Structură Act

Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (22.03.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
LEGE Nr. 70 din 26 noiembrie 1991privind alegerile locale
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 239 din 28 noiembrie 1991Data intrării în vigoare 28-11-1991

    Abrogat de Articolul 129, Capitolul VI din LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 la data 01-04-2004



    Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1Consiliile locale şi primării se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile judeţene se aleg prin vot indirect. Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista. Primării comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. Articolul 2Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita în mod egal, drepturile electorale. Articolul 3Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vîrsta în ziua alegerilor. Pentru alegerea consiliului local şi a primarului fiecare alegator are dreptul la cîte un singur vot. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul sau municipiul în care alegatorul îşi are domiciliul.
    Articolul 4Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 ani. Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. Articolul 5Nu pot alege: a) alienaţii sau debilii mintal puşi sub interdicţie; b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească. Nu pot fi aleşi: a) militarii activi, judecătorii sau procurorii;
    b) cei care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) şi b) ale alineatului precedent; c) cei condamnaţi prin hotărîre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice, juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte infracţiuni intenţionate, dacă nu au fost reabilitaţi; d) cei care au contracte încheiate pentru executare de lucrări, prestări de servicii ori de furnizare cu administraţia respectiva, fie direct, fie prin intermediari.     Articolul 6Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cît şi cele pentru primari se depun de către partidele şi formaţiunile politice, legal constituite. Se pot depune şi candidaturi independente, în condiţiile prezentei legi. O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singura funcţie de primar. Articolul 7
    Data alegerilor se stabileşte prin hotărîre a Guvernului, cu cel puţin 60 de zile înaintea votării.     Capitolul 2 Organizarea alegerilor pentru consiliile locale şi pentru primari Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale Articolul 8Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna şi oraş, respectiv municipiu, constituie o circumscripţie electorală. Articolul 9Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti se face de către prefecţi, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.
    Articolul 10Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se aduc la cunoştinţa populaţiei de către consiliilor locale în termen de 10 zile de la stabilirea alegerilor. Secţiunea a 2- a Secţiile de votare Articolul 11În localităţi se organizează secţii de votare, după cum urmează: a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 de locuitori, cîte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) în comunele cu populaţie sub 2.000 de locuitori, o singura secţie de votare.
    Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie pînă la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. Pentru militarii în termen se vor organiza secţii de votare pe lîngă unităţile militare, dacă au cel puţin 50 de alegatori.     Articolul 12La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează atît pentru consiliul local, cît şi pentru primar. Articolul 13Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către consiliile orăşeneşti şi comunale, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Primarul aduce la cunoştinţa alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. 1, indicind şi sediul secţiei de votare. Secţiunea a 3- a Listele electorale
    Articolul 14Listele electorale cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea în care se organizează alegeri. Listele electorale se întocmesc de către primari. Ele se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare: la comune, pe sate, iar la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, pe străzi, şi vor cuprinde: numele şi prenumele, vîrsta şi domiciliul alegătorilor, în ordinea alfabetica a acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale din care face parte alegatorul. Listele electorale se semnează de primar şi de secretar. Militarii în termen, cu drept de vot, vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unităţi militare şi semnate de comandantii acestora. Articolul 15Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală. Articolul 16Primarul va afişa listele electorale cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor, în locuri publice şi în mod vizibil. Locurile de afişare, precum şi posibilitatea verificării inscrierilor făcute în liste vor fi aduse la cunoştinţa publică prin orice mijloace de publicitate de către primar. Listele electorale se vor afişa şi la fiecare secţie de votare pentru alegatorii ce votează la acea secţie. Originalul listelor electorale se păstrează la judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite, iar pentru militarii în termen se păstrează la unitate. Articolul 17Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau a oricăror erori se poate face intimpinare la primarul care a întocmit lista. Primarul este obligat să soluţioneze intimpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziţie. Împotriva dispoziţiei se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla secţia de votare. Hotărîrea judecătorească este definitivă, executorie şi se comunică celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare. Articolul 18În cazul schimbării domiciliului în alta localitate, după afişarea listelor electorale, primarul va elibera alegătorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, făcînd menţiune despre aceasta în listele electorale. În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegatorul va fi înscris într-o lista electorală separată de către biroul electoral al secţiei de votare, pe baza adeverintei prevăzute la alin. 1 şi a actului doveditor al schimbării domiciliului.
    Articolul 19Primarul va comunică fiecărei comisii electorale de circumscripţie numărul alegătorilor aparţinînd de aceasta circumscripţie, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor. Primarul preda birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 2 zile înainte de data alegerilor, un exemplar al listei de alegatori. Secţiunea a 4- a Comisiile electorale şi birourile electorale Articolul 20Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se constituie: a) comisii electorale de circumscripţie; b) birouri electorale ale secţiilor de votare.
    Articolul 21Comisiile electorale de circumscripţie ale comunelor se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale oraşelor şi municipiilor din 9 membri, iar a municipiului Bucureşti din 15 membri. Comisiile electorale de circumscripţie ale comunelor sînt formate din 2 magistraţi şi 5 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în localitatea respectiva. Comisiile electorale de circumscripţie ale oraşelor şi municipiilor sînt formate din 2 magistraţi şi 7 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în unitatea administrativ-teritorială respectiva. Comisia electorală de circumscripţie a municipiului Bucureşti este formată din 4 magistraţi şi 11 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri în municipiul Bucureşti. Desemnarea magistraţilor se face în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele tribunalului judeţean şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, dintre cei înscrişi pe o lista cuprinzînd pe toţi magistraţii din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti. În cazul în care numărul magistraţilor este insuficient, lista va fi completată de către prefecţi cu alţi jurişti sau alte persoane care au o reputaţie nestirbita şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica. Preşedintele tribunalului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va desemna pe preşedintele comisiei electorale de circumscripţie şi pe locţiitorul acestuia. Completarea comisiilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor şi formatiunilor politice se face, în termen de 2 zile de la data rămînerii definitive a candidaturilor, de către preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, din reprezentanţii nominalizaţi de către partide şi formaţiuni politice. Propunerile transmise peste acest termen nu se iau în considerare. În situaţia în care mai multe partide sau formaţiuni politice au propus acelaşi număr de candidaţi pe liste, desemnarea membrilor acestora în comisie se face de către preşedintele acesteia, prin tragere la sorţi, în prezenta reprezentanţilor partidelor şi formatiunilor politice în cauza. În scopul stabilirii partidelor şi formatiunilor politice ai căror reprezentanţi vor completa comisiile electorale de circumscripţie, partidele şi formaţiunile politice, prin organele lor locale, vor comunică oficial, în termen de 24 de ore de la rămînerea definitivă a listelor şi a candidaturilor, preşedintelui tribunalului judeţean ori celui al municipiului Bucureşti, numărul candidaturilor depuse şi rămase definitive pentru fiecare consiliu local, respectiv pentru primar. În cazul în care partidele şi formaţiunile politice nu nominalizeaza reprezentanţii, preşedintele va completa comisia electorală de circumscripţie prin includerea în aceasta, prin tragere la sorţi, a unor persoane care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, din lista propusă de primar. Articolul 22Comisiile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a)
     urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri, potrivit competentei lor teritoriale;     b) veghează la întocmirea şi afişarea, în termen, a listelor electorale şi la organizarea, la timp, a secţiilor de votare; c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar; constata rămînerea definitivă a candidaturilor; d) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile pentru primar; e) transmit prefecţilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a listelor de candidaţi şi a candidaturilor, semnele electorale ale partidelor şi formatiunilor politice, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot; f) primesc comunicarea numărului alegătorilor înscrişi în listele electorale întocmite de primari; distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; g) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourile electorale ale secţiilor de votare;
    h) totalizează rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală, eliberînd consilierilor şi primarilor aleşi certificatul doveditor al alegerii; i) transmit consiliului local procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării acestora; pentru primar, procesul-verbal se înaintează judecătoriei, iar pentru primarul general, Tribunalului municipiului Bucureşti, în vederea validării alegerii; j) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin; k) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin prefecţi, Comisiei Electorale Centrale şi Guvernului şi face cunoscut, prin presa locală, rezultatul alegerilor; l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării.     Articolul 23Contestaţiile asupra modului de constituire a comisiilor electorale de circumscripţie se pot face în termen de 5 zile de la constituirea şi completarea ei cu reprezentanţii partidelor politice şi se soluţionează de către tribunale, în termen de 3 zile de la înregistrare. Hotărîrea este definitivă. Articolul 24Birourile electorale ale secţiilor de votare sînt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 7-9 membri. Preşedintele şi locţiitorul sau sînt, de regula, jurişti care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre cei înscrişi pe o lista întocmită de prefecţi sau primari. În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane care au reputaţie nestirbita şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica. Desemnarea preşedintelui şi loctiitorului acestuia, precum şi completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu ceilalţi membri se fac cel mai tirziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor. Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu cîte un reprezentant al partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi. Lista nominală a reprezentanţilor partidelor şi formatiunilor politice, din care vor fi desemnaţi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, se depune la preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, cu cel puţin 20 de zile înaintea alegerilor. Prevederile art. 21 alin. 9 şi 11 se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuindu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Articolul 25Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
    a) primesc listele electorale întocmite de primari şi, de la comisiile electorale de circumscripţie, buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; c) numara voturile şi consemnează rezultatul acestora, pentru circumscripţia electorală pentru care s-a votat la secţia respectiva, atît pentru consiliul local, cît şi pentru primar; d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate; e) înaintează comisiei electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzînd rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse; f) predau, cu proces-verbal, comisiei electorale de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării.
    Articolul 26Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale ale secţiilor de votare se pot face în termen de 5 zile de la constituire şi se soluţionează de către comisiile electorale de circumscripţie, în termen de 3 zile de la înregistrare. Hotărîrea data este definitivă. Articolul 27Comisiile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare lucrează valabil în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi iau hotărîri cu majoritatea membrilor prezenţi. Articolul 28Nu pot fi membri ai comisiilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, cît şi rudele şi afinii pînă la gradul II, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. Secţiunea a 5- a Candidaturile Articolul 29Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale. Articolul 30Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la comisiile electorale de circumscripţie cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Articolul 31Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 3 exemplare, de către partidele sau formaţiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii locale a acestora sau, în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor acestora. Candidatul independent este obligat să depună o declaraţie autentificată de notariatul de stat, care să ateste veridicitatea semnaturilor susţinătorilor, precum şi declaraţia de acceptare a candidaturii. Listele cuprinzînd propunerile de candidaturi vor fi însoţite de declaraţii de acceptare a candidaturii. Listele comune ale mai multor partide sau formaţiuni politice se vor semna de conducerile locale ale acestora.
    Articolul 32O persoana nu poate accepta candidatura decît pentru o singura circumscripţie electorală. Articolul 33Partidele şi formaţiunile politice vor putea propune cîte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local şi cîte un singur candidat pentru funcţia de primar. Articolul 34Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum unu la suta din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste, împărţit la numărul de consilieri ce pot fi aleşi în comuna sau oraşul respectiv, dar nu mai puţin de 50. Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să fie sustinuti de minimum unu la suta din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 150.
    Articolul 35Comisia electorală de circumscripţie examinează dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru lista de candidaturi şi candidaţi şi le înregistrează pe cele conforme acestora. Un exemplar din propunerile de liste şi de candidaturi se păstrează la comisia electorală de circumscripţie, un altul se înregistrează la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, respectiv la Tribunalul municipiului Bucureşti; cel de-al treilea, certificat de comisia electorală de circumscripţie, se restituie depunatorului. Articolul 36Candidaturile pot fi contestate de către alegatori, partide sau formaţiuni politice, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora. Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătorie, respectiv Tribunalul municipiului Bucureşti. Hotărîrea este definitivă şi executorie, comunicindu-se celor interesaţi în termen de 24 de ore de la pronunţare. Articolul 37La expirarea termenului de depunere a candidaturilor se încheie un proces-verbal, semnat de membrii comisiei electorale de circumscripţie. Candidaturile se fac publice de către comisiile electorale de circumscripţie, prin presa şi prin afişare la secţiile de votare, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. După expirarea termenelor prevăzute la art. 36, candidaturile rămîn definitive, comisia electorală de circumscripţie consemnind aceasta într-un proces-verbal.
    Secţiunea a 6-a Buletinele de vot Articolul 38Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern şi sînt diferite pentru consiliile locale şi pentru primari. Articolul 39Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidaţi independenţi, în asa fel încît ultima pagina sa ramina alba pentru aplicarea ştampilei de control. Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, cîte doua coloane pe aceeaşi pagina. În unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "candidat independent", respectiv "lista de candidaţi independenţi". Patrulaterul va purta în unghiul din partea dreaptă de sus semnul electoral al partidului sau formatiunii politice, ori, după caz, semnele partidelor în coalitie. În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi identificati prin nume şi prenume, în ordinea rezultată prin tragerea la sorţi efectuată de către comisia electorală de circumscripţie. Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, în partea finala a buletinului, în ordinea înregistrării candidaturilor. Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de comisia electorală de circumscripţie. Dispoziţiile alin. 2, 3 şi 4 sînt aplicabile.
    Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către comisia electorală de circumscripţie, ţinînd seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. 5 şi 6. Hirtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.     Articolul 40Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid şi formaţiune politica, în cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. Se pot stabili semne electorale şi de către coalitiile de partide. Partidele şi formaţiunile politice care au participat la alegerile anterioare îşi păstrează semnele electorale, dacă nu solicita modificarea sau schimbarea lor. Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri. În toate circumscripţiile electorale, partidele şi formaţiunile politice vor utiliza acelaşi semn electoral. Semnele electorale se comunică de către partidele şi formaţiunile politice, precum şi de către coalitiile de partide, comisiilor electorale de circumscripţie, în termenul stabilit la alin. 1. În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide sau formaţiuni politice, ori de coalitii de partide, atribuirea semnului se va face prin tragere la sorţi de către Comisia Electorală Centrala în termen de 5 zile. Rezultatul tragerii la sorţi se comunică celor interesaţi în termen de 24 de ore. Atribuirea atrage după sine schimbarea semnului electoral de către celelalte partide sau formaţiuni politice ori coalitia de partide şi comunicarea lui, în termen de cel mult 5 zile, comisiei electorale de circumscripţie. Comisia electorală de circumscripţie comunică semnele electorale, în termen de 3 zile, prefecţilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot. Articolul 41Imprimarea buletinelor de vot se asigura de comisiile electorale de circumscripţie prin grija prefecţilor.
    Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în liste, cu un plus de zece la suta. Buletinele vor fi tipărite cel mai tirziu cu 10 zile înaintea alegerilor.     Articolul 42Buletinele de vot se preiau de la primar, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele comisiei electorale de circumscripţie împreună cu alţi doi membri ai comisiei. Ele se predau birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi preluarea se fac pe bază de proces-verbal. Articolul 43La sediul consiliilor locale şi centrelor de afişare a listelor electorale, precum şi la secţiile de votare se va afişa, în termen de 5 zile, cîte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale de circumscripţie. Articolul 44La cererea partidelor, formatiunilor politice sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, comisia electorală de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, cîte doua buletine de vot, vizate şi anulate.
    Secţiunea a 7-a Campania electorală Articolul 45Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua alegerilor. Articolul 46În campania electorală, candidaţii, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.
    Articolul 47Primării sînt obligaţi ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinînd seama de numărul partidelor şi formatiunilor politice care declara ca vor depune liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cît şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stînjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. Este interzisă utilizarea locurilor speciale de afisaj electoral astfel încît sa împiedice folosirea acestora de către un partid, formaţiune politica sau candidat independent. Articolul 48Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale cu fonduri primite din străinătate sau nedeclarate public.     Capitolul 3 Desfăşurarea alegerilor Articolul 49Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de către primari. Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare. Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. Articolul 50În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicind ştampila de control a secţiei de votare. Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot. Articolul 51Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afară sediului secţiei de votare, pînă la distanta de 500 metri. La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot participa observatori străini şi observatori naţionali, acreditaţi în acest scop.
    Pot fi acreditaţi, ca observatori naţionali, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sînt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid sau formaţiuni politice. Acreditarea observatorilor naţionali poate fi contestată la Comisia Electorală Centrala. În afară membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-mediei române şi străine, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decît timpul necesar pentru votare. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecţilor.     Articolul 52Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 6,00 şi se termina la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sînt alegatori care nu au votat, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi, cu aprobarea preşedintelui comisiei electorale de circumscripţie, timpul votării pînă cel mai tirziu la ora 24,00, cînd votarea se declara încheiată. Articolul 53Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila de votare. Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicind ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încît să fie mai mica decît patrulaterul în care se aplică.
    După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa ramina în afară, şi le vor introduce în urna, avînd grija sa nu se deschidă. Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat. În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează şi se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, facindu-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegator se aplică ştampila cu menţiunea "votat" şi data.     Articolul 54Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii vor vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la aceasta secţie. Militarii în termen vor vota pentru consiliul local şi primarul localităţii în care se afla unitatea militară. Articolul 55Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces -verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti.
    Articolul 56Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi 2 ore. În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămîne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în acelaşi timp. Cei care, în baza art. 51 alin. 7, pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa părăsească sala de vot în acest timp. Articolul 57Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el. Articolul 58Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În cazurile prevăzute la alin. 1, votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Articolul 59La ora 21,00 sau în situaţia prevăzută la art. 52, la ora 24,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată.     Capitolul 4 Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării Articolul 60După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.
    Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent sau al candidatului pentru funcţia de primar votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. Sînt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decît cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor exprimate. Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliile locale şi pentru primar; unu; va fi ţinut de către un membru al biroului electoral şi altul de către candidaţii prezenţi. În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor întrunite de fiecare.     Articolul 61După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile şi pentru primar cîte un proces-verbal, în doua exemplare. Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori; b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
    d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau candidat independent; f) numărul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de primar; g) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestaţiilor şi a modului lor de soluţionare, precum şi a contestaţiilor înaintate comisiei electorale de circumscripţie. Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia. Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.     Articolul 62În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face intimpinari şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.
    Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întîrziere.     Articolul 63Pentru fiecare consiliu local şi pentru primar se întocmeşte cîte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele sigilate şi stampilate se vor inainta comisiei electorale de circumscripţie, de către preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la închiderea votării.     Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor Articolul 64După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intimpinarilor primite, comisia electorală de circumscripţie procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea de mandate, în condiţiile prezentei legi. În acest scop, comisia electorală de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. De asemenea, se vor aditiona pentru fiecare candidat la funcţia de primar numărul de voturi obţinute. La lucrările efectuate de comisia electorală de circumscripţie pot asista persoanele care au dreptul sa staţioneze în localul secţiei de votare în timpul alegerilor. Articolul 65Dacă din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale dintr-o circumscripţie electorală au votat mai puţin de jumătate plus unu, comisia electorală de circumscripţie face menţiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri. Noile alegeri au loc, de drept, la 2 saptamini de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi, precum şi aceleaşi liste electorale. Alegerile se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. Articolul 66Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel: a) în prima etapa, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte de comisia electorală de circumscripţie în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul total al consilierilor din circumscripţia respectiva; comisia electorală de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atitea mandate de cîte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor, formatiunilor politice ori a candidaţilor independenţi cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b)
     în etapa a II-a, comisia electorală de circumscripţie va inregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid, formaţiune politica, coalitie de partide sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor, formatiunilor politice, coalitiilor de partide sau candidaţilor independenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, cîte unul pentru fiecare partid, formaţiune politica, coalitie de partide şi candidaţi independenţi, pînă la epuizarea lor.     Candidaţii înscrişi pe liste, care nu au fost aleşi după epuizarea acestor etape, sînt declaraţi supleanţi ai listelor respective.     Articolul 67Pentru funcţia de primar, centralizarea rezultatelor votării se face de comisia electorală de circumscripţie. Este declarat primar candidatul care a întrunit votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor participanţi la vot. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult 2 saptamini, între candidaţii situaţi pe primele doua locuri. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Articolul 68În caz de paritate de voturi a cel puţin doi candidaţi pentru funcţia de primar, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de 2 saptamini. La acestea vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.
    Articolul 69Comisia electorală de circumscripţie încheie un proces-verbal pentru consiliul local pentru care au avut loc alegerile şi pentru primar, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor şi constatarea rezultatelor alegerilor. Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor de alegatori; b) numărul total al voturilor exprimate; c) numărul total al voturilor obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; d) numărul voturilor obţinute de fiecare dintre candidaţi pentru funcţia de primar; e) numărul voturilor nule; f)
     numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru fiecare consiliu local şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent;     g) numele şi prenumele primarului ales şi partidul sau formatiunea politica care l-a propus sau menţiunea de candidat independent; h) expunerea pe scurt a intimpinarilor, contestaţiilor şi hotărîrilor luate de comisia electorală de circumscripţie, care sînt definitive. Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai comisiei electorale de circumscripţie şi vor purta ştampila acesteia. Procesul-verbal pentru consiliul local, împreună cu intimpinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formind cîte un dosar încheiat, sigilat şi semnat de membrii comisiei electorale de circumscripţie, se înaintează consiliului local în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit alin. 2 se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care a fost ales. Comisia electorală de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor locali şi primarului. Cîte un exemplar al proceselor-verbale se trimite în termen de 24 de ore la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, care îl va inainta Comisiei Electorale Centrale.     Capitolul 5
     Alegerea consiliilor judeţene Articolul 70Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. Articolul 71Alegerea membrilor consiliilor judeţene se face prin vot indirect, de către un corp de electori, în termen de 30 de zile de la constituirea consiliilor locale din judeţe. Corpul de electori este format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv, legal constituite. Articolul 72Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se constituie o comisie electorală de circumscripţie judeteana, în termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judeţ. Comisia prevăzută la alin. 1 este formată din preşedintele tribunalului judeţean, ca preşedinte, 3 judecători şi 11 reprezentanţi ai partidelor şi formatiunilor politice care participa la alegeri, desemnaţi în condiţiile art. 21 alin. 8 din prezenta lege, ca membri.
    Articolul 73Comisia electorală de circumscripţie judeteana are următoarele atribuţii: a) stabileşte data şi locul alegerilor; întocmeşte lista electorilor şi convoacă corpul de electori în alegeri; b) primeşte, verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi înregistrează listele de candidaţi depuse de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile de partide, precum şi candidaturile independentilor; c) face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestaţii şi constata rămînerea lor definitivă; d) stabileşte ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidaţi; e) ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot;
    f) urmăreşte asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea votării; g) distribuie buletinele de vot electorilor; h) asigura menţinerea ordinii la locul votării şi supraveghează efectuarea operaţiunilor de votare; i) procedează la numărarea voturilor şi la stabilirea rezultatului votării; j) aduce la cunoştinţa corpului de electori şi a cetăţenilor rezultatul votării. Comisia electorală judeteana lucrează valabil în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi ia hotărîri cu majoritatea membrilor prezenţi.     Articolul 74
    Numărul consilierilor pentru consiliile judeţene este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale.     Articolul 75Fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie de partide care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ poate depune cîte o lista de candidaturi pentru consiliul judeţean. Poate candida şi consilierul local independent. Listele de candidaţi se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judeţ, la comisia electorală de circumscripţie judeteana. Prevederile art. 31, art. 32 şi art. 35 se aplică în mod corespunzător. Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formaţiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidaţi prezentate, de candidaţii independenţi, precum şi de către electori. Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează, în termen de 3 zile, de către tribunalul judeţean. Hotărîrea este definitivă executorie şi se comunică celor interesaţi în 24 ore de la pronunţare. Articolul 76După expirarea termenelor prevăzute la art. 75, candidaturile rămîn definitive, comisia electorală de circumscripţie consemnind aceasta într-un proces-verbal. Articolul 77Stabilirea modelului buletinului de vot se face de către Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea prevederilor art. 39, art. 40 şi art. 41 alin. 2 din prezenta lege. Înscrierea listelor de candidaţi pe buletinul de vot se face în funcţie de ordinea descrescătoare a procentului obţinut de fiecare partid sau formaţiune politica în alegerile locale la nivelul întregului judeţ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidaţii săi la numărul total de voturi valabil exprimate. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrărilor candidaturilor. Articolul 78Buletinele de vot se tiparesc cu cel puţin 5 zile înaintea alegerilor şi se preiau, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, de la prefect. Articolul 79La consiliile locale din judeţ şi la locul votării se afişează cîte un buletin de vot după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale de circumscripţie judeteana.
    Articolul 80Exercitarea dreptului de vot de către electori se face la reşedinţa judeţului, în ziua şi locul stabilite de comisia electorală de circumscripţie judeteana. Localul în care se desfăşoară votarea va fi amenajat prin grija prefectului, astfel încît să asigure exprimarea directa şi secreta a votului. Votarea are loc într-o singura zi; ea începe la ora 8,00 şi se termina la ora 20,00. Prevederile art. 51 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător. Articolul 81La locul votării, fiecare elector primeşte din partea preşedintelui comisiei electorale de circumscripţie cîte un buletin de vot, după ce a fost identificat în lista electorilor, pe baza buletinului de identitate. Electorii îşi exprima votul prin aplicarea ştampilei cu menţiunea "votat" în patrulaterul corespunzător partidului sau candidatului independent pentru care optează. După aceasta operaţiune, electorii vor indoi buletinul de vot astfel ca pagina alba, care poarta ştampila de control, sa ramina în afară, introducîndu-l apoi în urna. Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul acestuia a fost respectat. Articolul 82
    Candidaţii şi oricare dintre electori au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe cel contestat şi va sesiza autorităţile poliţieneşti.     Articolul 83După terminarea votării, preşedintele comisiei electorale de circumscripţie declara alegerile încheiate, procedînd la anularea buletinelor de vot neintrebuintate şi la deschiderea urnei în prezenta membrilor comisiei şi, după caz, a persoanelor care au avut dreptul sa asiste la votare. În continuare, preşedintele comisiei electorale de circumscripţie procedează la stabilirea şi consemnarea rezultatului votării, prevederile art. 60 alin. 2, 3, 4 şi 5 aplicindu-se în mod corespunzător. Articolul 84Alegerile sînt considerate valabile dacă au participat la vot cel puţin două treimi din numărul total al electorilor. Dacă nu a fost întrunită majoritatea prevăzută în alineatul precedent, comisia electorală de circumscripţie consemnează aceasta situaţie în procesul-verbal, urmînd să se organizeze un alt scrutin, în termen de 10 zile, în aceleaşi condiţii. La al doilea tur de scrutin, alegerile se considera valabile dacă participa la vot jumătate plus unu din numărul total al electorilor. Articolul 85
    În cazul în care alegerile sînt considerate valabile, comisia electorală de circumscripţie procedează la repartizarea mandatelor, în conformitate cu prevederile art. 66, care se aplică în mod corespunzător.     Articolul 86Cu privire la operaţiunile de votare, stabilirea rezultatului votării şi repartizarea mandatelor, comisia electorală de circumscripţie încheie un proces- verbal, în trei exemplare, care va cuprinde: a) numărul electorilor, potrivit listei de electori; b) numărul electorilor prezenţi la vot; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule;
    e) numărul de voturi obţinute de fiecare lista de candidaţi şi de către fiecare candidat independent; f) numele şi prenumele candidaţilor declaraţi aleşi, precum şi partidul sau formatiunea politica care i-a propus; g) numele şi prenumele candidaţilor independenţi declaraţi aleşi; h) expunerea pe scurt a eventualelor contestaţii şi a hotărîrilor luate de comisia electorală de circumscripţie, care sînt definitive. Procesul-verbal se semnează de către preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei şi va purta ştampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de către preşedinte şi purtind ştampila comisiei electorale de circumscripţie, vor fi inminate, la cerere, fiecărui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează consiliului judeţean, în vederea validării mandatelor consilierilor aleşi.     Articolul 87Exemplarul original al procesului-verbal, însoţit de o copie, contestaţiile privitoare la operaţiunile de votare şi stabilire a rezultatului votării, împreună cu hotărîrile date şi celelalte documente întocmite, formind un dosar sigilat şi semnat de preşedintele comisiei, se înaintează tribunalului judeţean. O dată cu dosarul se depun şi buletinele de vot întrebuinţate şi neintrebuintate, ştampila de control şi celelalte ştampile necesare votării. Tribunalul judeţean va inainta o copie a procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, în condiţiile art. 69 alin. ultim. Articolul 88Comisia electorală de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii consilierilor.     Capitolul 6 Contravenţii şi infracţiuni Articolul 89Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sînt infracţiuni, următoarele fapte: a) înscrierea cu buna ştiinţa a unei persoane în mai multe liste electorale, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de alegatori; refuzul de a primi, a inregistra şi a soluţiona intimpinarile privind omisiunile şi înscrierile gresite în listele electorale;
    b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; c) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite; d) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decît cele permise potrivit prevederilor prezentei legi; e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi; f) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii comisiilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 51 alin. 7; h)
     refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. 2;     i) refuzul nejustificat de a inmina buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista şi care prezintă act de identitate, precum şi inminarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă acest act; j) întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 61; k) părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 45, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 51 alin. 2, sa voteze sau sa nu voteze anumite partide, formaţiuni politice, coalitii de partide sau candidaţi.     Articolul 90Contravenţiile prevăzute de art. 89 lit. c), d) şi g) se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, cele de la lit. e), f), j), k) şi l) cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) şi i) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 15.000 la 30.000 lei. Articolul 91Constatarea contravenţiilor prevăzute de art. 89 se face prin proces-verbal întocmit de către: a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit, a), b), c), d), f), g), h), i) şi l); b) primării şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) şi f); c) preşedintele comisiei electorale de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. e), j) şi k). În cazul contravenţiilor prevăzute la lit. c), d), e), f), g), j), k) şi l), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica şi amenda. Contravenţiile prevăzute la art. 89 le sînt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la lit. a), b), h) şi i) se va inainta judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia, care va aplica sancţiunea.
    Articolul 92Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. 1, s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. Tentativa se pedepseşte. Articolul 93Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte. Articolul 94Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegatori, în acelaşi scop, sau exercitarea dreptului de vot cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Articolul 95Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decît cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la comisiile şi birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte. Articolul 96Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. Tentativa se pedepseşte. Articolul 97Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Tentativa se pedepseşte.
    Articolul 98Limitele pedepselor pentru infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevăzute de art. 92-97, săvîrşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, potrivit cap. III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special. Articolul 90Pentru toate infracţiunile săvîrşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.     Capitolul 7 Dispoziţii finale Articolul 100
    Pentru asigurarea respectării şi aplicării corecte a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia Electorală Centrala, formată din 7 judecători de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele acesteia. Comisia Electorală Centrala se constituie în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Comisia primeşte şi soluţionează contestaţiile cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, altele decît cele care, prin prezenta lege, sînt date în competenţa comisiilor electorale de circumscripţie şi instanţelor judecătoreşti. De asemenea, soluţionează contestaţiile care privesc cazurile de frauda electorală şi cele referitoare la încălcarea prevederilor art. 48 din prezenta lege. Comisia Electorală Centrala acreditează observatorii străini şi naţionali, delegaţii mass-mediei române şi străine, centralizează datele privind rezultatul alegerilor locale şi le da publicităţii prin presa şi Monitorul Oficial al României. În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia Electorală Centrala emite hotărîri cu votul majorităţii membrilor săi. În cazul constatării fraudei electorale, comisia dispune anularea rezultatelor alegerilor şi organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 2 saptamini. Comisia Electorală Centrala, în cazul în care constata încălcarea prevederilor art. 48, va dispune anularea voturilor şi a mandatelor partidului, formatiunii politice sau candidatului independent în cauza şi restabilirea rezultatului alegerilor în condiţiile art. 66 din prezenta lege.     Articolul 101Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale. Cheltuielile Comisiei Electorale Centrale se suporta de Guvern. Articolul 102Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sînt scutite de taxa de timbru.
    Articolul 103Consiliile locale şi judeţene vor sprijini activitatea comisiilor şi birourilor electorale cu personal tehnic auxiliar necesar pe perioada cît funcţionează acestea. Pe aceeaşi perioadă, membrii comisiilor şi birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, angajaţi cu contract de muncă, se considera detasati. Articolul 104Judecarea de către instanţa a intimpinarilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. Articolul 105În sensul prezentei legi, organizaţiile legal constituite aparţinînd minorităţilor naţionale sînt asimilate partidelor şi formatiunilor politice.
    Articolul 106În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul listelor electorale. De asemenea, va stabili, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei necesare votării, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului. Articolul 107Pînă la stabilirea prin lege a organizării administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei şi a subdiviziunilor sale, prevederile cuprinse în prezenta lege referitoare la alegerea consiliilor locale şi a primarilor se aplică, în mod corespunzător, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, care constituie, fiecare, cîte o circumscripţie electorală. Pentru alegerea Consiliului Sectorului agricol Ilfov se aplică, în mod corespunzător, prevederile cap. V din prezenta lege. Articolul 108La alegerile care au loc înainte de constituirea consiliilor locale şi judeţene, atribuţiile şi sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale şi primari se exercită de către primării, iar cele pentru consiliile judeţene, de către prefecturi. Sarcinile prevăzute în prezenta lege pentru prefecturi vor fi exercitate la municipiul Bucureşti de către primăria acestuia. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 22 noiembrie 1991. PREŞEDINTELE SENATULUI
    academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 22 noiembrie 1991. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea privind alegerile locale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU----------------




    logo Blog