Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (15.04.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
LEGE nr. 6 din 18 februarie 2021privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO)
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 18 februarie 2021Data intrării în vigoare 28-02-2021


    Parlamentul României adoptă prezenta lege.Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Prezenta lege stabileşte unele măsuri pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 283 din 31 octombrie 2017, denumit în continuare Regulamentul EPPO.
    Articolul 2Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au semnificaţia prevăzută în Regulamentul EPPO.Articolul 3Ministerul Justiţiei efectuează notificările prevăzute la art. 117 din Regulamentul EPPO, după consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte autorităţi competente, potrivit Regulamentului EPPO.
    Capitolul II Dispoziţii privind procedura judiciarăArticolul 4
    (1) Ori de câte ori într-un act normativ se face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută şi la procurorul european delegat, precum şi, după caz, la procurorul european, dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competenţelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.(2) Ori de câte ori legislaţia naţională face referire la procurorul ierarhic superior, referirea se consideră a fi făcută, după caz, la procurorul european, respectiv la camera permanentă a Parchetului European, pentru cauzele de competenţa Parchetului European.(3) Înlocuitorul procurorului european desemnat în acest sens în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul EPPO este asimilat procurorului european din partea României pe durata şi în limitele exercitării competenţelor specifice.
    Articolul 5Autorităţile naţionale competente sesizează Parchetul European în situaţiile în care, la sesizare sau din oficiu, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi exercite competenţa în conformitate cu prevederile art. 22 şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Regulamentul EPPO.Articolul 6
    (1) În cazul în care procurorul, în cursul urmăririi penale, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi exercite competenţa sau descoperă împrejurări care determină atragerea competenţei Parchetului European, informează despre aceasta, de îndată, Parchetul European, prin adresă, oferind, ulterior, oricare alte informaţii solicitate de Parchetul European în vederea stabilirii competenţei.(2) Informarea prevăzută la alin. (1) va cuprinde toate elementele relevante ale cauzei, incluzând cel puţin descrierea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, identitatea persoanelor care ar fi putut participa la săvârşirea faptei, identitatea victimelor, date privind infracţiuni legate în mod indisolubil, stadiul cercetărilor, indicarea probelor administrate, elemente transfrontaliere, argumente pentru a concluziona că Parchetul European este mai bine poziţionat pentru a efectua urmărirea penală în sensul prevederilor art. 25 alin. (4) din Regulamentul EPPO, după caz.(3) În situaţia în care Parchetul European solicită informaţii suplimentare sau accesul la dosar în vederea exercitării dreptului de evocare, acestea îi sunt puse la dispoziţie de îndată.(4) După transmiterea informării şi până la comunicarea deciziei Parchetului European sau până la expirarea unui termen de 5 zile, organul de urmărire penală va efectua doar actele urgente. În cazul în care Parchetul European emite o decizie motivată de prelungire a termenului de adoptare privind exercitarea dreptului de evocare cu o durată maximă de 5 zile, actele urgente vor fi efectuate pe durata noului termen, începând de la momentul comunicării deciziei de prelungire.
    Articolul 7(1) În cazul în care Parchetul European îşi exercită dreptul de evocare, procurorul transmite cauza către Parchetul European, întocmind, totodată, o ordonanţă în acest sens.
    (2) Ordonanţa cuprinde menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură penală), şi nu poate face obiectul unei plângeri în temeiul prevederilor art. 336 şi următoarelor din Codul de procedură penală.
    Articolul 8În cazul transmiterii cauzei către Parchetul European, potrivit prevederilor art. 7, procurorul informează de îndată, în scris, despre aceasta părţile din dosar, subiecţii procesuali principali, precum şi persoana care a făcut sesizarea, dacă este cazul.Articolul 9(1) În cazul în care Parchetul European decide să nu îşi mai exercite competenţa, organul de urmărire penală naţional care a transmis anterior dosarul către Parchetul European continuă urmărirea penală în cauză, prin preluarea acesteia de la Parchetul European sau sesizează parchetul competent, după caz.(2) Probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse până la preluarea cauzei de către organul de urmărire penală prevăzut la alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, se menţin.
    Articolul 10(1) Pe durata soluţionării cauzei de către Parchetul European, orice cerere ce ţine de soluţionarea cauzei transmisă organelor judiciare române va fi înaintată, de îndată, Parchetului European, spre competentă soluţionare.(2) Durata în care dosarul cauzei se află la Parchetul European se include în durata rezonabilă a procesului penal.Articolul 11Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu prevederile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale altor prevederi legale naţionale.
    Capitolul III Dispoziţii pentru facilitarea cooperării judiciare în materie penalăArticolul 12Parchetul European este autoritate judiciară în sensul prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi va fi notificat ca atare la instrumentele juridice internaţionale relevante în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală la care România este parte, precum şi în cazurile în care, potrivit Regulamentului EPPO, procurorii europeni delegaţi pot desfăşura activităţi de cooperare judiciară internaţională în temeiul tratatelor aplicabile.Articolul 13În aplicarea prevederilor art. 31 şi 32 din Regulamentul EPPO, procurorii europeni delegaţi în România aplică dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, şi din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi instrumentele juridice ale Uniunii Europene aplicabile pe teritoriul României.Articolul 14(1)
    În aplicarea prevederilor art. 33 alin. (2) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate propune judecătorului competent potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, să emită un mandat european de arestare.
    (2) În aplicarea dispoziţiilor art. 104 alin. (7) din Regulamentul EPPO, Parchetul European poate sesiza instanţa română competentă potrivit capitolului II secţiunea a 2-a din titlul II al Legii nr. 302/2004, republicată, pentru a dispune darea în urmărire internaţională, respectiv să propună Ministerului Justiţiei să solicite extrădarea unei persoane care se sustrage de la urmărire penală într-o cauză a Parchetului European sau care se sustrage de la judecată într-o cauză deferită judecăţii de Parchetul European.
    Capitolul IV Dispoziţii privind organizarea activităţii Parchetului European în RomâniaArticolul 15Activitatea desfăşurată de Parchetul European în România este sprijinită în mod activ de către toate autorităţile naţionale competente potrivit Regulamentului EPPO, în special de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru lupta antifraudă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, autorităţile de gestionare a fondurilor europene şi alte instituţii cu atribuţii în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor. Articolul 16(1) În aplicarea Regulamentului EPPO, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se înfiinţează Structura de sprijin a procurorilor europeni delegaţi în România, care funcţionează cu un număr maxim de 20 de posturi, dintre care 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 8 posturi de specialişti, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate (grefieri) şi două posturi de personal conex (şoferi).(2) Structura de sprijin prevăzută la alin. (1) este compusă dintr-un birou central, organizat în cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi din 3 birouri teritoriale, organizate în cadrul serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj, Iaşi şi Timişoara. Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului central şi al birourilor teritoriale, în funcţie de volumul de activitate al procurorilor europeni delegaţi, care activează în cadrul acestor structuri. Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(3) În vederea asigurării numărului de posturi prevăzut la alin. (1), numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suplimentează cu 15 posturi, din care 3 posturi de specialişti, 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 5 posturi de personal auxiliar de specialitate şi două posturi de personal conex, cu încadrarea în numărul total de posturi aprobat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Un număr de 5 posturi din cele prevăzute la alin. (1) se asigură de Direcţia Naţională Anticorupţie din cele existente în schemă la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4) În vederea asigurării numărului de posturi prevăzut la alin. (1), numărul de posturi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se diminuează cu 5 posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.(5) Numărul maxim de posturi al Structurii de sprijin poate fi suplimentat, ulterior, prin hotărâre a Guvernului.(6) Procurorii europeni delegaţi beneficiază de sprijinul Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1) pe durata desfăşurării activităţii lor în cadrul Parchetului European.(7) Procurorii europeni delegaţi rămân în structura de posturi şi de personal a parchetului de unde provin şi îşi desfăşoară efectiv activitatea în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, după caz, conform acordului încheiat potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Regulamentul EPPO, beneficiind de serviciile Structurii de sprijin prevăzute la alin. (1), prin biroul central şi birourile teritoriale ale acesteia. La data încetării activităţii ca procuror european delegat, procurorul revine efectiv la parchetul de unde provine sau la care a promovat efectiv, în condiţiile legii.
    Articolul 17(1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Structurii de sprijin îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control al procurorului european delegat. Dispoziţiile procurorilor europeni delegaţi sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 16 alin. (1), precum şi pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.(2) Ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pe baza dispoziţiilor procurorilor europeni delegaţi, nu li se modifică raporturile de serviciu şi li se menţin drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal avute până la data desfăşurării activităţii pentru procurorii europeni delegaţi.(3) Pe durata desfăşurării activităţii pentru procurorii europeni delegaţi, specialiştii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor europeni delegaţi.(4) Rapoartele de constatare întocmite din dispoziţia scrisă a procurorilor europeni delegaţi, precum şi procesele-verbale de efectuare a percheziţiei informatice întocmite de către specialiştii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) constituie mijloace de probă, în condiţiile Codului de procedură penală.(5) Personalul auxiliar de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Structurii de sprijin este condus de un grefier-şef.
    (6) Modalităţile şi procedura de desemnare a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, a specialiştilor şi a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Structurii de sprijin sunt cele prevăzute de lege pentru aceleaşi categorii de personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procedurile de ocupare a acestor posturi se vor realiza cu cel puţin 30 de zile anterior datei preconizate pentru începerea funcţionării Structurii de sprijin.
    Articolul 18(1) Procurorii europeni delegaţi, pe durata desfăşurării activităţii în această calitate, sunt salarizaţi de Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO, drepturile salariale neputând fi mai mici decât cele la care au dreptul în ţară, inclusiv cele obţinute ca urmare a promovării în grad profesional.(2) Procurorii europeni delegaţi beneficiază de decontarea chiriei sau a transportului, în condiţiile prevăzute la art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, dacă drepturi similare nu se acordă şi de Parchetul European.(3) De la data încetării calităţii de procuror european delegat, procurorii care au activat ca procurori europeni delegaţi îşi redobândesc drepturile salariale avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii ca procurori europeni delegaţi.(4) Parchetul de unde provine procurorul european delegat asigură în continuare plata celorlalte drepturi băneşti ale acestuia, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), iar structura de resurse umane a acestui parchet transmite Parchetului European toate informaţiile necesare salarizării acestuia.
    (5) În aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), structura de resurse umane a parchetului de unde provine procurorul european delegat asigură efectuarea demersurilor specifice privind plata, de către statul român, a contribuţiilor de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate corespunzătoare sumelor primite de procurorul european delegat cu titlu de remuneraţie din partea Parchetului European.(6) În vederea acoperirii cheltuielilor necesare desfăşurării activităţii Structurii de sprijin, inclusiv a celor legate de dotările materiale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor judiciare aferente anchetelor penale în cauzele de competenţa Parchetului European vor fi alocate fonduri bugetare corespunzătoare, acestea fiind asigurate prin bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    Capitolul V Dispoziţii de modificare şi completare a unor prevederi ale Codului de procedură penalăArticolul 19Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 36 alineatul (1), după litera c^1) se introduce o nouă literă, litera c^2), cu următorul cuprins:c^2) infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO);
    2. După articolul 250^1 se introduce un nou articol, articolul 250^2, cu următorul cuprins:Articolul 250^2Verificarea măsurii asigurătoriiÎn tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.3. La articolul 272, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 272(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, administrarea şi, după caz, valorificarea în cursul procesului penal a bunurilor indisponibilizate, onorariile avocaţilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părţi.
    Capitolul VI Dispoziţii privind competenţa instanţelor de judecatăArticolul 20(1) În cazul infracţiunilor cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European, potrivit Regulamentului EPPO competenţa teritorială revine:a) tribunalelor Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş - în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă care nu este dată prin lege în competenţa după calitatea persoanei a altor instanţe de judecată;b) curţilor de apel Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara - în ceea ce priveşte judecarea apelurilor împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de tribunalele prevăzute la lit. a), precum şi în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă în cazul în care competenţa după calitatea persoanei este dată curţilor de apel;
    c) Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă şi în apel în cazul în care competenţa sa este atrasă de calitatea persoanei.
    (2) Circumscripţiile teritoriale ale instanţelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
    Capitolul VII Dispoziţii privind organele de aplicare a legiiArticolul 21În cazul în care organele de aplicare a legii, altele decât organele de urmărire penală, cu ocazia desfăşurării activităţii, constată elemente privind o infracţiune pentru care Parchetul European ar putea să îşi exercite competenţa, sesizează, de îndată, Parchetul European, potrivit procedurilor specifice.
    Articolul 22Ori de câte ori legislaţia naţională care reglementează activitatea organelor de aplicare a legii face referire la procuror sau la organul de urmărire penală, referirea se consideră a fi făcută şi la procurorul european delegat, precum şi, după caz, la procurorul european dacă prin aceasta se asigură îndeplinirea competenţelor ce le revin în temeiul Regulamentului EPPO.
    Capitolul VIIIDispoziţii de modificare şi completare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestoraArticolul 23Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:1. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 8(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să îşi exercite competenţa în conformitate cu prevederile art. 22 şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) şi să informeze DLAF.2. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată DLAF şi organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situaţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).3. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În cazul în care, ca urmare a sesizării prevăzute la alin. (1) sau (1^1), procurorul dispune trimiterea în judecată şi sesizează instanţa, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia luării următoarelor măsuri până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată:4.
    Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 23În cazul constatării unor nereguli care prezintă indicii de fraudă, structurile de control prevăzute la art. 20 au obligaţia să aplice prevederile art. 8 alin. (1) sau (1^1), după caz, şi să continue activitatea de verificare şi întocmire a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, precum şi de recuperare a creanţelor bugetare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de desfăşurarea cercetării penale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).
    5. La articolul 45, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) În cazul în care existenţa creanţei bugetare depinde de existenţa unei fapte penale, respectiv a unei fraude, şi a fost sesizat/sesizată organul de urmărire penală/DLAF/Agenţia Naţională de Integritate - ANI, autorităţile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanţă până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată şi dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 40 alin. (1), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 alin. (2).6. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 45^1, cu următorul cuprins:Articolul 45^1Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF pot fi înştiinţate de către Parchetul European cu privire la decizia acestuia de începere a unei acţiuni penale, dacă acest lucru este necesar în scopul recuperării, urmăririi sau monitorizării administrative.
    7. La articolul 60 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:g) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (1^1);
    Capitolul IX Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 24
    În cauzele înregistrate anterior operaţionalizării Parchetului European, având ca obiect infracţiuni de competenţa acestuia, procurorii informează de îndată Parchetul European pentru ca acesta să decidă dacă îşi exercită dreptul de evocare a cauzei.
    Articolul 25Prezenta lege intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    LUDOVIC ORBAN
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    ANCA DANA DRAGU
    Bucureşti, 18 februarie 2021.Nr. 6.
    ANEXĂCircumscripţiile teritoriale ale instanţelor competente să judece potrivit art. 20 alin. (1) lit. a) şi b) cauzele privind infracţiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Parchetul European,potrivit Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicarea unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO)a) Circumscripţiile tribunalelor
    Nr. crt.Instanţa şi localitatea de reşedinţăCircumscripţia teritorială
    1.Tribunalul Bucureşti Sediul: municipiul BucureştiMunicipiul Bucureşti Judeţele: Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Prahova
    2.Tribunalul Cluj Sediul: municipiul Cluj-NapocaJudeţele: Cluj, Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Harghita, Mureş, Bihor, Satu Mare, Maramureş
    3.Tribunalul Iaşi Sediul: municipiul Iaşi Judeţele: Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi, Galaţi, Vrancea, Vaslui
    4.Tribunalul Timiş Sediul: municipiul TimişoaraJudeţele: Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Arad, Caraş-Severin, Timiş
    b) Circumscripţiile curţilor de apel
    Nr. crt. Instanţa şi localitatea de reşedinţăTribunalele cuprinse în circumscripţia curţii de apel
    1.Curtea de Apel Bucureşti Sediul: municipiul BucureştiTribunalul Bucureşti
    2.Curtea de Apel Cluj Sediul: municipiul Cluj-NapocaTribunalul Cluj
    3.Curtea de Apel Iaşi Sediul: municipiul IaşiTribunalul Iaşi
    4.Curtea de Apel Timişoara Sediul: municipiul TimişoaraTribunalul Timiş
    ----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!