului istoric;● stimularea vieţii culturale în zonele lipsite de infrastructură prin instituirea unei platforme de difuzare culturală (ajutor de turneu intraregional);● elaborarea unor strategii transversale pentru modernizarea învăţământului vocaţional universitar şi promovarea profesiilor de intermediere culturală şi management,● acreditarea unui sistem de perfecţionare şi specializare pentru profesiile care nu au COR;
    – creşterea gradului de alocare a fondurilor dedicate organizaţiilor din domeniul culturii şi cofinanţarea proiectelor europene (de exemplu, Creative Europe, Horizon 2020 etc.) implementate de organizaţiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener, până la pragul de 20%, în vederea stimulării participării organizaţiilor neguvernamentale şi a instituţiilor culturale din România la programe de finanţare Europene;– diversificarea surselor de finanţarea în cultură prin identificarea de noi fonduri bilaterale în baza dialogului cu Ministerul Afacerilor Externe şi a parteneriatelor strategice ale României;– implementarea unui program strategic de investiţie şi valorizare a sectorului şi capitalului cultural pentru întregul ciclu de valoare culturală prin îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă, crearea unor mecanisme de finanţare nu doar pentru evenimente, festivaluri care asigură distribuţia produselor culturale, ci şi pentru cercetare artistică, creaţie, producţie şi educaţie culturală (de exemplu: funcţionarea unor spaţii culturale care au o ofertă constantă şi includ activităţi de creaţie, educaţie, diseminare etc.);– introducerea în programele de finanţare a start-up-urilor a unei categorii dedicate industriilor culturale şi creative (abilităţi de inovare şi creativitate: industria publicitară, arhitectura, artele, meşteşugurile, designul, industria filmului, dezvoltarea de software, publicarea şi industria media) şi acordarea de sprijin nerambursabil pentru capital iniţial, pentru antreprenorii sub 35 de ani;– introducerea în curriculum şcolar a informaţiilor aferente sectoarelor cultural-creative, prin dezvoltarea conceptului de interdisciplinaritate în cadrul unui program naţional de educaţie prin cultură, elaborat şi derulat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, finanţat din fonduri europene nerambursabile;
    – clasificarea pe tipuri de activităţi a aşezămintelor culturale şi recunoaşterea centrelor culturale cu activitate mixtă şi adaptarea şcolilor populare de artă şi meserii - care asigură, inclusiv, transmiterea obiceiurilor meşteşugăreşti către tinerele generaţii - la evoluţiile sociale şi culturale;– digitalizarea activităţii Ministerului Culturii şi a instituţiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia - în limita sumei estimate la 16 milioane de euro, din fonduri nerambursabile - POCID 2021-2027:● crearea unei platforme unice pentru gestionarea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, a finanţării producţiei de film, precum şi alte tipuri de finanţare nerambursabilă;● crearea unei platforme pentru gestionarea procedurilor pentru obţinerea avizelor, în cazul executării lucrărilor, asigurând eficientizarea şi transparentizarea gestionării, reducerea timpului pentru soluţionarea dosarelor;● digitalizarea reperelor din Lista monumentelor istorice;● revizuirea listei existente a instituţiilor de interes naţional, includerea acelor muzee, teatre, filarmonici sau a altor instituţii de drept public (de exemplu, Institutul Naţional al Patrimoniului) care îndeplinesc condiţiile legale şi regulamentare şi digitalizarea întregului proces;● crearea unei baze naţionale de date pentru evidenţa patrimoniului arheologic, cu spaţiu aferent de stocare, cu acces liber pentru instituţiile deţinătoare de patrimoniu (muzee şi instituţii de cultură şi cercetare), pornind de la Programul DocPat - realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului;– implementarea unui program anual de stimulare a autorităţilor locale din fiecare regiune de dezvoltare a României în scopul unei mai bune coordonări între autorităţile locale, societate civilă şi comunitate şi al conlucrării pentru dezvoltarea potenţialului cultural şi al identităţii locale prin organizarea anuală, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, a concursului pentru deţinerea câte unui titlu de Oraş Cultural;– constituirea unui instrument de bază a elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesionişti din cadrul sectoarelor cultural-creative (SCC) şi a indicatorilor socio-economici ai domeniului:● inventarierea entităţilor/persoanelor care activează în domeniul cultural - organizaţii neguvernamentale şi lucrători (persoane fizice) şi a informaţiilor cu privire la actanţii din sectorul cultural-artistic în vederea unei mai bune înţelegeri a rolului, formelor de manifestare şi impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenţilor, cât şi la nivelul opiniei publice;● realizarea hărţii şi a Registrului persoanelor cu ocupaţii din sectoarele cultural-creative (RSCC) în vederea accesului la programele de finanţare din bani publici;
    – derularea anuală a programului de salvgardare a patrimoniului imaterial - de la Tezaur Uman Viu la rute culturale etc. - prin finanţare de la bugetul de stat:● digitalizarea arhivelor patrimoniului imaterial;● includerea continuă a valorilor în inventarul naţional;● înscrierea cu prioritate pe lista Patrimoniului mondial UNESCO a obiectivelor: Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, Patrimoniul construit de la Rimetea, Porţile secuieşti şi bucovinene;– elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii în colaborare cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice în vederea susţinerii programatice a proiectelor de promovare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial ale minorităţilor naţionale, inclusiv prin finanţări nerambursabile din bugetul Ministerului Culturii;– dezvoltarea unui parteneriat stabil cu Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova prin promovarea identităţii şi valorilor româneşti prin tradiţii, obiceiuri şi limbă, inclusiv prin asigurarea expertizei privind restaurarea infrastructurii culturale;– promovarea artiştilor şi culturii scrise din România în interiorul şi în afara graniţelor ţării:● încheierea de parteneriate bilaterale pentru promovarea programelor de traduceri şi internaţionalizarea produselor culturale literare, inclusiv traducerea în şi din limbile minorităţilor naţionale,● susţinerea iniţiativelor care vizează atragerea şi pregătirea unor traducători din alte spaţii culturale, astfel încât interesul pentru cultura scrisă din România să crească substanţial;– promovarea corectă şi eficientă a activităţii Ministerului Culturii, a instituţiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia şi a activităţilor sectoarelor cultural-creative în cadrul unor campanii anuale de comunicare publică a sectoarelor cultural-creative, cât şi prin proiecte de internaţionalizare a culturii naţionale precum:● organizarea de către Muzeul Naţional al Bucovinei a Conferinţei ICOM-ICR - 2022;● „How can cultural and creative sectors strengthen democracy?“ - Forumul Mondial pentru Democraţie 2022,
    ● Anul European al Rezilienţei prin Cultură - 2023,● organizarea de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Universitatea „Babeş-Bolyai“ a Conferinţei EURHO 2023 - Cluj-Napoca;
    – consolidarea relaţiei cu media publică din România - formator de opinie legitim şi promotor principal al sectoarelor cultural-creative - în vederea găsirii celor mai bune forme de colaborare cu Societatea Română de Televiziune şi cu Societatea Română de Radiodifuziune în scopul promovării valorilor culturale şi artistice prin oferta editorială destinată românilor de pretutindeni, cetăţenilor Republicii Moldova, prin oferta cultural-artistică încetăţenită (de exemplu, orchestre şi coruri, producţia de teatru şi film tv., ş.a.m.d.) şi prin oferta naţională de radio şi televiziune, inclusiv în limba diverselor comunităţi etnice/minorităţi, în zonele încă neacoperite de către canalele/studiourile centrale şi sau regionale;– includerea printre priorităţile culturale strategice ale României a sectorului cinematografic, atât pentru valoarea adăugată din punct de vedere economic, cât şi din punctul de vedere al capacităţii sale de internaţionalizare a produselor culturale româneşti, prin:● revalorificarea patrimoniului naţional cinematografic prin restaurare, remasterizare şi digitalizare, precum şi promovarea şi exploatarea la nivel naţional şi internaţional ale operelor audiovizuale de patrimoniu;● reforma instituţională şi a întregului sistem de finanţare, distribuţie, exploatare, promovare a cinematografiei româneşti - structura şi guvernanţa Centrului Naţional al Cinematografiei, precum şi misiunea şi obiectivele acestuia;● eficientizarea instrumentelor de susţinere a cinematografiei: colectarea contribuţiilor şi utilizarea sumelor din Fondul Cinematografic (fond extrabugetar, din care se finanţează filmele româneşti, festivalurile şi distribuţia de film) şi instituirea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice aprobate în cuantum de 250 milioane de euro; menţinerea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea programului de stimulare a investiţiilor străine în cinematografie; promovarea unor mijloace prin care autorităţile centrale şi locale pot susţine, facilita şi stimula dezvoltarea acestui domeniu.
    C. Obiectiv pe termen lung (2024-2028): creşterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB
    D. Priorităţi legislative1. Statutul lucrătorului cultural2. Codul patrimoniului3. Managementul instituţiilor publice de cultură (amendarea OUG nr. 189/2008)4. Legea voucherelor culturaleD.1. Măsuri privind armonizarea/modificarea şi completarea legislaţiei în materia protejării patrimoniului material:• modificarea şi completarea Legii nr. 109 din 26 mai 2016 pentru completarea art. 51 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;• simplificarea procedurii de avizare în materia protejării monumentelor istorice prin modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (echivalări, corecţii ale Listei monumentelor istorice, ale Registrului arheologic naţional şi ale zonelor de protecţie, elaborarea de reglementări urbanistice corespunzătoare, programe de repertoriere a siturilor şi monumentelor şi de stabilire a unor criterii de diferenţiere a siturilor şi monumentelor în scopul înscrierii corecte în categoriile A şi B etc.); modificarea şi completarea normelor metodologice privind situaţiile în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice, cu stabilirea proporţiei contribuţiei, procedurilor, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna; clarificarea abordării şi protecţiei monumentelor arheologice şi istorice aflate în proprietate privată (viziune, infrastructură, planuri de acţiune); elaborarea unor norme şi standarde naţionale privind cercetarea, inventarierea, delimitarea patrimoniului imobil, corelat cu adaptarea standardelor privind cercetările arheologice la cerinţele regionale privind cercetarea arheologică, evidenţa, conservarea sau restaurarea patrimoniului;• reglementarea activităţii de cercetare în instituţiile muzeale;• reglementarea sistemului de colectare a taxei Timbrul monumentelor istorice, în vederea creşterii finanţării pentru a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice;• semnarea şi ratificarea de către România a Convenţiei de la Faro;• reglementări în materie de arheologie:• aprobarea Codului deontologic al arheologilor din România;• eficientizarea Comisiei Naţionale de Arheologie (analizarea impactului privind înfiinţarea comisiilor zonale de arheologie etc.);D.2. Măsuri privind armonizarea/modificarea şi completarea legislaţiei în materia protejării patrimoniului imaterial:• adaptarea legislaţiei în scopul finanţării prin direcţionarea anuală a unui procent de 2% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc către bugetul Ministerul Culturii pentru finanţarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea sectoarelor cultural-creative;• actualizarea legislaţiei aplicabile în materia acordării finanţărilor nerambursabile în cultură (exemplu Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale);• modificarea cadrului normativ incident domeniului artelor spectacolului (Ordonanţa Guvernului nr. 21/2007), precum şi, corelativ, a unor dispoziţii incidente din legislaţia financiar-fiscală;• modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia şi actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic pentru aplicarea unei abordări naţionale strategice asupra rolului cinematografiei şi producţiei audiovizuale în societatea românească;• modificarea şi completarea legii speciale pentru programul de importanţă strategică: „TM2023 CEaC“ (OUG nr. 42/2019), în vederea adaptării la situaţia actuală, precum şi asigurarea finanţării pentru proiectele culturale şi pentru obiectivele de investiţii;• actualizarea legislaţiei privind aşezămintele culturale, clasificarea pe tipuri de activităţi, recunoaşterea centrelor culturale cu activitate mixtă şi prevederi specifice şi reglementarea statutului şcolilor populare de artă şi meserii prin modificarea şi completarea OUG nr. 118/28 decembrie 2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale;• promovarea unui cadru normativ pentru recunoaşterea, clasificarea şi stabilirea de criterii pentru toate domeniile din sectoarele culturale creative, precum şi a funcţiilor acestora în dezvoltare;• eliminarea disparităţilor şi inechităţilor instituite prin aplicarea Legii salarizării unitare.
    MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRIII. Probleme structurale ale cercetării şi inovării din RomâniaCercetarea şi inovarea necesită o conexiune mult mai coerentă la nevoile actuale ale societăţii şi economiei. Mediul de cercetare din universităţi, institutele de cercetare-dezvoltare, institutele din subordinea Academiei Române, institutele şi centrele de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi entităţile de cercetare din domeniul apărării şi companiile trebuie să colaboreze mai mult pentru elaborarea şi implementarea strategiilor multianuale de cercetare. În egală măsură, cercetarea românească trebuie să fie conectată la sistemul de cercetare internaţional din perspectiva resursei umane, a dezvoltării tehnologice şi a obiectivelor.Având în vedere aceste aspecte, Guvernul îşi asumă continuarea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale, precum şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor - instrumentul de sprijin pentru politici, cu finanţare integrală din programul „Orizont 2020“. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare, se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare. Această măsură va avea ca impact creionarea cât mai aproape de realitate a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI şi identificarea unor măsuri care să reducă decalajele pe termen mediu şi lung ale indicatorilor specifici faţă de media UE şi va putea asigura un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creşterea şanselor de succes în Programul european de cercetare „Orizont Europa“ (2021-2027) şi intensificarea transferului în economie al rezultatelor cercetării. Această reformă va putea conduce la stabilirea unor poli de excelenţă esenţiali pentru formarea de parteneriate pe termen lung şi pentru colaborarea în jurul unor infrastructuri şi programe de cercetare de anvergură internaţională, în domenii de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei, în vederea unei mai bune integrări în Spaţiul European al Cercetării.Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014-2020) a fost modestă (214,8 milioane euro atrase din bugetul Orizont 2020 şi 787 contracte semnate, în care sunt implicaţi 1.190 de parteneri români. Această situaţie a fost generată, în principal, de subfinanţarea cercetării din fonduri publice, dar şi de dificultăţile în atragerea fondurilor private în cercetare şi inovare, generate de lipsa unor politici naţionale susţinute şi coerente care să stimuleze activitatea CDI. Toţi aceşti factori au produs efecte negative în sistemul românesc de CDI şi au determinat un regres în ceea ce priveşte majoritatea indicatorilor din Datele statistice privind inovarea europeană (European Innovation Scoreboard 2019).II. Obiective strategice şi măsuri de implementareII.1. Reforma structurală a sistemului naţional de cercetare şi inovare - motor al dezvoltării economice şi de creştere a competitivităţii Românieia) Armonizarea, actualizarea şi simplificarea legislaţiei privind organizaţiile publice de cercetare conform principiilor „bunelor reglementări“ („better regulation“) şi evitarea birocratizării excesive;b) Abordarea pe baze ştiinţifice a proceselor decizionale în administraţia managementului cercetării;c) Creşterea valorii şi eficienţei finanţării pentru cercetare şi inovare şi atingerea ţintei de 2% din PIB până în 2024 (1% finanţare publică + 1% finanţare privată) cu asigurarea unei distribuţii bugetare echilibrate, destinate susţinerii cu prioritate a cercetării aplicative şi inovării, dar şi a cercetării fundamentale şi de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potenţial de creştere;d)
    Asigurarea ritmicităţii anuale sau chiar intensificarea organizării de competiţii pentru granturi de cercetare de tip PD, TE, PRECISI, PCCF, PCE, PED, PTE şi SOL;
    e) Planificarea bugetară multianuală efectivă pentru a asigura convergenţa cu celelalte ţări ale UE şi cu planificarea cadrului financiar multianual (MFF - Multiannual Financial Framework) într-o manieră adaptată noilor provocări. Un sistem de finanţare care să ofere un „leverage“ între avantajele sistemelor „top-down“ şi „bottom-up“ va permite atât stabilitatea, cât şi predicţia bugetară cu rol în atragerea de capital privat şi stabilizarea de resurse umane, precum şi dezvoltarea de proiecte fanion de anvergură;f) Implementarea noilor politici şi strategii europene privind Spaţiul European al Cercetării (ERA) în strânsă legătură cu strategia europeană pentru universităţi (European Strategy for Universities);g) Includerea în strategiile instituţionale a unor practici pentru cercetare şi inovare responsabile, precum şi orientarea activităţilor şi proiectelor CDI în susţinerea obiectivelor Sustainable Development Goals (SDGs);h) Înfiinţarea unor poli şi platforme de excelenţă în cercetare la nivel regional prin formarea unor structuri integrate cu implicarea universităţilor şi institutelor de cercetare;i) Sistematizarea, simplificarea şi unificarea legislaţiei privind funcţionarea instituţiilor/entităţilor de cercetare (resurse umane, finanţare de bază, finanţarea în regim competitiv, agenda strategică de cercetare, infrastructură, relaţia cu agenţii economici, inclusiv crearea unui cadru necesar consolidării relaţiilor/parteneriatelor dintre universităţile de cercetare avansată şi educaţie şi institutele naţionale de cercetare, institutele din subordinea Academiei Române, institutele şi centrele de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi entităţile de cercetare din domeniul apărării). Universităţile vor fi sprijinite inclusiv în demersul de preluare voluntară a unor institute de cercetare;
    II.2.
    Îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru cercetarea publicăa) Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii în finanţarea cercetării prin finanţarea proiectelor de cercetare în cadrul unui mecanism multianual efectiv;b) Promovarea conceptului de open science prin sprijinirea implementării practicilor de tip Open Science, Open Innovation, prin stabilirea unor instrumente financiare la nivel naţional pentru a facilita accesul la publicare a lucrărilor cercetătorilor, cadrelor didactice universitare în reviste open acces, dezvoltarea la nivelul instituţiilor de cercetare a depozitelor de date de cercetare şi a mecanismelor necesare pentru interconectarea acestora la nivel naţional şi european prin EOSC, similare practicilor internaţionale;c) Susţinerea universităţilor, Institutelor Naţionale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor şi centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi a entităţilor de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelenţă prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional;d) Asumarea menţinerii scutirii impozitului pe venit pentru personalul din unităţile CDI pentru toate tipurile de activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare;e) Atragerea/formarea de resurse umane înalt calificate şi de investiţii în infrastructura de cercetare din INCD-uri şi universităţi, în vederea creşterii performanţei instituţionale şi a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene şi, în mod special, a celor din Programul Cadru de Cercetare şi Inovare al UE, Orizont Europa şi prin parteneriatele europene CDI. În acest fel se urmăreşte recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează faţă de media UE şi faţă de ţările din regiune;f) Evaluarea politicilor de resurse umane, a cerinţelor de formare pentru personalul din instituţiile de cercetare, precum şi reevaluarea modalităţilor de recrutare a personalului din organizaţiile publice de cercetare pe baza bunelor practici existente deja la nivel de UE;g) Elaborarea unei strategii privind internaţionalizarea instituţiilor de cercetare;
    h) Reforma organizatorică a INCD-urilor - cu accent pe modernizarea funcţionării acestora şi întărirea rolului lor în politica ştiinţei;i) Atragerea de cercetători de excelenţă din afara ţării în regim competitiv (români sau străini), în organizaţii publice de cercetare, care vor deveni centre de excelenţă;j) Reforma politicilor investiţionale în activităţi de cercetare şi inovare din instituţiile publice de cercetare;k) Dezvoltarea unui sistem sustenabil de acordare de asistenţă promotorilor de proiecte în Programul Orizont Europa prin crearea unui mecanism de corelare naţional-regional, prin stimularea centrelor-suport performante care găzduiesc Reţeaua Naţională de Puncte de Contact Orizont Europa şi crearea unui sistem de promovare de informaţii prin asocierea reţelei NCP Orizont Europa cu centrele de transfer tehnologic şi cu partenerii din reţeaua European Enterprise Network;l) Racordarea INCD-urilor la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării;m) Modificarea cadrului legal care reglementează evaluarea periodică a institutelor şi infrastructurilor de cercetare din România în vederea eliminării acelor dispoziţii care nu asigură imparţialitate, transparenţă şi eficienţă în cadrul acestui proces;n)
    Creşterea eficienţei susţinerii activităţii de cercetare în cadrul universităţilor prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID şi ME (UEFISCDI);
    o) Elaborarea unei metodologii de evaluare a activităţii de cercetare a institutelor de cercetare aplicând indicatori folosiţi la nivel internaţional, similar cu cele folosite de platforme internaţionale de ierarhizare şi cu implicarea evaluatorilor externi;p) Sprijinirea măsurilor de popularizare a rezultatelor ştiinţifice prin introducerea unor programe de formare de comunicare a ştiinţei şi prin implicarea cetăţenilor în anumite activităţi de cercetare (citizen science) acolo unde este fezabil;q) Stimularea excelenţei în cercetare prin programe adecvate şi bazate pe competiţie pentru sprijinirea unor cercetători/grupuri de cercetare de excelenţă, similare cu programele ERC; Elaborarea unui program adecvat de sprijinire a unor cercetători/grupuri de cercetare de excelenţă, similar cu programele ERC pe bază de competiţie;r) Susţinerea infrastructurilor de cercetare realizate în exerciţiile financiare 2007-2013 şi respectiv 2014-2020 pe baza evaluării eficienţei şi eficacităţii utilizării acestora;s) Susţinerea financiară a infrastructurilor de cercetare şi a activităţilor aferente în toate domeniile agriculturii;ş) Susţinerea ISPMN pentru dezvoltarea structurii organizatorice, prin realizarea unor filiale.
    II.3. Susţinerea infrastructurilor paneuropene de cercetare ELI-NP şi DANUBIUS în vederea valorificării excelenţei în CDI şi a participării României la cercetarea de nivel european şi internaţionala) Identificarea soluţiilor de punere în funcţiune în condiţii optime a infrastructurii Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP);b) Identificarea celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea parteneriatului european şi internaţional solid pentru exploatarea infrastructurii de la Măgurele cu implicarea tuturor actorilor relevanţi la nivel naţional şi internaţional;c) Integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele;d) Susţinerea Centrului Internaţional de Studii Avansate a Sistemelor Râuri-Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme şi a înfiinţării DANUBIUS - ERIC cu sediul în România, cu implicarea unor universităţi de cercetare avansată;e) Creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare paneuropene (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile, inclusiv susţinerea integrării acestora în cadrul unor structuri instituţionale europene de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium). Asigurarea resursei umane specializate pentru operarea şi mentenanţa necesare utilizării şi funcţionării la nivelul acestor infrastructuri;f) Creşterea semnificativă a fondurilor atrase din Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, până în 2024, prin asigurarea unui cadru stimulativ pentru o participare de succes la programul-cadru al UE Orizont Europa şi a valorificării excelenţei în domeniul infrastructurilor paneuropene de cercetare găzduite de România pentru a deveni partener activ în cooperarea transnaţională în Spaţiul European de Cercetare;
    g) Dezvoltarea unui program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelenţă primite la competiţia pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie;h) Încurajarea cooperărilor în domeniul cercetării şi educaţiei în cadrul consorţiilor, asociaţiilor academice internaţionale sau cele la care România a aderat prin susţinerea angajamentelor asumate (cotizaţii).
    II.4. Susţinerea dezvoltării de proiecte strategice de cercetare-dezvoltareA. Se vor iniţia şi stimula proiecte strategice pe direcţiile de dezvoltare promovate la nivel european şi de interes pentru România, inclusiv susţinute prin Programul Naţional de Reformă şi Rezilienţă:• În domeniul Tehnologiilor generice esenţiale (TGE):– genomica, microbiologia sau oncologia;– utilizarea comună şi mai eficientă a resurselor (exemplu: inteligenţa artificială, tehnologiile Big Data şi IoT etc.);• În domeniul energetic:– reducerea intensităţii energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienţei energetice în industrie;– crearea unui lanţ industrial de producţie şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice;• În domeniul sănătăţii:– contribuţia cercetării la crearea sistemului de eHealth şi tele-medicină, precum şi pentru realizări de excepţie în domeniul sănătăţii;• În domeniul reducerii emisiilor de carbon (hidrogenul curat în context Green Deal):– la nivelul UE, Alianţa pentru hidrogen curat mizează pe accelerarea decarbonizării industriale, iar la nivelul României este avută în vedere dezvoltarea tehnologiilor şi a unei industrii aferente hidrogenului care să focalizeze activităţile de cercetare pe specificul naţional, aducând împreună industria, organismele guvernamentale, autorităţile locale şi organizaţiile de cercetare în cadrul unor dezvoltări tehnologice cu riscuri minime în cadrul Platformei Naţionale de Dezvoltare a Tehnologiilor Bazate pe Hidrogen;• În domeniul microelectronicii se va sprijini Proiectul important de Interes Comun European în Microelectronică - IPCEI - sub forma prezentată în PNRR;• În domeniul legat de spaţiu şi securitate şi al tehnologiilor spaţiale, inclusiv al proiectelor de colaborare cu ESA (European Space Agency);• În domeniul tehnologiilor avansate:– sprijinirea iniţiativelor legate de crearea unei Platforme naţionale pentru tehnologii avansate, prin utilizarea mecanismelor de finanţare adecvate (POCIDIF etc.).
    B. O altă direcţie strategică ce se va avea în vedere este destinată stimulării proiectelor de cercetare fundamentală sau aplicată în domeniile cheie cu preponderenţă în sănătate, mediu şi economie, ce pot răspunde unor provocări intempestive cu caracter de urgenţă la nivel naţional, precum situaţia prin care trecem în momentul de faţă.
    II.5. Stimularea cooperării public-private - motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel naţionala) Creşterea eficienţei instrumentelor de finanţare şi valorificarea rezultatelor cercetării prin transfer tehnologic;b) Intensificarea finanţării inovării, inclusiv sociale, în special prin implementarea platformelor de parteneriate între autorităţi locale, mediu de afaceri, universităţi şi institute de cercetare, precum şi a unor HUB-uri/platforme naţionale de inovare orientate pe domenii prioritare pentru România;c) Susţinerea organizaţiilor publice de cercetare care atrag fonduri private, prin alocarea de fonduri pentru activităţi CDI, până cel puţin la concurenţa sumei atrase din mediul economic;d) Stimularea unor măsuri pentru învăţământul terţiar dedicate atragerii de studenţi/doctoranzi în domeniile relevante pentru piaţa muncii, susţinerea excelenţei (burse doctorale în domeniile de specializare inteligentă), cursuri deschise, on-line dedicate cererii de pe piaţa muncii şi promovarea dezvoltării programelor de studii flexibile şi corelate cu cerinţele pieţei muncii prin acordarea de granturi pentru finanţarea unor scheme de antreprenoriat de tipul start-up students;e)
    Dezvoltarea unui cadru naţional de transfer tehnologic prin clarificarea cadrului legislativ, prin pilotarea şi stabilirea cadrului instituţional la nivel naţional şi regional şi prin stabilirea unei scheme de investiţii în resursele umane pe termen scurt, mediu şi lung - pe baza unei analize a stării actuale, a nevoilor şi a bunelor practici de la nivel european;
    f) Susţinerea instituţiilor de cercetare în procesul realizării de inovaţii, la solicitarea mediului privat şi în parteneriat cu acesta. Crearea unui sistem de granturi destinate colaborărilor privat-universităţi (sau privat-INCD), cu finanţări în trei etape (derularea etapelor fiind condiţionată de rezultatele obţinute în etapa anterioară, pe bază de audit).
    II.6. Realizarea „Programului naţional Tinerii cercetători“Realizarea „Programului naţional Tinerii cercetători“ pentru susţinerea grupurilor de cercetare în curs de formare în jurul unuia sau mai multor tineri cercetători, pe o durată de circa 4 ani, care să le permită membrilor echipei să atingă standarde competitive în materie de indicatori de cercetare şi să îi plaseze ideal pentru a intra în alte competiţii naţionale şi internaţionale de proiecte de cercetare, realizate împreună şi cu mediul privat.Componenta de digitalizareÎn prezent, România se situează pe locul 25 din cele 27 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI) pentru 2020.România înregistra, la nivelul anului 2020, cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. Digitalizarea economiei, însă, a rămas în urmă. În acest sens, analiza europeană arăta că aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale cel puţin elementare.Cauzele care stau la baza dezvoltării precare a serviciilor publice electronice din România sunt:• lipsa unei arhitecturi IT interoperabile, eficientă şi scalabilă, compusă din sisteme informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice;• lipsa deschiderii administraţiei publice faţă de mediul privat;• insuficienţa specialiştilor în e-guvernare şi a resurselor umane în departamentele IT ale instituţiilor şi autorităţilor publice;• lipsa competenţelor necesare pentru dezvoltarea şi mentenanţa serviciilor publice electronice, cât şi nivelul scăzut de salarizare în acest domeniu, comparativ cu cel din mediul privat;• lipsa unui cadru legislativ şi procedural unitar, suplu şi eficace pentru susţinerea serviciilor publice electronice.Accelerarea procesului de transformare digitală a economiei şi societăţii româneşti în ansamblu reprezintă un element fundamental în vederea implementării noului model de dezvoltare a României şi realizării convergenţei cu statele europene mai avansate.Guvernul va căuta căi pentru a promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice avute în vedere sunt: organizarea de parteneriate public-private pentru serviciile de IT&C din sectorul public, transferul de tehnologie şi knowhow către şi dinspre firmele competente şi competitive, reutilizarea componentelor şi promovarea tehnologiilor opensource, obţinându-se astfel economii substanţiale.Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale.
    Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitale prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană.Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului.Creşterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acţionând simultan şi coordonat pe cinci axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei.Cele cinci axe strategice ale transformării digitale sunt:– Administraţie publică digitală - tranziţia rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administraţiei publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-Government la cel de smart government. Această tranziţie se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazată pe date (data-centric government);– Economie digitală - Transformarea digitală a economiei româneşti, cu un accent pe IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile româneşti;– Educaţie digitală - implementarea unor politici şi programe de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti, dar şi digitalizarea procesului educaţional, prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaţionale;– Comunicaţii digitale şi tehnologii ale viitorului (5G, IOT, comunicaţii cuantice, robotică, AI, blockchain, Smart City);– Securitate cibernetică.1.
    Administraţie publică digitalăÎn momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, administraţia publică din România a fost forţată să intre într-un proces de digitalizare accelerată. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul resurselor puse la dispoziţie de Guvern: instituţiile publice s-au adaptat şi au înţeles că viitorul va fi unul digital sau va fi pierdut. În vederea continuării procesului de digitalizare accelerată, Guvernul României îşi propune implementarea următoarelor măsuri:A. Eficientizarea instituţiilor publice• Delimitarea clară a rolului fiecărei structuri implicate direct în procesul de digitalizare;• Elaborarea şi adoptarea cadrului normativ pentru realizarea interoperabilităţii semantice şi a celei tehnologice între sistemele informaţionale ale autorităţilor publice, în vederea simplificării accesului la informaţii şi a creşterii calităţii experienţei de utilizare (UX) a serviciilor publice electronice;• Cooptarea în cadrul echipelor de redactare şi implementare a proiectelor de digitalizare a unor experţi tehnici care pot fi remuneraţi făcându-se excepţie de la legea salarizării unice;• Inventarierea activelor digitale ale statului;• Sporirea atribuţiilor „Comitetului de e-Guvernare şi Reducerea Birocraţiei“, înfiinţat prin decizia prim-ministrului, în vederea exercitării eficace a rolului de monitorizare şi îndrumare asupra tuturor proiectelor din sfera digitalizării aflate în lucru la nivelul întregului aparat guvernamental.• Adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării şi inteligenţei artificiale pentru eficientizarea utilizării resursei umane;• Adoptarea unui cadru normativ pentru migrarea soluţiilor software existente şi nu numai utilizate de către instituţiile publice spre infrastructuri de tip Cloud.B. Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică• Dezvoltarea de noi servicii de guvernare electronică construite în jurul nevoilor reale ale cetăţeanului român, luând în calcul simplificarea modalităţilor de acces, utilizând în procesul de dezvoltare principii de bază UX UI;• Promovarea utilizării mecanismelor de tip API pentru facilitarea accesului la informaţiile stocate în bazele de date ale sistemelor publice;• Transformarea Punctului de Contact Unic (PCUe) prin utilizarea instrumentului „Acord-Cadru pentru Transformarea Digitală a României“, aflat la dispoziţia Autorităţii pentru Digitalizarea României în interfaţa prin care cetăţeanul comunică cu orice instituţie în vederea prestării oricărui serviciu public;• Implementarea proiectului pentru identitatea digitală a cetăţenilor;• Implementarea Serviciului Single Sign-on (SSO) la nivelul întregii administraţii publice;• Continuarea programelor şi proiectelor aflate în implementare, precum şi iniţierea de programe şi proiecte noi pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituţiile publice le oferă cetăţenilor;• Elaborarea planului naţional pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor României şi asigurarea implementării acestuia, în colaborare cu sectorul privat şi societatea civilă;• Adoptarea semnăturii electronice la scară naţională, odată cu implementarea proiectului SITUE (Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE).
    Implementarea principiului once only şi a arhitecturii de interoperabilitate bazată pe un management de API-uri puse la dispoziţie de toate instituţiile publice care deţin registre de date naţionale. Acest demers va urmări identificarea tuturor registrelor de bază şi crearea unui mecanism pentru amendarea acestei liste, asigurarea infrastructurii tehnice pentru ca accesul la registre de bază să se realizeze rapid, sigur şi flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea şi confidenţialitatea datelor.În paralel, se va generaliza utilizarea semnăturii electronice de către funcţionarii din administraţia publică, astfel încât aceştia să poată comunica digital cu cetăţenii şi mediul de afaceri, scăzând timpul de reacţie şi corectarea timpurie a unor posibile greşeli.Operaţionalizarea efectivă a unui punct de contact unic electronic pentru cetăţeni şi companii prin refacerea PCUe şi integrarea acestuia cu sistemul naţional electronic de plăţi, GHISEUL.RO, într-o platformă unică pentru cetăţeni. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile şi accesibilizarea lui prin schema de e-identitate naţională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile şi accesibile şi transfrontalier, pe baza nodului eIDAS. În plus, acest demers va creşte vizibilitatea serviciilor publice, având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informaţiei de către firme şi unificarea practicii administrative în relaţia cu firmele şi cetăţenii.Implementarea unei infrastructuri de cloud guvernamental, utilizând tehnologii sigure şi eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil şi standardizat al datelor publice şi migrarea serviciilor publice în cloud. Astfel, va creşte disponibilitatea, dar şi ergonomia de utilizare a serviciilor publice digitale şi vor scădea costurile firmelor în interacţiunea cu statul. Pe termen lung, vor scădea şi nevoile de finanţare a unor servicii eterogene, deci va scădea şi presiunea pe bugetul public şi, indirect, pe firme. Decizia privind modul în care va fi implementat cloud-ul guvernamental se va lua de către Guvern pe parcursul anului 2022.
    2. Economie digitalăEconomia românească este dominată în proporţie de 99% de întreprinderi mici şi mijlocii, viteza cu care acestea se pot digitaliza şi nivelul de digitalizare pe care îl pot atinge fiind două elemente cu efecte de anvergură asupra competitivităţii României pe piaţa europeană şi globală.În ceea ce priveşte economia digitală sunt două perspective care trebuie luate în calcul.În primul rând avem o multitudine de companii non-IT, care au nevoie stringentă de digitalizarea proceselor interne pentru aşi creşte competitivitatea economică în raport cu mediul concurenţial european şi global. Pentru acestea vom oferi instrumente de instruire privind noile tehnologii, sprijin pentru a determina necesarul de tehnologizare şi instrumente de finanţare (prin programele regionale) în vederea achiziţionării de produse şi servicii IT, dar în acelaşi timp le vom încuraja să adopte noile tehnologii emergente precum robotica, inteligenţa artificială, Cloud Computing, IoT, Blockchain etc.De asemenea, mediul economic românesc va beneficia direct de simplificarea poverii administrative prin dezvoltarea mai multor servicii B2G (business-to-government), acţiuni ce sunt incluse în pachetul de reforme necesare digitalizării administraţiei.Prin urmare, este nevoie de o viziune strategică guvernamentală concertată top-down care să creeze ecosistemul de instrumente şi măsuri de sprijinire a procesului de transformare digitală a IMM-urilor.În plus, industria poate beneficia de un efect indirect al digitalizării, dar cu impact major asupra capacităţii companiilor de a converge spre principiile economiei digitale prin noi modele de afaceri, modele operaţionale şi o nouă viziune managerială într-o nouă paradigmă bazată pe inovaţii şi tehnologii digitale.Într-un cuvânt, întreaga economie românească trebuie să facă o tranziţie cât mai rapidă către noua economie (economia digitală), valorificând toate avantajele noii revoluţii industriale 4.0.Pe de altă parte, România are un potenţial enorm de a genera şi exporta produse şi servicii inovative digitale. De aceea, obiectivul nostru este să consolidăm ecosistemul de inovaţie digitală pentru a genera mai multe produse şi servicii inovative, reducând tot mai mult ponderea serviciilor de tip outsourcing.IT-ul este nu numai oportunitate de dezvoltare economică pentru România, dar constituie şi un element de brand de ţară. Din punct de vedere geostrategic România poate să îşi consolideze un rol detaşat de lider în regiune pe piaţa inovaţiei digitale.Pentru a putea deveni o forţă importantă în regiune, România trebuie să adune toate forţele implicate în ecosistemul investiţional IT (fonduri de investiţii, acceleratoare, mentori, huburi şi spaţii de lucru colaborativ) şi să le conecteze sub forma unui „single point of contact“ pentru toţi cei care vor să obţină o finanţare chiar dacă sunt rezidenţi români sau din alte ţări.Un astfel de program trebuie adresat firmelor start-up sau firmelor mici cu potenţial, dar şi firmelor mature care au nevoie de scalare.
    Hub-urile europene de inovare digitală - E-DIH (European Digital Innovation Hubs)Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMMurile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională, din regiunea în care îşi desfăşoară activitatea, indiferent dacă IMM-ul avea sau nu un profil digital. Astfel, huburile europene de inovare digitală sunt principalul instrument şi vector trans-european pe care Comisia Europeană împreună cu statele membre îl au în vedere pentru a impulsiona atât inovarea şi digitalizarea economiei, cât şi digitalizarea administraţiei publice europene.Hub-urile europene de inovare digitală vor pune în valoare potenţialul tehnologic şi de inovare regional pentru a dezvolta tehnologii şi instrumente digitale pentru domenii cu grad ridicat de adopţie: industrie, administraţie publică, agricultură, sănătate etc. Rolul strategic al hub-urilor europene de inovare digitală este şi acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă europeană, dar şi globală a digitalizării şi inovaţiei tehnologice.România, care va avea un număr de hub-uri în principalele regiuni de dezvoltare, va utiliza la maximum oportunităţile oferite de aceste instrumente. Prin pilotarea acestor DIH-uri, Guvernul va face ca funcţiile acestora prevăzute în Regulamentul Europa Digitală - sprijin pentru identificarea investiţiilor, instruire şi sprijin în dobândirea competenţelor digitale, testare înainte de investiţie, crearea unui ecosistem pentru inovare şi reţea - să contribuie direct şi măsurabil la transformarea digitală a IMMurilor, în corelare cu Strategiile de specializare inteligentă ale fiecărei regiuni de dezvoltare.Măsuri concrete:• Dezvoltarea soluţiilor de finanţare prin Programele Operaţionale Regionale a unor proiecte de Smart City în oraşele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale;• Derularea de programe de formare pentru funcţionarii publici, pentru dobândirea de competenţe digitale la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final este acela de a avea un nivel minim de competenţe digitale pentru orice angajat în sistemul public din România. Crearea şi utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune;• Dezvoltarea soluţiilor de finanţare pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (cum ar fi inteligenţa artificială, datele şi cloud computing-ul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanţă şi cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică) şi pentru sprijinirea IMM-urilor care adoptă tehnologii digitale;• Crearea unui fond de investiţii dedicat start-up-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privaţi;• Sprijinirea transformării digitale a organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri) şi sporirea nivelului de alfabetizare digitală în rândul angajaţilor, din fonduri europene.Există o nevoie stringentă de instrumente inovatoare care să susţină finanţarea acestor produse digitale care pot avea un extraordinar efect de multiplicare în economie.Pe de altă parte, statul nu are instrumentele de evaluare corectă a gradului de inovare tehnologică sau de business pe care o companie îl propune şi de cele mai multe ori criteriile de finanţare sunt bazate pe grile care elimină riscurile şi finanţează soluţii mai puţin inovative, acest lucru fiind contrar ideii de startup high-tech. Soluţia este realizarea unui parteneriat în care sunt atraşi alături de statul român parteneri din mediul privat capabili să îşi asume în egală măsură riscul cofinanţării şi calitatea de evaluator în acelaşi timp.
    3. Educaţie digitalăÎn ceea ce priveşte competenţele digitale, România se situează pe locul 27 din cele 28 de ţări ale UE în clasamentul Indexului DESI. România se află mult sub media UE în ceea ce priveşte persoanele cu competenţe digitale de bază (31% vs. 58%), a persoanelor deţinând competenţe digitale avansate (10% vs. 33%) şi a persoanelor cu competenţe elementare software (35% vs. 61%). România se află considerabil în urmă şi în ceea ce priveşte procentul de specialişti IT, din totalitatea persoanelor încadrate în muncă (2,2% vs. 3,9%).Raportul DESI 2020 evidenţiază faptul că „România a rămas în urmă în ceea ce priveşte indicatorii referitori la competenţele digitale şi are o performanţă slabă în ceea ce priveşte digitalizarea întreprinderilor şi serviciile publice digitale“. Principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România, identificate în acest raport, sunt:• Lipsa de coordonare dintre instituţiile publice în ceea ce priveşte instituirea unor astfel de servicii;• Migrarea specialiştilor IT din sectorul public înspre sectorul privat sau în străinătate;• Lipsa generală de competenţe digitale - nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 31% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (58% la nivelul UE în ansamblu), iar 10% au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 33%);• Lipsa investiţiilor în dezvoltarea competenţelor digitale în rândul angajaţilor din sectorul public a condus la crearea de carenţe cu impact ridicat, atât la nivel de front-office în dialog direct cu cetăţenii, cât şi în back-office, pentru realizarea sarcinilor administrative.
    Pe de altă parte, România oferă un bazin larg de specialişti TIC datorită sistemului său educaţional în acest domeniu. România se situează pe locul 6 în rândul statelor membre ale UE în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi TIC (4,9% din totalul absolvenţilor). În anul universitar 2019-2020, România a avut peste 27.000 de studenţi TIC înscrişi în învăţământul superior la toate nivelurile, atât în instituţiile publice, cât şi în cele private. În aceeaşi perioadă, numărul absolvenţilor a ajuns la 5.365 la nivel naţional. În statisticile UE, România se află pe locul 3 la număr de femei specializate în domeniul TIC, cu mult peste media UE. Nu mai puţin de 24% dintre absolvenţii TIC din România sunt femei, oferind unul dintre cele mai favorabile medii incluziunii muncii.Noul plan de acţiune al UE pentru educaţia digitală 2021-2027 Resetarea educaţiei şi formării pentru era digitală prezintă o viziune pentru îmbunătăţirea alfabetizării digitale, a competenţelor şi a capacităţii digitale la toate nivelurile de educaţie şi formare pentru toate nivelurile de competenţe digitale (de la nivel de bază la nivel avansat). Acest Plan de acţiune susţine obiectivul Agendei pentru competenţe şi prevede că 70% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani vor avea cel puţin competenţe digitale de bază până în 2025.Pentru realizarea acestui deziderat, Guvernul României va implementa o serie de măsuri:• Programe de formare competenţe digitale avansate pentru funcţionarii publiciInstruirea personalului din administraţia publică va asigura creşterea nivelului competenţelor digitale în administraţia publică din România contribuind astfel la succesul măsurilor de digitalizare a serviciilor publice şi a operaţiunilor interne ale administraţiei şi va permite creşterea eficienţei şi rezilienţei instituţionale.• Programe de perfecţionare/recalificare a angajaţilor din întreprinderiSprijinirea IMM-urilor din România pentru recalificarea forţei de muncă în domenii tehnice cheie (programare/coding, data analytics, cyber-security, computer-assisted design, additive manufacturing). Prin această intervenţie se vizează atât creşterea competitivităţii forţei de muncă, cât şi a firmelor.• Derularea de programe de training pentru upskilling prin intermediul Digital Innovation HubsPrin intermedul (E-)DIH-urilor, va fi coordonat un efort naţional, implementat printr-o reţea naţională de ONG-uri acreditate, pentru alfabetizarea generală a populaţiei şi pentru dezvoltarea de competenţe digitale medii. Programele vor fi derulate cu implicarea autorităţilor locale, sub coordonarea (E)DIH-urilor regionale.• Scheme de finanţare pentru biblioteci pentru a deveni centre de competenţe digitaleCrearea unei reţele de biblioteci sustenabile şi scalabile, cu acoperire naţională care să devină hub-uri de dezvoltare de competenţe digitale în comunităţile locale orientate pe dezvoltarea competenţelor de bază şi asigurarea unor servicii accesibile de formare unor categorii marginalizate.• Dezvoltarea competenţelor digitale avansate ale specialiştilor din zona IT pentru tehnologii emergente (Quantum Computing, AI, Blockchain, IoT etc.)Instruirea specialiştilor IT&C va avea ca efect creşterea valorii adăugate a serviciilor şi produselor dezvoltate de către companiile din domeniul IT&C româneşti, astfel economia României va fi competitivă la nivel mondial.• Promovarea şi susţinerea creării de noi programe masterale, transversale, cu o componentă de tehnologia informaţiei.
    4. Comunicaţii şi tehnologii ale viitoruluiInfrastructura de comunicaţii este un diferenţiator foarte important în privinţa competitivităţii României, fiind un factor esenţial pentru dezvoltarea economică, stimularea investiţiilor, sporirea capacităţii administrative şi creşterea interconectivităţii între regiunile ţării.Sectorul comunicaţiilor electronice va fi valorificat în continuare ca un catalizator al dezvoltării economice şi transformării digitale. În perioada 2021-2024 România îşi va consolida într-un ritm accelerat profilul de conectivitate la nivel european şi avantajele competitive existente. Totodată, România îşi propune să devină lider regional în privinţa adoptării în condiţii de siguranţă a noilor tehnologii.Obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2021-2024 în privinţa infrastructurii de comunicaţii electronice vizează în principal dinamizarea investiţiilor în domeniu şi creşterea conectivităţii la nivel naţional.Vor fi adoptate măsuri care să răspundă eficient nevoilor de creştere a conectivităţii, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicaţii şi de stimulare a investiţiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăţi.Direcţiile strategice de acţiune în domeniul comunicaţiilor electronice vor viza:• Asigurarea condiţiilor optime pentru implementarea şi dezvoltarea noilor tehnologii 5G, respectând legea privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G construite pe principiile Memorandumului dintre România şi Statele Unite ale Americii pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G;• Stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderea zonelor deservite la nivel naţional;• Adaptarea cadrului normativ naţional şi elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranţă a tehnologiilor de comunicaţii ale viitorului;• Creşterea gradului de integrare şi convergenţă dintre infrastructura de transport şi infrastructura de comunicaţii electronice, inclusiv prin operaţionalizarea conceptului de autostrăzi 5G;• Intensificarea participării şi întărirea rolului României în cadrul unor formate internaţionale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice, inclusiv 5G, comunicaţii cuantice, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport;• Consolidarea capabilităţilor naţionale şi cerinţelor de securitate în domeniul comunicaţiilor electronice în scopul protejării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii rezilienţei infrastructurilor existente;• Stimularea şi promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul comunicaţiilor electronice şi, în special, în domeniul 5G;• Consolidarea parteneriatului dintre autorităţi şi sectorul privat pentru dezvoltarea şi implementarea unor proiecte de infrastructură de comunicaţii electronice de interes naţional;• Eficientizarea activităţii întreprinderilor publice din subordine prin îmbunătăţirea guvernanţei corporative;• Dezvoltarea reţelei de radiodifuziune digitală terestră;• Atribuirea drepturilor de utilizare a spectrului radio.De maximă importanţă în perioada 2021-2022 este găzduirea de către România a Conferinţei Plenipotenţiarilor a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU). În vederea organizării acestui eveniment internaţional, Guvernul va constitui un grup de lucru interministerial care să asigure pregătirea şi desfăşurarea activităţilor la cel mai înalt nivel calitativ, conform uzanţelor diplomatice specifice summiturilor.5. Securitate ciberneticăÎn ultimii ani, odată cu evoluţia fără precedent a tehnologiilor emergente (5G, blockchain, AI, IoT etc.) şi într-un context pandemic ce pune la încercare întreg ecosistemul digital, provocările, riscurile şi ameninţările de securitate din spaţiul cibernetic au crescut exponenţial, securitatea cibernetică devenind o realitate pentru fiecare cetăţean, ce necesită astăzi în mod imperativ o abordare extrem de serioasă, permanentă, cu investiţii semnificative şi adaptări organizaţionale rapide şi complexe.Simultan cu obţinerea de către ţara noastră a găzduirii Centrului European Industrial, Tehnologic şi de Cercetare în materie de securitate cibernetică, angajamentele noastre asumate la nivel internaţional au crescut direct proporţional cu oportunitatea de a deveni liderul la nivel regional şi european în acest domeniu.
    Deşi România a făcut paşi remarcabili în această direcţie, următoarele măsuri sunt absolut necesare:• Adoptarea Strategiei naţionale de securitate cibernetică 2021-2026;• Promovarea Legii privind apărarea şi securitatea cibernetică a României;• Asigurarea constantă a securităţii cibernetice a tuturor instituţiilor publice şi a entităţilor private din spaţiul cibernetic naţional civil, în colaborare cu instituţiile şi autorităţile competente;• Stimularea mediului antreprenorial şi a companiilor cu capital românesc din acest domeniu;• Crearea de noi competenţe în materie de securitate cibernetică pentru cetăţeni.Servicii poştale - Compania Naţională Poşta RomânăObiective pe termen mediu, direcţii generale de acţiune:a) Obiectivul principal al Poştei Române este oferirea unui set de servicii care să reflecte nevoile tuturor cetăţenilor României de pe întreg teritoriul la tarife accesibile. Acesta va fi adaptat conform schimbărilor generate de necesităţile pieţei şi dezvoltările tehnologice.b) Poşta Română abordează o strategie agilă centrată pe client ale cărei rezultate se traduc prin calitate, satisfacţia şi loialitatea clienţilor, diminuarea riscurilor pe termen lung şi îmbunătăţirea continuă atât internă, cât şi a imaginii companiei.c) Alinierea la standardele celor mai performante companii poştale din lume: poşta elveţiană, poşta germană, poşta austriacă, poşta estoniană, poşta SUA. Poşta Română va proiecta şi implementa noi procese organizaţionale, preluând bunele practici ale celor mai avansate companii poştale din lume, eficientizând timpii de livrare, calitatea serviciilor şi costurile operaţionale.
    6.
    Componenta strategică societate informaţională şi democraţie rezilientăEconomia şi societatea umană a anului 2021 se află la graniţa unei noi revoluţii fundamentale, de tipul revoluţiei neolitice, revoluţiei industriale şi revoluţiei informaţionale. Este vorba despre revoluţia care are în centrul său sistemele cyber-fizice şi modul în care acestea vor deveni ubicue şi indispensabile în viaţa cotidiană a fiinţelor umane. Este o revoluţie tehnologică fără precedent, atât prin amploarea ei, cât şi prin profunzimea modului în care va schimba însăşi specia umană. Recunoaştem şi acceptăm inevitabilitatea acestei mutaţii profunde a societăţii umane, sub imperiul avansului tehnologic, ne propunem să îmbrăţişăm inovaţia în mod activ, să stimulăm dezvoltarea de proprietate intelectuală cu mare valoare adăugată şi să dezvoltăm o administraţie proactivă augmentată tehnologic, capabilă să răspundă noilor aşteptări ale cetăţenilor şi mediului de afaceri. Mai mult, ne dorim ca noua societate să nu fie una orbeşte automatizată şi complet dezumanizată, ci luptăm pentru umanitate şi pentru umanism, pentru a plasa cetăţeanul şi nevoile sale în centrul noilor realităţi, pentru protejarea valorilor sale culturale şi a drepturilor umane şi cetăţeneşti pentru care numeroase generaţii au luptat şi au sacrificat enorm. Considerăm, în acest sens, că tehnologizarea, în principal transformarea digitală, trebuie să fie foarte bine aliniată cu scopurile pentru o dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite.Într-o mare măsură, problemele acestea sunt şi problemele României şi o viziune integrată pentru dezvoltarea armonioasă se impune drept absolut necesară. Astfel, urmând exemplul oferit de Japonia şi urmărind saltul peste anumite etape intermediare, făcut posibil astăzi de noile tehnologii, ieftine şi arhidisponibile, propunem demararea şi în România a eforturilor concertate pentru crearea Societăţii 5.0.Societatea 5.0 sau „societatea superinteligentă“ este societatea viitorului, o societate centrată pe nevoile individului, care armonizează rezolvarea problemelor sociale cu dezvoltarea economică şi permite o viaţă activă şi confortabilă pentru toţi cetăţenii. Implicit şi strâns ataşat acestei definiţii este faptul că dezideratele Societăţii 5.0 nu se pot atinge decât prin introducerea de noi tehnologii în economie şi viaţa cotidiană, capabile să rezolve problemele seculare sau milenare care se subînţeleg inclusiv din lista scopurilor pentru o dezvoltare durabilă ale ONU.Crearea Societăţii 5.0 va fi un proces multianual de vaste dimensiuni şi inimaginabilă complexitate, deci nu putem accepta ca procesul definirii şi implementării acesteia să fie unul prescriptiv, ci să se bazeze pe ample consultări şi pe un larg consens public. În acest spirit, propunerile care urmează au scopul unei simple liste iniţiale, care să pornească dezbaterea şi să stabilească paşii pe termen scurt şi mediu. De îndată ce implementarea acestui document programatic strategic va demara, un consiliu multistakeholder va fi stabilit pentru a valida şi augmenta primii paşi şi a asigura continuitatea cu eforturile deja întreprinse pe baza Strategiei Naţionale pentru Agenda Digitală a României 2020, precum şi pentru a elabora şi dezbate un plan de acţiune în perioada 2021-2030.În linii mari, aşadar, primii paşi pentru atingerea dezideratelor Societăţii 5.0 au a face cu închiderea unor probleme care ţin de digitalizare şi care au fost demarate pe baza SNADR. Aceasta este o condiţie sine qua non, în condiţiile în care digitalizarea reprezintă una dintre priorităţile esenţiale şi la nivelul UE, contextul pandemiei de COVID-19 accentuând atât necesitatea dezvoltării unor sectoare precum e-sănătate, e-guvernare, eeducaţie, cât şi importanţa competenţelor şi abilităţilor digitale ale populaţiei, focusul fiind pe trei obiective principale în domeniul transformării digitale a Uniunii Europene, respectiv:I. Tehnologie în beneficiul utilizatorilor;II. Economie echitabilă şi competitivă;III. Societate deschisă, democratică şi durabilă.Direcţia prioritară I. Dreptul la intimitate online (online privacy)1. Sprijin pentru respectarea GDPR, oferit IMM-urilor• Descriere: granturi pentru IMM care lucrează cu date cu caracter personal în sistem informatic, pentru contractarea de consultanţă de specialitate GDPR• Coordonare: hub-urile digitale regionale• Sursa de finanţare: mix de fonduri europene (Europa Digitală, POCIDIF, PNRR)
    2. Adoptarea ePR şi sprijin pentru respectarea ePR• Descriere:(1) Asigurarea operaţionalizării ePR în România, inclusiv prin legislaţie secundară, după caz.(2) Granturi pentru IMM-uri, pentru sprijin în determinarea intrării sub incidenţa epR; (3) Granturi pentru IMM-uri, pentru sprijin în intrarea în legalitate, relativ la ePR;• Coordonare: autorităţi de management regionale, în colaborare cu hub-urile digitale regionale• Sursa de finanţare: mix de fonduri europene (Europa Digitală, POCIDIF, PNRR)
    Direcţia prioritară II. Combaterea abuzurilor online şi întărirea democraţiei3. Combaterea formelor de violenţă online (e.g., cyber-bullying) şi a incitării la violenţă4.
    Combaterea pornografiei infantile
    5. Combaterea ştirilor false (fake news)Abordare:• Dezbateri publice ample, urmate de construirea unor arhitecturi instituţionale hibride public/societate civilă/presă, pentru semnalarea şi combaterea abuzurilor online;• Dezbatere europeană despre introducerea verificării identităţii unei persoane care îşi face cont pe o platformă de socializare, când platforma respectivă a depăşit un anumit număr de membri într-un anumit teritoriu al Uniunii Europene;• Sursa de finanţare: bugetul de stat (pentru funcţionarea noilor structuri, decise în urma dezbaterilor publice);• Coordonare/Implicare: MCID, MAI, CNA, ONG-uri sectoriale (cu activitate relevantă în combaterea fiecărui tip de abuz în parte);
    MINISTERUL SPORTULUIO ţară activă din punct de vedere sportiv are o societate mai coezivă, cu cetăţeni cu o stare fizică şi mentală calitativ mai bună, prin urmare face economii la bugetul de sănătate şi devine un motor de creştere economică. Pe scurt, sportul şi mişcarea aduc calitate vieţii de zi cu zi.În România, la momentul actual interesul societăţii pentru sport şi mişcare este mult sub media UE, fapt dovedit de rata mare de sedentarism şi de audienţele scăzute la evenimente sportive. De asemenea, implicarea cetăţenilor în sport este scăzută, fie că este vorba despre voluntariat „la firul ierbii“ sau de susţinerea materială a cluburilor sportive. Totodată, dimensiunea economică a sportului este neglijabilă în România, unde sportul contribuie la formarea a doar 1,04% din PIB faţă de 2,12% cât este media UE.Câteva din cauzele care ar putea explica interesul scăzut pentru sport al românilor se referă la situaţia precară a infrastructurii sportive (în special în zonele rurale şi mic-urbane), costurile practicării unui sport (mai ales în mediul urban mare) sau susţinerea financiară dezechilibrată de către stat. Afectat implicit, sportul de înaltă performanţă şi-a pierdut şi el puterea mobilizatoare din trecut, clasările României în competiţii internaţionale, din 2004 până în prezent, încadrându-se într-o tendinţă descendentă.Asigurarea infrastructurii sportive, elaborarea de reglementări care să faciliteze voluntariatul cetăţenilor, respectiv finanţarea echilibrată şi transparentă a activităţii sportive, concomitent cu crearea de legături cu mediul privat, vor duce la o dezvoltare accelerată şi sustenabilă atât a sportului amator, cât şi a celui profesionist.Este necesară o schimbare a modelului de implicare a autorităţilor publice în sport, care să conducă la reorganizarea sportului şi finanţarea transparentă şi predictibilă de la bugetele publice, concurenţa loială între cluburi, dezvoltarea iniţiativelor sportive comunitare.Totodată, în abordarea actuală se va acorda o atenţie sporită pentru dezvoltarea sportului la nivelul localităţilor rurale şi micurbane şi pentru promovarea sportului în rândul persoanelor cu oportunităţi reduse şi al persoanelor cu dizabilităţi.Mişcarea sportivă va fi, totodată, susţinută cu măsuri care să vizeze combaterea corupţiei în sport (de exemplu: dopaj, manipularea competiţiilor), promovarea transparenţei decizionale şi adoptarea unei conduite morale solide. Aplicarea principiului bunei guvernanţe de către mişcarea sportivă va reprezenta o condiţie esenţială pentru acordarea sprijinului autorităţilor publice.Obiective strategice pe termen mediu în domeniul sportului:1. Elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru sport;2. Redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportului;3. Reformarea sistemului de specializare a antrenorilor;4. Dezvoltarea şi promovarea sportului de masă;
    5. Definirea unor noi programe de finanţare în domeniul sportului;6. Promovarea activităţilor fizice şi a sportului pentru sănătate;7. Reorganizarea sistemului sportiv pentru sportul paralimpic;8. Dezvoltarea, promovarea şi susţinerea sportului de performanţă:9. Promovarea de programe la nivel naţional pentru creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă şi a numărului sportivilor legitimaţi;10. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportive;11.
    Investiţii susţinute în infrastructura sportivă pe tot teritoriul ţării;
    12. Reforma finanţării sportului;13. Digitalizarea domeniului sport.
    1. Elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru sportObiectiv general:Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea şi implementarea Strategiei naţionale pentru sportObiective specifice:– Clasarea în primele 12 naţiuni ale lumii a României la JO prin pregătirea ciclurilor olimpice 2021-2032;– Creşterea numărului de practicanţi de sport de masă de la 5% la 30%;– Practicarea sportului în şcoală de către fiecare elev.2. Redefinirea cadrului legislativ în domeniul sportuluiObiectiv general:Promovarea unui cadru legislativ modern şi a politicilor publice pentru sportul de masă şi sportul de performanţăObiective specifice:– Îmbunătăţirea cadrului legislativ în ceea ce priveşte îndrumarea şi controlul în sport prin instituţiile din subordine, în acord cu modelele europene;– Adoptarea de măsuri legislative privind îmbunătăţirea metodologiei de administrare a patrimoniul sportiv;– Prioritizarea sporturilor olimpice pe categorii;– Ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive (Convenţia Macolin);– 
    Dezvoltarea Platformei naţionale pentru combaterea manipulării competiţiilor sportive, dezvoltarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru combaterea tuturor formelor de manipulare;
    – Continuarea activităţii Grupului de lucru interministerial în domeniul anti-doping;– Promovarea unei propuneri legislative prin care traficul de substanţe dopante cu grad mare de risc să fie introdus în categoria infracţionalităţii.
    3. Reformarea sistemului de specializare a antrenorilorObiectiv generalCrearea unui sistem de performanţă a antrenorilor prin care vor fi obligaţi să se perfecţioneze permanentObiective specifice– Creşterea numărului sportivilor şi a performanţei lor;– Armonizarea formării calificărilor antrenorilor şi specialiştilor în sport cu cerinţele internaţionale.
    4. Dezvoltarea şi promovarea sportului de masăObiectiv general:Creşterea numărului de practicanţi ai sportului de masă de la 5% la 30%Obiective specifice:– Dezvoltarea sportului de masă, practicat individual sau în mod organizat;– Creşterea gradului de participare activă a populaţiei de toate vârstele, dar mai ales a copiilor şi tinerilor, la activităţi sportive cu caracter permanent;– Creşterea numărului de competiţii sportive adresate copiilor şi tinerilor, organizate în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi diferitele federaţii sportive naţionale;– Promovarea alfabetizării în sport a copiilor, prin îmbunătăţirea activităţilor sportive desfăşurate în şcoală;– Realizarea Programului „Integrare prin sport“, adresat copiilor care provin din medii defavorizate;
    – Promovarea unui parteneriat real între autorităţi, asociaţii sportive, operatorii din sport şi părinţi pentru relansarea sportului prin stimularea aducerii copiilor pe terenurile de sport;– Susţinerea unor programe de conştientizare a părinţilor faţă de importanţa practicării sportului încă de la vârste fragede;– Extinderea şi stimularea sportului de masă prin mijloace moderne de informare şi prin amenajarea de terenuri de sport şi baze sportive în cartierele oraşelor;– Organizarea de tabere naţionale de sport, sub denumirea „Hercules“, pentru diferite sporturi, benefice sănătăţii şi activităţii fizice a copiilor - înot, patinaj, ciclism şi altele.
    5. Definirea unor noi programe de finanţare în domeniul sportuluiObiectiv general:Diversificarea programelor de finanţare care pot fi accesate atât de către structurile sportive de drept public, cât şi de către cele de drept privatObiective specifice:– 
    Promovarea Programului naţional „Educaţie prin sport“ pentru creşterea numărului de practicanţi şi pentru promovarea rolului educativ şi social al sportului în rândul populaţiei, la un nivel de 80.000 de practicanţi pe an;
    – Promovarea Programului naţional „Şanse egale“. Organizarea de concursuri de proiecte deschise cluburilor sportive private, pentru finanţarea proiectelor adresate îmbunătăţirii accesului la sport al populaţiei;– Elaborarea şi realizarea unei campanii naţionale de promovare a sportului de masă în cadrul instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi universitar;– Informarea şi educarea autorităţilor locale asupra avantajelor pe care le pot obţine pentru comunităţile pe care le coordonează din dezvoltarea sportului de masă. Pentru realizarea acestor obiective, este estimată o alocare bugetară de aproximativ 10 milioane de euro;– Evaluarea patrimoniului pe care îl are România-baze sportive, terenuri de sport, săli de sport şi realizarea unui program multianual de investiţii şi crearea mai multor facilităţi pentru tineri şi nu numai;– Identificarea şi promovarea proiectelor domeniul sportului cu finanţare europeană.
    6. Promovarea activităţilor fizice şi a sportului pentru sănătateObiectiv general:Elaborarea şi implementarea politicilor publice de îmbunătăţire a stării de sănătate a cetăţenilor prin sport şi activitate fizicăObiective specifice:– Realizarea Strategiei privind activitatea fizică şi sportul pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a Planului de acţiune (Strategia HEPA);– Promovarea Programului naţional Sănătate prin sport - HEPA;– Stabilirea şi promovarea unor instrumente financiare care să sprijine practicarea sportului pentru sănătate şi stilul de viaţă sănătos;– Dezvoltarea la nivel local a programelor durabile pentru sănătate şi sport.7. Reorganizarea sistemului sportiv al sportului paraolimpicObiectiv general:Dezvoltarea sportului de masă şi de performanţă pentru persoanele cu dizabilităţi
    Obiective specifice:– Formarea iniţială şi continuă a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a altor specialişti şi a voluntarilor, pentru a lucra cu persoanele cu dizabilităţi;– Asigurarea accesibilităţii infrastructurii sportive pentru persoanele cu dizabilităţi;– Sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea echipamentelor şi a tehnologiilor asistive pentru practicarea activităţii fizice şi sportului;– Dezvoltarea sportului de performanţă pentru persoane cu dizabilităţi în cadrul federaţiilor sportive naţionale pe ramuri paraolimpice (înot, atletism, judo etc.);– Stabilirea unui sprijin financiar pentru structurile sportive, în cadrul cărora funcţionează secţii sportive pentru persoane cu dizabilităţii.
    8.
    Dezvoltarea, promovarea şi susţinerea sportului de performanţăObiectiv general:Obţinerea de performanţe sportive, clasarea în primele naţiuni ale lumii la competiţiile sportive internaţionale şi reprezentarea României la Jocurile OlimpiceObiective specifice:– Creşterea numărului de sportivi care practică sportul la cel mai înalt nivel şi a calităţii reprezentării României la cele mai înalte competiţii sportive de performanţă;– Colaborarea între MTS, COSR şi federaţiile sportive naţionale pentru asigurarea finanţării sportului de performanţă;– Elaborarea şi aplicarea unei metodologii de finanţare transparente, cu criterii clare şi indicatori specifici măsurabili, pentru finanţarea de la bugetul de stat a federaţiilor sportive naţionale, pe baza principiilor de bună guvernanţă;– Promovarea Programului naţional „Dublă carieră în sport“;– Îmbunătăţirea Programului naţional de Excelenţă, adresat federaţiilor sportive naţionale care îşi depun candidatura pentru organizarea unor competiţii internaţionale pe teritoriul României;– Elaborarea şi promovarea Programului naţional „Liga de Aur“, care se adresează sportivilor de înaltă performanţă din sporturile olimpice şi paralimpice, care se pot pregăti într-un cadru centralizat, cu şanse la obţinerea de medalii la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice. Asigurarea, pentru această echipă, a celor mai bune condiţii de pregătire, cu cei mai buni specialişti naţionali şi internaţionali şi cu cele mai bune materiale şi echipamente sportive. Programul va fi finanţat prin Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, respectiv prin Comitetul Naţional Paralimpic;– Finanţarea Academiilor de fotbal din ţară cu un buget special dedicat acestora, în baza strategiei naţionale a FRF şi a Strategiei naţionale pentru sport;– Reorganizarea cluburilor din subordinea MTS, prin deschiderea de noi secţii pentru sporturile prioritare în ţară şi închiderea secţiilor care nu au activitate corespunzătoare;– Înfiinţarea de centre regionale de excelenţă (5-7) în zone universitare, pentru sporturile de vară şi de iarnă, unde sportivii de performanţă provenind de la cluburile din zona respectivă se pot pregăti centralizat, în cele mai bune condiţii de pregătire, cu beneficii financiare şi de studii.
    9. Promovarea de programe la nivel naţional pentru creşterea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă şi a numărului sportivilor legitimaţiObiectiv general:Promovarea sportului de performanţă la nivel de copii şi junioriObiective specifice:– Continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv şi extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000;– Îmbunătăţirea Programului naţional „Generaţia 28“, pentru atragerea şi pregătirea pentru sportul de performanţă a 60.000 de copii şi tineri pe an;
    – Dezvoltarea infrastructurii sportive cu acces pentru copii şi juniori, printr-un plan de investiţii integrat rezultat prin colaborarea autorităţilor publice centrale, a celor locale şi a sectorului privat.
    10. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sportiveObiectiv general:Crearea condiţiilor optime de practicare a activităţilor fizice la scara întregii populaţii, precum şi practicării sportului de performanţăObiective specifice:– Colaborarea MTS cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, corelarea sectorului public cu cel privat, pentru a facilita practicarea sportului de masă, precum şi stimularea sportului de performanţă şi pentru a îmbunătăţi facilităţile sportive existente şi crearea unora noi;– Modernizarea complexurilor sportive naţionale;– Crearea sau adaptarea unor spaţii destinate desfăşurării de activităţi fizice pentru categorii speciale de populaţie plecând de la nevoile specifice ale acestora;– 
    Elaborarea unor planuri de menţinere şi modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive la nivel naţional în vederea dezvoltării sportului de masă şi a celui de performanţă;
    – Iniţierea unor măsuri care să dea posibilitatea cetăţenilor de a beneficia de diverse instalaţii sportive existente la nivel local (abonamente low-cost la cluburile locale, ziua porţilor deschise la cluburi etc.);– Dezvoltarea infrastructurii sportive în raport cu potenţialul uman, geografic şi material al fiecărei regiuni a ţării;– Modernizarea şi crearea de noi cabinete de medicină sportivă în bazele sportive de antrenament şi competiţii.
    11. Investiţii susţinute în infrastructura sportivă pe tot teritoriul ţăriiObiectiv general:Îmbunătăţirea infrastructurii sportive prin construirea de noi săli şi centreObiective specifice:– Construirea a 3 centre de pregătire şi competiţie noi în diverse zone ale ţării atent selecţionate prin strategiile de dezvoltare locală şi prin strategiile integrate de dezvoltare regională;
    – O nouă sală polivalentă şi un nou patinoar în Bucureşti, care să corespundă normelor internaţionale în domeniu şi să permită organizarea competiţiilor de anvergură;– Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de locuri, a 8 bazine olimpice, a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000 şi 16.000 de locuri, a 5 patinoare artificiale pentru competiţii, a 250 de săli de sport şcolare, a 45 de bazine didactice, a 400 de baze sportive, a 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, 3 velodromuri cu o capacitate de 1.000-3.000 de locuri (acestea se pot include şi în multifuncţională), 3 centre de bike park, bmx, pumptrack, freestyle (acestea pot fi anexate velodromurilor), 3 bike parcuri pentru downhill (acestea trebuie construite pe pârtiile de schi existente).
    12. Reforma finanţării sportuluiObiectiv general:Reforma modului şi mijloacelor de finanţare a activităţii sportive atât prin bugetul public, cât şi prin fonduri private.Obiective specifice:• Îmbunătăţirea cadrului legislativ, pentru a facilita finanţarea sportului prin fonduri private, prin sponsorizări şi investiţii;• Modificarea şi completarea Codului fiscal, privind redirecţionarea unor sume din impozitul pe dividende şi pe cifra de afaceri către federaţiile sportive naţionale prioritare;• Finanţarea COSR pentru federaţiile naţionale ale sporturilor prioritare;• Finanţarea structurilor sportive profesioniste din sporturile de echipă;• Finanţarea structurilor sportive de amatori afiliate la federaţiile sportive naţionale;• Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea obiectivelor de infrastructură sportivă dedicate sportului de masă;• Identificarea şi atragerea unor noi instrumente şi surse de finanţare astfel încât Guvernul şi mediul privat să gestioneze eficient şi eficace finanţarea sportului;• Dezvoltarea şi integrarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor, cu accent pe alocarea prioritară a resurselor publice în funcţie de rezultatele sportive propuse şi realizate;
    • Atragerea de noi resurse financiare din mediul privat: parteneriate private, ONG; accesarea fondurilor europene în domeniu;• Dezvoltarea de granturi, prin care cluburile sportive pot aplica pentru a primi finanţare de până la 200.000 de euro fiecare, pentru investiţii în infrastructura sportivă, tehnologie modernă, medicină sportivă etc.
    13. Digitalizarea domeniului sportObiectiv general:Crearea şi implementarea de sisteme informatice integrate pentru managementul activităţii sportive, creşterea nivelului de digitalizare a serviciilor publice pentru sport.Obiective specifice:• Asigurarea unui mediu de comunicare şi de lucru între partea guvernamentală şi terţi (asociaţii sportive, federaţii şi cluburi sportive, alte instituţii publice şi private, parteneri internaţionali) în vederea preluării şi transmiterii de date şi informaţii în timp real, pentru facilitarea elaborării politicilor publice şi evaluării rezultatelor implementării acestora;• Crearea unei platforme digitale care să includă: Managementul activităţii sportive; Registrul sportiv; Anuarul Sportului; Registrul bazelor sportive; Calendarul sportiv intern şi internaţional; Indicatori activitate sportivă; Gestiunea fluxului de informaţii; Comunicare; Integrarea cu sistemul de mesagerie electronică;• Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a permite un parcurs educaţional special în ciclul preuniversitar şi universitar pentru cei care doresc să dezvolte o carieră sportivă profesională.
    MINISTERUL JUSTIŢIEIA. Justiţia în slujba cetăţeanuluiPrincipii şi valori democraticeRomânia este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme.
    Statul este organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.Justiţia reprezintă acea putere a statului chemată să realizeze un serviciu public eficient, accesibil, imparţial şi independent, toţi justiţiabilii având dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.Un sistem de justiţie modern, eficient, accesibil şi de calitate, adaptat nevoilor cetăţenilor şi mediului privat, reprezintă o importantă premisă pentru dezvoltarea şi stabilitatea economică şi socială a ţării.Constituţia României afirmă şi garantează principiul pluralismului politic. Pentru a garanta pluralismul politic şi o societate democratică, Legea fundamentală a reglementat un catalog de drepturi şi libertăţi, promovând şi garantând cele trei mari valori fundamentale: viaţa, libertatea şi proprietatea.Orice persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii puterii de stat trebuie să îndeplinească cerinţele de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile publice centrale şi locale şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei şi statului de drept. Susţinem ca iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei înregistrată la Parlament în mai 2019 şi aflată în prezent la vot final la Senat să îşi găsească cea mai bună formă de transpunere la nivel normativ, atunci când situaţia pandemică va permite.Susţinem crearea unei culturi a integrităţii în administraţia publică printr-un cadru legislativ clar, precis, predictibil, simplificat, codificat şi cu mecanisme de prevenţie, cu luarea în considerare a recomandărilor MCV pentru asigurarea sustenabilităţii Agenţiei Naţionale de Integritate şi garantarea integrităţii în funcţia publică.Simplificarea şi sistematizarea legislaţiei, precum şi reducerea „inflaţiei“ legislative rămân obiective principale ale Guvernului, pentru asigurarea unui cadru normativ unitar şi a unei legislaţii clare şi previzibile, adaptate realităţilor sociale şi nevoii de dezvoltare economică a ţării.
    B. Justiţie şi stat de drept1. Viziune şi principiiÎn domeniul Justiţie şi stat de drept, cel mai important obiectiv naţional îl reprezintă finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Guvernul României, alături de toate autorităţile constituţionale, au acest obiectiv major de a încheia procesul de integrare a României în spaţiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiţiei.Acest obiectiv naţional trebuie susţinut de toate partidele politice democratice prin garantarea unor măsuri legislative şi executive de natură să genereze un act de justiţie eficient, imparţial şi egal pentru justiţiabili. O reformă atât de amplă în domeniul justiţiei şi cu un obiectiv atât de ambiţios implică multă maturitate politică, capacitatea de atingere a consensului instituţional şi politic, respectiv capacitatea de a identifica soluţii legislative alternative şi instituţionale pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.România este şi va rămâne un stat membru al Uniunii Europene, ataşat valorilor fundamentale şi principiilor care stau la baza construcţiei europene, iar reformele în domeniul Justiţie şi stat de drept reprezintă o garanţie că parcursul european al României este singura variantă pentru consolidarea independenţei sistemului judiciar şi asigurarea preeminenţei dreptului în raporturile sociale şi instituţionale. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept, adoptat de Comisia Europeană.Aşadar, în domeniul Justiţie şi stat de drept, Guvernul propune continuarea şi îmbunătăţirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene - Comisia de la Veneţia, GRECO, MCV şi Raportul CE privind statul de drept.Totodată, vom promova eficienţa Justiţiei ca serviciu public, garantând o justiţie accesibilă, imparţială şi independentă pentru toţi justiţiabilii. Pe de o parte, eficienţa Justiţiei ca serviciu public presupune existenţa şi garantarea unei independenţe a Justiţiei în cele două componente ale sale: componenta instituţională, referitoare la sistemul judiciar în întregime, cât şi componenta individuală, referitoare la statutul juridic al magistraţilor (judecători şi procurori) cu toate elementele sale componente, consacrate în jurisprudenţa CCR, precum şi de standardele europene în materie.Pe de altă parte, eficienţa Justiţiei ca serviciu public presupune proceduri judiciare şi administrative care să conducă la o mai bună alocare şi gestionare a dosarelor şi la reducerea termenelor de soluţionare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti şi să garanteze accesul efectiv la justiţie al justiţiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public. O justiţie accesibilă, rapidă, eficientă, cu un rol real de prevenire a conduitelor neconforme cu legea din societate presupune reexaminarea competenţelor instanţelor pentru echilibrarea volumului de dosare per judecător, informatizarea actului de justiţie şi promovarea mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor pentru a degreva instanţele.Guvernul României se angajează să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi a deciziilor CCR.În acest sens, Guvernul se angajează să finalizeze proiectele de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar generic denumite „Legile Justiţiei“ şi să le transmită Parlamentului în vederea adoptării, însoţite de avizul Comisiei de la Veneţia, consultată în acest scop.
    Justiţia ocupă un loc central în programul de guvernare, prin prisma urgenţei reformelor care trebuie finalizate pentru a garanta funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi independenţa justiţiei şi a relansa lupta anticorupţie, înţeleasă inclusiv ca un mijloc de combatere a sărăciei şi a dezechilibrelor social-economice.
    2. Obiective pentru o justiţie eficientăObiectivele Programului de guvernare în domeniul justiţiei sunt stabilite având ca punct de plecare competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, nevoile cetăţenilor, ale sistemului judiciar şi ale Justiţiei în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale din interiorul sistemului judiciar.Soluţiile în domeniul Justiţie şi stat de drept au în vedere obiectivul naţional şi instituţional al unei justiţii independente şi eficiente, finalizarea MCV, cu respectarea recomandărilor organismelor europene (MCV, GRECO, Raportul CE privind statul de drept şi Comisia de la Veneţia), respectiv a liniilor coordonatoare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).2.1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient şi responsabilPentru realizarea obiectivului major al eliminării MCV, Guvernul României susţine armonizarea Legilor Justiţiei în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă stabilite prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 [C (2006) 6569].Prin proiectele de lege pentru modificarea Legilor Justiţiei pe care Guvernul le va înainta Parlamentului spre adoptare, vom urmări să garantăm respectarea următoarelor principii: independenţa judecătorilor şi procurorilor, admiterea în profesie şi promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcţionarea eficientă, transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, funcţionarea eficientă a instanţelor, a Inspecţiei Judiciare şi a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri, separaţia, echilibrul şi cooperarea loială dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului, respectarea obligaţiilor statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Veneţia şi, mai nou, din Mecanismul statului de drept, la care se adaugă jurisprudenţa recentă a CJUE şi CEDO, precum şi cea a Curţii Constituţionale a României (CCR).Premisa fundamentală pentru a putea atinge acest obiectiv este dialogul instituţional constructiv între, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar şi, pe de altă parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul României.Pentru a putea construi acest dialog necesar între beneficiari şi decidenţi, ministrul justiţiei trebuie să îşi îndeplinească efectiv rolul de mediator între sistemul judiciar şi puterile politice ale statului (puterea executivă şi puterea legislativă).Vom susţine transpunerea directivelor adoptate la nivelul Uniunii Europene aflate în portofoliu, cu scopul de a asigura armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, ţinând cont de marile principii ale dreptului european (supremaţia, prioritatea şi aplicabilitatea directă a dreptului european în ordinea juridică naţională).2.2. Eficientizarea accesului justiţiabililor la serviciul public de justiţie2.2.1. Justiţia - un serviciu public accesibil cetăţenilorO justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Actul de justiţie reprezintă un serviciu public, iar beneficiarii săi finali sunt cetăţenii. Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniştii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor şi parchetelor la resursa umană care să corespundă nevoilor şi exigenţelor profesionale pentru înfăptuirea actului de justiţie şi până la aspecte care ţin de claritatea şi de predictibilitatea legislaţiei.Pornind de la Legea fundamentală care consacră următoarele principii: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, „Nimeni nu este mai presus de lege“, iar „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“, rezultă că accesul cetăţenilor la justiţie are ca premisă existenţa unei legislaţii clare, precise, predictibile, pe înţelesul cetăţenilor, accesibilă inclusiv on-line şi cu titlu gratuit. Din această perspectivă, urmărim ca actuala legislaţie a României să fie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, pentru a deveni predictibilă pentru cetăţeni, mediul privat, instituţii, inclusiv pentru decidenţii politici. Legile adoptate trebuie să corespundă unor nevoi sociale reale, să fie clare şi cu o anumită supleţe în conţinut, astfel încât cetăţenii să înţeleagă conduita de urmat şi consecinţele nerespectării legii.Totodată, în scopul degrevării instanţelor, susţinem promovarea mijloacelor de soluţionare alternativă a litigiilor civile, precum medierea, arbitrajul, folosirea tuturor procedurilor simplificate şi a garanţiilor procesuale prevăzute de noul Cod de procedură civilă, precum şi evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru atunci când acestea restrâng considerabil accesul beneficiarilor la justiţie.Urmărim diversificarea modalităţilor de plată a taxelor judiciare de timbru pentru a fi accesibile tuturor justiţiabililor (la ghişeu sau prin internet) prin înfiinţarea de puncte de plată la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi lansarea unei platforme on-line şi a unei aplicaţii pentru telefoanele mobile, care să elimine cerinţa depunerii la dosar a chitanţei doveditoare.
    2.2.2. Justiţia - un serviciu public eficient şi predictibil pentru mediul de afaceriMinisterul Justiţiei susţine consolidarea dialogului instituţional si cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătăţirii legislaţiei aplicabile afacerilor şi specializării magistraţilor în domeniul dreptului comercial.Un cadru legislativ clar şi predictibil conferă stabilitate raporturilor juridice, susţine dezvoltarea economică şi încurajează investiţiile pe termen mediu şi lung. În acest scop, urmărim o revizuire a legislaţiei aplicabile mediului de afaceri şi litigiilor cu profesionişti, armonizarea legislaţiei primare, secundare şi a practicii judiciare cu reglementările europene în materia TVA şi a altor taxe, cu jurisprudenţa CJUE şi codificarea legislaţiei privind insolvenţa şi falimentul.De asemenea, susţinem sistematizarea legislaţiei în domeniul înregistrării în registrul comerţului în acord cu reglementările europene, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi asigurării unei protecţii efective datelor cu caracter personal, precum şi inventarierea de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială şi informarea beneficiarilor prin mijloace accesibile, transparente, complete şi clare.Ministerul Justiţiei are în vedere identificarea unor soluţii legislative şi administrative prin dialog cu CSM şi cu mediul de afaceri pentru: (i) stabilirea unor termene rezonabile de judecată în cadrul procedurilor de insolvenţă şi în dosarele comerciale în general; (ii) înfiinţarea etapizată de tribunale specializate în litigii cu profesionişti, în cauzele privind insolvenţa şi falimentul, precum şi în litigiile de muncă concomitent cu specializarea magistraţilor în achiziţii publice; (iii) promovarea unor mijloace de soluţionare alternativă a litigiilor comerciale, precum medierea şi arbitrajul; (iv) un cadru legal pentru soluţionarea la distanţă a litigiilor în materie comercială, utilizarea instrumentelor digitale pentru a creşte eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică; (v) actualizarea listei experţilor judiciari pe domenii economice, inclusiv în proceduri de achiziţii publice.
    2.3. O resursă umană pregătită pentru un act de justiţie eficient2.3.1. Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu şi lungVom susţine adoptarea de către Parlament a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează transferurile judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la altul ori la o instituţie publică, un obiectiv solicitat insistent de sistemul judiciar.Vom asigura cadrul legal permanent pentru organizarea concursurilor de admitere în magistratură, prin introducerea modificărilor necesare în noile Legi ale Justiţiei conform jurisprudenţei CCR.În acord cu obiectivele de referinţă asumate în cadrul MCV şi pentru a susţine lupta anticorupţie şi lupta împotriva criminalităţii organizate, Guvernul va aloca resursele necesare asigurării schemelor de personal la DNA şi DIICOT aprobate în anul 2021. O justiţie eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror şi poliţist, fără niciun fel de imixtiuni externe. În activitatea sa de organ de cercetare penală, poliţistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, şi anume subordonarea faţă de procuror. Susţinem în continuare consolidarea activităţii de urmărire penală a DNA şi DIICOT, prin politici şi scheme echilibrate prin transfer constant de personal, menite să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor, fără a afecta celelalte categorii de activităţi desfăşurate de poliţişti.2.3.2. Procedura de numire şi revocare în/din funcţiile de conducere la nivelul instanţelor şi parchetelorVom acorda prioritate procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere în sistemul judiciar cu scopul de a nu afecta activitatea şi eficienţa instanţelor şi a parchetelor. Susţinem ca promovarea în funcţiile de conducere la nivelul instanţelor şi parchetelor să se realizeze pe criterii meritocratice şi în urma unor proceduri de concurs transparente.În considerarea recomandărilor MCV şi cu scopul de a construi, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, un sistem de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii de selecţie clare şi transparente, vom promova în cadrul Legilor Justiţiei o serie de măsuri legislative care vor reglementa:– o procedură nouă de selectare a procurorilor de rang înalt, cu diminuarea rolului politic excesiv al ministrului justiţiei, rol criticat în rapoartele MCV, şi cu asigurarea echilibrului şi a dialogului decizional funcţional, în limitele atribuţiilor constituţionale, între iniţiatorul procedurii (ministrul justiţiei), avizatorul selecţiei realizate de ministrul justiţiei (Secţia de procurori a CSM) şi emitentul actului administrativ de numire în funcţie (Preşedintele României);– o procedură de contestare a revocării în faţa instanţei în acord cu hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 august 2020.2.3.3. Eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciuPromovăm o serie de măsuri care au ca finalitate eliminarea inechităţilor în domeniul salarizării şi acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraţilor, prin identificarea unor soluţii legislative în dialog cu CSM şi cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru a păstra un just echilibru între jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăţi democratice şi principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor, în componenta individuală.2.3.4. Asigurarea unui cadru legislativ pentru personalul auxiliar de specialitateSusţinem continuarea planului de dezvoltare anuală a schemei de personal pentru grefieri având în vedere că evoluţia activităţilor specifice reclamă suplimentarea posturilor de grefier. Este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/ judecător care să permită realizarea un act de justiţie întrun termen rezonabil şi de calitate, inclusiv prin raportare la standardele Uniunii Europene.Pentru sistemul de probaţiune, vom acţiona în vederea suplimentării anuale a schemei de personal, numărul posturilor alocate fiind stabilit în funcţie de evoluţia cazuisticii, a numărului de persoane sancţionate penal cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii.Susţinem promovarea şi adoptarea proiectului de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
    3. Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)Până la data de 31 martie 2022 vom adopta un act normativ care să prevadă încetarea activităţii SIIJ şi înfiinţarea unei instituţii/structuri care să ofere garanţii de independenţă a magistraţilor şi să asigure în acelaşi timp mecanisme eficiente pentru o reală şi efectivă răspundere a judecătorilor şi procurorilor, în condiţii de imparţialitate şi de legalitate a procedurilor, în acord cu Decizia CJUE din 18 mai 2021, cu avizul Comisiei de la Veneţia din iulie 2021 şi al Consiliului Superior al Magistraturii.4. Reformarea Inspecţiei JudiciarePotrivit ultimului raport MCV, „instituţiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidenţă existenţa unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecţiei Judiciare, menţionând proporţia ridicată a dosarelor înaintate în instanţă de Inspecţie, respinse în cele din urmă în instanţă, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuţiilor inspectorului-şef şi limitele competenţelor de supraveghere ale CSM“.În hotărârea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat că procedura de selecţie a inspectorilor judiciari şi de numire a conducerii Inspecţiei stabilită prin Legile Justiţiei nu poate să dea naştere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare şi cu exercitarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activităţii respectivilor judecători şi procurori sau de control politic al acestei activităţi.Prin modificarea Legilor Justiţiei avem în vedere şi o reformă a Inspecţiei Judiciare astfel încât această instituţie să ofere garanţii sporite de independenţă, imparţialitate şi profesionalism, în acord cu decizia CJUE şi cu luarea în considerare a recomandărilor din rapoartele MCV.5. O politică penală coerentă şi unitară. Intensificarea luptei anticorupţie şi a luptei împotriva criminalităţii organizate5.1. O legislaţie penală şi procesual penală clară, precisă şi predictibilăDupă şapte ani de la punerea în aplicare a noilor coduri (Codul penal şi Codul de procedură penală) şi după zeci de decizii de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la conţinutul normativ al acestora, susţinem o legislaţie penală şi procesual penală modernizată şi coerentă, având la bază o viziune de politică penală sistemică, iar nu una parţială şi/sau limitată.Vom continua eforturile depuse până acum şi vom promova în dezbaterea parlamentară proiectele de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, cu scopul de a pune respectivele coduri în acord cu deciziile CCR şi cu luarea în considerare a recomandărilor MCV.5.2.
    Consolidarea luptei anticorupţie şi a luptei împotriva criminalităţii organizatePrin modificarea Legilor Justiţiei urmărim un impact benefic asupra independenţei, eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar.Pentru a consolida lupta anticorupţie, precum şi lupta împotriva criminalităţii organizate şi a combate în mod eficient evaziunea fiscală vom asigura resursele materiale si umane necesare DNA şi DIICOT.Asumăm ca prioritate a Guvernului combaterea infracţiunilor de mediu, precum şi lupta împotriva criminalităţii de mediu şi urmărim adoptarea unor soluţii legislative de clarificare a competenţelor materiale, precum şi extinderea reţelei naţionale a procurorilor specializaţi pe infracţiuni de mediu şi specializarea procurorilor la nivelul parchetelor teritoriale pentru investigarea cu celeritate a tuturor infracţiunilor de mediu.Susţinem combaterea fenomenului traficului de persoane prin asigurarea resurselor materiale şi umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT şi specializarea continuă a procurorilor. Vom dezvolta actuala aplicaţie ECRIS astfel încât să asigure nedivulgarea online a identităţii victimelor traficului de persoane, în acord cu instrumentele internaţionale ratificate de România.Ne vom concentra eforturile pe sprijinirea consolidării capacităţii naţionale de reacţie la forme extrem de nocive, de manifestare a criminalităţii organizate transfrontaliere precum: traficul de persoane, traficul de minori şi traficul de droguri. Dimensiunea de prevenţie este, de asemenea, esenţială.Vom susţine prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidenţial prin sesiuni informative şi un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor, precum şi formarea specialiştilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe. Propunem o coordonare foarte strânsă a eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, în special în rândul grupurilor vulnerabile, cu ceilalţi actori implicaţi în lupta împotriva traficului de persoane.Susţinem ca derularea procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane şi infracţiuni sexuale să ţină cont de starea fizică şi psihică a victimelor, să nu agraveze trauma şi să fie stabilite prin intermediul CSM, bune practici la nivel naţional pentru protejarea efectivă a victimelor acestor infracţiuni pe toată durata procedurilor judiciare.Susţinem procesul etapizat pentru dotarea parchetelor şi instanţelor din fiecare judeţ, cu săli de audiere, amenajate în mod special, pentru victimele minore, atât în procesele penale, cât şi în cele civile, pentru a nu expune victimele minore unor traume suplimentare în prezenţa agresorilor.
    5.3. Reintegrarea socială a persoanelor private de libertateLuând în considerare rolul probaţiunii în sistemul execuţional penal românesc, propunem dezvoltarea instrumentelor de lucru, a procedurilor, programelor de reintegrare specifice în lucrul cu persoanele sancţionate cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii. În acest sens, vom propune diversificarea schemei programelor folosite la nivelul serviciilor de probaţiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infracţiuni săvârşite de persoanele aflate în evidenţă.Ministerul Justiţiei se va concentra pe implementarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024 prin intermediul Comitetului interministerial de coordonare, înfiinţat în acest scop.
    6. O viziune strategică pentru funcţionarea eficientă a sistemului judiciarVom continua eforturile de adoptare, respectiv de implementare a documentelor strategice la care fac referire inclusiv recomandările partenerilor noştri europeni:– Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate 2021-2024 (document aprobat de Guvern prin Hotărârea Guvernului nr. 930 din 1 septembrie 2021): vizează prevenirea şi contracararea eficientă a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor circumscrise criminalităţii organizate grave;
    – „Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2024“ (în procedura de transparenţă decizională): vizează implementarea standardelor interne şi internaţionale în domeniul anticorupţiei, precum şi promovarea integrităţii şi reducerea vulnerabilităţilor la corupţie;– „Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025“: vizează asigurarea unui management strategic integrat la nivelul sistemului judiciar şi gestionarea eficientă a resurselor şi problemelor complexe din justiţie;– Ministerul Justiţiei va participa la elaborarea şi implementarea „Strategiei naţionale pentru combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător“ - ca obiectiv naţional pentru punerea în practică şi funcţionarea politicilor europene de prevenire şi combatere a criminalităţii de mediu.
    7. Rolul avocaţilor şi al celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiţieToate profesiile juridice au un rol esenţial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiţie nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocaţii, consilierii juridici, practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, notarii publici, mediatorii, experţii tehnici judiciari, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, pe de o parte, şi judecătorii şi procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de altă parte, deşi au atribuţii diferite, au un scop comun: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru cetăţean.Constituţia României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar Legile Justiţiei şi strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil şi participant direct la înfăptuirea justiţiei. Activitatea de asistenţă, consiliere şi reprezentare juridică realizată de avocaţi este o garanţie procesuală importantă pentru justiţiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiţie imparţial şi independent.Ministerul Justiţiei reafirmă susţinerea prin dialog instituţional şi prin măsuri legislative adoptate în acord cu jurisprudenţa CJUE si CEDO, pentru promovarea şi respectarea principiilor enunţate în Carta principiilor fundamentale ale avocaţilor europeni, precum libertatea de a asigura apărarea şi consilierea clientului, respectarea secretului profesional şi a confidenţialităţii cauzelor încredinţate, prevenirea conflictelor de interese, competenţa profesională şi pentru înlăturarea oricăror forme de restricţii în exercitarea profesiei de avocat neconforme cu standardele europene.În contextul derulării amplului proces instituţional de digitalizare a întregii activităţi a instanţelor de judecată, Ministerul Justiţiei va susţine facilitarea conexiunilor profesiilor juridice pentru a le întări capacitatea de a furniza servicii juridice conexe justiţiei şi de a desăvârşi un concept funcţional unitar pentru digitalizarea justiţiei din România.Cunoaşterea şi buna înţelegere a legilor de către justiţiabili are ca premisă accesul neîngrădit al acestora la actele normative, iar profesioniştii dreptului să contribuie la explicarea normelor legale pe înţelesul beneficiarilor drepturilor şi libertăţilor. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaştere legilor.Pentru a degreva instanţele de judecată, Ministerul Justiţiei susţine în dialog cu CSM şi cu uniunile profesiilor juridice promovarea şi folosirea de către justiţiabili a procedurilor alternative şi simplificate de soluţionare a litigiilor, respectiv extinderea accesului persoanelor fizice fără venituri la ajutorul public judiciar în proceduri contencioase şi necontencioase.
    Consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea prezenţei unui reprezentant al profesiei de avocat şi prin interconectarea formelor de pregătire iniţială şi formare continuă ale avocaţilor şi magistraţilor.Ministerul Justiţiei susţine inclusiv prin acte normative extinderea proiectului Educaţia juridică în şcoli, în colaborare cu uniunile profesiilor juridice, ca premisă fundamentală pentru formarea unei culturi pentru justiţie, stat de drept şi drepturile fundamentale ale omului în rândul noilor generaţii.
    8. Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului judiciar şi a sistemului penitenciar şi digitalizarea actului de justiţie8.1. Investiţii în infrastructura fizicăContinuăm demersurile pentru realizarea proiectului „Cartierul pentru Justiţie“, care va grupa instituţiile de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar, dezideratul Ministerului Justiţiei fiind finalizarea negocierii acordului de împrumut dintre Guvern şi Banca Mondială, necesar finanţării lucrărilor de construire şi de instalaţii aferente Cartierului pentru Justiţie, inclusiv ratificarea acestuia prin lege.Susţinem totodată, acordarea unui sediu adecvat pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care să asigure o bună funcţionare a instanţei supreme, ţinând cont de rolul său constituţional, volumul de activitate şi de aparatul de lucru propriu.Vom asigura investiţii în infrastructura instanţelor de judecată şi a parchetelor conform calendarului de investiţii adoptat prin fonduri de la bugetul de stat, fonduri din PNRR şi din alte surse externe.Susţinem dezvoltarea infrastructurii Direcţiei Naţionale de Probaţiune prin amenajarea unui nou sediu central într-o clădire care provine din recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni.Vom continua investiţiile pentru crearea, extinderea şi modernizarea spaţiilor de detenţie în conformitate cu standardele CEDO. Vom asigura resursele financiare necesare realizării obiectivelor de investiţii pentru realizarea de noi locuri de deţinere, extinderea şi modernizarea celor existente.8.2. Digitalizarea actului de justiţiePentru eficientizarea actului de justiţie este necesară implementarea digitalizării, a măsurilor cuprinse în Planul naţional de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei şi a instanţelor de judecată.În acest sens, vom acţiona pentru realizarea, înfiinţarea şi modernizarea centrelor de date, cât şi pentru implementarea de roboţi informatici pentru efectuarea activităţilor recurente/ repetitive, asigurarea staţiilor şi a fondului de carte în format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justiţie prin mecanisme de inteligenţă artificială, în cazurile şi situaţiile care permit acest lucru.În mod special, vom susţine digitalizarea actului de justiţie prin îmbunătăţirea sistemului ECRIS IV şi punerea bazelor pentru dezvoltarea sistemului ECRIS V, precum şi prin dezvoltarea şi generalizarea dosarului electronic într-un sistem unic, la nivel naţional. Susţinem folosirea mijloacelor electronice de comunicare a actelor de procedură, precum şi elaborarea cadrului normativ pentru instituirea domiciliului electronic.Finanţarea prin PNRR a unor proiecte de digitalizare a actului de justiţie reprezintă o oportunitate reală pentru modernizarea radicală a actului de justiţie şi a relaţiei dintre sistemul judiciar şi justiţiabili. Vom susţine extinderea proiectelor de digitalizare şi în cazul serviciilor oferite de profesiile juridice pentru a facilita interconectivitatea acestora cu platformele dezvoltate la nivelul sistemului judiciar, inclusiv accesul la bazele de date ale unor registre publice de evidenţă, necesare în activitatea proprie.Implementarea cu celeritate a proiectelor ce vor fi finanţate din fondurile PNRR pentru transformarea digitală a sistemului judiciar sunt o prioritate pentru Ministerul Justiţiei.O atenţie sporită se va acorda finalizării livrării şi instalării infrastructurii hardware necesare ONRC şi celor 42 de oficii teritoriale care funcţionează pe lângă tribunale, ca bază pentru funcţionarea corespunzătoare a numeroaselor aplicaţii de lucru ale registrelor, finalizării dotării parchetelor de pe lângă instanţe cu sisteme de videoconferinţă moderne necesare audierii la distanţă, obiective care au ca sursă de finanţare fonduri alocate de Banca Mondială, până la finele anului 2023.
    Continuarea procesului de informatizare a sistemului de justiţie va permite justiţiabililor un acces mai facil la dosarele în care sunt parte, prin intermediul dosarului electronic în care vor putea fi încărcate şi accesate în mod securizat toate documentele aferente litigiului. Părţile vor avea opţiunea de a realiza şi depune on-line acte procesuale.Susţinem adoptarea proiectului de lege privind registratorii de registrul comerţului şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului (transpunerea Directivei Digitalizare).
    9. Recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni prin întărirea rolului Agenţiei Naţionale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)Vom susţine creşterea capacităţii naţionale de răspuns împotriva criminalităţii, inclusiv prin identificarea efectivă a bunurilor având legătură cu infracţiunile, eficientizarea activităţii de administrare a bunurilor indisponibilizate şi confiscate, respectiv reutilizarea socială a respectivelor bunuri.Vom lua măsuri pentru modificarea competenţelor ANABI în scopul realizării obiectivelor din PNRR, implementarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni 2021-2025 şi funcţionarea Fondului Naţional pentru Prevenirea Criminalităţii.Ne asumăm măsuri concrete pentru ca victimele traficului de persoane să beneficieze de despăgubirile stabilite de instanţele judecătoreşti, inclusiv din sumele obţinute de ANABI în urma administrării şi vânzării bunurilor confiscate.
    MINISTERUL AFACERILOR INTERNEMinisterul Afacerilor Interne (MAI) reprezintă componenta Guvernului a cărei funcţie principală constă în protecţia cetăţeanului, materializată fie în asigurarea securităţii individului, comunităţii şi societăţii în general, fie în serviciile publice pe care le prestează către diferiţi actori.Ministerul Afacerilor Internelor va deveni principalul vector al consolidării încrederii în statul român prin asigurarea de servicii publice de calitate, siguranţă şi protecţie cetăţeanului şi comunităţii.
    De la declanşarea pandemiei de COVID-19, activitatea MAI a fost mai vizibilă în două domenii-cheie - situaţiile de urgenţă şi ordinea publică. Cu toate acestea, funcţia principală a instituţiei se exercită şi în alte domenii, la fel de importante pentru buna funcţionare a statului român, de către instituţiile abilitate, subordonate ministerului, pe baza politicilor, strategiilor şi responsabilităţilor care privesc: controlul la frontiere şi al migraţiei, paza şi protecţia instituţională, lupta anticorupţie, antidrog sau împotriva traficului de persoane, protecţia arhivelor naţionale, asigurarea unor servicii publice esenţiale pentru cetăţean în legătură cu dreptul la identitate, călătorie etc.În contextul intern şi internaţional actual, provocările atipice cu care ne confruntăm reclamă un nivel sporit de adaptare şi reacţii eficiente din partea tuturor actorilor statali. MAI a acţionat în mod coordonat pentru reducerea impactului riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei cetăţenilor, prin perfecţionarea şi adaptarea continuă a mecanismelor instituţionale de prevenţie şi răspuns, ceea ce a permis identificarea, cunoaşterea, analiza şi contracararea acestora, precum şi prin realizarea unui management eficient al crizelor.Viziunea pe termen mediuCetăţenii şi comunităţile vor beneficia de un sistem capabil să ofere siguranţă, să impună ordine şi respect faţă de lege şi să asigure un mediu prielnic pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate.Structurile MAI vor fi principalii actori în realizarea obiectivelor instituţionale, dar şi parte a viziunii propuse. Responsabilitatea, modul de lucru proactiv şi îmbrăţişarea valorilor şi principiilor euroatlantice vor guverna activitatea instituţiilor MAI. Performanţa acestora va fi susţinută de angajaţi profesionişti, competenţi, integri şi dedicaţi realizării serviciului public.Prelungirea contextului epidemiologic actual va impune ca activitatea MAI să rămână centrată pe termen mediu, în linii mari, pe două componente: asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi gestionarea pandemiei şi a situaţiilor de urgenţă.Pornind de la dezideratul de a transforma situaţia de criză într-o oportunitate ca instituţiile publice să îşi îmbunătăţească interacţiunea cu cetăţenii, pentru a răspunde cu responsabilitate şi în condiţii de transparenţă aşteptărilor acestora, MAI va continua demersurile iniţiate la nivelul anului 2021 pentru rezolvarea deficitului de personal - principala vulnerabilitate a structurilor subordonate.Soluţiile viitoare nu se vor limita doar la încadrarea posturilor vacante, ci vor lua în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu şi redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi extinderea utilizării noilor tehnologii în activităţile curente. În acest context, este important ca reforma pregătirii profesionale să înceapă încă din faza formării iniţiale.Dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul transformării digitale a activităţii MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului, a fluxurilor organizaţionale, a infrastructurii IT&C şi a bazelor de date.Contextul actual reclamă creşterea capacităţii de prevenţie şi reacţie imediată, a rezilienţei şi pregătirii în faţa dezastrelor şi altor situaţii de risc. Dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ca principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă reprezintă o prioritate a MAI pentru perioada următoare.Poliţia Română şi Jandarmeria Română sunt principalii actori în gestionarea ordinii publice, iar rolul şi responsabilităţile acestora vor fi mai bine delimitate în cadrul unei noi strategii în domeniu.Este un lucru recunoscut faptul că România îndeplineşte toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi menţine la cel mai înalt nivel modul de aplicare a legislaţiei UE. MAI va continua să-şi îndeplinească misiunile pentru ca obiectivul aderării la spaţiul Schengen să fie îndeplinit cât mai curând posibil, inclusiv prin întărirea cooperării operaţionale pentru securizarea frontierelor, respectiv prin adoptarea măsurilor de ordin tehnic, logistic şi legislativ pentru implementarea sistemelor europene de informaţii pentru frontieră şi securitate şi asigurarea interoperabilităţii acestora.Obiective generalePornind de la problemele enunţate, în perioada 2021-2024 ne propunem atingerea următoarelor obiective generale:1. Optimizarea instituţiilor MAI pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor şi societăţii, într-o manieră coerentă, guvernată de principii solide şi responsabilitate;2. Creşterea gradului de protecţie şi de siguranţă a cetăţeanului şi a comunităţilor având la bază dezvoltarea componentei de cunoaştere concretizată printr-o prezenţă activă pe teren, precum şi prin menţinerea şi îmbunătăţirea unor legături şi interacţiuni solide şi permanente cu membrii comunităţilor respective;3. Consolidarea capacităţii de prevenţie, intervenţie şi reacţie a MAI pentru impunerea respectării legii;
    4. Continuarea implementării concepţiei privind recrutarea, formarea şi evoluţia profesională a personalului MAI;5. Accelerarea proceselor de simplificare administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice şi a procedurilor interne de lucru.
    Obiective specificeI. Implementarea strategiilor naţionale în domeniul afacerilor interneMAI, împreună cu alţi parteneri instituţionali şi cu sprijinul societăţii civile, va continua implementarea strategiilor adoptate pe parcursul anului 2021, referitoare la: prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, lupta împotriva traficului de persoane, respectiv combaterea migraţiei ilegale.În continuare, MAI va avea în vedere adoptarea unui set de strategii sectoriale şi alte documente programatice în domeniicheie de competenţă, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise la nivel organizaţional. Astfel, principalele strategii şi documente programatice vor viza domenii precum ordinea şi siguranţa publică, lupta antidrog şi gestionarea frontierei de stat. De asemenea, MAI va contribui la elaborarea şi implementarea strategiilor privind siguranţa rutieră, lupta anticorupţie şi combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător.Implementarea acestora va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi a patrimoniului acestora, respectiv la consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a criminalităţii, prin întărirea cooperării interinstituţionale.II. Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanuluiÎmbunătăţirea siguranţei cetăţeanului este principala prioritate a MAI. În acelaşi context, căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, prevenirea şi combaterea consumului de droguri şi substanţe psihoactive, combaterea infracţiunilor de mediu, a celor săvârşite în mediul online, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic reprezintă subiecte de interes direct pentru întreaga societate.Un accent deosebit va fi pus pe creşterea prezenţei fizice a forţelor de ordine publică în mijlocul comunităţilor pentru prevenirea faptelor antisociale şi pentru descurajarea acestui fenomen care afectează cetăţeanul, astfel încât să fie sporit sentimentul de siguranţă şi încredere.MAI va aloca resursele necesare pentru a trata toate aceste subiecte şi va urmări corelarea lor cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european.În lupta împotriva fenomenului infracţional, MAI va implementa sisteme informatice de monitorizare electronică a agresorilor în domeniul violenţei domestice, instrumente de analiză a informaţiilor pentru combaterea pornografiei infantile, precum şi a infracţiunilor săvârşite în mediul online sau cu mijloace electronice.Pentru eficientizarea acţiunilor de combatere a infracţionalităţii în domeniul silvic, patrimoniului cinegetic şi piscicol şi a altor infracţiuni de mediu, MAI va operaţionaliza structuri unice specializate la nivelul Poliţiei Române şi va intensifica acţiunile comune de control cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu.La nivelul Inspectoratului General de Aviaţie vor fi dezvoltate noi capabilităţi de suport aerian (SAOP) care să asigure intervenţia rapidă la evenimente din domeniul ordinii publice, inclusiv prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord.III. Consolidarea Sistemului Naţional Integrat pentru Situaţii de UrgenţăMAI îşi va consolida capacitatea de prevenţie şi reacţie imediată, va asigura creşterea rezilienţei şi pregătirii pentru a face faţă dezastrelor şi altor situaţii de risc, într-un mod adaptat la nevoile actuale.Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă se va consolida şi îşi va dezvolta rolul de principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă, inclusiv prin preluarea în coordonare a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), pentru integrarea componentei navale în cadrul sistemului situaţiilor de urgenţă.Împreună cu instituţiile din coordonare, DSU va asigura dezvoltarea progresivă şi continuă a capabilităţilor de răspuns în situaţii de urgenţă şi de protecţie civilă, adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane (sub toate aspectele care vizează încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea şi perfecţionarea personalului din sistemul naţional de urgenţă), creşterea rezilienţei comunităţilor, dezvoltarea relaţiei cu societatea civilă şi a componentei de relaţii internaţionale în domeniul protecţiei civile.România va continua să fie un partener de încredere şi un furnizor serios şi performant de protecţie civilă la nivel european şi va accelera acţiunile de dezvoltare a capacităţilor de reacţie şi răspuns în situaţii de urgenţă.IV. Gestionarea provocărilor migraţioniste şi securităţii frontierelorMAI se află într-un proces de adaptare la noile provocări de securitate, context în care va continua dezvoltarea capacităţii de a gestiona în mod eficient securitatea frontierelor.Pentru a pregăti un răspuns integrat şi articulat la aceste provocări de securitate se va acţiona inclusiv în direcţia intensificării exerciţiilor tematice, prin derularea unor scenarii de imigrare specifice dinamicii fenomenului migraţionist în contextul regional şi internaţional actual.În anul 2021 a fost adoptată Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2021-2024, care urmăreşte gestionarea eficientă a migraţiei ilegale sub toate aspectele şi formele sale. Principala noastră preocupare este implementarea acestei strategii, prin diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist, prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care reprezintă factori de risc, precum şi prin combaterea şederii ilegale şi a traficului de persoane. Un aspect de interes care implică o colaborare mai strânsă şi eficientă cu alte instituţii ale statului se referă la reducerea numărului de resortisanţi ai statelor terţe aflaţi fără forme legale pe teritoriul României.De asemenea, se va implementa noua arhitectură a sistemelor europene de informaţii pentru frontieră şi securitate şi se va asigura interoperabilitatea dintre acestea.MAI va lua măsurile necesare pentru întărirea controalelor la frontieră, cu scopul de a preveni şi combate contrabanda, respectiv introducerea ilegală în ţară a unor substanţe periculoase şi deşeuri.V.
    Creşterea siguranţei rutiere prin consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a încălcării legislaţiei rutiereAtingerea acestui obiectiv presupune, din perspectiva competenţelor MAI, intensificarea activităţilor de educaţie rutieră şi completarea legislaţiei rutiere cu instrumente care să sancţioneze comportamentul agresiv şi iresponsabil.De asemenea, MAI va avea în vedere dezvoltarea sistemelor moderne de monitorizare a traficului rutier. Dincolo de funcţia generală pe care acestea o îndeplinesc (suport pentru luarea unor decizii de dirijare a traficului rutier), este necesar ca informaţiile pe care le oferă să poată fi utilizate şi pentru impunerea respectării legii. O astfel de măsură, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere şi la respectarea regulilor de circulaţie, poate avea mai mulţi beneficiari: participanţii la trafic, comunităţile şi unităţile administrativ-teritoriale.
    VI. Implementarea noii concepţii de recrutare, formare şi evoluţie profesională a personalului, adoptată pentru perioada 2021-2025Acest obiectiv reclamă continuarea procesului de reformă a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ şi de implementare a programelor de masterat profesional pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofiţerilor.MAI va identifica noi oportunităţi de dezvoltare a unităţilor de învăţământ postliceale pentru formarea agenţilor/subofiţerilor şi va consolida sistemul de pregătire profesională continuă, cu accent pe pregătirea tactică, fizică şi utilizarea mijloacelor din dotare.Pentru a obţine o mai mare predictibilitate în privinţa recrutării, formării şi evoluţiei profesionale a personalului MAI, se are în vedere elaborarea unui ghid al carierei cu impact pozitiv asupra dinamicii resurselor umane.O altă direcţie de acţiune presupune definitivarea procedurilor de încadrare prin concurs din sursă externă a 5.000 de posturi vacante, până la finalul anului 2021, şi continuarea demersurilor de reducere accelerată şi etapizată a deficitului de personal, în principal prin intermediul instituţiilor proprii de formare profesională.MAI va continua îmbunătăţirea mecanismelor de selecţie şi pregătire a personalului care asigură intervenţia la evenimente, în sensul introducerii şi a altor domenii de evaluare (de exemplu, educaţie civică, raţionament logic) şi creşterii exigenţei în proba de verificare a performanţelor fizice.MAI va accelera procesul de încadrare prin concurs a funcţiilor de conducere vacante, prin organizarea de proceduri transparente şi unitare, şi va limita utilizarea împuternicirilor în funcţie. Stabilitatea pe post a personalului, împreună cu impunerea unor mecanisme adecvate de management vor facilita îmbunătăţirea performanţelor instituţionale, în beneficiul cetăţeanului.O abordare strategică referitoare la politica de personal o reprezintă revizuirea arhitecturii funcţionale a unor structuri în vederea eliminării suprapunerilor de competenţe şi pentru eficientizarea actului managerial.În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip „elearning“, cursuri online) şi vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competenţelor şi abilităţilor profesionale.VII. Optimizarea funcţională a structurilor MAIMAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situaţiilor în care aceeaşi materie este gestionată de mai multe structuri, echilibrarea repartizării resurselor. Aceste demersuri au în vedere: îmbunătăţirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire; întărirea capacităţii de funcţionare şi reacţie a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul judeţului, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice şi a sistemelor de management electronic al documentelor.Astfel, la nivel central şi, prin Instituţia Prefectului, la nivel teritorial, MAI va contribui decisiv la transformarea modului în care se face administraţie publică în România, pe de o parte, prin aducerea propriilor servicii publice în mediul electronic, iar pe de altă parte, prin contribuţia la ecosistemul de realizare a serviciilor digitale.La nivelul Direcţiei Generale Anticorupţie vor fi implementate măsuri care să întărească rolul acesteia în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului MAI.Structurile de specialitate ale MAI vor monitoriza în permanenţă cauzele care conduc la afectarea nivelului general de integritate a propriilor angajaţi şi vor acţiona pentru a asigura un grad înalt de probitate morală şi deontologie.
    VIII. Transformarea digitală a unor servicii publice şi a activităţii structurilor MAIMAI se află în plin proces de transformare digitală având drept obiectiv creşterea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor. Astfel, se are în vedere operaţionalizarea unor proiecte de interes deosebit, precum emiterea actelor de stare civilă, a cărţii electronice de identitate, digitalizarea înmatriculării vehiculelor şi emiterii permiselor de conducere. În perioada imediat următoare, va fi generalizată emiterea cărţii electronice de identitate (CEI) la nivel naţional, pe baza informaţiilor colectate în cadrul Proiectului-pilot demarat în anul 2021, şi va fi retehnologizată infrastructura IT aferentă, administrată la nivelul MAI.MAI îşi va consolida capacitatea de monitorizare şi anticipare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin dezvoltarea resurselor umane specializate în activitatea de informaţii şi achiziţia de instrumente tehnice avansate de culegere şi procesare a informaţiilor.MAI îşi va întări capabilităţile de securitate cibernetică, prin creşterea rezilienţei sistemelor informatice şi de comunicaţii proprii şi eficientizarea capacităţii de detecţie şi investigare rapidă a atacurilor cibernetice. Pe acelaşi palier, MAI îşi va perfecţiona măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate gestionate, inclusiv prin creşterea culturii de securitate a personalului.IX. Eficientizarea managementului resurselor logistice şi financiareMAI va continua procesul de reformă în domeniul resurselor logistice şi financiare, având următoarele priorităţi: îmbunătăţirea gradului de dotare a personalului; îmbunătăţirea condiţiilor de lucru; creşterea mobilităţii structurilor de intervenţie; implementarea unor soluţii informatice de tip ERP (Enterprise Resource Planning).În anul 2021 au fost demarate acţiuni pentru creşterea calităţii uniformei şi echipamentului din dotarea Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Română; acest proces va continua şi va fi extins la nivelul tuturor structurilor MAI.În plan teritorial va fi dezvoltată o infrastructură comună de pregătire, ce va fi destinată procesului de instruire şi antrenare a poliţiştilor, poliţiştilor de frontieră, jandarmilor, pompierilor şi personalului de protecţie civilă.X. Consolidarea capacităţii MAI de a utiliza fondurile externe nerambursabile pentru a creşte calitatea serviciilor oferite cetăţenilorMAI va continua procesul de implementare a proiectelor finanţate din cadrul financiar multianual actual, pentru atingerea tuturor rezultatelor prevăzute şi creşterea sumelor accesate, raportat la cadrul financiar anterior (de la 0,6 miliarde de euro în cadrul financiar 2007-2013 la peste 1,4 miliarde de euro în actualul cadru financiar).În ceea ce priveşte cadrul financiar viitor (2021-2027), MAI va promova priorităţile instituţionale în cadrul procesului de programare, în vederea asigurării eligibilităţii structurilor sale de a accesa fonduri externe nerambursabile, cu scopul de a creşte calitatea serviciilor pentru cetăţeni.Pentru realizarea obiectivelor aferente gestionării frontierei de stat, managementului migraţiei, securităţii interne, MAI va asigura finanţarea proiectelor prin intermediul fondurilor europene dedicate afacerilor interne, respectiv Fondul securitate internă (FSI), Fondul azil, migraţie şi integrare (FAMI) şi Instrumentul pentru managementul frontierei şi politica de vize.MAI are in vedere oportunităţile oferite de PNRR pentru finanţarea unor obiective majore de investiţii, aferente domeniilor sănătate, digitalizare, infrastructură verde şi educaţie.MAI va continua procesul de dezvoltare a capacitaţii instituţionale de accesare şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, în special prin capacitarea resursei umane şi păstrarea trendului ascendent de accesare a fondurilor externe nerambursabile.
    XI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publiceContextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spaţiul public a informaţiilor de tipul „Fake news“. MAI îşi va amplifica eforturile pentru a asigura informarea corectă şi completă a cetăţeanului cu privire la evenimentele de interes din domeniul său de activitate, necesitatea respectării unor măsuri de protecţie specifice unor situaţii de risc, precum şi la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.Comunicarea publică trebuie să se facă pe criterii de transparenţă şi deschidere, să se bazeze pe o atitudine proactivă şi să aibă ca obiectiv central construirea unui parteneriat corect şi responsabil cu cetăţenii şi comunităţile.
    MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALEViziunea pe termen mediuPe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, a concluziilor rezultate în urma desfăşurării „Analizei strategice a apărării 2020“ şi a Cartei Albe a Apărării 2021, de a concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, Guvernul va avea în vedere consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid.Acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euroatlantic al statelor din acest areal.Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrate pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.Pentru ca toate acestea să nu rămână doar simple deziderate, prin programul de guvernare au fost alocate resursele necesare, existând premise temeinice pentru alocarea nivelului stabilit prin Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare pentru perioada 2017-2027 şi în perspectiva următorilor ani.Obiective pe termen mediuI. Dezvoltarea cadrului politic şi juridic din domeniul apărării şi securităţii naţionaleApărarea naţională are nevoie de un cadru legal care să asigure modernizarea, operaţionalizarea şi gestionarea eficientă a priorităţilor.Analiza actualului cadru legislativ va viza armonizarea prevederilor legale şi normative care reglementează domeniul apărării naţionale. Vom susţine o abordare care să ţină seama de bunele practici la nivel european, în special a celor care vizează controlul democratic al forţelor armate, respectarea valorilor statului de drept şi o abordare profesionistă a mecanismelor interministeriale.
    Dezvoltarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare va cuprinde definirea angajamentelor şi a responsabilităţilor structurilor cu rol legislativ şi executiv în probleme de securitate/apărare naţională. Apreciem că numai în acest mod se va realiza o continuitate în domeniul securităţii şi apărării naţionale în situaţia alternanţei la guvernare şi, astfel, se va obţine consensul politic necesar derulării programelor de dezvoltare/modernizare. De asemenea, aprobarea bugetelor pentru apărare şi pentru structurile de securitate nu ar mai avea caracter formal, ci ar reflecta o voinţă politică majoritară, multipartită, asigurând şi transpunerea în practică a principiului controlului parlamentar asupra forţelor de securitate/apărare. Acest proces va include actuala procedură de planificare a apărării, asigurându-i un caracter multianual, precum şi un grad sporit de asumare şi control la nivel politic.
    II. Creşterea relevanţei strategice a României în cadrul NATO şi UEÎn cadrul Alianţei, rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat şi activităţi finanţate integral din venituri proprii, din care cel puţin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare); dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei; participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO; contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO, din ce în ce mai complexe şi diverse, adăugând, pe lângă ameninţările convenţionale, ameninţări cibernetice şi hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendinţa exponenţială a evoluţiei tehnologice (inteligenţa artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone etc.), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate.Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor urmări implementarea programelor şi proiectelor în planul modernizării, înzestrării şi operaţionalizării structurilor de forţe, care vor determina un nivel calitativ superior şi semnificativ al contribuţiei naţionale la arhitectura colectivă de securitate şi apărare NATO.În paralel, eforturile naţionale vor avea în vedere continuarea promovării profilului României ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune, monitorizarea, stimularea şi asigurarea progreselor determinante în ceea ce priveşte consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în Sud-Estul Europei şi regiunea Mării Negre pe toate cele cinci componente operaţionale (terestru, aerian, maritim, cibernetic şi spaţial) şi, în context, operaţionalizarea şi maturizarea proiectelor multinaţionale NATO de pe teritoriul României (de exemplu, Unitatea de integrare a forţelor NATO/NFIU, Brigada Multinaţională Sud-Est/MNBDE-SE, Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est/MND-SE HQ, Comandamentul Multinaţional de nivel Corp Sud-Est/MNC-SE HQ).O atenţie aparte va fi acordată definirii şi implementării parametrilor optimi, măsurilor şi proceselor specifice în planul asigurării rezilienţei, atât la nivel naţional, cât şi în cadrul integrat aliat, prin derularea unor programe de perfecţionare continuă pe linia asigurării securităţii cibernetice, a sistemelor de comunicaţii şi a combaterii ameninţărilor de tip hibrid, în vederea creşterii rezilienţei în faţa noilor provocări. În acest context este necesară creşterea rezilienţei bazate pe comunicaţii civile, inclusiv 5G, deoarece comunicaţiile de generaţii viitoare vor afecta societăţile de la transport, asistenţă medicală şi educaţie, dar şi operaţiunile militare. România va participa alături de cele 30 de state membre ale NATO la elaborarea unui plan de răspuns la pandemii, pe baza lecţiilor desprinse şi a celor mai bune practici existente la nivelul statelor aliate în contextul actualei crizei de COVID-19. Astfel, vor fi luate măsuri în domeniul rezilienţei şi al pregătirii civile, al utilizării mecanismelor şi capabilităţilor NATO în caz de criză. De asemenea, planul de răspuns naţional la pandemii va viza protejarea industriilor critice, îmbunătăţirea planificării continuităţii activităţilor Alianţei, cooperarea strânsă cu partenerii internaţionali, precum Uniunea Europeană.Ştirile false şi acţiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidenţă asupra domeniului politico-militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influenţării percepţiei sociale şi afectării încrederii populaţiei în instituţiile statului, cât şi pentru obţinerea de informaţii necesare pentru influenţarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor şi ameninţărilor din mediul virtual ne impune, cu necesitate, crearea şi dezvoltarea de capabilităţi specializate la nivelul forţelor armate, pentru contracararea acţiunilor informaţionale, a propagandei cu scop destabilizator şi a campaniilor de tip hibrid. Vor fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative (apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare), şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de COVID19, în special în domeniul contribuţiei forţelor armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false.La nivel naţional se vor avea în vedere implementarea pachetului de ţinte de capabilităţi aferent anului 2021 şi implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2040, în cadrul căruia se cuvine a menţiona accentul pe operaţionalizarea noilor capabilităţi şi planificarea multianuală a numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat.Pe fondul acestor eforturi aplicate, se va acorda o atenţie aparte asigurării unei abordări aliate echilibrate, unitare şi coerente în ce priveşte politicile, măsurile şi iniţiativele vizând asigurarea posturii aliate înaintate pe flancul de est al Alianţei.România va rămâne pe mai departe un promotor al unei relaţii transatlantice consolidate şi substanţiale, ca reper esenţial pentru securitatea europeană. Pentru România, NATO este instrumentul primordial şi central al apărării colective fundamentate pe indivizibilitatea securităţii aliaţilor.Ţara noastră va continua susţinerea consistentă a maximizării cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe palierul dezvoltării capabilităţilor şi gestionării riscurilor şi ameninţărilor de securitate, cu asigurarea complementarităţii şi sinergiei între acţiunile celor două organizaţii, în vederea evitării duplicării eforturilor sau a competiţiei.La nivelul UE, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, se va urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate şi apărare comună (P.S.A.C.) şi la iniţiativele şi procesele de dezvoltare a capabilităţilor în formatele de cooperare multinaţională oferite de Agenţia Europeană de Apărare, cât şi prin contribuţia la operaţiile şi misiunile desfăşurate sub egida UE.Totodată, vor fi dezvoltate mecanismele necesare pentru o mai bună conectare la procesele derulate de Comisia Europeană în domeniul rezilienţei, sprijinului pentru cercetare şi dezvoltare, inclusiv în domeniul capabilităţilor pentru apărare şi al dezvoltării industriale. Va fi urmărită creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului apărării.Măsurile propuse au în vedere:– consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în operaţiile şi misiunile militare şi civile ale Uniunii Europene, prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes pentru România, în funcţie şi de alte angajamente asumate în plan internaţional;– participarea la consolidarea industriei europene de apărare şi a cercetării-dezvoltării în domeniul apărării prin susţinerea participării industriei naţionale de apărare la proiectele care vizează capabilităţi prioritare pentru România, inclusiv cyber, CBRN, comandă-control, UAV, inteligenţă artificială;
    – optimizarea nivelului de implicare în cadrul programelor şi proiectelor de dezvoltare a capabilităţilor militare derulate la nivelul Agenţiei Europene de Apărare (E.D.A.);– participarea la iniţiativele şi procesele UE dedicate dezvoltării de capabilităţi militare (PESCO - inclusiv mobilitate militară, CARD, EDF, EDIDP)^2, în coerenţă cu angajamentele asumate în cadrul NATO şi respectând principiul setului unic de forţe;^2 PESCO - Procesul de revizuire a Cooperării Structurate PermanenteCARD - Procesul de revizuire anuală coordonată a apărăriiEDF - Fondul European de ApărareEDIDP - Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării– promovarea consolidării legăturii transatlantice cu relevanţă accentuată în actualul context strategic, prin susţinerea implementării declaraţiilor comune privind cooperarea UE-NATO;– asigurarea sprijinului şi asistenţei statelor membre UE care fac obiectul unor agresiuni armate pe teritoriul lor, conform clauzei de asistenţă mutuală (art. 42/7 din Tratatul UE).
    III. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUAÎn ideea continuităţii şi coerenţei, precum şi în contextul direcţionărilor prevăzute de Carta Albă a Apărării 2021, pe linia politicii de apărare se va urmări intensificarea dialogului politico-militar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic. Sprijinul şi asistenţa oferite de partea americană rămân esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare.Astfel, într-un context de securitate instabil şi provocator, este mai mult decât oricând oportună aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare/cooperare, de coordonare şi armonizare a abordărilor şi punctelor de vedere la nivel politico-militar în vederea adoptării unor poziţii comune pe subiectele, politicile şi proiectele de interes vizând securitatea europeană şi regională. România va continua să îşi dovedească calitatea de aliat statornic şi durabil al SUA, în paralel cu aprofundarea dimensiunii de apărare a parteneriatului strategic.În acest context, implementarea iniţiativelor de cooperare bilaterală în domeniul apărării se va derula în cadrul asigurat de Foaia de parcurs (Roadmap) a Parteneriatului strategic în domeniul apărării 2020-2030.IV. Intensificarea cooperării bilaterale şi regionale în domeniul apărăriiÎn contextul evoluţiilor politice şi de securitate relevante, subliniem importanţa unei abordări echilibrate, în funcţie de obiectivele politicii de cooperare, care să contribuie la conturarea rolului de pol regional de stabilitate şi securitate prin menţinerea unor contribuţii substanţiale în regiunile de interes prioritar pentru România (regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică a NATO şi UE) şi, în acelaşi timp, să asigure o prezenţă relevantă în cadrul eforturilor aliate şi comunitare din vecinătatea sudică. O astfel de abordare este cu atât mai relevantă cu cât se constată o globalizare a ameninţării şi o sporire a atenţiei acordate de NATO şi UE evoluţiilor de securitate din Africa şi Orientul Mijlociu, estul Mediteranei, Caucazul de Sud şi estul Ucrainei, inclusiv pe palier operaţional.Cooperarea internaţională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât şi în format multinaţional, în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte este o precondiţie şi un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România.Priorităţile de cooperare internaţională în domeniul apărării pentru perioada următoare vizează implementarea politicilor de cooperare internaţională, contribuind la menţinerea unui sistem optim de relaţii militare pentru asigurarea nivelului ridicat de instruire şi pregătire a Armatei României, conform standardelor şi pentru îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin în conformitate cu angajamentele asumate la nivelul NATO, UE, ONU, OSCE şi în cadrul iniţiativelor regionale, precum şi sprijinirea promovării intereselor strategice ale statului român.În scopul consolidării profilului strategic al României şi conturării rolului stabilit, politicile de cooperare internaţională în domeniul apărării vizează cooperarea:– bilaterală, cu statele membre NATO şi/sau UE;– cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA;– cu statele partenere, cu care sunt încheiate acorduri de cooperare în domeniul apărării şi/sau industriilor de apărare şi cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum şi cu state din regiunile de interes cu care există potenţial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar şi cercetare-dezvoltare-inovare;– 
    în cadrul iniţiativelor regionale şi a organizaţiilor/ organismelor internaţionale cu vocaţie în domeniul păcii şi securităţii la care România este parte (ONU, OSCE).
    Cadrul de desfăşurare a relaţiilor bilaterale şi regionale va urmări promovarea imaginii şi rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice cu accent pe intensificarea eforturilor