Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (15.04.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
METODOLOGIE din 18 februarie 2021de remediere a siturilor contaminate
EMITENT
  • MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR
  • MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 25 martie 2021Data intrării în vigoare 25-03-2021


    Aprobată prin ORDINUL nr. 267/346/2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 300 din 25 martie 2021.
    CUPRINS:Introducere
    Capitolul I DefiniţiiCapitolul II Remedierea siturilor contaminateSecţiunea 1 Dispoziţii generaleSecţiunea a 2-a Studiul de fezabilitate (SF) Secţiunea a 3-a Proiectul de remediere (PR)Subsecţiunea 1 Conţinutul-cadru al proiectului de remediere Subsecţiunea a 2-a Proiectarea lucrărilor de remediereCapitolul III Prioritizarea siturilor contaminate Capitolul IV Monitorizarea sitului remediat şi elaborarea raportului de monitorizare postremediereCapitolul V Dispoziţii finaleAnexele nr. 1-9 la metodologieListă de abrevieri: ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiAPL - autoritatea administraţiei publice localeAPM - agenţia judeţeană pentru protecţia mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului BucureştiGNM - Garda Naţională de MediuHG - hotărâre de GuvernPR - proiect de remedierePM - plan de monitorizare postremediereMCS - modelul conceptual al sitului
    SF - studiu de fezabilitateSSM - sănătate şi securitate în muncă
    INTRODUCERE Articolul 1Metodologia stabileşte normele tehnice privind remedierea siturilor contaminate în vederea diminuării riscurilor asupra sănătăţii umane şi mediului până la un nivel care să corespundă utilizării prezente şi viitoare a acestora.Articolul 2Metodologia este aplicată de:a) deţinătorul sitului contaminat/operatorul economic în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte“;b) autorităţile competente pentru protecţia mediului;
    c) autorităţile administraţiei publice locale; d) experţii acreditaţi;e) oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;f) alte părţi interesate.
    Capitolul I DefiniţiiArticolul 3Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, precum şi în legislaţia naţională specifică.Articolul 4Alte definiţii utilizate în prezenta metodologie sunt:a) atenuare naturală - acţiunea tuturor proceselor naturale de natură chimică, fizică şi biologică ce conduce la reducerea concentraţiilor contaminanţilor, uneori ca urmare a transformării acestora în alte substanţe chimice, prezenţi în componentele mediului geologic;b) aureola geochimică - zonă din jurul unor zăcăminte de substanţe minerale utile care prezintă un conţinut ridicat în elementele chimice ce alcătuiesc acel zăcământ şi care se formează concomitent cu zăcământul - a. primară sau prin alterarea acestuia - a. secundară;c) barbotare - metodă de tratare in situ a contaminării ce constă în tratarea compuşilor chimici contaminanţi, bazată pe tehnica de injectare a aerului cu scopul de a antrena contaminanţii şi de a-i transporta la suprafaţa terenului;d) biopile - metodă de tratare ex situ care presupune excavarea, tratarea cu amendamente şi depozitarea solurilor contaminate în grămezi sau celule de remediere şi stimularea activităţii microbiene prin aeraţie şi controlul umidităţii;e) bioremediere - ansamblu de metode de tratare biologică pentru remedierea mediului geologic care se bazează pe reducerea concentraţiei contaminanţilor cu ajutorul microorganismelor;
    f) biobarbotare - metodă de tratare biologică in situ a contaminării din zona saturată, ce constă în injectarea de aer în vederea oxidării contaminanţilor şi stimulării activităţii bacteriene naturale pentru reducerea concentraţiei contaminanţilor şi transportarea acestora la suprafaţa terenului;g) bioventilare - metodă de tratare biologică in situ a contaminării din zona nesaturată, ce constă în injectarea de aer în vederea oxidării contaminanţilor şi stimulării activităţii bacteriene naturale pentru reducerea concentraţiei contaminanţilor;h) conductivitate electrică - proprietatea unui material/mediu de a permite trecerea curentului electric;i) contaminare reziduală - cantitatea sau concentraţia de contaminanţi care rămâne într-o componentă a mediului geologic după efectuarea lucrărilor de remediere şi care se încadrează în valorile de concentraţii stabilite legislativ şi/sau în valorile cadrului natural;j) desorbţie termică - proces prin care contaminanţii sunt aduşi direct sau indirect la o temperatură suficient de ridicată pentru a se volatiliza şi separa de un mediu solid contaminat;k) fitoremedierea - metodă de natură biologică de tratare in situ a contaminării, care se bazează pe procedee de extragere, transfer, stabilizare/imobilizare sau distrugere a contaminanţilor prin intermediul plantelor;l)
    incinerare - metodă termică de tratare ex situ a contaminării bazată pe arderea solului contaminat la temperaturi ridicate în instalaţii speciale de incinerare;
    m) izolare - metodă de inginerie civilă in situ cu scopul de a izola o zonă contaminată şi/sau de a limita extinderea acesteia fără a îndepărta contaminantul, utilizând bariere fizice, hidraulice şi/sau alte materiale impermeabile;n) oxidarea chimică - metodă chimică de tratare in situ a contaminării care transformă chimic contaminanţii sau o parte dintre aceştia în substanţe chimice mai puţin periculoase sau compuşi mai puţin toxici prin intermediul reacţiilor redox;o) pana de contaminant - zonă cvasicirculară în jurul unei surse de contaminare care prezintă un conţinut/concentraţii în contaminanţi mai ridicate faţă de valorile normale din zonele vecine;p) percolare în sol - metodă de natură chimică de tratare in situ a contaminării, care se bazează pe inundarea solului contaminat cu o soluţie potrivită în vederea eliminării contaminanţilor prin mobilizarea acestora în urma proceselor de solubilizare, de formare de emulsii sau reacţii chimice cu soluţiile folosite;q) proiect de remediere - documentaţia tehnică în care sunt descrise şi detaliate acţiunile şi măsurile necesare pentru a reduce/elimina riscurile legate de contaminarea mediului geologic;r) plan de monitorizare postremediere - documentaţie în care sunt descrise activităţile postremediere, în vederea verificării atingerii/menţinerii ţintelor şi obiectivelor de remediere propuse a fi atinse la finalul remedierii, respectiv evaluarea tuturor componentelor mediului geologic remediat;
    s) profil geoelectric - variaţia rezistivităţii aparente măsurate a subsolului pe o anumită direcţie orizontală sau într-o secţiune verticală orientată;ş) spălarea solului - metodă de natură chimică de tratare ex situ care elimină contaminanţii din sol prin spălarea solului cu un lichid, de cele mai multe ori fiind un aditiv chimic;t) receptor cu potenţial de expunere - receptor posibil a fi afectat negativ de un contaminant;ţ) teledetecţie - metodă de cartografiere/imagistică a suprafeţei Pământului bazată pe achiziţia de la distanţă a unor imagini ale radiaţiei electromagnetice reflectate sau emise de o anumită arie, folosind senzori plasaţi în aeronave sau sateliţi;u) terenuri industriale dezafectate - brownfields - zone industriale abandonate sau insuficient utilizate din mediul urban, care necesită o intervenţie pentru a li se da o utilizare benefică;v) tratare - ansamblul tratamentelor fizice, chimice şi/sau biologice aplicate componentelor mediului geologic în vederea îndeplinirii obiectivelor de remediere;w) ţintele de remediere - nivelul contaminanţilor din mediul geologic care nu mai reprezintă riscuri pentru mediu şi sănătatea umană şi sub ale căror valori se consideră că au fost atinse obiectivele de remediere;x) vitrificare - proces termic de tratare in situ a contaminării care se bazează pe introducerea curentului electric în sol şi transformarea acestuia într-un material vitros, inert şi stabil din punct de vedere chimic.
    Capitolul II Remedierea siturilor contaminateSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 5Pentru siturile încadrate ca fiind contaminate, inclusiv pentru siturile contaminate orfane în conformitate cu art. 30 lit. c) şi d) din Legea nr. 74/2019, APM decide remedierea şi ulterior monitorizarea postremediere a acestora.
    Articolul 6(1) În cazul în care suprafaţa sitului este împărţită între mai mulţi deţinători/operatori economici, aceştia se pot asocia în vederea realizării raportului de investigare preliminară/ investigare detaliată şi evaluare a riscului/studiului de fezabilitate/proiectului de remediere/raportului de monitorizare postremediere, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte“.(2) Deţinătorii/Operatorii economici menţionaţi la alin. (1) pot depune la APM un singur raport de investigare preliminară/investigare detaliată şi evaluare a riscului/studiu de fezabilitate/proiect de remediere şi raport de monitorizare postremediere care face obiectul întregului sit potenţial contaminat/contaminat/remediat, după caz.Articolul 7(1) Pentru siturile contaminate, inclusiv pentru siturile contaminate orfane menţionate la art. 5, APM notifică în termen de 30 de zile deţinătorul de teren/operatorul economic/APL cu privire la necesitatea efectuării remedierii prin emiterea Deciziei privind remedierea sitului contaminat, în conformitate cu anexa nr. 8 la Legea nr. 74/2019.(2) În baza deciziei de remediere, deţinătorul de teren/operatorul economic/APL are obligaţia de a elabora studiul de fezabilitate şi proiectul de remediere în termenul stabilit de către APM.(3)
    APM stabileşte termenul de elaborare a studiului de fezabilitate şi a proiectului de remediere ţinând cont de următoarele: suprafaţa sitului contaminat, scorul de risc şi recomandările expertului acreditat din raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului al respectivului sit contaminat etc.
    (4) În situaţii excepţionale, în care deţinătorul de teren/operatorul economic/APL nu poate respecta termenul impus de APM, acesta poate solicita o prelungire a acestui termen, dar nu mai mult de 6 luni de la termenul iniţial.(5) Studiul de fezabilitate şi proiectul de remediere se elaborează de către deţinătorul de teren/operatorul economic/APL prin intermediul persoanelor fizice şi juridice acreditate pentru desfăşurarea activităţilor din domeniul gestionării siturilor contaminate.
    Secţiunea a 2-a Studiul de fezabilitate (SF)Articolul 8Studiul de fezabilitate stă la baza alegerii opţiunii tehnice, economice şi de mediu optime pentru remedierea sitului contaminat în cauză.
    Articolul 9Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate privind remedierea sitului contaminat este elaborat în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta metodologie.Articolul 10(1) În baza deciziei de remediere, deţinătorul de teren/operatorul economic solicită emiterea acordului de mediu pentru proiectul de remediere prin depunerea unei notificări la APM care a emis decizia de remediere a sitului contaminat, încă din momentul elaborării studiului de fezabilitate, în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.(2) APM derulează procedura de evaluare a impactului asupra mediului în vigoare şi emite actul de reglementare pentru opţiunea de remediere cu impactul cel mai mic asupra mediului.Articolul 11În cadrul studiului de fezabilitate se descriu scenariile/opţiunile de remediere, se prezintă principalii indicatori tehnico-economici utilizaţi, se descrie şi se analizează impactul asupra mediului al scenariilor/măsurilor de remediere, inclusiv măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a impactului asupra mediului estimat în perioada de realizare a lucrărilor de remediere, se descriu metodele şi tehnologiile de remediere, inclusiv motivarea/justificarea alegerii opţiunii optime de remediere. Articolul 12(1) În cadrul SF-ului se prezintă rezumatul analizei scenariilor/opţiunii de remediere care include şi o descriere a modului în care acestea au fost analizate, prezentarea principalilor indicatori tehnico-economici utilizaţi, prezentarea comparativă a impactului asupra mediului, descrierea metodelor şi a tehnologiei de remediere, precum şi motivarea/justificarea alegerii opţiunii optime de remediere.(2) SF-ul identifică/indică metoda/metodele şi tehnologiile de remediere pentru scenariile/opţiunile de remediere studiate care pot conduce la îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor de remediere.Articolul 13(1) La stabilirea şi analiza opţiunilor de remediere se are în vedere atingerea obiectivelor şi ţintelor de remediere.
    (2) Pentru identificarea opţiunilor de remediere/scenariilor de remediere se iau în considerare următoarele:a) tipurile de legături/conexiuni dintre sursă-cale-receptor utile în vederea realizării simulărilor pentru alegerea celui mai bun model geomatematic privind remedierea sitului;b) caracteristicile sitului contaminat care pot influenţa direct opţiunile pentru remediere, dintre care amintim locuinţele din vecinătate care pot fi afectate de emisiile în aer-praf, mirosuri - rezultate în timpul lucrărilor de remediere, spaţiu insuficient pe sit pentru derularea lucrărilor, situri fără posibilitate de acces la utilităţile necesare în timpul lucrărilor;c) termenul în care se aşteaptă ca remedierea să atingă obiectivele şi ţintele propuse pentru situl respectiv exprimat întrun grafic de lucrări delimitat temporal;d) folosinţa propusă pentru situl contaminat după remediere;e) eficienţa remedierii: monitorizarea mediului geologic în perioada de execuţie a lucrărilor de remediere, precum şi în perioada postremediere realizată prin prelevări de probe şi analize de laborator pentru contaminanţi specifici sitului;f) sustenabilitatea remedierii - lucrările de remediere a sitului trebuie să se efectueze astfel încât să nu conducă la contaminarea altor terenuri prin migrarea contaminanţilor sau datorită transportului solului contaminat, iar opţiunea de remediere propusă să nu conducă la migrarea contaminantului dintr-o componentă în alta, respectiv din sol/subsol în apa subterană sau din apa subterană în apa de suprafaţă;g)
    costurile şi beneficiile directe ale remedierii;
    h) echilibrul între nevoile de mediu, sociale şi economice;i) perioada de timp necesară pentru remediere este mai mare decât perioada de timp stabilită pentru dezvoltarea propusă pe amplasamentul sitului care necesită remedierea;j) costurile opţiunii de remediere pot să varieze semnificativ şi trebuie echilibrate cu beneficiile aduse mediului prin remediere.
    Secţiunea a 3-a Proiectul de remediere (PR)Subsecțiunea 1
    Conţinutul-cadru al proiectului de remediereArticolul 14(1) Proiectul de remediere conţine informaţiile necesare privind opţiunea de remediere recomandată în studiul de fezabilitate şi detalierea acesteia din punct de vedere tehnico-economic şi de mediu. (2) Proiectul de remediere se elaborează şi cu respectarea măsurilor şi condiţiilor impuse prin actul de reglementare emis de către APM.(3) Deţinătorul de teren/Operatorul economic transmite proiectul de remediere către APM menţionat la art. 10. (4) APM analizează proiectul de remediere menţionat la alin. (3) şi stabileşte dacă sunt necesare completări sau, în cazul în care au intervenit modificări substanţiale, decide, conform legislaţiei de mediu în vigoare, actualizarea/revizuirea actului de reglementare.(5) APM informează deţinătorul de teren/operatorul economic cu privire la decizia luată. Articolul 15Proiectul de remediere trebuie să fie structurat şi să conţină informaţiile prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.
    Subsecțiunea a 2-a Proiectarea lucrărilor de remediereArticolul 16Proiectul de remediere este documentaţia în care se dezvoltă, se detaliază şi, după caz, se optimizează prin propuneri tehnice scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate.Articolul 17(1) Implementarea proiectului de remediere trebuie să ia în considerare toate activităţile derulate pe tot parcursul remedierii, incluzând etapele de planificare, proiectare, de realizare efectivă a lucrărilor de remediere, precum şi etapa de monitorizare în timpul realizării lucrărilor de remediere şi monitorizarea postremediere a sitului.(2) Programul de implementare trebuie să includă:a) activităţile şi subactivităţile propuse;b) perioada estimativă de derulare a acestora;c) definirea responsabilităţilor pentru fiecare activitate şi subactivitate propusă; d) indicatorii de monitorizare.
    Articolul 18(1) După finalizarea lucrărilor de remediere are loc verificarea amplasamentului de către autoritatea competentă de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului şi întocmirea unui proces-verbal în care se consemnează rezultatele verificării.(2) Procesul-verbal întocmit de către GNM privind efectuarea lucrărilor de remediere şi atingerea ţintelor şi obiectivelor prevăzute în proiectul de remediere este transmis către APM.(3) După finalizarea lucrărilor de remediere şi îndeplinirea tuturor obiectivelor de remediere, deţinătorul terenului/operatorul economic/APL completează certificatul de încheiere a lucrărilor de remediere, în conformitate cu anexa nr. 12 la Legea nr. 74/2019, şi îl transmite la APM care a emis decizia de remediere.(4) După verificarea informaţiilor cuprinse în procesul verbal prevăzut la alin. (2), APM avizează certificatul de încheiere a lucrărilor de remediere şi notifică APL asupra ridicării restricţiei în vederea reutilizării terenului, în conformitate cu anexa nr. 11 la Legea nr. 74/2019.(5) APL transmite oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat situl remediat notificarea emisă de APM, în vederea radierii din cartea funciară a restricţiei de utilizare.(6) În cazul în care prin procesul verbal prevăzut la alin. (1) se constată că lucrările de remediere nu au fost efectuate conform proiectului aprobat şi/sau obiectivele şi ţintele de remediere nu au fost atinse, APM nu avizează certificatul de încheiere a lucrărilor de remediere şi solicită beneficiarului lucrări suplimentare.
    Articolul 19(1) După finalizarea lucrărilor de remediere, în baza avizării certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere, APM modifică în lista judeţeană statutul sitului, din sit contaminat în sit remediat. (2) În funcţie de folosinţa stabilită APM încadrează situl remediat astfel:a) sit remediat „adecvat pentru orice folosinţă“, în cazul în care după remediere concentraţia unuia sau mai multor contaminanţi se situează sub valorile pragului de alertă pentru folosinţa sensibilă a terenului;b) sit remediat „adecvat pentru folosinţa mai puţin sensibilă“, în cazul în care după remediere concentraţia unuia sau mai multor contaminanţi depăşeşte valorile pragului de alertă pentru folosinţa mai puţin sensibilă a terenului, dar nu atinge valorile pragului de intervenţie pentru folosinţa mai puţin sensibilă; în această situaţie, terenul intră sub interdicţia oricărui tip de folosinţă sensibilă.
    Articolul 20Metodele de remediere şi domeniile de aplicare ale acestora sunt clasificate în funcţie de natura contaminantului şi de tehnologiile existente conform anexelor nr. 3, 4 şi 5 la prezenta metodologie.
    Capitolul III Prioritizarea siturilor contaminateArticolul 21(1) Prioritizarea siturilor contaminate reprezintă clasificarea acestora în funcţie de scorul de risc atribuit fiecărui sit contaminat.
    (2) Prioritizarea siturilor contaminate permite într-un mod raţional şi eficient evidenţierea siturilor contaminate cu risc ridicat pentru sănătatea umană şi mediu, astfel încât acestea să fie luate în considerare cu prioritate în etapa de remediere.
    Articolul 22(1) Scorul de risc al sitului contaminat este preluat de către APM din raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului şi transmis către ANPM pentru centralizare şi prioritizare la nivel naţional în inventarul naţional al siturilor contaminate.(2) Prioritizarea siturilor contaminate este realizată de către ANPM pe baza listelor judeţene ale siturilor contaminate.(3) În funcţie de scorul de risc calculat, fiecare sit contaminat va fi încadrat într-o categorie de prioritate, la nivel naţional.(4) Pentru siturile contaminate, indiferent de forma de proprietate, scorul de risc prezent în baza de date, respectiv inventarul naţional, este necesar pentru evidenţa clară a statutului acestora care prezintă categoria de risc dobândită: risc foarte ridicat, ridicat, mediu sau acceptabil pentru sănătatea umană şi mediu.
    Capitolul IV Monitorizarea sitului remediat şi elaborarea raportului de monitorizare postremediereArticolul 23(1) După finalizarea lucrărilor de remediere, deţinătorul de teren/operatorul economic/APL are obligaţia să asigure monitorizarea postremediere a sitului. (2) Monitorizarea postremediere a sitului remediat permite atât verificarea menţinerii obiectivelor şi ţintelor remedierii, cât şi identificarea unei potenţiale contaminări reziduale rămase sau reapariţia contaminării după realizarea lucrării de remediere.(3) Monitorizarea postremediere trebuie să vizeze contaminanţii identificaţi în etapa de investigare detaliată şi evaluare a riscului pentru care s-au stabilit obiectivele şi ţintele de remediere, dar şi eventualii produşi de degradare şi metaboliţi ai acestora rezultaţi în urma unor transformări chimice asociate metodei de remediere aplicate.
    Articolul 24(1) Monitorizarea postremediere începe în termen de 30 de zile lucrătoare de la data emiterii deciziei de către APM referitoare la monitorizarea postremediere.(2) Modelul deciziei de monitorizare postremediere este prevăzut în anexa nr. 6 la prezenta metodologie.(3) Planul de monitorizare postremediere (PM) inclus în proiectul de remediere cuprinde:a) definirea clară a obiectivelor de monitorizare;b) alegerea parametrilor ce trebuie monitorizaţi, ţinând cont de caracteristicile sitului; c) frecvenţa de monitorizare şi perioada estimativă de monitorizare postremediere;d) perioada de raportare a datelor privind monitorizarea.Articolul 25Monitorizarea postremediere are următoarele obiective:a) să verifice dacă ţintele de remediere au fost respectate;b) să identifice orice tendinţă a valorilor concentraţiilor pentru contaminanţii monitorizaţi.Articolul 26
    Etapele pentru monitorizarea postremediere sunt: a) pregătirea planului de monitorizare postremediere;b) realizarea lucrărilor de monitorizare postremediere;c) elaborarea raportului cu rezultatele monitorizării postremediere.
    Articolul 27Planul de monitorizare postremediere se bazează pe colectarea unui set complex de informaţii care să permită verificarea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de remediere ale sitului şi evaluarea tuturor caracteristicilor sitului remediat.
    Articolul 28Monitorizarea postremediere se realizează prin:a) prelevare de probe, analizarea acestora şi interpretarea rezultatelor obţinute;b) verificarea stării diverselor fenomene şi procese de natură geologică/geotehnică: tasare, vibraţii, stabilitate etc.Articolul 29La stabilirea planului şi a perioadei de monitorizare postremediere se ţine cont de tipul/tipurile de contaminanţi, intensitatea contaminării confirmate, rezultatele evaluării riscului, opţiunea de remediere selectată şi folosinţa terenului după remediere. Articolul 30(1) Pentru realizarea planului de monitorizare postremediere sunt obligatorii stabilirea şi definirea obiectivelor de monitorizare postremediere, precum şi termenul până la care este prevăzut a se realiza aceste obiective. (2) Obiectivele de monitorizare postremediere prezintă o legătură directă cu obiectivele şi ţintele de remediere. (3) Obiectivele de monitorizare trebuie să fie specifice, măsurabile, realizabile şi relevante pentru proiectul vizat. Articolul 31Obiectivele de monitorizare postremediere pot fi atinse dacă în urma interpretării rezultatelor analizelor probelor din teren se constată că valoarea concentraţiei contaminanţilor prezenţi în mediul geologic s-a menţinut la valoarea stabilită în proiectul de remediere. Articolul 32Planul de monitorizare postremediere trebuie să includă aplicarea unor metode de prelevare adecvate pe o perioadă suficientă de timp şi cu o frecvenţă clară, pentru a putea determina starea într-un anumit moment şi/sau tendinţă pe o perioadă din timp a unui anumit parametru de mediu. Articolul 33Planul de monitorizare postremediere include următoarele informaţii: a) factorii de mediu monitorizaţi, indicatorii/parametrii monitorizaţi şi metodele de analiză utilizate;b) cerinţele pentru prelevarea probelor, dintre care amintim reţeaua de monitorizare postremediere, numărul, localizarea punctelor de prelevare, tipul şi adâncimea de prelevare a probelor, metode de prelevare, transport şi conservare a probelor etc.;c) descrierea pe scurt a echipamentelor de prelevare şi testare necesare; d) frecvenţa de monitorizare stabilită de experţi: lunar, trimestrial, semestrial, anual etc.; e) perioada de monitorizare, respectiv durata efectivă a procesului de monitorizare planificat;
    f) perioada de raportare a datelor către APM: trimestrial, anual etc.
    Articolul 34Frecvenţa şi punctele de monitorizare trebuie să se bazeze pe modelul conceptual al sitului (MCS), astfel încât:a) să furnizeze informaţiile necesare pentru a garanta că posibilele tendinţe crescătoare pot fi deosebite de variaţiile naturale, la un nivel corespunzător de încredere şi precizie;b) să ţină cont de caracteristicile fizice şi chimice variabile în timp ale corpului de apă subterană, inclusiv de condiţiile de curgere şi de ratele de reîncărcare, precum şi de timpul de percolare a apei în sol/subsol; c) metodele de monitorizare şi de analiză utilizate să fie conforme cu cerinţele privind asigurarea calităţii; d)
    evaluarea să se bazeze pe metode statistice.
    Articolul 35(1) Planul de monitorizare trebuie conceput astfel încât să se obţină informaţii despre schimbările caracteristicilor sitului, respectiv schimbări petrecute la nivelul componentelor mediului geologic, apărute după remediere. (2) Frecvenţa de monitorizare se stabileşte în funcţie de opţiunea de remediere aplicată, aşa cum este prezentată în anexa nr. 8 la prezenta metodologie.Articolul 36(1)
    Rezultatele monitorizării postremediere trebuie să permită evaluarea tuturor schimbărilor caracteristicilor sitului contaminat.
    (2) Perioada de monitorizare postremediere este prelungită dacă sunt identificate tendinţe crescătoare de variaţie a concentraţiilor contaminanţilor sau fluctuaţii periodice ale acestora.
    Articolul 37Dacă din analiza rezultatelor monitorizării postremediere se dovedeşte că obiectivele remedierii nu s-au menţinut sau rezultatele monitorizării nu sunt suficient de relevante, APM impune operatorului economic/deţinătorului de teren aplicarea unor măsuri de conformare, astfel:a) extinderea/modificarea planului de monitorizare: suplimentarea/modificarea locaţiilor punctelor de prelevare, creşterea frecvenţei de monitorizare, creşterea numărului de prelevări pe verticala locaţiei;b) aplicarea unor metode de remediere suplimentare sau continuarea remedierii;c) recomandări de întreţinere pentru a asigura funcţionarea continuă a măsurilor implementate;d) restricţii în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor viitoare.Articolul 38(1) Modelul conceptual al sitului este reanalizat în etapa de monitorizare postremediere a sitului. (2) Modelul conceptual al sitului se actualizează şi se închide cu datele din perioada monitorizării postremediere, astfel încât să existe o interpretare într-un mod unitar a tuturor informaţiilor colectate din etapele anterioare (investigare preliminară, investigare detaliată şi evaluarea riscului, remediere) şi evidenţierea condiţiilor sitului remediat. (3) Reinterpretarea şi actualizarea MCS-ului sunt necesare pentru a putea verifica dacă legăturile dintre sursă-cale-receptor au fost întrerupte şi dacă remedierea s-a realizat cu succes.
    Articolul 39(1) Raportul de monitorizare postremediere trebuie să prezinte interpretarea rezultatelor de laborator ale parametrilor/indicatorilor monitorizaţi stabiliţi în planul de monitorizare postremediere şi/sau, după caz, rezultatele monitorizărilor componentelor mediului geologic, cum ar fi, dar fără a se limita la: rezultate din interpretarea geologică a informaţiilor din foraje şi a celor obţinute cu ajutorul metodelor geofizice de investigare a terenului - electrometrie ş.a., a celor geochimice - conturarea aureolei geochimice, hidrogeologice - măsurători cu trasori, delimitarea penei de contaminant etc.(2) Raportul de monitorizare postremediere se întocmeşte conform anexei nr. 7 la prezenta metodologie, se adaptează la caracteristicile sitului remediat şi la modalitatea de raportare specificată în planul de monitorizare. Articolul 40(1) În termen de 30 de zile lucrătoare de la încheierea perioadei de monitorizare postremediere, în cazul în care obiectivele de remediere se menţin, operatorul economic/deţinătorul de teren/APL transmite raportul de monitorizare postremediere către APM care a emis decizia de remediere. (2) Raportul de monitorizare depus la APM reprezintă validarea finalizării etapei de monitorizare postremediere.(3)
    APM avizează certificatul de încheiere a lucrărilor de monitorizare postremediere prevăzut în anexa nr. 9 la prezenta metodologie, pe care îl transmite deţinătorului/operatorului economic.
    Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 41Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezenta metodologie.Anexa nr. 1la metodologie CONŢINUTUL-CADRUal studiului de fezabilitate pentru situri contaminate în vederea remedierii
    A. Piese scrise 1. Informaţii generale privind lucrările propuse pentru remediere: 1.1. denumirea sitului propus pentru remediere;1.2. sursele de finanţare;1.3. date privind deţinătorul/operatorul economic;1.4. date privind expertul acreditat care elaborează studiul de fezabilitate.2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării remedierii: 2.1. concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea realizării remedierii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză;
    2.2. analiza situaţiei existente privind contaminarea şi identificarea deficienţelor care au condus la apariţia acesteia;2.3. obiective de remediere care vor fi atinse prin realizarea remedierii.
    3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru realizarea remedierii (în cazul în care anterior prezentului studiu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate se vor prezenta minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice dintre cele selectate ca fezabile la faza studiu de prefezabilitate). Pentru fiecare scenariu/opţiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:3.1. particularităţi ale amplasamentului: a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/ extravilan, suprafaţa terenului, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz);b) zone învecinate, distanţe faţă de receptori; c) rezultatele investigării detaliate şi evaluării riscului (vor include sursele de contaminare existente în zonă, căile de migrare şi receptorii existenţi);
    d) date climatice şi particularităţi de relief; e) existenţa unor: – reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; – existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor arii/zone naturale protejate sau de protecţie sanitară;– terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;f) caracteristici geologice ale terenului afectat - extras din studiul geotehnic cuprinzând: date geologice, hidrogeologice, geotehnice, hidrologice, date privind zonarea seismică, încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii);
    3.2. descrierea metodei de remediere şi a tehnologiei aplicate: a) caracteristici tehnice şi parametrii specifici;b) justificarea alegerii acesteia;c) echiparea şi dotarea specifice.3.3. costurile estimative ale lucrărilor de remediere:a) costurile estimate pentru realizarea lucrărilor de remediere, cu luarea în considerare a costurilor unor lucrări similare ori a unor standarde de cost pentru lucrări similare corelativ cu caracteristicile tehnice şi parametrii specifici acestui tip de lucrări; b) costurile estimative de monitorizare;
    3.4. studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz: a) studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului; b) studiu hidrogeologic şi hidrologic; c) studiu topografic; d) alte studii, după caz;3.5. grafice orientative de realizare a remedierii.
    4. Analiza fiecărui scenariu/fiecărei opţiuni tehnico-economic(e) propus(e): 4.1. prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă;4.2. analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta realizarea remedierii;4.3. situaţia utilităţilor şi analiza de consum: a) necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz; b) soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare;4.4. sustenabilitatea realizării lucrărilor de remediere: a) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea lucrărilor de remediere: în faza de realizare, în faza de dezvoltare;
    b) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz;c) impactul lucrărilor de remediere raportat la contextul natural şi antropic în care se integrează situl contaminat, după caz;
    4.5. analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea lucrărilor de remediere;4.6. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, sustenabilitatea financiară;4.7. analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate;4.8. analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
    5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă): 5.1. compararea scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor;5.2. selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e);5.3. descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:a) utilităţile necesare realizării lucrărilor de remediere;b) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional, arhitectural şi economic al principalelor lucrări de remediere, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;c) probe tehnologice şi teste;
    5.4. principalii indicatori tehnico-economici aferenţi lucrărilor de remediere: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a lucrărilor de remediere, exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei remedierii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de obiectivele şi ţintele de remediere;d) durata estimată de execuţie a lucrărilor de remediere, exprimată în luni;5.5. prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere a propunerilor tehnice;
    5.6. nominalizarea surselor de finanţare a lucrărilor de remediere, ca urmare a analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
    6. Urbanism, acorduri şi avize conforme:6.1. certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;6.2. extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege;6.3. actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică;6.4. avize conforme privind asigurarea utilităţilor;6.5. studiu topografic, vizat de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară;
    6.6. avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul lucrărilor de remediere şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.
    7. Implementarea lucrărilor de remediere: 7.1. informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea lucrărilor de remediere;7.2. strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a lucrărilor de remediere (în luni), durata de execuţie, graficul de implementare a lucrărilor de remediere, eşalonarea lucrărilor pe ani, resurse necesare;7.3. strategia de monitorizare: etape, metode şi resurse necesare;7.4. recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale.
    8. Concluzii şi recomandări
    B. Piese desenate În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a lucrărilor, piesele desenate se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile studiului de fezabilitate, cuprinzând: 1. plan de amplasare în zonă;2. plan de situaţie;3. secţiuni hidrogeologice;4. alte planuri specifice, după caz.
    Anexa nr. 2la metodologieCONŢINUTUL-CADRUal proiectului de remediere (PR)Capitolul 1 Introducere1.1. Denumirea şi scopul proiectului (cuprinde informaţii generale despre situl contaminat pe care urmează a se realiza lucrările de remediere)1.2. Abordare şi context 1.3. Denumirea şi locaţia sitului contaminat (coordonate Stereo 70), vecinătăţi, cod de identificare a sitului (codul alocat de către APM/ANPM în cadrul inventarului naţional)1.4. Datele de identificare şi contact ale expertului acreditat care a realizat proiectul de remediere1.5. Date de identificare ale deţinătorului/operatorului economic al sitului contaminat, informaţii privind folosinţa prezentă a sitului contaminat şi cea viitoare după realizarea remedierii terenului1.6. Rezultatele şi concluziile investigării preliminare şi investigării detaliate şi evaluării riscului (specificul activităţii care a produs contaminarea, tipul şi natura contaminantului/ contaminanţilor, modul în care s-a produs contaminarea, când sa produs contaminarea, delimitarea spaţială - suprafaţă - şi cantitativă - volumul - contaminării, riscul asupra sănătăţii umane şi mediului)1.7. Modelul conceptual actualizat al sitului contaminat (prezentarea surselor de contaminare identificate, a tipului şi naturii contaminanţilor, căile de migrare ale contaminanţilor, receptorii identificaţi, inclusiv efectele generate asupra acestora)Capitolul 2 Obiectivele şi ţintele de remediereObiectivele şi ţintele de remediere sunt stabilite în baza rezultatelor investigării detaliate şi a evaluării riscului, în funcţie de caracteristicile sitului contaminat. Se iau în considerare tipul contaminanţilor, natura şi intensitatea contaminării, receptorii afectaţi sau potenţial afectaţi, potenţiala expunere a receptorilor, sursele de finanţare şi timpul de intervenţie, folosinţa prezentă şi viitoare a sitului etc.2.1. Obiectivele de remediere:1. Obiective legate de schimbarea folosinţei terenului, ca de exemplu:a)
    reducerea până la o anumită limită a încărcării solului/subsolului cu contaminanţi astfel încât să fie atinsă o stare corespunzătoare pentru folosinţa ulterioară planificată;
    b) atingerea valorilor ţintelor de remediere pentru unul sau mai mulţi contaminanţi;c) reducerea potenţialului de migrare a contaminantului/ contaminanţilor de la sursă, respectiv izolarea sursei;d) asigurarea protecţiei resurselor de apă şi a sănătăţii umane prin prevenirea extinderii contaminării şi prin eliminarea sursei de contaminare;e) reducerea concentraţiei şi mobilităţii contaminanţilor.
    2. Obiective legate de riscurile pentru sănătatea umană şi mediu:a) reducerea nivelului de expunere;
    b) reducerea toxicităţii contaminanţilor.
    3. Obiective legate de costurile remedierii4. Obiective legate de timpul necesar pentru atingerea ţintelor specifice remedierii
    2.2. Ţinte de remediere - descrierea ţintelor de remediere pe baza opţiunilor şi tehnologiilor de remediere aplicabile sitului
    Capitolul 3 Descrierea opţiunii de remediere selectate şi justificarea acesteia
    3.1. Descrierea metodei şi tehnologiei de remediere propuse şi modul de aplicare a acesteia (metoda in situ/ex situ)3.2. Descrierea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului înainte de începerea lucrărilor de remediere3.3. Denumirea/Tipul utilajelor şi echipamentelor utilizate3.4. Materii prime/auxiliare folosite pentru remediere (tipul şi natura materialelor, substanţelor/preparatelor chimice utilizate pentru remediere)3.5. Deşeuri sau reziduuri rezultate în urma procesului de remediere şi modul de gestionare a acestora3.6. Teste şi analize necesare în timpul remedierii3.7. Rezultatele aşteptate
    Capitolul 4 Planul privind monitorizareaPlanul privind monitorizarea cuprinde descrierea activităţii de monitorizare propusă atât în perioada de realizare a lucrărilor de remediere, cât şi postremediere, cu indicarea parametrilor ce trebuie monitorizaţi, a zonei/zonelor din cadrul sitului care necesită monitorizarea, frecvenţa de monitorizare, perioada de monitorizare, modul în care se vor colecta şi centraliza rezultatele monitorizării, precum şi scenariul/opţiunea de remediere aplicat/aplicată. Acesta cuprinde două secţiuni:4.1. monitorizarea în timpul lucrărilor de remediere;4.2. monitorizare postremediere.Capitolul 5 Aspecte SSM luate în considerare de către deţinătorul de teren/operatorul economic/APL în perioada realizării lucrărilor de remediere5.1. Aspectele privind sănătatea şi securitatea în muncă luate în considerare de către deţinătorul de teren/operatorul economic după declararea sitului ca fiind contaminat, pe toată perioada de realizare a lucrărilor de remediere, până la finalizarea acestora5.2.
    Aspectele privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi măsurile specifice de protecţie pentru sănătatea şi securitatea în muncă prezentate în cadrul studiului de fezabilitate, în proiectul de remediere şi în planul de monitorizare postremediere
    5.3. Descrierea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă luate pe durata lucrărilor de remediere şi actualizarea acestora în funcţie de observaţiile efectuate pe amplasament5.4. Modul în care sunt respectate toate cerinţele în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabile în funcţie de metoda de remediere selectată/aplicată şi în funcţie de condiţiile specifice de pe amplasamentul vizat
    Capitolul 6 Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de remediere6.1. Prezentarea documentelor şi rapoartelor ce trebuie verificate6.2. Descrierea modului în care se verifică calitatea lucrărilor de remediere realizate
    Capitolul 7 Graficul de implementare a lucrărilor de remediereGraficul de implementare a lucrărilor de remediere este realizat sub formă tabelară, cu indicarea activităţilor şi etapelor de execuţie, a perioadei estimative de realizare a acestora şi a responsabililor lor:7.1. Programul de implementare, cu luarea în considerare a tuturor activităţilor derulate pe parcursul remedierii, incluzând etapa de planificare, proiectare, etapa de realizare efectivă a lucrărilor de remediere, precum şi etapa de monitorizare în timpul execuţiei lucrărilor de remediere şi în perioada de postremediere 7.2. Programul de implementare a lucrărilor de remediere, care include:a) activităţile şi subactivităţile propuse;b) perioada estimativă de derulare a acestora;c) definirea responsabilităţilor pentru fiecare activitate şi subactivitate propusă; d) indicatorii de monitorizare.
    7.3. Programul de implementare este definitivat în cadrul studiului de fezabilitate şi este anexă la proiectul de remediere.
    Capitolul 8 Concluzii şi recomandăriSe vor menţiona cele mai importante concluzii ale proiectului de remediere, pornind de la ipotezele detaliate în secţiunea introductivă, prezentarea pe scurt a scenariului/opţiunii de remediere propus/propuse şi rezultatele aşteptate.Capitolul 9 Anexe9.1. Plan de situaţie9.2. Plan de încadrare9.3. Modelul conceptual al sitului - reprezentare grafică9.4. Avize/Acorduri/Autorizaţii obţinute pentru aprobarea opţiunii de remediere selectate9.5. Dovada privind impunerea regimului de restricţie de utilizare a sitului contaminat9.6. Dovada proprietăţii, după caz9.7. Atestatul expertului acreditat care a realizat proiectul de remediere9.8. Alte documente, după caz
    Anexa nr. 3la metodologieCLASIFICAREAmetodelor de remediere şi exemple de metode şi tehnologii de remediere utilizateîn practica curentă în funcţie de tipul contaminantului
    Criteriu de clasificareClasificarea metodelor de remediereTehnologiiAvantajeDezavantaje
    Clasificare după locul de aplicareMetode „ex situ“ (aplicabile în afara sitului) Evacuarea solului contaminat sau a apei contaminate din mediul lor natural (prin excavare sau pompare), transportul acestora în afara sitului şi tratarea acestora în instalaţii specializate.Uneori, aceste metode pot include şi readucerea pe sit a materialului decontaminat.- Eliminarea rapidă şi totală a componentelor contaminate- Posibilitatea continuării activităţii pe sit- Eficienţă ridicată de remediere
    - Costul ridicat al transportului- Riscul dispersării parţiale a contaminanţilor în timpul lucrărilor de evacuare, încărcare, transport şi descărcare- Impunerea unor limite de concentraţii ale contaminanţilor, înainte de tratare- Evitarea amestecului de contaminanţi etc.
    Metode aplicabile pe sitEvacuarea solului şi apelor contaminate din mediul lor natural (prin excavare sau pompare)După evacuare materialul contaminat nu mai este transportat în afara sitului, ci este tratat pe sit utilizând instalaţii de remediere mobile.- Posibilitatea eliminării rapide şi totale a componentelor contaminate- Posibilitatea continuării activităţii pe sit şi eficienţă ridicată de remediere- Reducerea riscurilor care ar putea să apară la transportarea materialului contaminat pentru tratarea acestuia într-o altă locaţie- Echipamentele utilizate pentru tratarea materialului contaminat, montate pe sit, trebuie să se adapteze condiţiilor de instalare şi exploatare impuse de deţinătorul terenului/operatorul economic.
    Metodele „in situ“ - aplicabile direct pe sitRealizarea lucrărilor de remediere direct pe sit fără a se apela la lucrări de evacuare utilizând diverse metode de tratare locale- Poate oferi posibilitatea de remediere simultană atât a solului, cât şi a apelor subterane.- Echipamentele utilizate pentru aplicarea acestor tehnologii sunt în general uşor de amplasat, dar presupun operarea acestora de către personal specializat.- Pe perioada aplicării acestora este dificil de apreciat volumul de material contaminat tratat, configuraţia acestuia şi eficienţa procesului de remediere.
    Clasificare în funcţie de principiile tehnice de remediereMetode fiziceMetode bazate pe imobilizarea sau mobilizarea fizică a contaminanţilor, fie prin izolare (etanşare, blocare hidraulică), fie prin inertizare sau levigareDupă locul de aplicare sunt considerate metode „in situ“.
    În anumite condiţii se recurge însă şi la imobilizarea contaminanţilor pe sit sau în afara sitului.
    - Imobilizarea nu presupune distrugerea contaminanţilor, ci doar blocarea migrării lor, fapt ce reduce mult impactul contaminării mediului.- Uşurinţa punerii în aplicare şi costurile relativ scăzuteTasarea, uscarea şi îngheţul sunt factorii cu influenţă defavorabilă asupra lucrărilor de etanşare.
    Metode chimicePentru eliminarea, separarea, neutralizarea sau transformarea contaminanţilor în urma unor reacţii chimice specificeDintre acestea, cele mai utilizate sunt: extracţia chimică, oxidarea, reducerea, declorurarea şi precipitarea.- Gama extinsă de posibilităţi curative, aplicabile cu mijloace tehnice cunoscute- Utilizarea reactivilor chimici în procesele de remediere generează însă riscul unor contaminări secundare şi al unor accidente de muncă.- Costurile de remediere prin metode chimice se situează aproape întotdeauna la valori ridicate.
    Metode termiceCa principiu de bază este extracţia, eliminarea sau imobilizareacontaminanţilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate.Incinerarea, desorbţia termică reprezintă metodele termice de remediere cele mai cunoscute.- Sunt utilizate pe scară largă, fiind adecvate atât pentru remedierea componentelor mediului geologic, cât şi pentru eliminarea sau valorificarea energetică a deşeurilor menajere şi industriale.- Riscul formării furanilor şi dioxinelor în procesul de incinerare, conducând la poluarea aerului- Riscul provocării unei migrări a contaminanţilor în afara zonei contaminate, din cauza temperaturilor ridicate, utilizate în cadrul procesului folosit- Costul ridicat al remedierii generat de necesitatea asigurării unui important potenţial energetic
    Metode biologiceSe bazează pe degradarea contaminanţilor sau separarea acestora de mediul contaminat prin utilizarea activităţii microorganismelor (bacterii, ciuperci etc.).
    Biodegradarea se poate realiza în condiţii aerobe sau anaerobe.
    - Posibilitatea remedierii simultane a zonei saturate şi nesaturate- Costuri reduse/medii- Timp lung de aplicare- Necesită monitorizarea continuă în timpul aplicării.
    Bioremedierea botanică (fitoremedierea) implică utilizarea plantelor verzi pentru remedierea solului şi apelor subterane.- Costuri reduse- Impact redus asupra mediului- Plantele pot fi monitorizate uşor- Posibilitatea de recuperare a unor metale- Se aplică îndeosebi pe solurile de grosime mică.- Concentraţiile mari de substanţe periculoase pot fi toxice pentru plante.- Poate fi condiţionată de sezon (în funcţie de specificul plantelor).- Poate transfera contaminanţii între medii, de exemplu, din sol în aer.- Nu se poate aplica pentru contaminanţii puternic absorbiţi (de exemplu, PCB).- Termen lung pentru remediere - depinde de perioada de creştere a plantelor.- Posibilitatea intrării contaminantului în lanţul alimentar prin consumul plantelor de către animale
    Anexa nr. 4la metodologie MATRICEA de aplicabilitate a opţiunii de remediere pentru substanţe organice
    Matricea de aplicabilitate a opţiunii de remediere pentru substanţe organice
    Opţiunea de remediereMediul aplicabilTipuri de substanţe
    Compuşi organici volatiliHidrocarburi halogenateHidrocarburi nehalogenateHidrocarburi aromatice policicliceBifenili policloruraţiDioxine şi furaniPesticide şi erbicide
    METODE DE INGINERIE CIVILĂ
    Izolare - sisteme de acoperireS
    vvvvvvv
    Izolare - bariere hidrauliceAvvvvvvv
    Izolare - bariere în solS, Avv
    vvvvv
    Excavare şi evacuareSvvvvvvv
    METODE BIOLOGICE
    Atenuare naturalăAvvvvxxv
    BiopileSvxvvxxv
    BioventilareSvvvvx
    xx
    BiobarbotareS, Avvvvxxv
    Practici agricoleSvxvvxxv
    Biotratare şlamSvvvvx?v
    FitoremediereS, Axxxxxxv
    Matricea de aplicabilitate a opţiunii de remediere pentru substanţe organice
    Opţiunea de remediere
    Mediul aplicabilTipuri de substanţe
    Compuşi organici volatiliHidrocarburi halogenateHidrocarburi nehalogenateHidrocarburi aromatice policicliceBifenili policloruraţiDioxine şi furaniPesticide şi erbicide
    METODE CHIMICE
    Oxidare chimicăS, Avvvvxxv
    Dehalogenare chimică
    Svvxxvvx
    Percolare în solSvvvvxxx
    Extracţie cu solvenţiSv
    vvvvvv
    Spălarea soluluiSxvvvvxv
    Amendare de suprafaţăSxxx
    xxxx
    METODE FIZICE
    Extracţia vaporilor din sol şi apăS, Avvvxxxx
    BarbotareAvvvx
    xxx
    Extracţia vaporilor din solSvvvxxxx
    Bariere permeabile reactiveAvvvvvvv
    METODE DE STABILIZARE ŞI SOLIDIFICARE
    Lianţi hidraulici (de exemplu, ciment) Sxx?vvv?
    VitrificareSvvvvvvv
    METODE TERMICE
    IncinerareSvvvvvvv
    Desorbţie termicăSvvvvvxv
    NOTĂ:S - sol, subsolA - apă subteranăv - Opţiunea de remediere este potenţial aplicabilă unei combinaţii specifice mediu-contaminant.x - Opţiunea de remediere nu este aplicabilă unei combinaţii specifice mediu-contaminant.? - Este necesară o etapă de pretratare înainte ca metoda să fie adecvată sau informaţiile studiului de caz sunt neconcludente în ceea ce priveşte aplicabilitatea metodei?
    Anexa nr. 5la metodologie MATRICEA de aplicabilitate a opţiunii de remediere pentru substanţe anorganice şi explozivi
    Matricea de aplicabilitate a opţiunii de remediere pentru substanţe anorganice şi explozivi
    Opţiunea de remediereMediul aplicabilTipuri de substanţe
    Metale greleNemetale
    AzbestCianuriExplozivi
    METODE DE INGINERIE CIVILĂ
    Izolare - sisteme de acoperireSvvvvv
    Izolare - bariere hidrauliceAvvvvv
    Izolare - bariere în solS, A
    vvvvv
    Excavare şi evacuareSvvvvv
    METODE BIOLOGICE
    Atenuare naturalăAvvxxv
    BiopileSxxxxv
    BioventilareSxxxxx
    BiobarbotareS, Axxxx
    x
    Practici agricoleSxxxxv
    Biotratare şlamSxxxvv
    FitoremediereS, Avxx
    xx
    METODE CHIMICE
    Oxidare chimicăS, Axvxxx
    Dehalogenare chimicăSxxxxx
    Percolare în solSvxxxx
    Extracţie cu solvenţiSxxxxv
    Amendare de suprafaţăSvvxxx
    Spălarea soluluiS
    vvxvx
    METODE FIZICE
    Extracţia vaporilor din sol şi apăS, Axxxxx
    BarbotareAxxxxx
    Extracţia vaporilor din solSxxxxx
    Bariere permeabile reactiveAvvxvv
    METODE DE STABILIZARE ŞI SOLIDIFICARE
    Lianţi hidraulici (de exemplu, ciment)Svvv
    ?x
    VitrificareSvvvvv
    METODE TERMICE
    IncinerareSvvvvv
    Desorbţie termicăSv
    xxvx
    NOTĂ:S - sol, subsolA - apă subteranăv - Opţiunea de remediere este potenţial aplicabilă unei combinaţii specifice mediu-contaminant.x - Opţiunea de remediere nu este aplicabilă unei combinaţii specifice mediu-contaminant.? - Este necesară o etapă de pretratare înainte ca metoda să fie adecvată sau informaţiile studiului de caz sunt neconcludente în ceea ce priveşte aplicabilitatea metodei?
    Anexa nr. 6la metodologieAntet autoritatea competentă pentru protecţia mediuluiDECIZIEprivind monitorizarea postremediereDecizie nr. ……. din data …….
    În conformitate cu art. 40 alin. (1) din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate şi luându-se în considerare Proiectul de remediere nr. ....../......., precum şi avizarea de către APM .............. a certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere din data ..... pentru situl remediat amplasat în .........., înscris în Cartea funciară nr. ......., cu numărul cadastral/numerele cadastrale .........., deţinut în proprietate/folosinţă de către ..................................,(numele/denumirea deţinătorului/operatorului economic/APL)APM ….. decide efectuarea lucrărilor de monitorizare postremediere.Semnătura şi ştampila
    Anexa nr. 7la metodologieCONŢINUTULraportului de monitorizare postremediere pentru siturile remediateRaportul de monitorizare postremediere pentru siturile remediate cuprinde, după caz, următoarele informaţii:1. Introducere (scopul raportului, informaţii despre expertul acreditat)2. Identificarea amplasamentului şi localizarea acestuia:a) denumirea şi locaţia sitului remediat;
    b) suprafaţa şi limitele acestuia (coordonate Stereo 70);c) descrierea geografică a zonei în care este situat situl.3. Descrierea geologiei (inclusiv hidrogeologie)4. Informaţii privind contaminarea sitului remediat (tipul şi intensitatea contaminării)5. Obiectivele remedierii şi ţintele de remediere şi metoda de remediere aleasă6. Folosinţa propusă după remediere şi dezvoltări viitoare propuse7. Descrierea planului de monitorizare aplicat:
    a) componenta de mediu supusă monitorizării;b) vizite în teren;c) cerinţele pentru prelevarea probelor - conform normativului/standardului pentru prelevare probe sol, roci, apă;d) frecvenţa de monitorizare, perioada de monitorizare;e) laboratoare de analiză a probelor.8. Limitări care au împiedicat realizarea în bune condiţii a planului de monitorizare9. Rezultatele monitorizării - această secţiune va include toate rezultatele analizelor efectuate (pentru fiecare mediu monitorizat) şi compararea acestora cu ţintele de remediere stabilite în proiectul de remediere, precum şi descrierea riscurilor care au fost eliminate sau diminuate.10. Concluzii şi recomandări:a) extinderea/modificarea planului de monitorizare, cum ar fi: suplimentarea/modificarea locaţiilor punctelor de prelevare, creşterea frecvenţei de monitorizare, creşterea numărului de prelevări, alte investigaţii pentru determinarea unor eventuali contaminanţi noi susceptibili de a fi prezenţi în zona sitului;b) aplicarea unor metode de remediere suplimentare;c) recomandări de întreţinere pentru a asigura funcţionarea continuă a măsurilor implementate;d) restricţii în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor viitoare sau în utilizarea terenului (de exemplu, pentru a evita deteriorarea straturilor de acoperire).11. Anexe:
    a) plan de încadrare în zonă;b) planul de situaţie cu punctele monitorizate, cu indicarea coordonatelor Stereo 70 ale punctelor de prelevare;c) copii ale buletinelor de analiză ale laboratoarelor;d) hărţi cu direcţia de curgere a acviferelor;e) alte hărţi specifice (geologice, geochimice, de dispersie a elementelor, hidrologice, după caz);f) fotografii din timpul activităţii de prelevare.
    Anexa nr. 8la metodologie PERIOADA ŞI FRECVENŢAde monitorizare în funcţie de opţiunea de remediere aplicată
    Opţiunea de remedierePerioada/Frecvenţa monitorizăriiPerioada/Frecvenţa monitorizăriiPerioada/Frecvenţa monitorizării
    Sol/subsolApe subteraneGaze de sol/vapori/Aer
    Tipul aplicăriiÎn timpul remedierii După remediere În timpul remedierii După remediere
    În timpul remedierii
    METODE DE INGINERIE CIVILĂ
    Izolare - sisteme de acoperirein situ0o dată pe an, timp de 3 aniaplicabil doar substanţelor volatile
    Izolare - bariere hidraulicein situla interval de 3 lunio dată pe an, timp de 3-5 ani
    Izolare - bariere în solin situ0o dată pe an, timp de 3-5 ani
    Excavare şi evacuare ex situ
    1 probă/100-400 mp (eşantion de referinţă)la interval de 1 sau 2 lunio dată pe an, timp de 3 aniaplicabil doar substanţelor volatile
    METODE BIOLOGICE
    Atenuare naturală monitorizatăin situ1 probă/100-1.000 mp sau mc anual1 probă/100-1.000 mp sau mc (eşantion de referinţă)la interval de 6 luni/1 ano dată pe an, timp de 3-5 ani
    Biopilein situ/ex situ1 probă/100-500 mp sau mc la interval de 3-6 luni1 probă/100-500 mp sau mc (eşantion de referinţă)la fiecare 3-6 luni (aplicabil doar substanţelor volatile)
    Bioventilare
    in situ1 probă/100-1.000 mp sau mc(eşantion de referinţă)la interval de 6 lunio dată pe an, timp de 1-3 anila interval de 1-3 luni
    Biobarbotarein situla interval de 3 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    Practici agricolein situ/ex situ1 probă/100-1.000 mp sau mc la interval de 3-6 luni1 probă/100-1.000 mp sau mc (eşantion de referinţă)
    Biotratare şlamin situ/ex situ1 probă/100-200 mc lunar1 probă/100-200 mc (eşantion de referinţă)
    Fitoremedierein situ1 probă/200-1.000 mp anual1 probă/200-1.000 mp (eşantion de referinţă)la interval de 6 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    METODE CHIMICE
    Oxidare chimicăin situ1 probă/100-1.000 mc (eşantion de referinţă)după fiecare injectare şi/sau la interval de 1-2 lunila interval de 3-6 luni, timp de 1-3 anidupă fiecare injectare (aplicabil doar substanţelor volatile sau doar bioproduselor)
    Dehalogenare chimică
    in situla interval de 3 lunio dată pe an, timp de 3-5 anila interval de 3-6 luni (aplicabil doar substanţelor volatile)
    Percolare în solin situ1 probă/200-1.000 mp sau mc anual1 probă/200-1.000 mp sau mc (eşantion de referinţă)la interval de 3 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    Extracţie cu solvenţiin situ/ex situ1 probă/200-1.000 mp sau mc (eşantion de referinţă)
    Amendare de suprafaţăin situ1 probă/200-1.000 mp anual1 probă/200-1.000 mp sau mc (eşantion de referinţă)la interval de 3-6 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    Spălarea soluluiex situ1 probă/100-500 mc (eşantion de referinţă)
    METODE FIZICE
    Extracţia vaporilor din sol şi apăin situ1 probă/200-1.000 mc (eşantion de referinţă)la interval de 3 lunio dată pe an, timp de 1-3 anila interval de 3 lunianual, timp de 1-3 ani
    Barbotarein situla interval de 3 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    la interval de 1-3 luni (aplicabil doar substanţelor volatile)anual, timp de 1-3 ani
    Extracţia vaporilor din solin situ1 probă/200-1.000 mc (eşantion de referinţă)la interval de 3-6 lunio dată pe an, timp de 1-3 anila interval de 1-3 lunianual, timp de 1-3 ani
    Bariere permeabile reactive in situla interval de 3 lunio dată pe an, timp de 1-3 ani
    METODE DE STABILIZARE ŞI SOLIDIFICARE
    Lianţi hidraulici (de exemplu, ciment)in situ1 probă/200-1.000 mc, test de scurgeri (eşantion de referinţă)lunaro dată pe an, timp de 1-3 ani
    Vitrificare
    in situ/ex situ1 probă/200-1.000 mc, test de scurgeri (eşantion de referinţă)o dată pe an, timp de 1-3 ani (doar pentru aplicare in situ)
    METODE TERMICE
    Incinerareex situ
    Desorbţie termicăin situ/ex situ1 probă/200-1.000 mc (eşantion de referinţă)o dată pe an, timp de 1-3 ani (doar pentru aplicare in situ)
    Anexa nr. 9la metodologieAntet autoritatea competentă pentru protecţia mediului
    CERTIFICATde încheiere a lucrărilor de monitorizare postremedierePrin prezentul se atestă că lucrările de monitorizare postremediere de pe situl remediat localizat în ..............................
    (adresa completă)
    cu numărul cadastral/numerele cadastrale ......... deţinut în proprietate/folosinţă de către .........................................(numele/denumirea deţinătorului/operatorului economic/APL)au fost efectuate în perioada .......... de către ........... şi au fost încheiate conform condiţiilor stabilite în Planul de monitorizare postremediere cuprins în Proiectul de remediere nr. ....../data....... .Prezentul certificat a fost emis în condiţiile depunerii şi acceptării raportului de monitorizare postremediere pentru situl remediat.Semnătura şi ştampila:Data:
    ----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!