ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000

Structură Act

Mergi la articolul dorit

Puteţi să consultaţi o formă actualizată la data 06.06.2023, conform modificărilor publicate în Monitorul Oficial al României, apăsând butonul cumpară Act sau achiziționând un abonament iLegis.

Textul acestei forme gratuite, de mai jos, este cel publicat în Monitorul Oficial al României şi nu include modificările ulterioare!

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.06.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!

Achiziţionând un abonament puteți accesa toate formele actualizate la zi, monitoriza acte, crea liste proprii de acte (ce pot fi actualizate la nivel de dată calendaristică), accesa o colecție de spețe, vizualiza textele modificate, imprima, exporta în formate ca DOC sau PDF, accesa normele de aplicare în act, modificările, jurisprudența la nivel de articol şi multe alte funcţionalităţi.

ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

EMITENT

DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000Data intrării în vigoare 14-01-2000

MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATENote de capitol.1. - Capitolul exclude:a) paturile, pernele, sacii şi articolele similare incalzite electric, imbracamintea şi încălţămintea incalzite electric, incalzitoarele de urechi şi atât articole incalzite electric care sunt purtate de persoane;b)

articole de sticlă de la pozitia nr. 70.11;c) mobilele incalzite electric de la Capitolul 94.2. - Articolele susceptibile de a fi clasificate la pozitiile nr. de la 85.01 până la 85.04. pe de o parte, şi la pozitiile nr. 85.11, 85.12, 85.40, 85.41 sau 85.42, se clasifica la acestea din urma cinci pozitii.Cu toate acestea, redresoarele cu vapori de mercur cu cuva metalica se clasifica la pozitia nr. 85.04.3. - Pozitia nr. 85.09 cuprinde numai urmatoarele aparate electromecanice de tipurile utilizate în mod obisnuit în scopuri casnice:a) aspiratoarele de praf, masinile de lustruit parchetul, aparatele de macinat şi amestecat alimente, storcatoarele de fructe şi legume, de orice greutate;b) alte aparate în greutate maxima de 20 kg, cu excepţia ventilatoarelor şi hotelor aspirante de evacuare sau recirculare cu ventilator incorporat, cu sau fără filtre (pozitia nr. 84.14), masini centrifuge de uscat rufe (pozitia nr. 84.21), masinile de spalat vesela (pozitia nr. 84.22), masini de spalat rufe (pozitia nr. 84.50), prese şi alte masini de calcat (pozitia 84.20 sau 84.51), în functie de faptul ca este vorba de calandre sau nu), masinile de cusut (pozitia 84.52), foarfecele electrice (pozitia nr. 85.08) şi aparatele electrotehnice (pozitia nr. 85.16).4. - Se considera ca circuite imprimate în sensul pozitiei 85.34, circuitele obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (de exemplu incrustare, electrodepunere, corodare) sau prin tehnologia circuitelor numite "în strat", de elementele conductoare, contacte sau alte componente imprimate de (de exemplu inductante, rezistente, capacitati), singure sau combinate între ele, după o schema prestabilita, cu excepţia oricărui element care poate să produca, sa redreseze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric (de exemplu elementele semiconductoare).Expresia circuite imprimate nu cuprinde nici circuitele imprimate cu alte elemente decat cele obisnuite în timpul procesului de imprimare, nici rezistentele, condensatoarele sau bobinele discrete. Totusi, circuitele imprimate pot să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate.Circuitele în strat (subtire sau gros) care conţin elemente pasive şi active obtinute în timpul aceluiasi proces tehnologic se clasifica la pozitia nr. 85.42.5. - În sensul pozitiilor nr. 85.41 şi 85.42, se considera ca:A) Diode, tranzistori şi dispozitive asemanatoare cu semiconductori, dispozitivele de această categorie a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistivitatii sub influenţa unui camp electric;B) Circuite integrate şi micromontaje electronice:

a) circuitele integrate monolitice în care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistente, capacitati, interconexiuni etc.) sunt create în interiorul (în mod esential) şi la suprafaţa unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat), formand un tot indisociabil:b) circuitele integrate hibride care reunesc, într-un mod practic indisociabil, pe acelasi substrat izolant (sticlă, ceramica etc.), elemente pasive (rezistente, capacitati, interconexiuni etc.), obtinute prin tehnologia circuitelor cu strat subtire sau gros şi elemente active (diode, tranzistori. circuite integrate monolitice etc.) obtinute prin tehnologia semiconductorilor. Aceste circuite pot sa cuprindă, de asemenea, componente distincte;c) micromontajele de tipul blocuri turnate, micromodule sau similare, formate din componente distincte, active sau active şi pasive, reunite şi conectate între ele.Pentru articolele definite în aceasta Nota, pozitiile nr. 85.41 şi 85.42 au prioritate asupra oricarei alte pozitii a Nomenclaturii la care ar putea fi clasificate în raport de functia lor.6. - Discurile, benzile şi alte suporturi de la pozitiile nr. 85.23 sau 85.24 se clasifica la aceste pozitii, chiar dacă sunt prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate.7. - În sensul pozitiei nr. 85.48, prin pile şi baterii de pile electrice scoase din uz şi acumulatori electrici scosi din uz se înţeleg aceia care au devenit inutilizabili ca atare în urma sfaramarii, decuparii, uzurii sau altor motive sau care nu sunt susceptibile de a fi reincarcate.Note de subpozitii.1. - Subpozitiile nr. 8519.92 şi 8527.12 cuprind numai cititoarele de casate şi radio-casetofoane cu amplificator incorporat, fără difuzor incorporat, putand sa functioneze fără sursa de energie electrica exterioara şi ale caror dimensiuni nu depasesc 170 mm x 100 mm x 45 mm.CONSIDERATII GENERALEA. - CARACTERISTICI GENERALE ŞI STRUCTURA CAPITOLULUICapitolul cuprinde ansamblul masinilor şi aparatelor electrice ca şi la părţile lor, cu excepţia:a) Masinilor şi aparatelor de natura celor cuprinse la Capitolul 84, în care se clasifica aici chiar dacă sunt electrice (vezi Consideratiile generale de la acest Capitol);

b) Anumitor masini şi aparate, excluse cu titlu general de la Secţiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la aceasta Secţiune).Contrar regulilor prevăzute pentru Capitolul 84, articolele de natura celor cuprinse în acest capitol se clasifica aici chiar dacă sunt din produse ceramice sau de sticlă, cu excepţia lampilor şi invelisurilor tubulare de sticlă de la pozitia nr. 70.11.Capitolul cuprinde:1) Masinile şi aparatele pentru producerea, transformarea sau acumularea electricitatii, cum sunt generatoarele, transformatoarele etc. (de la pozitia nr. 85.01 la 85.04), pilele (pozitia nr. 85.06) şi acumulatoarele (pozitia nr. 85.07).2) Unele dintre aparatele electromecanice, cum sunt sculele electromecanice pentru folosirea manuala de la pozitia nr. 85.08, aparatele de uz casnic de la pozitia nr. 85.09, ca şi masinile de ras, de tuns şi aparatele de epilat de la pozitia nr. 85.10.3) Masinile şi aparatele a caror functionare se bazeaza pe proprietăţile sau efectele electricitatii - efectele electromagnetice, proprietăţile termice etc. - cum sunt aparatele de la pozitiile nr. 85.05, de la 85.11 până la 85.18, de la 85.25 până la 85.311 şi 85.43.4) Aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului; aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonice; părţile şi accesoriile pentru aceste aparate (pozitiile de la nr. 85.19 până la 85.22).5) Suporturile pentru inregistrarea sunetului sau altor fenomene (inclusiv suporturile pentru inregistrarea videofonica, cu excepţia filmelor fotografice sau cinematografice clasificate la Capitolul 37) (pozitiile nr. 85.23 şi 85.24).6) Articolele electrice utilizate, în general, nu numai individual, dar şi în instalatiile sau în aparatele electrice mai complexe ca un component cu o functie particulara de exemplu: condensatoare (pozitia nr. 85.32), comutatoare, întrerupătoare de circuite, cutii de jonctiune etc. (pozitia nr. 85.35 sau 85.36), lampi şi tuburi de iluminat etc. (85.39), lampi, tuburi şi valve electronice etc. (pozitia nr. 85.40), diode, tranzistoare şi dispozitive similare cu semiconductori (pozitia nr. 85.41), perii colectoare, electrozi şi alte contacte de carbon (pozitia nr. 85.45) etc.7) Unele articole utilizate în instalatiile sau aparatele electrice datorita proprietăţilor lor conductoare sau izolatoare, cum sunt firele izolate şi asamblajele lor (pozitia nr. 85.44), izolatorii (pozitia nr. 85.46), piesele izolatoare şi tuburile metalice izolate interior (pozitia nr. 85.47).Între altele, acest capitol cuprinde magnetii, chiar inca nemagnetizati, şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent (pozitia nr. 85.05).În ceea ce priveste aparatele electrotermice, numai anumite astfel de aparate (cuptoare industriale, incalzitoare de apa, aparate pentru încălzirea localurilor, aparate pentru utilizarile casnice etc.) se clasifica la pozitiile nr. 85.14 şi 85.16.Celelalte aparate incalzite electric se clasifica la alte Capitole şi în mod special la Capitolul 84; de exemplu generatoarele de vapori şi cazanele numite cu apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02), aparatele pentru condiţionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele de distilat, de uscare prin prajire şi alte aparate de utilizare industriala de la pozitia nr. 84.19, calandrele şi laminoarele şi cilindrii lor (pozitia nr. 84.20), incubatoarele şi clocitoarele artificiale pentru avicultura (pozitia nr. 84.36), aparatele de marcat cu fier a lemnului, plutei, pielii etc. (pozitia nr. 84.79), aparatele de diametrie şi incubatoarele artificiale pentru nou-nascuti de la pozitia nr. 90.18.B. - PARTIÎn ceea ce priveste Regulile generale referitoare la clasificarea părţilor, trebuie avute în vedere Consideratiile generale de la Secţiunea XVI.Părţile neelectrice ale masinilor sau aparatelor de la acest capitol se clasifica după cum urmeaza:1●) Cele care constituie articole cuprinse la oricare dintre pozitiile de la Capitolul 84, se clasifica la acest Capitol. Acesta este cazul de exemplu pentru pompe şi ventilatoare (pozitia nr. 84.13 sau 84.14), articole de robinetarie (pozitia nr. 84.81), rulmenti cu bile (pozitia nr. 84.82), arbori, angrenaje şi alte organe de transmisie de la pozitia nr. 84.83 etc.2●) Alte părţi neelectrice care pot să fie recunoscute ca fiind destinate în exclusivitate sau în principal masinilor sau aparatelor electrice etc., de la acest capitol, se clasifica după regimul articolelor cărora le sunt destinate sau, eventual, se clasifica la pozitiile nr. 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38.

3●) Părţile neelectrice care nu indeplinesc condiţiile de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 84.85.85.01 - MOTOARE ŞI GENERATOARE ELECTRICE, CU EXCEPŢIA GRUPURILOR ELECTROGENE.8501.10 - Motoare de o putere de maximum 37,5 W8501.20 - Motoare universale de o putere peste 37,5 W- Alte motoare de curent continuu; generatoare de curent continuu:8501.31 - - De o putere de maximum 750 W8501.32 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW8501.33 - - De o putere peste 75 kW dar de maximum 375 kW8501.34 - - De o putere peste 375 k W8501.40 - Alte motoare de curent alternativ, monofazate- Alte motoare de curent alternativ, polifazate:8501.51 - - De o putere de maximum 750 W8501.52 - - De o putere peste 750 W dar de maximum 75 kW8501.53 - - De o putere peste 75 k W- Generatoare de curent alternativ (alternatoare):8501.61 - - De o putere de maximum 75 kVA8501.62 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA8501.63 - - De o putere peste 375 kVA dar de maximum 750 kVA8501.64 - - De o putere peste 750 kVAI. - MOTOARE ELECTRICE

Motoarele electrice transforma energia electrica în energie mecanica. Grupa cuprinde motoarele rotative şi motoarele lineare.A) Motoarele rotative furnizeaza energie mecanica sub forma unei miscari rotative. Exista numeroase tipuri, ale caror caracteristici variaza după faptul ca folosesc curent continuu sau curent alternativ şi, de asemenea. în functie de exigentele de utilizare. La anumite motoare, carcasa este special adaptata la mediul în care este necesar sa functioneze de exemplu pentru protecţie la praf sau la umiditate (motoarele numite capsulate) sau inca pentru a evita riscurile de incendiu (carcasa antigrizu). La altele, în mod special la motoarele supuse la vibratii importante, batiul este prevăzut cu dispozitive de fixare elastica (resorturi etc.).Numeroase motoare conţin, de asemenea, un sistem de racire care poate fi constituit din unul sau mai multe ventilatoare de exemplu.Cu excepţia demaroarelor de la pozitia nr. 85.11, se clasifica aici motoarele electrice de toate tipurile şi de toate dimensiunile de exemplu de la motoarele mici de putere mica pentru instrumente diferite, ceasornice, mecanisme de ceasornicarie, masini de cusut, jucarii etc., până la motoarele de putere mare, pentru cilindrii de la laminoare.Atunci când respectivele motoare sunt prezentate echipate cu fulii, cu angrenaje, cu schimbatoare de viteza (dacă este vorba sau nu de blocuri moto-reductoare) etc., sau chiar cu un arbore flexibil pentru antrenarea unei scule manuale, aceste organe de transmisie urmeaza şi ele regimul motoarelor.Se clasifica aici motoarele propulsoarele speciale amovibile, de tipul în afara bordului, pentru ambarcatiuni, formate dintr-un motor electric, dintr-un arbore, dintr-o elice şi dintr-un element de comanda care formeaza un ansamblu inseparabil.Rămân, de asemenea, clasificate aici motoarele sincrone pentru actionarile de orologerie altele decat ceasurile, chiar dacă sunt prevăzute cu un reductor; ele se clasifica din contra la pozitia nr. 91.09, atunci când ele conţin, între altele, un angrenaj de orologerie.B) Motoarele lineare produc energie mecanica sub forma unei miscari lineare.Motoarele lineare cu inductie se compun în esenta dintr-unul sau mai mulţi inductori (primari), constituiti din circuite magnetice în general în foite (stive de tole magnetice) pe care sunt dispuse bobinajele, şi dintr-un indus (secundar) format cel mai adesea dintr-o placa sau dintr-un profil de arama sau de aluminiu.Aceste motoare creeaza o forta de propulsie atunci când primarul, fiind alimentat cu curent alternativ, este situat în apropierea secundarului. Cele doua părţi sunt separate printr-un între fier şi miscarea de translatie (una din aceste părţi fiind fixa şi cealalta mobila) se produce fără un intermediar mecanic.Caracteristicile motoarelor lineare cu inductie variaza în functie de destinatie: propulsia aerotrenurilor (inductoarele sunt aşezate în vehiculele care stau pe o sina indusa, solidara cu calea de rulare); manevrarea vagoanelor sau vagonetelor cu roti purtătoare (indusul fixat pe fundul vehiculelor se deplaseaza deasupra unei serii de inductori dispusi între sine); manevrarea transportoarelor aeriene (carucioare echipate cu inductori ruleaza dedesubtul unei bare profilate-indus); deplasarea vehiculelor în ariile sau parcurile de stationare sau în antrepozite (platforme induse sunt puse în miscare prin inductori fixati la sol); comanda pompelor cu piston, a vanelor de exemplu (aceasta functie poate să fie exercitata de motoare polisolenoide a caror axa indusa are o miscare de du-te-vino în interiorul unui inductor inelar); pozitionarea pe masini-unelte etc.Motoarele lineare cu curent continuu, a caror functionare este bazata pe interactiunea electromagnetilor sau a magnetilor permanenti şi a electromagnetilor, pot să fie utilizate ca motoare alternative sau oscilante (de exemplu pentru pompele alternative pentru suveicile de la masinile de tesut), ca motoare pas cu pas (de exemplu transportoare mici) etc.Grupa cuprinde, de asemenea:1) Servomotoarele prezentate separat, constituite în esenta dintr-un motor electric, prevăzut cu un reductor de viteza şi echipat cu un dispozitiv de transmitere a forţei (levier, fulie etc.), conceput pentru a comanda pozitia variabila a unui organ de reglare (vana, clapeta etc.) a unui cazan, a unui cuptor sau a altor aparate, şi care poate să conţină un volant de siguranţă actionat manual.2) Elementele de masini sincrone, care conţin un stator cu trei infasurari aşezate la 120° şi un rotor de infasurare unica legat la doua inele de iesire, destinate să fie utilizate pe perechi (sincromasini), unul ca element emitor, celalalt ca element receptor, în mod special în instalatiile de măsurare sau de reglare la distanta.3) Actionarile electrice pentru vane, formate dintr-un motor electric prevăzut cu un reductor de turatie şi o tija de comanda, şi, după caz, dispozitive accesorii (demaror electric, transformator, volant de manevra manuala etc.), concepute pentru a manevra obturatorul acestor vane.II. - GENERATOARE ELECTRICEAceste masini au functia de a produce energia electrica pornind de la unele dintre sursele de energie (mecanica, solara etc.) şi se clasifica aici în măsura în care nu este vorba de aparate denumite sau clasificate mai specific la alte pozitii ale Nomenclaturii.Se numesc dinamuri generatoarele de curent continuu şi alternatoare generatoarele de curent alternativ. Ambele constau în esenta dintr-un organ mobil (rotorul) care, montat pe un arbore antrenat de o forta mecanica exterioara, se roteste în interiorul unei părţi fixe, statorul, el insusi incastrat într-un batiu, numit chiulasa sau carcasa. La generatoarele de curent continuu, curentul produs este captat printr-un colector cu lame (comutator) montat pe arborele rotorului, apoi transmis circuitului de alimentat prin intermediul periilor colectoare care se freaca pe lamele colectorului. Cea mai mare parte a generatoarelor de curent alternativ sunt lipsite de perii şi curentul produs este transmis direct la circuitul de alimentat. La alte generatoare de curent alternativ, curentul este captat prin inele colectoare montate pe arborele rotorului şi transmis prin periile care se freaca pe acesta.După caz, rotorul constituie indusul sau inductorul, statorul având, bineinteles, functia inversa. Inductorul contine un numar variabil de electromagneti (poli inductori) sau, mai rar, în cazul anumitor generatoare de curent continuu, magneti permanenti. În ceea ce-l priveste pe indus, el consta dintr-un butuc, în general sub forma de foite (stivuire de tole), pe care sunt dispuse infasurarile conductoare.

Generatoarele electrice sunt actionate în diferite feluri. De exemplu exista generatoare electrice cu manivela sau cu pedala. Dar, în cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt antrenate de către o masina motrice: turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie etc. (Ansamblul generator-masina motrice este atunci numit după caz, turbo-dinam, turbo-alternator, grup electrogen etc.). Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde decat generatoarele prezentate fără masina motrice.Sunt cuprinse, de asemenea, la aceasta pozitie, generatoarele fotovoltaice, care constau din panouri de celule fotovoltaice asociate cu alte dispozitive cum sunt acumulatoarele de stocare, aparatele electronice de distribuţie (regulatorul de tensiune, invertorul etc.) ca şi panourile sau modulele echipate cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru dirijarea curentului de exemplu), care să permită furnizarea unei energii direct utilizabile de către un motor, un electrolizor de exemplu.Producţia de energie electrica se efectueaza în cazul în speta datorita bateriilor electrice solare (sau celule solare) care transforma direct energia solara în energie electrica (conversie fotovoltaica).Aceasta pozitie cuprinde generatoarele de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, fie ca este vorba de dinamuri mari sau de alternatoare pentru centralele electrice, de diferite generatoare, de dimensiuni variabile, utilizate pe vapoare, în ferme izolate, pe locomotive diesel-electrice, în industrie (pentru electroliza sau sudura de exemplu) sau, inca, generatoare mici auxiliare (excitatoare) utilizate pentru a excita bobinele de inductie ale altor masini generatoare.Pozitia exclude între altele:a) Rolele motoare sau tamburii motori, tamburii cu role cu motor electric incorporat, pentru transportoare cu benzi sau cu role (pozitia nr. 84.31).b) Motoarele vibratoare şi vibratoarele electromagnetice de la pozitia nr. 84.79 (vezi nota explicativa de la aceasta pozitie).c) Generatoarele electrice combinate cu o masina motrice (pozitia nr. 85.02).d) Generatoarele de înaltă tensiune (pozitia nr. 85.04).e) Pilele şi bateriile de pile electrice (pozitia nr. 85.06).

f) Generatoarele (dinamuri şi alternatoare) utilizate cu motoarele cu aprindere prin scantei sau prin compresie (pozitia nr. 85.11) şi aparatele electrice de iluminare sau de semnalizare de tipurile utilizate pentru biciclete sau automobile (pozitia nr. 85.12).g) Celulele solare, chiar asamblate în modul sau constituite din panouri neechipate cu dispozitive chiar foarte simple care să permită sa furnizeze o energie direct utilizabila de către un motor, un electrolizor de exemplu (pozitia nr. 85.41).h) Aparatele care, desi adesea sunt numite generatoare, au ca functie nu sa produca energie electrica, ci sa o adapteze la nevoile de utilizare, cum sunt generatoarele de semnale (pozitia nr. 85.43).i.j) Generatoarele de la Capitolul 90 cum sunt generatoarele de raze X (pozitia nr. 90.22) şi generatoarele concepute numai prin demonstratii şi nesusceptibile pentru alte folosiri (pozitia nr. 90.23).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.85.02 - GRUPURI ELECTROGENE ŞI CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICE.- Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin compresie (motoare diesel sau semidiesel):8502.11 - - De o putere de maximum 75 kVA8502.12 - - De o putere peste 75 kVA dar de maximum 375 kVA8502.13 - - De o putere peste 375 kVA8502.20 - Grupuri electrogene cu motor cu piston cu aprindere prin scanteie (motoare cu explozie)- Alte grupuri electrogene8502.31 - - Pentru energie eoliana8502.39 - - Altele8502.40 - Convertizoare rotative electriceI. - GRUPURI ELECTROGENETermenul grupuri electrogene se aplică la combinatia unui generator electric şi a unei masini motrice alta decat un motor electric (turbina hidraulica, turbina cu vapori, roata eoliana, masina cu vapori, motor cu aprindere prin scanteie, motor diesel etc.). Atunci când masina motrice face corp comun cu generatorul sau când, separate dar prezentate în acelasi timp, cele doua masini sunt concepute pentru a face corp comun sau pentru a fi montate pe un soclu comun (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), ansamblul este clasificat la aceasta pozitie.Grupurile electrogene pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, fără capete sau clesti de sudura; în cazul contrar, ele se clasifica la pozitia nr. 85.15.II. - CONVERTIZOARE ROTATIVE ELECTRICEMasinile din această categorie constau în esenta intr-o asociere a unui generator electric şi a unei masini motrice cu motor electric care pot să fie montate în mod solidar pe un soclu. batiu sau suport comun (grupurile convertizoare), sau simplu legate prin dispozitive potrivite; ele sunt utilizate pentru a transforma natura curentului (a transforma curentul alternativ în curent continuu sau invers), sau pentru a-i modifica anumite caracteristici, cum sunt potentialul, frecventa sau fazarea curentului alternativ (sa schimbe de exemplu frecventa de la 50 la 200 Hz sau sa transforme un curent monofazic în trifazic). Unele dintre aceste masini sunt adesea denumite transformatoare rotative.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile masinilor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.03.85.03 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 85.01 SAU 85.02.Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), pozitia cuprinde părţile de masini care sunt cuprinse la cele doua pozitii precedente dintre aceste părţi, se pot menţiona:1) Carcasele şi cutiile, statoarele, rotoarele şi inelele colectoare, colectoarele, port-periile şi infasurarile de excitatie.2) Tolele numite magnetice, de alta forma decat patrata sau dreptunghiulara.85.04 - TRANSFORMATOARE ELECTRICE, CONVERTIZOARE ELECTROSTATICE (DE EXEMPLU REDRESOARE), BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA.85004.10 - Balasturi pentru lampi sau tuburi cu descarcare- Transformatoare cu dielectric lichid:8504.21 - - De o putere de maximum 650 kVA8504.22 - - De o putere peste 650 kVA dar de maximum 10.000 kVA8504.23 - - De o putere peste 10.000 kVA- Alte transformatoare:

8504.31 - - De o putere de maximum 1 kVA8504.32 - - De o putere peste 1 kVA dar de maximum 16 kVA8504.33 - - De o putere peste 16 kVA dar de maximum 500 kVA8504.34 - - De o putere peste 500 kVA8504.40 - Convertizoare statice8504.40 - Alte bobine de reactanta şi de inductanta8504.90 - PărţiI. - TRANSFORMATOARE ELECTRICETransformatoarele electrice sunt aparate care, fără interventia organelor în miscare, transforma, prin efectul inductiei şi după un raport de transformare prestabilit sau reglabil, un sistem de curenti alternativi într-un alt sistem de curenti alternativi de intensitate, de tensiune, de impedanta etc., diferite. Ele se compun în general din două infasurari sau mai multe, dispuse diferit în jurul miezului de fier, compus cel mai adesea sub forma de foi (tole), desi, în unele cazuri de exemplu - transformatoarele de frecventa înaltă -, nu exista miez magnetic sau acest miez este de pulbere de fier aglomerata, de ferita etc. Una dintre infasurari constituie circuitul primar, cealalta sau celelalte circuitul secundar. Adesea, cu toate acestea, în cazul autotransformatoarelor, nu exista decat o singura infasurare, din care o parte este comuna pentru circuitele primare şi secundare. În transformatoarele zise capsulate, infasurarile sunt protejate printr-un invelis de fier.Unele transformatoare sunt concepute pentru scopuri speciale: acesta este cazul de exemplu al transformatoarelor de adaptare, utilizate pentru a echilibra impedantele a doua circuite, sau al transformatoarelor numite de măsura (transformatoarele de tensiune, transformatoarele de curent sau transformatoarele combinate), care sunt utilizate pentru a transforma valorile ridicate sau foarte mici ale tensiunii sau curentului în valori adaptate la aparatele racordate, cum sunt aparatele de măsura, contoarele de electricitate, releele de protecţie.Aceasta pozitie cuprinde toata gama de transformatoare, indiferent care sunt tipul de utilizare, atât modelele mici, pentru instrumente diferite, jucarii sau posturi de radio de exemplu cat şi transformatoarele de putere mare cu dispozitiv special de racire (circulatia uleiului sau apei, ventilator etc.) pentru centrale electrice, posturi de interconectare a retelelor, statiile sau substatiile de distribuţie etc. Frecventele utilizate variaza de la frecventa curentului retelei, la frecvente foarte inalte.Puterea unui transformator este numărul de kilovoltamperi (kVA) livraţi în functionare continua la tensiunea (sau eventual, la intensitatea) şi la frecventa nominale, în limitele temperaturii nominale de functionare.Cu toate acestea, transformatoarele pentru sudura nu se clasifica aici decat dacă sunt prezentate separat, lipsite de capetele lor sau clestii de sudare; în caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 85.15.Pozitia cuprinde de asemenea bobinele de inductie, care au, pentru curentul continuu, un rol analog cu cel al transformatoarelor pentru curentul alternativ. Ele conţin un circuit primar şi un circuit secundar; atunci când, în primul, se introduce un curent continuu intermitent sau variabil, se dezvolta, în cel de al doilea, un curent indus corespunzător. Bobinele de inductie îşi gasesc numeroase aplicaţii în montarea instalaţiilor telefonice. Sunt utilizate de asemenea pentru obtinerea tensiunilor ridicate. Se clasifica aici bobinele de inductie de toate tipurile şi pentru toate utilizarile, cu excepţia bobinelor de aprindere sau de pornire de la pozitia nr. 85.11.II. - CONVERTIZOARE ELECTRICE STATICEAceste aparate folosesc pentru transformarea energiei electrice pentru a o adapta în vederea utilizarilor ulterioare specifice. În afara elementelor convertizoare (de exemplu valve) de diferite tipuri, aparatele de la prezentul tip pot sa conţină dispozitive auxiliare (de exemplu transformatoare, bobine de inductie, rezistente, regulatoare de comanda). Functionarea lor este asigurata prin faptul ca elementele convertizoare acţionează alternativ ca un conductor sau nonconductor.Pe de o parte, faptul ca aceste aparate incorporeaza adesea dispozitive care folosesc pentru reglarea tensiunii sau a curentului de iesire nu modifica clasificarea, desi în unele cazuri aparatul este numit "regulator" de curent sau de tensiune.Grupa cuprinde:A) Redresoarele care permit să se transforme un curent alternativ mono- sau polifazat într-un curent continuu, în general cu modificarea simultana a tensiunii.B) Invertoarele care permit să se transforme un curent continuu în curent alternativ.

C) Convertizoarele de curent alternativ şi convertizoarele de frecventa care permit sa o transforme un curent alternativ mono- sau polifazic într-un curent alternativ de frecventa sau de tensiune diferite.D) Convertizoarele de curent continuu care permit să se transforme un curent continuu într-un curent continuu de tensiune sau de polaritate diferite.În functie de tipul elementelor convertoare cu care sunt prevăzute, se pot deosebi în mod special:1) Convertizoarele cu semiconductor, bazate pe conductibilitatea unidirectionala a anumitor cristale. Ele constau dintr-un asamblaj de semiconductori ca elemente convertizoare şi din dispozitive auxiliare (de exemplu racitoare, benzi conductoare, regulatoare, circuite de comanda).Printre aceste aparate, sunt menţionate:a) Redresoarele cu semiconductor monocristalin care utilizeaza drept convertor un element cu cristal de siliciu sau de germaniu (dioda, tiristor, tranzistor).b) Redresoarele cu semiconductor policristalin care utilizeaza ca element redresor o placa de seleniu.2) Convertizoarele cu descarcare în gaz, cum sunt:a) Redresoarele cu vapori de mercur. Convertorul (valva) lor consta dintr-o calota de sticlă sau dintr-o cuva de metal cu atmosfera rarefiata care contine un catod de mercur şi unul sau mai mulţi anozi prin care trece curentul de redresat. Sunt prevăzute cu dispozitive auxiliare de exemplu pentru amorsare, excitatie, racire şi eventual întreţinerea vidului. În functie de amorsare, se deosebesc "excitroane" (cu anozi de excitare) şi "ignitroane" (cu punct de amorsare).b) Redresoarele termoionice sau cu catod cu incandescenta. Convertorul lor (tiratron de exemplu) este de o construcţie asemanatoare cu cea a redresoarelor cu vapori de mercur, cu deosebirea ca are un catod cu incandescenta în locul unui catod cu mercur.3) Convertizoarele cu convertor mecanic bazate pe conductibilitatea unidirectionala a contactelor dintre anumite corpuri. Printre acestea se pot menţiona:a)

Redresoarele cu contacte (de exemplu cu arbori cu came), în care un dispozitiv cu contacte metalice se deschide şi se inchide în sincronizare cu frecventa curentului alternativ de redresat.b) Redresoarele cu turbina cu jet de mercur, în care un jet de mercur în rotatie sincronizata cu frecventa curentului alternativ ajunge pe un contact fix.c) Redresoarele cu vibratoare în care o lama metalica care oscileaza la frecventa curentului alternativ, atinge un contact lateral fix.4) Redresoarele electrolitice, bazate pe principiul după care combinatia anumitor corpuri utilizate ca electrozi cu anumite solutii utilizate ca electrolit, nu lasă sa treaca curentul decat într-un singur sens.Printre aparatele de la aceasta pozitie se pot menţiona:1) Convertizoarele destinate sa furnizeze curentul necesar la masinile stationare sau la motoarele electrice care echipeaza vehiculul de tractiune (de exemplu locomotivele).2) Convertizoarele de alimentare, cum sunt incarcatoarele de acumulatoare, care constau în principal dintr-un transformator asociat la un redresor şi la dispozitive de control al curentului, convertizoarele pentru galvanizare, electroliza, echipamentul de alimentare de siguranţă cu curent, convertizoarele pentru instalaţii de transmitere a curentului continuu de tensiune înaltă, convertizoarele pentru incalzire sau alimentarea magnetilor.Sunt, de asemenea, cuprinse aici convertizoarele numite "generatoare de tensiune înaltă" (în mod special pentru aparatele de radio, pentru tuburile emitatoare, tuburile microunde, surse de ioni), care transforma cu ajutorul redresoarelor, transformatoarelor etc., curentul unei surse oarecare, în general reteaua, în curent continuu de tensiune înaltă necesar pentru alimentarea aparatelor despre care este vorba.Pozitia cuprinde de asemenea alimentarile stabilizate (redresor asociat la un regulator) de exemplu unitatile de alimentare stabilizate destinate masinilor de la pozitia nr. 84.71.Din contra, generatoarele de tensiune (sau transformatoarele) concepute pentru alimentarea aparatelor radiologice se clasifica la pozitia nr. 90.22. La fel, regulatoarele automate de tensiune se clasifica la pozitia nr. 90.32.III. - BOBINE DE REACTANTA ŞI INDUCTANTA (SELFURI)Aceste aparate se compun în esenta dintr-o infasurare conductoare care este inserata într-un circuit de curent alternativ şi limiteaza sau blocheaza prin efectul de auto-inductie (sau seltinductie) fluxul de curent. Exista tipuri diferite, care merg de la bobinele mici de oprire, utilizate în posturile de radio, instrumente etc., la infasurarile mari, adesea introduse în beton, care sunt montate pe retele de tensiune înaltă ca de exemplu dispozitive de protecţie contra efectelor de scurt-circuit.Blocurile de deviere pentru tuburile catodice se clasifica la pozitia nr. 85.40.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie. Este în mod special cazul redresoarelor cu vapori de mercur cu cuva metalica, cu sau fără pompa.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a componentelor electrice ale dispozitivelor din aceasta pozitie se clasifica la alte pozitii ale Capitolului. Acesta este cazul în mod special pentru:a) Comutatoarele diverse de la pozitia nr. 85.36 (de exemplu cele utilizate cu transformatoarele de contacte multiple).b) Tuburile redresoare cu vid sau cu vapori de mercur (altele decat cu cuva metalica) sau cu vid şi tirotroane (pozitia nr. 85.40).c) Diode cu semi-conductor, tranzistori (pozitia nr. 85.41).d) Articolele de la pozitia nr. 85.42.85.05 - ELECTROMAGNETI; MAGNETI PERMANENTI ŞI ARTICOLE DESTINATE SA DEVINA MAGNETI PERMANENTI DUPA MAGNETIZARE; PLATOURI, MANDRINE ŞI DISPOZITIVE MAGNETICE SAU ELECTROMAGNETICE SIMILARE PENTRU FIXARE; CUPLAJE, AMBREIAJE, SCHIMBATOARE DE VITEZA ŞI FRANE ELECTROMAGNETICE; CAPETE DE RIDICARE ELECTROMAGNETICE.- Magneti permanenti şi articole destinate sa devina magneti permanenti după magnetizare:8505.11 - - De metal8505.19 - - Altele8505.20 - Cuplaje, ambreiaje, schimbatoare de viteza şi frane electromagnetice8505.30 - Capete de ridicare electromagnetice8505.90 - Altele, inclusiv părţi

Se clasifica aici electromagnetii, anumite alte aparate sau dispozitive electromagnetice care sunt în mod limitativ enumerate în definitia pozitiei, magnetii permanenti şi dispozitivele de fixare cu magnet permanent.1) Electromagneti.Electromagnetii, ale caror forma şi dimensiuni variaza în functie de destinatie, cuprind în esenta o infasurare a firului conductor care formeaza bobina, şi, în interiorul acestei bobine, un miez de fier moale, masiv sau sub forma de foite. Campul magnetic care rezultă la trecerea curentului prin bobina conferă miezului proprietăţi magnetice care pot să fie utilizate ca forta de atractie sau de respingere.2) Magneti permanenti şi articole destinate sa devina magneti permanenti după magnetizare.Magnetii permanenti constau în bucăţi de otel, de aliaje speciale sau de alte materiale (de exemplu ferita de bariu, aglomerata cu ajutorul materialului plastic sau al cauciucului sintetic), la care se conferă proprietăţi magnetice permanente. Forma lor variaza după destinatie. Pentru a evita demagnetizarea, magnetii de fier sunt adesea prevăzuţi cu o placa de fier (contact) care adera la doi poli. Magnetii permanenti au numeroase aplicaţii; prezentati izolat, ei sunt clasificati toţi al aceasta pozitie,, inclusiv magnetii mici care pot să fie utilizati ca jucarii sau pentru alte utilizari.Articolele destinate sa devina magneti permanenti constau din piese metalice sau de ferita aglomerata (de exemplu ferita de bariu) care, prin formula lor, (în general în cuburi sau discuri), şi compozitia lor, sunt destinate sa devina, după magnetizare, magneti permanenti.3) Platouri, mandrine şi dispozitive magnetice sau electromagnetice asemanatoare de fixare.Sunt în principal dispozitive, de forma variabila, care utilizeaza atractia magnetica pentru a menţine piesele pe masini-unelte în timpul prelucrarii. Aceasta pozitie se referă de asemenea la dispozitivele de fixare pentru masini, altele decat masinile-unelte (de exemplu dispozitivele magnetice destinate sa menţină cliseele în masinile de imprimat.).4) Cuplaje, ambreiaje şi schimbatoare de viteza, electromagnetice.Exista mai multe tipuri de organe de această categorie. Unele constau dintr-o bobina fixa (sau dintr-o serie de bobine), în al cărui camp magnetic o armatura se deplaseaza, atrasa atunci când curentul trece prin bobina şi care este respinsa de un resort atunci când curentul este taiat; schimbatoarele de viteza sunt cuplaje mai complexe, unele dintre ele functionand după un principiu asemanator cu cel al motoarelor asincrone.5) Frane electromagnetice.Aceste frane, care conţin, în general, electromagneti, acţionează pe sina sau pe janta rotilor; dar exista de asemenea alte tipuri, cum sunt cele care utilizeaza actiunea curentilor Foucault pe un disc de otel solidar la osie şi care se roteste între doua coroane de electromagneti. Nu sunt cuprinse aici franele mecanice, hidraulice sau pneumatice comandate prin dispozitive electromagnetice.6) Capete de ridicare electromagnetice.Este vorba, în esenta, de ploturile de atractie cu electromagneti, cel mai adesea circulare. În general, aceste dispozitive sunt utilizate pe macarale, pentru ridicarea de exemplu a obiectelor de fier în vrac, dar unele dintre tipuri sunt în mod special concepute în vederea altor aplicaţii, în mod special pentru a folosi, pe vapoarele de salvare, la recuperarea epavelor metalice.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor, (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea clasificate aici părţile de la articolele din aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Ferita magnetica aditionata cu un liant şi prezentată sub forma de pulbere sau de alice (pozitia nr. 38.24).

b) Electromagnetii, magnetii permanenti şi dispozitivele magnetice mai sus menţionate, care sunt prezentate în acelasi timp cu masinile, aparatele, instrumentele, jocurile şi jucariile la care sunt destinate (regimul acestor masini, instrumente etc.).c) Suporturile pentru inregistrarea magnetica, cum sunt cartelele constituite din materiale magnetice care nu sunt inca magnetizate, aşezate între doua foite de material plastic şi utilizate pentru deschiderea incuietoarelor magnetice (pozitia nr. 85.23).d) Electromagnetii conceputi în mod special pentru a fi utilizati de către oculisti sau chirurgi (pozitia nr. 90.18).85.06 - PILE ŞI BATERII DE PILE ELECTRICE (+).8506.10 - Cu bioxid de mangan8506.30 - Cu oxid de mercur8506.40 - Cu oxid de argint8506.50 - Cu litiu8506.60 - Cu aer - zinc8506.80 - Altele8506.90 - PărţiPilele electrice sunt generatoare de curent care funcţionează prin transformarea energiei eliberate în reactii chimice adecvate.Ele se compun, în principal, dintr-un recipient care să conţină un electrolit alcalin sau nealcalin (hidroxid de potasiu sau de sodiu, clorura de amoniu sau amestec de clorura de litiu, de clorura de amoniu, de clorura de zinc şi apa de exemplu) în care se introduc doi electrozi. Anodul este în general constituit din zinc sau din litiu şi catodul (electrod depolarizant) este compus de exemplu din bioxid de mangan (amestecat cu carbon în pulbere), din oxid de mercur sau oxid de argint. În pilele cu litiu anodul este constituit de exemplu din litiu şi catodul compus din clorura de tionil, dioxid de sulf sau sulfura de fier. În pilele aer-zinc se utilizeaza în general un electrolit alcalin sau neutru. Zincul este utilizat ca anod, oxigenul care se găseşte în pila constituie catodul. Electrozii sunt, de obicei, prevăzuţi cu un dispozitiv exterior pentru bransarea pilei. Caracteristica principala a unei pile electrice este de a nu putea să fie cu usurinta sau în mod eficace incarcata din nou.Pilele se preteaza la numeroase aplicaţii (alimentarea soneriilor, instalaţiilor telefonice, protezelor auditive., posturilor de radio, lanternelor, acelor electrice pentru vite etc.). Ele pot fi grupate în baterii, prin cuplarea în serie, în paralel sau mixt. Ele se clasifica la aceasta pozitie indiferent cu utilizarea lor, inclusiv pilele etalon, destinate în mod special pentru laboratoare, care sunt pile a caror forta electromotrice este cunoscuta cu precizie şi variaza foarte puţin cu condiţiile de utilizare.

Exista numeroase tipuri de pile, printre care se pot menţiona:1) Pilele cu lichid, al caror electrolit este în stare lichida.2) Pilele uscate, utilizate în mod special la aparatele portabile, în care electrolitul, imobilizat cu ajutorul substanţelor pastoase cum sunt agar-agar, faina, se prezinta în stare de pasta.3) Pilele care pot să fie amorsate (numite de asemenea inerte) care nu pot sa furnizeze energie electrica atâta vreme cat nu s-a procedat la o operaţie, numita amorsare, care consta în asigurarea cantităţii totale de electrolit sau a unei părţi din el sau în a le adauga o anumita cantitate de apa.4) Pilele de concentraţie, tip de pile cu doua lichide, care au grade de concentraţie diferite.Unele pile, în mod special cele vizate la 1) de mai sus sunt, în general, prezentate fără electrolitul lor. Clasificarea lor nu este afectată din cauza aceasta.Pozitia nu cuprinde la pilele electrice care sunt reincarcabile, în general prevăzute la partea lor superioara cu o capsula de alama perforata şi care se clasifica ca acumulatoare electrice la pozitia nr. 85.07.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), la aceasta pozitie se clasifica, de asemenea, părţile de pile sau bateriile de pile, inclusiv recipientele sau carcasele lor.Pozitia exclude:a) Carbunii electrozi pentru pile (pozitia nr. 85.45).b) Pilele şi bateriile de pile electrice scoase din uz precum şi deseurile şi sfaramaturile lor (pozitia nr. 85.48).c) Termocuplurile (de exemplu pozitiile nr. 85.03, 85.48, 90.33).Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8506.10, 8506.30 şi 8506.40Clasificarea la aceste subpozitii este determinata de în functie de compozitia catodului (electrod depolarizant). Totusi, pilele electrice al caror catod este cu bioxid de mangan şi anodul cu litiu se clasifica la pozitia nr. 8506.50, ca şi pilele cu litiu (vezi Nota explicativa a acestei subpozitii de mai jos).Subpozitia nr. 8506.50Clasificarea la aceasta subpozitie este data de compozitia anodului.85.07 - ACUMULATOARE ELECTRICE, INCLUSIV SEPARATOARELE LOR, CHIAR DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA.8507.10 - Cu plumb, de tipurile utilizate pentru demararea motoarelor cu piston8507.20 - Alte acumulatoare cu plumb8507.30 - Cu nichel-cadmiu8507.40 - Cu nichel-fier8507.80 - Alte acumulatoare8507.90 - PărţiAcumulatoarele electrice sau pilele secundare sunt utilizate pentru a acumula energia electrica şi pentru a o restitui după necesităţi. Trecerea unui curent continuu prin acumulator determina anumite reactii chimice (încărcarea); atunci când bornele de acumulator sunt apoi conectate la un circuit exterior, aceste reactii chimice se efectueaza în sens invers, determinand în felul acesta un curent continuu (descarcare). Ciclul încărcare-descarcare poate să fie repetat.Acumulatoarele sunt în esenta constituite dintr-un recipient care contine un electrolit în care sunt introdusi doi electrozi prevăzuţi cu borne pentru conectarea la circuitul exterior. Adesea, rezervorul este divizat în compartimente, fiecare dintre acestea, cu electrozii săi şi electrolitul sau, constituind un element de acumulator, legat electric la alte elemente, în general prin montarea în serie pentru a produce o tensiune mai ridicata. Acumulatoarele pot să fie asamblate în baterii, asamblarea fiind adesea asezata într-un cadru comun, care pot sa faca corp cu rezervoarele de acumulatori.Principalele tipuri de acumulatoare sunt:1) Acumulatoarele cu plumb, în care electrolitul este acid sulfuric şi materialul activ îl constituie electrozii de plumb sau un compus de plumb.2) Acumulatoarele alcaline, în care electrolitul este în general hidroxid de potasiu sau de litiu şi materialul activ al electrozilor este fie:1●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi de fier sau un compus de fier pentru electrozii negativi, sau2●) nichel sau un compus de nichel pentru electrozii pozitivi şi cadmiu sau compus de cadmiu pentru electrozii negativi.După caz, electrozii constau din lame, placi sau bare de material activ sau din retele, tuburi etc., acoperite sau umplute cu material activ. În ceea ce priveste rezervoarele pentru acumulatorii cu plumb, ele sunt în general de sticlă sau în cazul bateriilor de acumulatori pentru vehicule, din materiale plastice, din cauciuc intarit sau din materiale compozite turnate. în marile baterii de acumulatori fixe, se utilizeaza de asemenea chesoanele de material plastic sau de lemn, dublate în interior cu sticlă sau cu foi de plumb. Recipientele pentru acumulatoarele alcaline sunt în general din otel sau din materiale plastice; unele acumulatoare cu nichel-cadmiu sunt închise într-un tub mic etans şi seamana în exterior cu pilele uscate de la pozitia nr. 85.06.Acumulatoarele cu plumb conţin adesea un dispozitiv de măsurare care, masurand densitatea electrolitului, indica aproximativ gradul de încărcare al acumulatorului.

Acumulatoarele se clasifica aici, indiferent ca sunt sau nu prevăzute cu electrolitul lor.Aceasta pozitie nu cuprinde acumulatoarele electrice scoase din uz astfel ca deseurile şi resturile lor se clasifica la pozitia nr. 85.48PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aceasta pozitie cuprinde de asemenea părţile de acumulatoare; de exemplu rezervoarele şi capacele, placile şi retelele de plumb, chiar neacoperite cu materia activa, separatoarele din orice materiale (cu excepţia cauciucului vulcanizat neintarit sau materialelor textile), inclusiv cele prezentate sub forma placilor plane simplu decupate în forma de patrat sau dreptunghi, care raspund la specificatiile tehnice foarte precise (porozitate, dimensiuni etc.) şi, datorita acestui fapt, gata să fie utilizate în aceasta stare.85.08 - UNELTE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, PENTRU UTILIZARE MANUALA.8508.10 - Masini de gaurit de orice fel, inclusiv perforatoarele rotative8508.20 - Ferastraie şi masini de retezat8508.80 - Alte unelte8508.90 - PărţiPrin unelte (scule) electromecanice pentru utilizare manuala se înţelege numai uneltele cu motor electric sau vibrator incorporat, pentru utilizare manuala, în sensul definit la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.67.Pozitia exclude de la aceasta pozitie sculele mecanice, chiar portabile, care sunt prevăzute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care să permită să le fixeze pe un suport, la sol, la perete sau zid etc. (Capitolul 84).Cu toate acestea, faptul ca anumite scule electromecanice conţin adesea dulii sau falci care să permită să fie fixate în mod temporar pe un suport sumar nu le exclude, ipso facto, de la aceasta pozitie; aceste scule se clasifica aici, inclusiv suportul dacă este prezentat în acelasi timp, în măsura în care folosirea cu mana în sensul indicat mai sus rămâne caracterul lor esential.Sculele electromecanice pentru folosire manuala conţin adesea un dispozitiv accesoriu (de exemplu un aspirator şi sacul sau, pentru a strange praful în timpul lucrului); ansamblul rămâne clasificat la aceasta pozitie.Nu sunt cuprinse aici ansamblele compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor electric printr-un arbore flexibil şi dintr-una sau mai multe scule; port-scula este clasificata la pozitia nr. 84.66. şi motorul electric cu arborele flexibil cu care este prevăzut, la pozitia nr. 85.01, sculele urmand regimul lor propriu.Sculele clasificate la aceasta pozitie sunt folosite pentru prelucrarea diferitelor materiale şi materii, în numeroase ramuri de activitate.Ele constau, în esenta, din:1) Perforatoare, masini de tarodat şi de alezat (burghiuri).2) Perforatoare rotative.3) Ferastraie şi masini de retezat (circulare, cu lant etc.).4) Masini de rabotat, de canelat etc.

5) Surubelnite, masini de pus buloane şi masini de scos buloane.6) Masini de pilit, masini de slefuit, perforatoare, masini de netezit suprafaţa, curatitoare şi polizoare.7) Masini de scos niturile şi masini de daltuit.8) Ciocane de indepartat rugina, ciocane de daltuit, ciocane de stemuit, ciocane de nituit etc.9) Masini de nituit cu falci.10) Foarfeci şi masini de rontait pentru table.11) Ciocane de nisip, masini pentru scos miezurile şi vibratoare pentru topitorii.12) Vibratoare pentru omogenizarea şi tasarea betonului.13) Foarfeci de taiat garduri vii.14) Masini de taiat tesaturi în industria de imbracaminte, de confectii.15) Suflatoare industriale de exemplu cele care sunt utilizate pentru curatirea masinilor şi pieselor mecanice.16) Masini de gravat, de ghilosat etc.17) Foarfeci electrice manuale, care conţin o lama fixa şi o lama mobila actionata printr-un vibrator electric incorporat în aparat, destinat să fie utilizate în atelierele de cusut, de moda etc.18) Masini de dezburuienat pentru finisarea peluzelor în colturi, de-a lungul peretilor, a bordurilor sau sub arbusti, care se compun dintr-un motor electric montat pe o mansa de metal usor şi dintr-un sistem de taiere care consta dintr-un fir subtire de nylon.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, clasificate aici părţile uneltelor şi sculelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Pistoalele de pulverizare de mana, cu motor electric incorporat (pozitia nr. 84.24).

b) Masinile electrice de tuns gazonul (pozitia nr. 84.33).c) Aparatele electromecanice, de uz casnic (pozitia nr. 85.09).d) Masini electrice de ras, de tuns şi de epilat de la pozitia nr. 85.10.e) Instrumentele electromecanice pentru chirurgie sau stomatologie (pozitia nr. 90.18).85.09 - APARATE ELECTROMECANICE CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT, DE UZ CASNIC.8509.10 - Aspiratoare de praf8509.20 - Aparate pentru lustruit parchetul8509.30 - Aparate de maruntit şi evacuat resturile de bucatarie8509.40 - Aparate de tocat şi amestecat alimente; storcatoare de fructe şi de legume8509.80 - Alte aparate8509.90 - PărţiPrin aparate electromecanice în sensul acestei pozitii, se înţeleg numai aparatele cu motor electric incorporat. În ceea ce priveste termenul uz casnic, el denumeste în această categorie aparatele utilizate normal în menaj. Aceste aparate se pot recunoaste, după tipul lor, cu ajutorul uneia sau mai multor caracteristici, cum ar fi: dimensiune, putere, capacitate, volum. Aceste caracteristici trebuie să fie judecate prin faptul ca importanţa funcţionarii asigurata de aparate nu trebuie să o depăşească pe cea necesară satisfacerii nevoilor sau exigentelor casnice.

Sub rezerva excepţiilor şi, eventual a limitelor de greutate prevăzute la Nota 3 de la Capitol, aceasta pozitie se referă la aparatele care raspund criteriilor de mai sus. Nu sunt deci cuprinse aici aparatele pentru uz casnic care, cu ajutorul de exemplu al unei curele de transmisie sau a unui arbore flexibil, sunt antrenate de forta motrice a unui motor electric separat, nici aparatele cu motor electric incorporat concepute pentru utilizari în exclusivitate industriala, chiar atunci când ele sunt de conceptie şi de functii asemanatoare cu cele ale aparatelor de utilizare casnica (de exemplu aparatele utilizate în industriile alimentare sau de către intreprinderile de curatit); aceste aparate se clasifica după natura lor, în mod special la Capitolul 84 şi, pentru cele din prima categorie, la pozitia nr. 82.10.Nota 3 de la Capitol repartizeaza în doua grupe aparatele care se clasifica la aceasta pozitie:A) Un anumit numar de aparate, limitativ enumerate, pentru care nu sunt prevăzute condiţii de greutate.Grupa cuprinde:1) Aspiratoarele de praf, inclusiv aparatele din această categorie care au dispozitive accesorii cum sunt periile rotative sau un batator de covoare. Ele au doua functii: aspirarea şi filtrarea aerului vehiculat. Aspirarea se face printr-o turbina calata direct pe axa motorului, rotindu-se cu mare viteza. Praful este depus într-un sac interior sau exterior atunci când aerul aspirat şi filtrat este utilizat şi pentru racirea motorului. Grupa include aspiratoarele cu vacuum destinate absorbirii materialelor uscate şi umede.2) Masinile de lustruit parchetul, chiar cu dispozitiv pentru aplicat ceara de parchet sau elementele incalzitoare pentru lichefiat ceara.3) Macinatoarele şi amestecatoarele pentru alimente, cum sunt masinile de taiat carne, peste, legume, fructe etc., masinile de macinat cu utilizari multiple (de exemplu pentru cafea, orez, ovaz, mazare boabe etc.), batatoarele de lapte, amestecatoarele pentru inghetata, serbetierele, malaxoarele pentru pasta, emulsificatoarele şi batatoarele pentru maioneza şi aparatele asemanatoare, inclusiv cele care, datorita unor organe interschimbabile, se preteaza la operaţii multiple, care să permită de exemplu macinarea, amestecarea, agitarea, emulsifierea, baterea, taierea etc.4) Storcatoarele de fructe şi de legume.B) Un grup nelimitativ de aparate clasificat aici în măsura în care greutatea lor nu depăşeşte 20 kg.Se clasifica aici, printre altele:1) Aspiratoarele pentru aspirarea apei de spalat (apa murdara, spuma de sapun etc.) parchetele etc. şi aparatele pentru razuit şi raschetat parchetele.2) Pulverizatoarele pentru întreţinerea parchetelor, adesea prevăzute cu elemente incalzitoare pentru lichefiat ceara.3) Masinile pentru curatat şi masinile pentru taiat cartofi.4) Diferitele masini de taiat în bucăţi carnea, carnatii, grasimea, branza, painea, fructele, legumele etc.5) Masinile pentru ascutit şi masinile pentru polizat cutitele de masa sau de bucatarie.6) Masinile de macinat fixate pe chiuveta şi utilizate pentru macinarea deseurilor de la bucatarie.7) Periutele de dinti electrice.8) Umidificatoarele şi dezumificatoarele de aerDISPOZITIVE AUXILIARE PREZENTATE CU APARATELE DE LA ACEASTA POZITIENumeroase aparate menţionate mai sus conţin dispozitive, accesorii sau părţi interschimbabile, care le fac apte pentru mai multe utilizari. Acesta este cazul de exemplu aspiratoarelor prevăzute cu dispozitive pentru periat, lustruit, pulverizat insecticide sau insotite de un set de accesorii cu ajutorul cărora aparatul poate să fie utilizat ca malaxor sau concasor de alimente; malaxoarele de alimente prevăzute cu accesorii pentru a taia, macina, bate, transa etc.; masinile de taiat prevăzute cu un dispozitiv de ascutire sau de polizat cutitele; racletele prezentate cu un set de perii de lustruit sau care conţin un rezervor pentru solventul de curatire şi un dispozitiv de aspirare a apei murdare sau a spumei de sapun. Dispozitivele auxiliare şi părţile interschimbabile de această categorie se clasifica cu aparatele pe care le însoţesc, în măsura în care, după numărul şi natura lor ele sunt utilizate în mod obisnuit cu aparatele; cu toate acestea, greutatea părţilor interschimbabile sau dispozitivelor auxiliare demontabile nu este avuta în vedere pentru a determina, eventual, clasificarea aparatului.

La fel, urmeaza regimul aparatelor pe care le echipeaza, talpile, rotitele şi dispozitivele asemanatoare pe care aparatele electromecanice de utilizare casnica sunt adesea montate pentru a usura folosirea.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica de asemenea aici, părţile aparatelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude între altele:a) Ventilatoarele şi hotele de evacuare sau recirculare a aerului cu ventilator incorporat, chiar prevăzute cu filtre (pozitia nr. 84.14).b) Frigiderele (pozitia nr. 84.18).c) Masinile de calcat (pozitia nr. 84.20, sau 84.51), chiar dacă este vorba de calandre sau nu.d) Storcatoarele centrifuge de rufe (pozitia nr. 84.21) şi masinile de spalat rufe (pozitia nr. 84.50).e) Masinile pentru spalat vesela (pozitia nr. 84.22).f)

Masinile de tuns gazonul (pozitia nr. 84.33).g) Batatoarele de unt (pozitia nr. 84.34).h) Aparatele de tipul aspirator special concepute pentru tesalatul cailor sau vitelor (pozitia nr. 84.36), chiar dacă accidental ele pot sa foloseasca pentru curatirea peretilor de staule etc.i.j) Aparatele pentru curatirea covoarelor şi mochetelor altele decat cele prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate în locuri (altele decat cele casnice) cum sunt hoteluri, moteluri, spitale, birouri, restaurante şi scoli (pozitia nr. 84.51.).k) Masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).l) Aparatele de epilat (pozitia nr. 85.10).m) Aparatele electrice electrotermice (pozitia nr. 85.16).n) Aparate de vibromasaj (pozitia nr. 90.19).

85.10 - MASINI DE RAS, DE TUNS ŞI MASINI DE EPILAT CU MOTOR ELECTRIC INCORPORAT.8510.10 - Masini de ras8510.20 - Masini de tuns8510.30 - Masini de epilat8510.90 - PărţiPozitia cuprinde la masinile de ras şi de tuns actionate printr-un dispozitiv electric incorporat (motor propriu-zis sau vibrator), care să fie rezervate pentru uz uman sau care, ca anumite masini de tuns, să fie special concepute pentru tunderea oilor sau pentru tesalatul cailor sau vitelor.La masinile de ras electrice, partea care lucreaza consta din lame sau cutite puse în miscare cu o miscare rotativa sau de du-te-vino şi opuse unui element fix, perie sau placa ajurata. În ceea ce priveste masinile de tuns, ele au piepteni cu dinti taietori care aluneca în miscare de du-te-vino pe un contrapieptene fix. Firele de par, lana etc. patrund între dintii pieptenului şi ai contrapieptenului sau patrund prin gaurile placii, cazand în felul acesta sub ascutisul lamelor sau cutitelor. Principiul este acelasi pentru masinile de tuns electrice utilizate de frizeri sau cele utilizate pentru tunderea cailor, sau pentru tunderea oilor etc.; în primul rand aceste aparate difera unele de altele prin dimensiunile lor.Pozitia mai cuprinde aparatele electromecanice de epilat, având un motor electric incorporat; ele pot functiona fie cu ajutorul unui microrulou, fie cu un resort spiralat metalic ce se roteste în jurul unei axe, fie cu o grila, cu un cap de epilare şi roti epilatorii, ce permit sa prinda firele de par şi să le desprinda de la radacina.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile de la masinile de ras, de la masinile de tuns şi de la masinile de epilat de la aceasta pozitie. Printre acestea pot să fie menţionate capetele, lamele, cutitele, pieptenii şi contra-pieptenii.Se clasifica la pozitia nr. 82.14 masinile de tuns care sunt cuplate simplu printr-un arbore flexibil la un motor electric separat, acesta fiind, la randul sau, clasificat la pozitia nr. 85.01, cu eventual, transmisia sa flexibila.85.11 APARATE ŞI DISPOZITIVE ELECTRICE DE APRINDERE SAU DE PORNIRE PENTRU MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE SAU PRIN COMPRESIE (DE EXEMPLU MAGNETOURI, DINAMOMAGNETOURI, BOBINE DE APRINDERE, BUJII DE APRINDERE SAU DE INCALZIRE, DEMAROARE); GENERATOARE (DE EXEMPLU DINAMURI, ALTERNATOARE) ŞI CONJUCTOARE-DISJUNCTOARE UTILIZATE CU ACESTE MOTOARE.8511.10 - Bujii de aprindere8511.20 - Magnetouri; dinamomagnetouri; volanti magnetici8511.30 - Distribuitori; bobine de aprindere8511.40 - Demaroare, chiar functionand ca generatoare8511.50 - Alte generatoare8511.80 - Alte aparate şi dispozitive8511.90 - PărţiPozitia cuprinde toate aparatele şi dispozitivele electrice de aprindere sau de pornire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie de toate tipurile (cu piston şi altele), fie ca este vorba de motoare pentru autovehicule, avioane, vapoare etc., sau pentru instalaţii fixe, ca şi generatoarele şi conjunctoarele-disjunctoare utilizate cu aceste motoare.Pozitia cuprinde:A) Bujiile de aprindere.Aceste bujii constau în esenta într-un invelis sau corp care incorporeaza un electrod central izolat şi unul sau mai multe vârfuri fixate în faţa acestui electrod. Corpul este filetat la baza (soclu) pentru a permite să se insurubeze bujiile în capul cilindrilor motorului. Vârful electrodului central contine o borna pentru a lega bujia la circuitul electric. Atunci când curentul de înaltă tensiune ajunge la acest electrod, se produce o scanteie între acesta şi vârf sau vârfuri, aprinzand în felul acesta amestecul din cilindru.B) Magnetourile (inclusiv dinamo-magnetourile).Aceste aparate sunt utilizate în anumite cazuri pentru a furniza curentul de înaltă tensiune la bujiile de aprindere ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. Sunt folosite mai ales pentru motoarele automobilelor de curse, ale tractoarelor, avioanelor, navelor sau motocicletelor.Principalele tipuri sunt urmatoarele:1) Magnetourile cu armatura rotativa, în care o armatura care poarta o infasurare primara de tensiune mica se roteste între polii unui magnet permanent. Infasurarea primara este legata la un intrerupator (ruptor) şi la un condensator. Trecerea şi intreruperea brusca a curentului în aceasta infasurare da nastere, prin inductie, la un curent de tensiune înaltă în infasurarea secundara. Ansamblul este în general montat pe un batiu carcasa, care poarta la vârful sau un stift de distribuţie destinat sa alimenteze pe rand fiecare bujie de aprindere.2) Magnetourile cu armatura fixa, aparate caracterizate prin aceea ca infasurarea armaturii, intrerupatorul şi condensatorul sunt fixe, dar, în timp ce la anumite tipuri de aparate magnetii se rotesc, la alte tipuri ei sunt de asemenea ficsi, dar în acest caz discurile sau coroanele de fier moale se rotesc între magneti şi armatura.3) Dinamo-magnetourile rezultă din reunirea într-un singur aparat a unui dinam şi al unui magnetou şi sunt utilizate în general pe motociclete.C) Volantii magnetici.Ei constau dintr-un dispozitiv magnetic incorporat la volantul motorului şi folosesc pentru producerea unui curent de joasa tensiune care asigura aprinderea.D) Distribuitorii.Rolul acestor aparate este de a distribui curentul de aprindere la bujii după ordinea prevăzută; conţin de asemenea dispozitivul de intrerupere a curentului care alimenteaza circuitul primar al bobinei de aprindere (ruptorul), mersul ansamblului fiind sincronizat cu miscarile pistoanelor în cilindri cu ajutorul camelor antrenate de motor.E) Bobinele de aprindere.Constau din bobine de inductie speciale, amplasate cel mai adesea intr-o cutie de forma cilindrică. Atunci când, prin intermediul ruptorului, se leagă la baterie infasurarea primara a acestor bobine, se produce în infasurarea secundara un curent de înaltă tensiune care este trimis către bujiile de aprindere prin distribuitor.F) Demaroarele.Aceste aparate sunt motoare electrice mici, cel mai adesea de felul celor de curent continuu, bobinate în serie; conţin în general un pinion care se deplaseaza pe un ax canelat sau orice alt dispozitiv potrivit pentru a fi ambreiat temporar cu motorul care trebuie pornit.G) Generatoarele (dinamuri şi alternatoare).Antrenate de motor, aceste generatoare asigura reincarcarea automata a acumulatoarelor şi alimenteaza aparatele de aprindere, de semnalizare, de incalzire şi alte aparate electrice de la autovehicule, avioane etc. Alternatoarele sunt utilizate cu un redresor de curent.

H) Supravoltorii.Sunt bobine mici de inductie utilizate, în principal pe avioane, atunci când viteza motorului la demarare este prea mica pentru a permite functionarea normala a magnetourilor de aprindere.I.J) Bujiile de incalzire.Numite şi bujii cu incandescenta, aceste bujii, spre deosebire de bujiile de aprindere, conţin în locul unui electrod şi a vârfurilor care produc scantei, o mica rezistenta care se incalzeste la trecerea curentului. Ele folosesc la încălzirea aerului în cilindrii motoarelor diesel înainte şi în timpul demararii.K) Dispozitivele speciale de incalzire cu spirala incandescenta.Sunt dispozitivele care se monteaza adesea în conducta de aspiratie a motoarelor diesel pentru încălzirea aerului de aspiratie în timpul demararii.L) Conjunctoarele-disjunctoare.Sunt dispozitivele destinate sa impiedice functionarea dinamului ca receptor, pe seama acumulatoarelor, atunci când motorul este oprit sau funcţionează la ralanti.Se clasifica aici şi conjunctoarele-disjunctoare combinate, în aceeasi cutie, cu un regulator de tensiune sau un regulator de intensitate. În afara protectiei bateriei şi a dinamului, aceste dispozitive asigura un debit constant de curent de încărcare sau limiteaza intensitatea acestui curent.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile de aparate sau dispozitive de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Grupurile de alimentare, care constau în esenta dintr-un asamblaj de transformatoare şi de redresoare, care sunt utilizate pe aerodromuri, în statiile de autobuze etc., pentru a furniza curentul la demaroarele motoarelor (pozitia nr. 85.04).b) Acumulatoarele electrice (pozitia nr. 85.07).c) Dinamurile pentru biciclete, utilizate numai pentru alimentarea aparatelor de iluminat (pozitia nr. 85.12).

85.12 - APARATE ELECTRICE DE ILUMINAT SAU DE SEMNALIZARE (CU EXCEPŢIA ARTICOLELOR DE LA POZITIA NR. 85.39), STERGATOARE DE PARBRIZ, DISPOZITIVE ANTIGIVRAJ ŞI DE DEZABURIRE, ELECTRICE, DE TIPURILE UTILIZATE PENTRU BICICLETE, MOTOCICLETE SAU AUTOMOBILE.8512.10 - Aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala de tipurile utilizate pentru biciclete8512.20 - Alte aparate de iluminat sau de semnalizare vizuala8512.30 - Aparate de semnalizare acustica8512.40 - Stergatoare de parbriz, dispozitive antigivraj şi dispozitive de dezaburire8512.90 - PărţiCu excepţia pilelor (pozitia nr. 85.06), acumulatoarelor (pozitia nr. 85.07) şi a dinamurilor şi dinamomagnetourilor de la pozitia nr. 85.11, pozitia cuprinde cea mai mare parte a aparatelor electrice utilizate pe biciclete, motociclete sau automobile în scopuri de iluminat sau de semnalizare, ca şi stergatoarele de parbriz, degivratoarele şi dispozitivele de dezaburire electrice utilizate pe aceste vehicule.Sunt incluse, printre altele:1) Dinamurile de iluminat, utilizate pe biciclete şi mai rar pe motociclete, care funcţionează în general cu ajutorul unei role de tractiune antrenata direct pe pneu sau pe janta uneia dintre roti.2) Cutiile port-baterie, prevăzute cu un intrerupator, cu prize de curent etc., pentru echipamentul de iluminat al bicicletelor, motocicletelor; lampile alimentate cu baterii, concepute pentru a fi montate pe biciclete sau motociclete.3) Farurile de toate felurile: farurile de drum, farurile cu lumina difuza, farurile antiorbire sau de codificare, farurile anti-ceata, proiectoarele şi farurile mobile, numite lampi "spot" de tipurile utilizate pe anumite masini de politie (de exemplu inclusiv cele prevăzute cu un cablu care permite să fie deplasate pentru a fi tinute cu mana sau pentru a fi puse pe drum etc.).4) Lampile fixe: luminile de pozitie sau de stationare, luminile de gabarit, luminile rosii spate, lampile pentru iluminarea placii de inmatriculare etc.5) Luminile avertizare de manevra: luminile de frana sau de oprire, luminile intermitente şi alte lumini indicatoare de mers inapoi sau de schimbare a directiei etc.6) Cutiile combinate, care conţin dispozitive proprii ce asigura cumulativ functiile a mai multor faruri, lumini sau lampi mai sus menţionate.7) Lampile pentru iluminat interiorul autovehiculelor cum sunt plafonierele, lampile de pereti, lampile pentru iluminat treptele, portierele etc. şi lampile pentru iluminat tabloul de bord.8) Aparatele pentru facilitarea parcarii autovehiculelor, constand din antene exterioare (palpatoare), care atunci când ating bordura trotuarului sau orice alte obstacole, transmit conducătorului pentru atenţionare un semnal luminos sau de alt fel.9) Avertizoarele luminoase de depasire, cu sau fără celule fotoelectrice, care transmit automat conducătorului un semnal care îi indica prezenta unui vehicul care efectueaza depăşirea.10) Toate celelalte dispozitive electrice de semnalizare vizuala cum sunt triunghiurile reflectorizante pentru autovehiculele care duc cu ele remorci şi indicatoarele luminoase pentru taxiuri, masini de politie, masini de pompieri etc.11) Avertizoarele sonore, sirenele şi alte aparate electrice de semnalizare acustica.

12) Stergatoarele de parbriz, simple sau jumelate, cu motor electric.13) Dispozitivele de degrivare şi de dezaburire, care constau dintr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Lentilele de sticlă (pozitia nr. 70.14).b) Aparatele electrice de amplificare a sunetului (micro-amplificatori de curent şi difuzor) utilizate pe anumite camioane pentru a transmite soferului avertismentele sonore care vin din spate (pozitia nr. 85.18).c) Tablourile, panourile şi alte suporturi care conţin mai multe aparate de la pozitia nr. 85.36, cu lampi martor sau nu, pentru comanda aparatelor de la aceasta pozitie, care se monteaza în general pe coloana de direcţie (pozitia nr. 85.37).d) Lampile şi tuburile electrice, inclusiv articolele numite faruri şi proiectoare etanse de la pozitia nr. 85.39.e) Firele izolate, chiar taiate la lungime sau prevăzute cu piese de conexiune sau prezentate în seturi (de exemplu seturi de fire pentru bujii de aprindere) (pozitia nr. 85.44).

f) Aparatele neelectrice de incalzire pentru automobile, care acţionează de asemenea ca dispozitive de degrivrare şi dezaburire (pozitiile nr. 73.22 sau 87.08).85.13 - LAMPI ELECTRICE PORTABILE, FUNCTIONAND CU AJUTORUL SURSEI PROPRII DE ENERGIE (DE EXEMPLU CU PILE, CU ACUMULATORI, ELECTROMAGNETICE), ALTELE DECAT APARATELE DE ILUMINAT DE LA POZITIA NR. 85.12.8513.10 - Lampi8513.90 - PărţiPozitia cuprinde lampile electrice portabile destinate sa functioneze cu ajutorul unei surse de energie autonome, cum sunt baterii, acumulatoare, dispozitive electromagnetice.În general, cele doua elemente, adica lampa propriu-zisa şi sursa de energie, sunt asamblate în conexiune directa, cel mai adesea intr-o cutie comuna. Cu toate acestea, în anumite tipuri, sunt separate şi legate unul la celalalt prin fire conductoare.Singurele constituind lampi portabile, sunt lampile (dispozitiv de iluminat şi sursa de energie) concepute pentru a fi utilizate cu mana sau pe persoana. Ele sunt în general prevăzute cu un maner sau cu un dispozitiv de prindere şi sunt de recunoscut datorita formei lor deosebite şi datorita greutatii lor mici. Nu raspund la aceasta definiţie de exemplu aparatura pentru iluminatul automobilelor, bicicletelor sau motocicletelor (pozitia nr. 85.12), ca şi aparatele de iluminat de tipul lampa-mobila (de control), care este alimentata la o instalatie fixa (pozitia nr. 94.05).Printre lampile clasificate aici, se pot menţiona:1) Lampile de buzunar, dintre care unele, numite lampi-dinam, sunt alimentate cu ajutorul unui dispozitiv magneto-electric actionat cu mana, prin intermediul unei manete cu resort.2) Celelalte lampi de mana, cum sunt lampile numi torte sau proiectoare, dintre care unele sunt cu fascicol reglabil. Destul de frecvent, aceste lampi conţin un dispozitiv simplu pentru agatarea temporara pe un perete oarecare. Adesea, ele sunt concepute ca să fie aşezate de exemplu chiar pe sol.3) Lampile portabile echipate pentru emisiunea de semnale luminoase (de exemplu semnale Morse).4) Lampile de siguranţă pentru mineri, al caror dispozitiv de iluminat se adapteaza la casca, în timp ce sursa de energie (acumulator) se agata în general de centura.5) Sub rezerva ca este vorba despre lampi destinate sa functioneze cu sursa proprie de curent (de exemplu cu ajutorul unei pile aşezate în buzunarul utilizatorului), lampile frontale cu dispozitiv de fixare pe cap de tipul celor în general utilizate de către bijutieri, ceasornicari, medici etc., cu excepţia lampilor concepute în mod special pentru diagnosticarea afectiunilor de exemplu a gatului, a urechilor, (pozitia nr. 90.18).6) Lampile portabile, numite de fantezie, care au forma tigarilor, pistoalelor, stilourilor etc. şi, în măsura în care functia principala este iluminatul, articolele care constau dintr-o asociere sau o combinare a unei lampi şi unui stilou, o lampa şi un port-chei, o lampa şi o surubelnita etc.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general clasificate aici părţile lampilor din aceasta pozitie.Pozitia exclude lampile de tipul blitzului utilizate în fotografie (pozitia nr. 90.06).85.14 - FURNALE ŞI CUPTOARE ELECTRICE, INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE; ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICE.

8514.10 - Furnale şi cuptoare cu rezistenta (cu incalzire indirecta)8514.20 - Furnale şi cuptoare care funcţionează prin inductie sau prin pierderi dielectrice8514.30 - Alte furnale şi cuptoare8514.40 - Alte aparate pentru tratarea termica al materialelor prin inductie sau pierderi dielectrice8514.90 - PărţiSunt cuprinse aici de masinile şi aparatele electrotermice de tipul industrial sau de laborator, în care energia electrica este utilizata pentru obtinerea caldurii, aceasta putand să rezulte din trecerea curentului prin rezistentele electrice, prin arc electric, efecte de inductie, pierderi dielectrice etc. Pozitia exclude masinile şi aparatele electrotermice în mod normal utilizate cu uz casnic (pozitia nr. 85.16).I. - FURNALE ŞI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV CELE CARE FUNCTIONEAZA PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICEFurnalele şi cuptoarele electrice constau în esenta dintr-o incinta mai mult sau mai puţin inchisa, în care se realizează o temperatura relativ ridicata. Utilizate pentru numeroase operaţii, cum sunt topirea, coacerea, recoacerea, calirea, emailarea, tratarea termica a sudurilor, sunt numite, după caz, cuptoare retorta, cuptoare clopot, cuptoare cuve, cuptoare creuzete, cuptoare-tunele etc. Unele conţin dispozitive care să permită de exemplu bascularea sau chiar o camera speciala pentru tratarea materialelor în atmosfera reductoare (atmosfera protectoare împotriva oxidarii).În functie de procedeul de incalzire utilizat, se deosebesc între altele:A) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta (cu incalzire indirecta), în care căldură este produsa prin trecerea curentului prin rezistente electrice.B) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de joasa frecventa, în care materialele de tratat, aşezate în camp magnetic creat de curentul de joasa frecventa, al unui circuit primar, sunt sediul curentilor indusi care le aduc la temperatura ceruta. În unele cuptoare, substanţa topita trece de la creuzetul principal la o serpentina verticala unde este de asemenea supusă actiunii curentilor indusi incalzitori.C) Furnalele şi cuptoarele cu inductie de înaltă frecventa, în care curentul de înaltă frecventa al unui circuit primar (adesea o frecventa radio) induce curenti Foucault în materia care trebuie să fie incalzita. Spre deosebire de anterioarele, cuptoarele de acest tip sunt fără miez magnetic.D) Furnalele şi cuptoarele cu incalzire prin pierderi dielectrice, în care materia de tratat, care nu trebuie să fie conducatoare de electricitate, este asezata între doua placi metalice legate la o sursa de curent alternativ de frecventa foarte înaltă. Ansamblul funcţionează după un principiu analog cu cel al condensatoarelor, căldură rezultand de la pierderile dielectrice acumulandu-se în materialul de tratat.E) Furnalele şi cuptoarele cu rezistenta, pentru încălzirea barelor metalice sau a materialelor, granulare. Acestea constau dintr-un recipient în care curentul este trecut prin materialul insusi; rezistenta electrica a materialului produce căldură necesară topirii.F) Furnalele şi cuptoarele cu baie (cu rezistente lichide), în care obiectele de tratat sunt introduse intr-o baie adecvata (metal topit, ulei, saruri topite etc.) adusa la temperatura ceruta cu ajutorul electrozilor imersati.G) Furnalele şi cuptoarele cu arc, în care căldură este produsa de un arc electric care apare între electrozi sau între un electrod şi materialul de încălzit. Cuptoarele de această categorie sunt folosite în principal pentru producerea fontei, otelurilor speciale, aluminiului, a diferitelor feroaliaje, a carburii de calciu, pentru reducerea minereurilor de fier, pentru fixarea azotului atmosferic etc. Unele cuptoare cu arc la temperatura relativ scazuta sunt de asemenea utilizate pentru producerea zincului sau a fosforului prin procedeele termoelectrice, cum sunt sublimarea; atunci când asemenea cuptoare sunt asociate cu o camera de condensare, ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.19 ca aparat de distilare.H) Furnalele şi cuptoarele cu raze infrarosii, în care materialul de tratat este expus la radiatia unor lampi electrice speciale, numite lampi cu raze infrarosii, sau a unor placi metalice radiante dispuse divers.Adesea, se utilizeaza într-un acelasi cuptor diferite procedee de incalzire electrica, cum sunt inductia la înaltă frecventa sau la joasa frecventa pentru metale, sau, pentru anumite cuptoare de biscuiti în mod special, inductia şi razele infrarosii.Printre cuptoarele clasificate la aceasta pozitie, se pot de asemenea menţiona:1) Cuptoarele pentru brutarii, patiserii sau cuptoarele de biscuiti.

2) Cuptoarele pentru cabinete dentare.3) Cuptoarele pentru crematorii.4) Cuptoarele de incinerare a gunoaielor.Pozitia exclude aparatele pentru uscare, sterilizare sau alte operaţii clasificate la pozitia nr. 84.19 (etuve, sterilizatoare etc.) care se clasifica la pozitia respectiva, chiar dacă sunt incalzite electric.II. - ALTE APARATE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR PENTRU TRATAREA TERMICA A MATERIALELOR PRIN INDUCTIE SAU PRIN PIERDERI DIELECTRICEPozitia cuprinde numeroase aparate pentru tratarea termica a materialelor, în care încălzirea este obtinuta - ca de altfel şi în anumite cuptoare - prin procedeul de inductie de înaltă frecventa sau prin pierderi dielectrice. Utilizate în mod deosebit pentru tratarea articolelor de dimensiuni mici, aceste aparate constau în esenta într-un dispozitiv de producere a oscilatiilor de înaltă frecventa, prevăzut cu infasurari sau placi, adesea de o construcţie adaptata articolelor de tratat.Printre acestea se pot menţiona:1) Aparatele cu bobine de inductie (inductoare) pentru încălzirea prin inductie a obiectelor constituite din materiale bune conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de joasa, medie sau înaltă frecventa (de exemplu masinile folosite pentru calirea superficiala a vilbrochenelor, cilindrilor, rotilor dintate, sau a altor piese metalice; aparatele folosite la topit, la copt, la recopt, pentru revenire, pentru preincalzirea pieselor metalice).2) Aparatele prevăzute cu electrozi care folosesc drept condensatori (prezentate sub forma placilor, barelor etc.) pentru încălzirea dielectrica (capacitiva) a obiectivelor constituite din materiale neconducatoare sau prost conducatoare de electricitate, cu ajutorul energiei de înaltă frecventa (de exemplu aparatele pentru încălzirea lemnului; aparatele pentru preincalzirea formelor care se intaresc la temperatura (termodurcisabile) prezentate sub forma de pelete sau pulberi etc.).Unele dintre aparate sunt concepute pentru tratarea termica progresiva a barelor trecute prin infasurare sau pentru tratarea repetata a unei serii de articole. Aparatele din această categorie se clasifica aici.Convertizoarele rotative şi generatoarele de înaltă frecventa prezentate în acelasi timp cu aparatele de tratare termica, se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.02 sau 85.43, după caz.Din contra, aparatele pentru tratarea prin inductie utilizate la sudarea sau brazarea metalelor şi aparatele pentru tratarea termica prin pierderi dielectrice care folosesc pentru sudarea materialelor plastice sau a altor materiale (de exemplu presele de sudat de înaltă frecventa) se clasifica la pozitia nr. 85.15. Presele care conţin dispozitivele de incalzire bazate pe aceleasi principii sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie (Capitolul 84).Sunt clasificate aici cuptoarele şi alte aparate special concepute pentru separarea, prin procedeele pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, aparatele pentru tratarea deseurilor radioactive (de exemplu pentru coacerea argilelor, sau a sticlelor conţinând deseuri radioactive sau a filtrelor radioactive) sau cele pentru sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate pentru reciclare. Cu toate acestea, aparatele pentru separarea izotopica se clasifica la pozitia nr. 84.01.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea clasificate aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie de exemplu armaturile, usile, vizoarele, peretii şi boltile, suportii de electrozi şi electrozii metalici.Pozitia exclude:a) Caramizi, blocuri şi elemente de materiale ceramice sau refractare, destinate construcţiei sa pregatirii cuptoarelor electrice (Capitolul 69).b)

Rezistentele electrice incalzitoare (pozitia nr. 85.16 sau 85.45, după caz).c) Electrozii de grafit sau de alt carbune cu sau fără metal de la pozitia nr. 85.45.85.15 - MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU LIPIRE SAU SUDARE (CHIAR PENTRU TAIAT, INCLUSIV CELE CU GAZ INCALZITE ELECTRIC) SAU CARE FUNCTIONEAZA CU LASER SAU ALTE FASCICULE DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU IMPULSURI MAGNETICE SAU CU JET DE PLASMA; MASINI ŞI APARATE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD A METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR.- Masinile şi aparatele pentru lipirea tare sau moale:8515.11 - - Ciocane şi pistoale de lipit8515.19 - - Altele- Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta:8515.21 - - Complet sau parţial automatizate8515.29 - - Altele- Masini şi aparate pentru sudarea metalelor cu arc electric sau cu jet de plasma:8515.31 - - Complet sau parţial automatizate8515.39 - - Altele8515.80 - Alte masini şi aparate8515.90 - PărţiI. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU LIPIRE SAU SUDAREGrupa cuprinde aparatele şi masinile pentru lipire sau sudare. Grupa cuprinde, atunci când pot să efectueze operaţii de taiere.Operatia de sudare poate să fie executata manual, fie complet sau parţial automata.Se deosebesc:A) Masinile şi aparatele pentru lipirea tare sau moale.Căldură este în general furnizata de către o sursa de curent electric conductiv sau inductiv.Lipirea tare şi lipirea moale sunt procedee care permit să se asambleze piesele metalice cu ajutorul unui metal de umplutura în stare lichida, care să aibă o temperatura de topire mai mica decat cea a pieselor care trebuie să fie reunite şi care se lipeste pe metalul de baza. Acesta din urma, nu participa prin topire la constituirea legaturii.Nu se clasifica la aceasta grupa decat masinile şi aparatele care sunt prevăzute cu un echipament deosebit (de exemplu sistemul de alimentare cu fir de sudura) care să permită să le identifice ca fiind exclusiv sau în principal destinate lipirii. Celelalte aparate trebuiesc considerate a fi cuptoare sau aparate pentru tratarea termica a materialelor de la pozitia nr. 85.14.Se clasifica aici ciocanele şi pistoalele de sudat (lipit) manuale, incalzite electric.B) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin rezistenta.Căldură necesară este produsa prin efectul Joule provocat de un curent electric care traverseaza piesele de sudat. Piesele incalzite în felul acesta sunt sudate sub presiune.Exista numeroase masini de acest tip, fiecare fiind adaptata la caracteristicile materialelor de sudat. Se pot menţiona de exemplu: masinile de sudat în vârf, prin presiune sau prin scanteie; masinile de sudat prin punct simplu, care cuprinde clestii de sudat cu transformatorul separat sau incorporat; masinile de sudat cu puncte multiple şi echipamentele lor; masinile de sudat prin bosaj (suprapunere); masinile de sudat cu cutit-disc; aparatele de înaltă frecventa pentru sudat cu rezistenta.C) Masinile şi aparatele pentru sudarea (chiar pentru taierea) metalelor cu arc sau cu jet de plasma.1) Sudarea cu arc.Căldură este furnizata printr-un arc electric care se produce între doi electrozi sau între un electrod şi piesa care trebuie să fie prelucrata.Exista numeroase aparate de acest tip: de exemplu aparatele manuale pentru sudarea sau taierea cu arc cu electrozi (de sudura) imbracati: pentru sudarea, cu arc sub gaz de protecţie; pentru sudura sau taierea cu electrod consumabil sau nu, sau cu arc protejat (sudarea cu arc în atmosfera inerta: MIG (Metal Inert Gaz) sudarea cu arc în atmosfera activa; MAG (Metal Active Gas); sudarea cu arc în atmosfera inerta cu electrod de tungsten: TIG (Tungsten Inert Gas); sudarea cu arc sub flux solid; sudarea cu arc sub zgura; sudarea cu arc vertical sub gaz (electrogaz) etc.2) Sudarea cu jet de plasma.Sursa de căldură este furnizata printr-un arc focalizat care, prin ionizare şi disociere, transforma un gaz auxiliar în stare de plasma (jet de plasma). Gazul auxiliar poate să fie inert (argon sau heliu), poliatomic (hidrogen, azot etc.) sau amestec ale acestor gaze.D) Masinile şi aparatele pentru sudarea metalelor prin inductie.Căldură este furnizata de un curent electric care traverseaza unul sau mai mulţi inductori (bobine).E) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taierea) cu fascicul de electroni (bombardament electronic).Căldură este furnizata prin impactul pieselor de sudat sau de taiat cu un fascicul de electroni focalizat generat în vid.F) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin difuzare sub vid.

Dacă în majoritatea cazurilor căldură este obtinuta prin inductie, ea poate de asemenea să fie produsa prin fascicol de electroni sau prin rezistenta.Aceste masini şi aparate se compun în esenta dintr-o camera vidata, o pompa de vid, un dispozitiv de presiune şi aparatele pentru încălzirea pieselor.G) Masinile şi aparatele pentru sudare (chiar pentru taiere) cu fascicul de fotoni.Sudarea cu fascicul de fotoni cuprinde:1) Sudarea cu raza laser.Căldură provine de la o sursa de radiatie coerenta şi monocromatica, putand să fie focalizata pentru a obtine densitati mari de energie; căldură este produsa prin impactul razei laser pe piesa de sudat sau de taiat.2) Sudarea prin fascicul luminos.Căldură este produsa prin impactul unui fascicul luminos incoerent focalizat.H) Masinile şi aparatele pentru sudarea materialelor termoplastice.1) Sudarea cu gaz încălzit electric.Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul unui gaz (în general aer) adus la o temperatura potrivita printr-un procedeu electric şi sudate prin presiune cu sau fără produs de aport.2) Sudarea prin elemente incalzite electric.Suprafetele de asamblat sunt incalzite cu ajutorul elementelor incalzite electric şi sudate prin presiune cu sau fără produse de aditivare (de adaos).3) Sudarea prin frecventa înaltă.În măsura în care este vorba despre materiale termoplastice (acrilic, polietilena, vinil, nylon de exemplu) care să aibă caracteristici de pierderi dielectrice suficiente, suprafetele de asamblat sunt incalzite prin înaltă frecventa şi sudate prin presiune cu sau fără material de adaos.I.J) Masinile şi aparatele pentru sudarea prin ultrasunete.Piesele de asamblat, aşezate una lângă alta, sunt supuse la vibratii ultrasonore care realizează sudura elementelor. Acest procedeu permite să se asambleze elemente din metale sau din aliaje nesudabile prin metodele clasice, ea şi sudarea foilor metalice foarte subtiri, a pieselor din metale diferite sau a foilor din materiale plastice.Masinile şi aparatele electrice de sudat sau de lipit sunt cel mai adesea alimentate cu curent continuu de tensiune joasa produs într-un generator sau cu curent alternativ de tensiune joasa furnizat de un transformator reducator de tensiune. La masinile fixe, aceasta aparatura de alimentare este cel mai adesea integrată la masina insasi. Din contra, la masinile de sudat portabile, capetele sau clestii de sudat sunt, în general, legate la dispozitivul de alimentare prin cabluri conductoare. Chiar şi în acest caz, ansamblul este clasificat la aceasta pozitie în măsura în care grupul electrogen sau ansamblul transformatorului-redresor este prezentat cu capete sau clesti de sudat; prezentate separat, numitele aparate de alimentare urmeaza regimul lor propriu (pozitia nr. 85.02 sau 85.04).Pozitia cuprinde, de asemenea, robotii industriali conceputi în mod special pentru sudura.Pozitia exclude:

a) Masinile pentru condiţionarea (ambalarea) marfurilor prevăzute cu dispozitive de sudura electrica (pozitia nr. 84.22).b) Masinile destinate în exclusivitate sa taie (pozitia nr. 84.56, în general).c) Masinile pentru sudura prin frictiune (pozitia nr. 84.68).II. - MASINILE ŞI APARATELE ELECTRICE PENTRU SUFLAREA LA CALD DE METALE SAU DE METALOCERAMICESunt aparate cu arc electric care permit să se topeasca şi să se proiecteze (pulverizeze) simultan cu topirea (cu ajutorul aerului comprimat) a metalelor sau a carburilor metalice sinterizate.Pozitia cuprindea pistoalele pentru metalizarea la cald prin proiectarea metalului în stare topita, prezentate separat, care se clasifica la pozitia nr. 84.24.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general cuprinse aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie.Printre acestea, se pot menţiona capetele şi clestii de sudat, suportii de electrozi şi electrozii metalici de contact (de exemplu vârfurile, rolele, falcile de contact) ca şi vârfurile de arzatoare şi seturile (de duze) pentru aparatele de sudura manuale cu hidrogen atomic.Din contra, pozitia exclude:a) Electrozii de metale comune sau de carburi metalice (regimul metalului constitutiv sau de la pozitia nr. 83.11 după caz).b)

Electrozii de grafit sau de alta carbura, cu sau fără metal de la pozitia nr. 85.45.85.16 - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICE; APARATE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILARE; APARATE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA (DE EXEMPLU USCATOARE DE PAR, CASTI PENTRU COAFURA, ONDULATOARE) SAU PENTRU USCAREA MAINILOR; FIARE ELECTRICE DE CALCAT; ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNIC; REZISTENTE INCALZITOARE ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.45.8516.10 - Incalzitoare instantanee de apa sau cu stocare şi termoplonjoare- Aparate electrice pentru încălzirea localurilor, a podelelor sau pentru utilizari similare:8516.21 - - Radiatoare de acumulare de căldură8516.29 - - Altele- Aparate electrotermice pentru coafura sau pentru uscarea mainilor:8516.31 - - Uscatoare de par8516.32 - - Alte aparate pentru coafura8516.33 - - Aparate pentru uscarea mainilor8516.40 - Fiare electrice de calcat8516.50 - Cuptoare cu microunde8516.60 - Alte cuptoare; masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), gratare şi rotisoare- Alte aparate electrotermice:8516.71 - - Aparate pentru prepararea cafelei sau ceaiului8516.72 - - Masini de prajit paine8516.79 - - Altele8516.80 - Rezistente electrice incalzitoare8516.90 - Părţi

A. - INCALZITOARE DE APA INSTANTANEE SAU CU STOCARE ŞI TERMOPLONJOARE ELECTRICEPrintre diferitele tipuri de aparate din aceasta grupa, se pot menţiona:1) Incalzitoarele de apa asa zise instantanee, care conduc rapid apa la temperatura dorita prin contactul direct cu carcasele care conţin rezistente.2) Incalzitoarele de apa cu stocare (de tipul cu presiune sau nu), care sunt rezervoare calorifuge care conţin, aşezate în general intr-o carcasa etansa, rezistentele incalzitoare imersate. În aceste aparate, apa este incalzita progresiv.3) Incalzitoarele mixte de apa, care permit combinarea incalzirii electrice cu un alt procedeu de incalzire, cum sunt încălzirea centrala. Aceste aparate sunt adesea prevăzute cu un termostat care declanseaza încălzirea electrica atunci când celalalt aparat este insuficient.4) Incalzitoarele de apa cu electrozi, în care un curent alternativ trece, prin intermediul electrozilor, prin apa.5) Termoplonjoarele, care pot avea forme variate în functie de utilizarea lor, sunt utilizate pentru încălzirea prin imersie a materiilor lichide vascoase (altele decat cele solide) sau gazoase. Aceste aparate sunt, în general, destinate a fi introduse în cuve sau rezervoare. Sunt de asemenea folosite la cratite, cesti, bazine etc., fiind uneori dotate cu un maner izolat termic şi un carlig ce permite agatarea lor de marginea recipientului.Sunt caracterizate printr-o teaca protectoare blindata, rezistenta la eforturile mecanice şi etansa la materialele lichide, vascoase (altele decat solide) şi gazoase. O pudra având bune calităţi dielectrice şi termice, în general din magnezie, asigura menţinerea în pozitie a firului care constituie rezistenta în teaca şi izolarea sa electrica în raport cu aceasta.Dacă sunt alte elemente montate permanent pe cuve, rezervoare etc., ansamblul se clasifica la pozitia nr. 84.13 cu excepţia cazului când constituie un aparat de uz casnic sau este conceput numai pentru incalzitul apei, în care caz se clasifica la aceasta pozitie.6) Aparatele electrice pentru producerea apei fierte.Incalzitoarele electrice pentru încălzirea centrala se clasifica la pozitia nr. 84.03B. - APARATELE ELECTRICE PENTRU INCALZIREA LOCALURILOR, A SOLULUI SAU PENTRU UTILIZARI SIMILAREGrupa cuprinde:1) Aparatele electrice de încălzit cu acumulare; în care elementele incalzitoare acţionează asupra unei mase solide (de exemplu din caramizi) sau lichide care acumuleaza căldură produsa şi o restituie ulterior, după dorinţa, în atmosfera inconjuratoare.2) Radiatoarele în care căldură este radiata fie direct pornind de la elemente incalzitoare, fie (în cazul aparatelor portabile) printr-un reflector parabolic şi uneori un ventilator incorporat. Unele dintre aparate, care imita forma sobei şi sunt prevăzute cu lampi colorate sau alte dispozitive de natura sa dea impresia focului de lemne sau de carbuni, sunt numite, semineuri luminoase.3) Radiatoarele cu circulatie a lichidului, în care elementele incalzitoare acţionează asupra unui lichid în circulatie (ulei de exemplu) care radiază apoi căldură în atmosfera din jur.4) Radiatoarele prin convenţie, care provoaca o circulatie de aer cald, adesea accelerata printr-un ventilator auxiliar. Unele, care asigura o temperatura relativ joasa, sunt numite radiatoare obscure.5) Panourile incalzitoare, concepute pentru a fi incastrate de exemplu în pereti sau fixate la plafon, inclusiv panourile cu raze infrarosii pentru încălzirea teraselor de cafenele, a strazilor etc.6) Aparatele, (altele decat dispozitivele de dezghetare şi dispozitivele de dezaburire), pentru încălzirea automobilelor, a vagoanelor de cale ferata, avioanelor etc.7) Aparatele pentru încălzirea drumurilor, pentru a evita formarea poleiului, sau a solului, în vederea accelerarii cresterii plantelor, ale caror elemente sunt în general ingropate în pamant.

8) Aparatele care se plaseaza sub motorul automobilelor pentru a usura pornirea. Incalzitoarele electrice pentru încălzirea centrala apartin pozitiei nr. 84.03.C. - APARATELE ELECTROTERMICE PENTRU COAFURA SAU PENTRU USCAREA MAINILORGrupa cuprinde:1) Uscatoarele de par electrice; conţin un maner-pistol sau se prezinta sub forma de casca.2) Aparatele electrice de ondulat parul cum sunt fiarele (droturile) cu element incalzitor sau bigudiurile electrice.3) Droturile de ondulat.4) Uscatoarele de maini.D. - FIARELE DE CALCAT ELECTRICESunt cuprinse aici fiarele de calcat de toate tipurile, folosite fie pentru utilizarile casnice, fie pentru croitori etc. inclusiv fiarele fără cordon, formate dintr-un fier propriu-zis care contine un element incalzitor şi dintr-un suport pe care se asaza periodic fierul pentru a stabili contactul între elementul incalzitor şi priza de curent, ca şi fiarele de calcat electrice cu vapori, fie ca sunt prevăzute cu un rezervor de apa incorporat sau sunt destinate să fie racordate la o conducta de abur.E. - ALTE APARATE ELECTROTERMICE PENTRU UZ CASNICSe înţeleg prin acestea aparatele utilizate în mod obisnuit în menaj. Unele dintre ele (incalzitoarele de apa, aparatele pentru încălzirea localurilor, uscatoarele de par şi fiarele de calcat de exemplu) au fost examinate mai sus cu aparatele industriale corespunzătoare. Printre altele, se pot cita:1) Cuptoarele cu micro-unde.2) Alte cuptoare şi masini de gatit, resouri (inclusiv plitele de gatit), şi gratarele (grilurile) şi rotisoarele (aparatele cu rezistenta, cu convectie, cu raze infrarosii sau cu inductie de frecventa înaltă şi aparatele mixte gaz-electricitate de exemplu).3) Aparatele pentru pregătirea cafelei sau ceaiului (inclusiv percolatoarele de cafea de exemplu).4) Masinile de prajit paine, inclusiv cuptoarele pentru copt painea care pot de asemenea sa coaca produse alimentare de dimensiuni mici cum sunt cartofii.5) Ceainicele, marmitele, cuptoarele automate, cratiti, craticioarele, oalele tip "bain-marie", recipientele cu perete dublu pentru încălzirea laptelui sau ciorbelor şi articolele asemanatoare.6) Masinile de spalat cu lesie fără dispozitiv mecanic.7) Aparatele de facut vafe.8) Resourile de tinut mancarea la cald şi cutiile incalzitoare pentru alimente.9) Tigaile şi prajitoarele.

10) Masinile de prajit cafea.11) Masinile de uscat faţa şi articolele asemanatoare.12) Aparatele pentru uscarea prosoapelor şi port-prosoapele incalzite.13) Incalzitoarele de pat.14) Casoletele de ars mirodenii şi aparatele incalzitoare pentru difuzarea (imprastierea) insecticidelor.15) Incalzitoarele de biberoane.16) Aparatele de produs iaurt şi branza.17) Aparatele de sterilizare pentru pregătirea conservelor.18) Aparatele pentru fabricarea floricelelor de porumb.Pozitia exclude:a) Cuverturile, pernele, sacii, pentru incalzire sau articolele asemanatoare incalzite electric, ca şi vesmintele, încălţămintea, incalzitoarele de urechi sau alte articole incalzite electric care se poarta de către persoane, care urmeaza regimul lor propriu (Nota 1 de la Capitol).b) Calandrele de calcat cu cilindrii (pozitia nr. 84.20), masinile pentru presarea imbracamintei şi masinile pentru calcarea rufelor (pozitia nr. 84.51).c) Percolatoarele de cafea pentru tejghea, fantanile incalzitoare pentru ceai sau cafea, tigaile şi prajitoarele utilizate de exemplu în industria de conserve, restaurante, colectivitati sau de către pravaliile de fripturi şi alte aparate electrotermice care nu sunt în mod obisnuit utilizate în menaj (pozitia nr. 84.19 etc.).d)

Aparatele care au caracterul de mobile, cum sunt dulapurile incalzitoare pentru produsele alimentare sau rufarie, mesele rotative incalzitoare etc. (Capitolul 94).e) Brichete, aprinzatoarele de gaze şi articole asemanatoare (pozitia 96.13).F. - REZISTENTELE INCALZITOARECu excepţia celor cu carbune aglomerat sau cu grafit de la pozitia nr. 85.45, toate rezistentele electrice incalzitoare prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie, indiferent de incadrarea aparatului sau dispozitivului caruia îi sunt destinate.Aceste rezistente constau în esenta din placi, bare, baghete, fire (în general spirale) etc. care au proprietatea de a atinge o temperatura ridicata când sunt strabatute de curentul electric, materialele utilizate putand să fie de exemplu aliaje metalice speciale, compozitii pe bază de carburi de siliciu.Pot fi obtinute sub forma de componente separate printr-un procedeu de imprimare.Rezistentele constituite dintr-un fir sunt în general montate pe un suport de material izolant (de exemplu din ceramica, stearit, mica sau materiale plastice) sau pe un miez de material izolant moale (de exemplu din fibre de sticlă sau din azbest). Atunci când nu este montat pe un suport sau un miez, firul nu este incadrat aici decat dacă este prezentat taiat la lungime şi spiralat sau altfel fasonat în asa fel încât să fie de recunoscut ca element de rezistenta incalzitoare. Acelasi criteriu este valabil pentru placile, barele sau baghetele care trebuie, pentru a fi clasificate la aceasta pozitie, sa constituie rezistentele gata pentru folosire.Rezistentele se clasifica aici chiar dacă ele sunt special destinate unei masini anumite. Cu toate acestea, atunci când ele sunt asamblate la părţi ale masinilor, altele decat suportul lor simplu şi conexiunile lor electrice, ele sunt de considerat ca părţi de masini; este vorba aici despre talpile de la fiarele de calcat, placile (discurile) pentru masinile de gatit electrice de exemplu.Pozitia exclude dispozitivele electrice pentru degivrare şi dispozitivele antiaburire, constand intr-o rezistenta electrica fixata pe un cadru montat pe parbriz (pozitia nr. 85.12).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.85.17 - APARATE ELECTRICE PENTRU TELEFONIE SAU TELEGRAFIE PRIN FIR, INCLUSIV APARATELE TELEFONICE PENTRU TELEFONIE PRIN FIR DOTATE CU RECEPTOR CORDLESS (FARA FIR) ŞI APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICE (DIGITALE); VIDEOFOANE- Aparate telefonice pentru beneficiari, videofoane8517.11 - - Aparate telefonice pentru beneficiari pentru telefonie prin fir cu receptor fără fir ("Cordless")8517.19 - - Altele- Telecopiatoare (faxuri) şi teleimprimatoare:8517.21 - - Telecopiatoare (faxuri)8517.22 - - Teleimprimatoare8517.30 - Aparate de comutare pentru telefonie sau telegrafie8517.50 - Alte aparate pentru telecomunicatie prin curent purtator sau pentru telecomunicatii numerice (digitale)8517.80 - Alte aparate8517.90 - PărţiPrin "telefonie sau telegrafie prin fir" se înţelege transmiterea la distanta fie a cuvintelor, fie a oricărui alt sunet, a unui semnal care prezinta un text, o imagine sau orice alta informatie, prin modularea unui curent electric sau a unei unde optice care circulă într-un circuit material metalic sau dielectric (cupru, fibre optice, cablu mixt etc.) care leagă postul emitator de postul receptor.Pozitia cuprinde ansamblul de aparate electrice specifice comunicatiilor de acest tip, inclusiv aparatele speciale de telecomunicatie prin curent purtator.I. - TELEFONIESe disting:A) Aparate telefonice pentru beneficiari.Aparatele telefonice pentru beneficiari permit efectuarea şi receptia de apeluri de la alte aparate conectate la retea. Ele cuprind:1) Emitatorul care este un simplu microfon şi care transforma vibratiile acustice în curent modulat.2) Receptoarele (castile) care au ca functie sa transforme curentul modulat în vibratii acustice.În cea mai mare parte a cazurilor, emitatorul şi receptorul sunt combinate intr-o singura piesa.3) Avertizorul care este o simpla sonerie sau un vibrator electric destinat sa previna utilizatorul ca este chemat.4) Comutatorul-intrerupator care este în general actionat de către combinatia emitator-receptor prin ridicarea de pe suporturile pe care este asezat.5) Dispozitivul selector (cadran cu disc, cu claviatura de exemplu) care permite celui care face apelul să între în comunicatie cu persoana apelata.Prezentate separat, microfoanele, castile, combinatia emitator receptor şi difuzoarele se clasifica la pozitia nr. 85.18; avertizoarele sonore se clasifica la pozitia nr. 85.31.Printre celelalte dispozitive care conţin adesea posturi telefonice, se pot menţiona cele care permit să se pastreze în memorie un numar de apel, să se intrerupa o conversatie fără a intrerupe linia, pentru a comunică cu un alt post, sau să se branseze pe alte linii pentru a asculta conversatiile, sa intervina o terta persoana sau, eventual, pentru intrerupere etc.Posturile telefonice au forme constructive diverse. În general se deosebesc, telefoanele de perete, concepute pentru a fi atarnate şi posturile mobile, telefoane care sunt puse pe mese sau alte mobile. Dar exista, de asemenea, posturi telefonice pentru utilizari speciale cum sunt telefoanele portabile de campanie pentru armata, interfoane pentru imobile ale caror organe exterioare pot să se incastreze în pereti, videofoanele pentru cladiri, care reprezinta o combinaţie constand dintr-un telefon, o camera de televiziune şi un receptor de televiziune (transmitere prin fir), aparatele cu fise sau cu monezi pentru cabinele publice, posturile telefonice pentru mine, situate în cutii etanse.

Se clasifica aici posturile de toate tipurile, inclusiv aparatele în care sunt integrate un post telefonic (care au un selector şi o combinaţie microfon-receptor) şi un dispozitiv care să asigure transmiterea unui mesaj înregistrat şi, adesea, inregistrarea unui apel.Telefoanele celulare sau portabile, inclusiv telefoanele pentru autovehicule, se clasifica la pozitia 85.25B) Centralele telefonice şi selectoarele neautomate.Numite, de asemenea, tablouri comutatoare sau multiple, aceste aparate constau în exterior dintr-o construcţie pe care sunt, în general, asamblate diferitele organe de comutare manuala.Se clasifica aici, în special:1) Anuntatoarele de apel sau de final (indicatoarele cu clapeta, sonerii, lampi etc.) care alerteaza operatorul atunci când o comunicare este ceruta sau când conversatia este terminata.2) Unul sau mai multe posturi de operator, cu aceeasi structura ca şi aparatele de telefon, dar ale caror elemente sunt adesea montate diferit (de exemplu sub forma micro-plastroanelor cu casti).3) Dispozitivul de comunicare care consta în general, pe de o parte din priza mama sau jackuri dispuse pe un tablou, şi, pe de altă parte din prize tata corespunzătoare (sau fise) conectate la cordoane flexibile.4) Unul sau mai multe "keyboards" care conţin o serie de chei de apel conectate electric la cordoane şi prize tata şi care permit operatorului sa răspundă la solicitări, sa urmareasca conversatia şi sa ia nota de sfârşitul acesteia.Centralele sunt concepute pentru a fi prinse la perete, fie pentru a sta pe sol sub forma aparatelor mobile sau nu.Sunt utilizate pentru linii private sau pentru reteaua publică.C) Centralele telefonice şi selectoarele automateAceste aparate din care exista numeroase tipuri, au drept caracteristica principala posibilitatea sa stabileasca în mod automat o conexiune între utilizatori ca răspuns la semnalele codificate.Unele dintre tipurile de aparate de comunicatie automata sunt constituite în esenta din selectoare, care cauta linia corespunzătoare indicativului format pe postul sau de către cel care face apelul şi stabilesc conexiuni între cele doua linii. Sunt actionate automat fie direct prin impulsuri care provin de la postul care face apelul, fie prin intermediul organelor terte numite inregistratoare.Diferitele selectoare (preselectoare, selectoare intermediare, selectoare terminale sau conectoare) şi eventual, inregistratoarele, sunt cel mai adesea asamblate în serie şi după felul lor pe sasiuri, numite rackuri, care sunt aşezate, în centrale, pe asamblajele metalice, numite suporturi de randuri. Pentru instalatiile mai mici pot să fie montate pe un batiu comun numit centrala automata sau autocomutator.D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie microfon-receptor telefonic sau dintr-un difuzor, un microfon şi o tastatura. Sunt instalate la intrarea imobilelor care au mai multe apartamente. Ele permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa converseze cu el.II. - APARATE TELEGRAFICEAcestea sunt concepute pentru convertirea textelor sau a imaginilor în impulsuri electrice, pentru transmiterea şi receptionarea acestor impulsuri şi convertirea lor fie în simboluri convenţionale sau indicatii reprezentand textul sau textul insusi şi imaginile respective.Principalele aparate pot să fie grupate după cum urmeaza:A) Aparatele pentru trimiterea mesajelor, cum ar fi:

1) Manipulatoarele, utilizate la telegraful Morse sau derivatele lui de exemplu. Aceste aparate constau într-un comutator în forma de maneta actionata cu mana, ale carei miscari provoaca direct impulsuri electrice care corespund unui mesaj de transmis.2) Transmitatoarele cu taste, în care combinatiile de curenti care reprezinta mesajul sunt realizate prin apasarea pe tastele aflate pe un cadran sau o claviatura şi care corespund cu literele, cifrele sau alte semne. Pe unele aparate, claviatura este analoga cu cea a unei masini de scris. Apartin la aceasta grupa transmitatoarele de tipurile Breguet, Hughes, Baudot etc. ca şi emitatoarele de teleimprimatoare sau teleimprimatoarele neautomate.Grupa cuprinde, de asemenea, aparatele care conţin un dispozitiv de afisare, un dispozitiv selector care foloseşte la stabilirea unei conexiuni şi o claviatura.3) Aparatele de transmitere automata (cum sunt aparatele Wheatstone şi emitatoarele teleimprimatoarelor sau teleimprimatoarelor automate), actionate automat printr-o bandă de hartie care a fost anterior perforata, conform textului de transmis.B) Aparatele de receptie, cum sunt:1) Receptoarele de tipul Morse, care traduc impulsurile electrice în semne convenţionale (combinarea punctelor şi a liniilor) pe care un dispozitiv le traseaza pe o bandă de hartie.2) Receptoarele numite "difuzoare" sau "sounders", în care impulsurile, prin deplasarea unei armaturi intr-e doua opritoare, provoaca socuri pe care operatorul le interpreteaza după un cod determinat.3) Receptoarele tip "imprimanta", care transcriu direct pe o bandă sau pe o foaie de hartie, în caractere obisnuite, mesajul primit; este cazul între altele, al receptoarelor pentru telescriptoare sau teleimprimatoare.Adesea, dispozitivele transmitatoare şi dispozitivele de receptie sunt montate sub forma unui aparat unic.Pe de altă parte, exista aparatele complexe, numite retransmitatoare care permit să se primeasca emisiuni telegrafice pe o linie şi să fie transmise pe o alta linie fără interventia unui operator.C) Aparatele telegrafice speciale pentru transmiterea de imagini. La aparatele transmitatoare din această categorie, producerea impulsurilor electrice rezultă prin explorarea, printr-un dispozitiv special, al textului, imaginii sau a fotografiei de transmis. În ceea ce priveste receptoarele, ele fac sa actioneze pe un preparat fotografic o sursa de lumina condiţionată prin impulsuri electrice care provin de la postul de emisie. Materialul fotografic auxiliar utilizat cu aceste aparate, (pentru developarea textelor de exemplu) se clasifica la Capitolul 90.D) Interfoanele. Aceste aparate sunt în general constituite dintr-o combinaţie telefonica sau dintr-un difuzor, un microfon şi dintr-o tastatura. Ele sunt, în general, instalate la intrarea imobilelor care cuprind mai multe apartamente şi permit vizitatorilor sa apeleze un locatar apasand pe tasta dorita şi sa discute cu el.E) Aparatele speciale numite "pentru telecompoziţie" pentru trimiterea şi receptia facsimilului benzilor perforate pentru masinile de compus textul.F) Aparatele de telecopiat pentru comunicarea la distanta a textelor sau a imaginilor grafice prin linie telefonica. Aceste aparate care sunt bransate pe liniile telefonice constau dintr-o parte emitatoare ce contine un dispozitiv care permite scanarea punct cu punct a documentului original şi o parte receptoare care cuprinde un dispozitiv de înregistrare (uneori termosensibil). Aparatele din aceasta grupa emit şi recepteaza automat copii în acelasi timp.III. - APARATE PENTRU TELECOMUNICATII PRIN CURENT PURTATOR SAU PENTRU TELECOMUNICATII NUMERICEAceste sisteme sunt bazate pe modularea unui curent electric purtator sau a unui fascicul luminos prin semnale analogice sau numerice. Se foloseşte tehnica modularii de curent purtator şi modularea prin impulsuri codificate (MIC) sau un alt sistem numeric. Aceste sisteme servesc la transmiterea informaţiilor de toate genurile (cuvinte, date, imagini etc.).Aceste sisteme inglobeaza multiplexoarele de toate felurile ca şi echipamentele de linie aferente pentru cablurile de metal sau fibre optice. Sunt numite echipamentele de linie, în special, emitatoarele şi receptoarele sau convertizoarele electro-optice. Aparatele modulatoare demodulatoare (modemuri) sunt de asemenea clasate aici.Aparatele cu functiile asemanatoare pentru radiocomunicatie se clasifica la pozitiile nr. 85.25 sau 85.27.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) se clasifica aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:a) Masinile şi aparatele perforatoare, chiar electrice, pentru benzile perforate de hartie, carton etc. destinate teletransmisiei automate (pozitia nr. 84.72).b) Bobinele de inductie pentru instalaţii telefonice sau telegrafice (pozitia nr. 85.04).c) Bateriile şi acumulatoarele (pozitiile nr. 85.066 şi 85.07).d) Statiunile telefonice de răspuns destinate sa functioneze cu un post telefonic dar care nu face corp comun cu acestea (pozitiile nr. 85.19 sau 85.20).e) Aparatele telefonice fără fir, prezentate separat (pozitia nr. 85.25) ca şi aparatele de emisie şi de receptie pentru radiotelegrafie sau radiotelefonie (pozitia nr. 85.25 sau 85.27).f) Soneriile sau aparatele de semnalizare, ca şi tablourile de semnalizare, inclusiv aparatele de semnalizare luminoasa prin cifre actionate prin cadranul de apel al posturilor telefonice (pozitia nr. 85.31).g)

Relee, cum sunt releele Baudot, Creed, Picard etc. ca şi aparatura de conexiune, inclusiv repartizoarele pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.36).h) Firele, cablurile etc. izolate electric, chiar prevăzute cu organe de conexiune, inclusiv cordoanele cu fise pentru centralele telefonice (pozitia nr. 85.44).i.j) Contoarele de conversatii telefonice (Capitolul 90).k) Emitatoarele şi receptoarele de transmitere prin curent purtator care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate de telemasura analogica sau numerica sau care constituie cu acestea o unitate functionala în sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).l) Contoarele de durata a conversatiilor telefonice (pozitia nr. 91.06).85.18 - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LOR; DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASA; CASTI, CHIAR CU SAU FARA MICROFON; AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIO-FRECVENTA; APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUI.8518.10 - Microfoane şi suporturile lor- Difuzoare, chiar montate în carcasa8518.21 - Difuzoare individuale montate în carcasa8518.22 - - Difuzoare multiple montate în aceeasi carcasa8518.29 - - Altele8518.30 - Casti, chiar combinate cu un microfon8518.40 - Amplificatoarele electrice de audiofrecventa

8518.50 - Aparatele electrice de amplificare a sunetului8518.90 - PărţiPozitia cuprinde microfoanele, difuzoarele, castile şi amplificatoarele electrice de audiofrecventa de toate tipurile, prezentate separat, indiferent de destinaţia acestora (microfoane şi casti pentru aparatele telefonice şi difuzoare pentru aparatele de radio de exemplu). Se clasifica, de asemenea, aici aparatele electrice de amplificare a sunetului.A. - MICROFOANE ŞI SUPORTURILE LORMicrofoanele sunt aparate care transforma vibratiile sonore în impulsuri sau oscilatii electrice, în asa fel încât să se permita transmiterea lor, difuzarea sau captarea. În functie de modul de functionare, se deosebesc:1) Microfoanele cu granule de carbon, bazate pe variatiile rezistentei electrice a granulelor de carbon în functie de presiunea pe care o suporta din partea unei membrane sensibile la vibratiile sonore; granula (sau pulberea) de carbon, este plasata intr-o cutie, între doi electrozi, din care unul este constituit dintr-o membrana care vibreaza sau este solidar cu o astfel de membrana.2) Microfoanele piezo-electrice, în care presiunea undelor sonore transmise prin intermediul unei diafragme provoaca, intr-o celula de cristal (cu cuart sau cristal de roca de exemplu) variatii ale tensiunii care conduce la aparitia de sarcini electrice în cristal.3) Microfoanele electrodinamice sau electromagnetice, în care vibratiile sonore acţionează asupra unei bobine sau a unei benzi de aluminiu suspendate între polii unui magnet, care induce în felul acesta impulsuri electrice prin inductie.4) Microfoanele electrostatice sau cu condensator, care funcţionează după acelasi principiu ca un condensator în care una dintre armaturi este diafragma supusă la variatiile de unda acustica; aceste variatii fac sa varieze capacitatea, producand în felul acesta impulsuri electrice.5) Microfoanele termice sau cu fir încălzit, care conţin o rezistenta incalzita a carei temperatura, şi ca urmare, rezistenta variaza sub efectul undelor sonore.Microfoanele sunt utilizate în domenii variate (spre exemplu, la echipamentul pentru adresare publică, telefonie, inregistrarea sunetelor, detectarea trecerii avioanelor sau submarinelor, ascultarea în transee, studiul batailor inimii).Adesea în microfoane se incorporeaza amplificatoare (pentru a le face mai sensibile) sau condensatori (pentru a asigura fidelitatea raspunsului). Adesea, de asemenea, sunt echipate cu dispozitive pentru captarea undelor sonore sau conţin (mai ales în cazul microfoanelor pentru difuziune, denumite microfoane de anunturi) fie suporturi speciale care se pun pe mese, birouri etc. sau chiar pe sol, sau dispozitive de suspendare corespunzătoare. Chiar dacă sunt prezentate separat, suportii sus-menţionaţi şi alte dispozitive de acest fel se clasifica la aceasta pozitie, atâta timp cat ele au fost concepute în vederea utilizarii în mod special pentru echiparea sau montarea microfoanelor.B. - DIFUZOARE, CHIAR MONTATE IN CARCASEDifuzoarele sunt aparate care au functia inversa celei a microfoanelor. Sunt aparate care reproduc sunetul prin transformarea impulsurilor sau oscilatiilor electrice în vibratii mecanice şi le difuzeaza comunicand aceste vibratii masei aerului ambiant. Se deosebesc, în general:1) Difuzoarele electromagnetice sau electrodinamice. Primele sunt caracterizate prin faptul ca bobina parcursa de impulsuri electrice de frecventa joasa este fixa, în timp ce în celelalte, bobina este mobila. Difuzoarele electromagnetice conţin o lama sau o placa de fier moale asezata între polii unui magnet permanent ale cărui piese polare sunt echipate cu bobine unde ajung impulsurile electrice care trebuie să fie transformate în sunet; variatiile pe care impulsurile electrice le provoaca în campul magnetului fac sa vibreze placa care o transmite aerului fie direct, fie prin intermediul unei diafragme. În ceea ce priveste difuzoarele electrodinamice, sunt compuse în esenta dintr-o bobina a cărui infasurare primeste impulsuri electrice şi care este mobila în campul unui electromagnet (difuzoarele cu excitare) sau a unui magnet (difuzoare cu magnet permanent). Bobina este solidara cu o diafragma.2) Difuzoarele piezo-electrice, care sunt bazate pe proprietatea pe care o au unele cristale naturale sau artificiale de a vibra în masa lor atunci când ele sunt supuse la impulsuri electrice; una dintre materiile cunoscute pentru aceasta proprietate fiind cuartul sau cristalul de roca, aceste aparate sunt în general numite difuzoare cu cristal.3) Difuzoarele electrostatice, care utilizeaza reactiile electrostatice între cele doua placi, din care una foloseşte ca diafragma.Transformatoarele de adaptare şi amplificatoarele sunt adesea incorporate în difuzoare.În functie de utilizare, difuzoarele pot să fie montate pe sasiuri de forme variate, în general cu efect acustic, care pot sa constea chiar în articole de mobilier. Asemenea ansamble se clasifica aici în măsura în care functia principala care le caracterizeaza este aceea de difuzor. În ceea ce priveste ancadramentele şi sasiul prezentate separat, ele sunt legate de asemenea de aceasta pozitie în măsura în care sunt posibil de recunoscut ca fiind în principal concepute pentru montarea difuzoarelor, în afara cazului, bineinteles, în care au functia de mobila în sensul Capitolului 94, simplu amenajate pentru a primi în afara utilizarii lor normale, un difuzor.C. - CASTI, CHIAR COMBINATE CU UN MICROFON

Castile sunt receptoare electro-acustice utilizate pentru producerea semnalelor sonore puţin intense. Ca şi difuzoare, descrise mai sus, permit transformarea unui fenomen electric într-un fenomen sonor; mijloacele utilizate sunt aceleasi în cele doua cazuri; numai valorile puterilor puse în joc difera.Pozitia cuprinde castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie, castile cu laringofon, pentru aviatie de exemplu cele prevăzute cu un microfon special aplicat la gat şi casti care se adapteaza în mod permanent la urechi, combinatiile pentru posturile telefonice prin fir care sunt compuse dintr-un microfon şi un difuzor pentru telefonie şi sunt, în general, utilizate de către centraliste, ca şi casti care pot să fie bransate pe receptoarele de radiodifuziune sau de televiziune sau pe aparatele de reproducere a sunetului.D. - AMPLIFICATOARE ELECTRICE DE AUDIOFRECVENTAAmplificatoarele de acest tip sunt utilizate pentru amplificarea semnalelor electrice emise în frecventele perceptibile de către urechea umana. Functionarea majorităţii acestor aparate este bazata pe tranzistori sau pe circuitele integrate, dar unele utilizeaza elemente termoionice. Curentul de tensiune înaltă este în general furnizat de un bloc de alimentare incorporat, alimentat fie prin retea, fie în cazul amplificatoarelor portabile, printr-o baterie de acumulatori sau prin pile electrice.La amplificatoarele electrice de audiofrecventa, semnalele de intrare pot sa provina de la un microfon, de la un cititor fonografic, de la un lector de sunet pe banda magnetica, de la un post de radio, de la un lector de sunet de pista sonora cinematografica sau de la orice alta sursa de semnale electrice de audiofrecventa. De regula, amplificatorul alimenteaza un difuzor dar nu este obligatoriu. Preamplificatoarele sunt conectate la un amplificator sau incorporate la acesta.Amplificatoarele de audiofrecventa pot să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare a volumului pentru a controla amplificarea şi conţin adesea dispozitive de reglare (grav, ascutit etc.) care permit variatia raspunsului de frecventa al amplificatorului.Amplificatoarele de audiofrecventa utilizate ca receptoare pentru telefonie sau ca amplificatoare de măsura sunt de asemenea cuprinse aici.Amplificatoarele de medie sau de înaltă frecventa, se clasifica ca aparate electrice având functie proprie, la pozitia nr. 85.43.E. - APARATE ELECTRICE DE AMPLIFICARE A SUNETULUIPozitia cuprinde aparatura de amplificare a sunetului compusa din microfoane, din amplificatoare de audiofrecventa şi din difuzoare. Acest gen de aparatura îşi găseşte numeroase aplicaţii la salile de spectacole şi alte locuri de intruniri publice, pe masinile publicitare şi vehiculele de lucru ale politiei, la anumite instrumente muzicale etc. Este utilizat de asemenea pe anumite camioane pentru a permite soferului sa auda zgomotele exterioare (zgomote parazite pe masina sau semnalizarea sonora putand sa provina din partea din spate) care, altfel, sunt acoperite de către zgomotul motorului.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile de aparate din aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Castile de protecţie pentru aviatori, care incorporeaza castile telefonice, cu sau fără microfon (pozitia nr. 65.06).b) Posturile telefonice de utilizatori (pozitia nr. 85.17).c)

Aparatele numite "microfoane fără fir" (cordless) (pozitia nr. 85.25).d) Aparatele pentru usurarea auditiei la surzi (pozitia nr. 90.21).85.19 - PATEFOANE ŞI GRAMOFOANE, PICKUP-URI, CITITOARE DE CASETE ŞI ALTE APARATE DE REPRODUCERE A SUNETULUI, CARE NU INCORPOREAZA UN DISPOZITIV DE INREGISTRARE A SUNETULUI (+).8519.10 - Electrofoane care funcţionează prin introducerea unei monede sau a unei fise- Alte electrofoane:8519.21 - - Fără difuzor8519.29 - - Altele- Patefoane, gramofoane şi pickup-uri:8519.31 - - Cu schimbarea automata a discului8519.39 - - Altele8519.40 - Masinile pentru transcriere- Alte aparate de reproducere a sunetului:8519.92 - - Cititoare de casete de buzunar8519.93 - - Alte cititoare de casete8519.99 - - AltelePozitia cuprinde aparatele de reproducere a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru radiodifuziune, invatamant, conferinte, cinema, corespondenta.Sunt cu toate acestea, excluse aparatele pentru laboratoarele cinematografice, de tipul celor destinate sa reproduca pe suporturi de fotoelectrice, sunetul înregistrat anterior prin procedeele magnetice şi aparatele de reproducere a sunetului care incorporeaza un dispozitiv de înregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.20).În linii mari, un aparat de reproducere a sunetului se compune în principal dintr-un dispozitiv de citire a sunetului, un mecanism care să asigure deplasarea relativa a cititorului de sunet pe material, şi adesea un sistem care să permită producerea undelor sonore.Aceste aparate utilizeaza suporturi de sunet înregistrate cu ajutorul masinilor descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20. Ele constau în mod special din:1) Pickup-uri (mecanice sau electrice), care cuprind un dispozitiv de antrenare a discului cu sau fără cititor de sunet, dar fără dispozitiv acustic sau amplificator electric. Ele pot să fie echipate cu un dispozitiv care să permită automat citirea succesiva a mai multor discuri.2) Electrofoanele, aparatele echipate cu pickup-uri, în care reproducerea sunetului pornind de la fonograma (discul gravat) se efectueaza cu ajutorul unui amplificator electric şi a unui difuzor, cititorul fonografic transformand vibratiile mecanice în vibratii electrice. Ele pot să fie echipate cu un dispozitiv care să permită automat citirea succesiva a mai multor discuri.3) Cititoarele de casete şi alte aparate magnetice reproducatoare care utilizeaza benzile, discurile, sau alte suporturi magnetice descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.24. Reproducerea se realizează facand sa treaca suportul înregistrat prin faţa unui cap magnetic de reproducere. Sunt cuprinse în aceasta grupa aparatele de birou sau pentru amatori, dar de asemenea, o gama foarte variata de aparate utilizate în studiouri de înregistrare (pentru emisiunile de radio de exemplu), pregătirea programelor, gravarea discurilor (montaje sonore, citirea benzilor etc.). Sunt, de asemenea, cuprinse în aceasta grupa cititoarele de casete de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol).4) Aparatele cinematografice de reproducere a sunetului, care utilizeaza procedeele fotoelectrice, asociate sau nu cu procedeele magnetice.5) Aparate de răspuns telefonic care funcţionează cu un post telefonic dar care nu fac corp comun cu acesta, pentru a transmite un mesaj anterior înregistrat cu ajutorul unui aparat de înregistrare a sunetului separat. Aceste aparate de răspuns telefonice nu pot sa inregistreze mesaje.Sunt, de asemenea, clasificate în aceasta pozitie aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de compact-discuri).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.Pozitia exclude:a) Aparatele de răspuns telefonice care fac corp comun cu un post telefonice (pozitia nr. 85.17).b) Aparatele de răspuns telefonice care incorporeaza un dispozitiv de înregistrare şi de reproducere a sunetului (pozitia nr. 85.20).c) Suporturile de sunet înregistrate, chiar prezentate cu aparate la care sunt destinate (pozitia nr. 85.24).

d) Aparatele de reproducere a sunetului combinate cu un aparat receptor de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.27 sau 85.28).Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8519.31 şi 8519.39Aceste subpozitii nu cuprind aparatele de reproducere a sunetului cu sistem de citire optica prin fascicol laser (cititoarele de discuri compacte). Asemenea aparate trebuie să fie clasificate la pozitia nr. 8519.99.Subpozitia nr. 8519.40Subpozitia cuprinde masinile de dictat care prezinta caracteristicile urmatoare:1) Functionarea poate să fie comandata printr-o pedala în pozitia citire şi revenire.2) Fiecare aparat funcţionează cu elemente de ascultat de tipul stetoscop.3) Fiecare aparat cuprinde o comanda pentru reglarea vitezei.4) Fiecare aparat are posibilitatea de revenire instantanee inapoi.85.20 - MAGNETOFOANE ŞI ALTE APARATE DE INREGISTRARE A SUNETULUI, CHIAR INCORPORAND UN DISPOZITIV DE REPRODUCERE A SUNETULUI (+).8520.10 - Masini de dictat care nu pot sa functioneze fără o sursa de energie exterioara8520.20 - Masini pentru receptionat şi transmis mesaje telefonice- Alte aparate de înregistrare şi de reproducere a sunetului, pe benzi magnetice:8520.32 - - Numerice (digitale)8520.33 - - Altele, cu casete8520.39 - - Altele8520.90 - Altele

Pozitia cuprinde aparatele de înregistrare a sunetului, pentru toate utilizarile: de exemplu pentru inregistrarea muzicii, invatamant, conferinte, radio, cinema, expedierea corespondentei. Pozitia contine, de asemenea, aparatele de înregistrare a sunetului, care incorporeaza un dispozitiv de reproducere a sunetului.Prin aparat de înregistrare a sunetului, se înţelege un aparat care, sub actiunea unei vibratii de frecventa acustica, obtinuta pornind de la o vibratie sonora, produce pe un material adecvat modificari care pot să fie utilizate ulterior pentru a reproduce vibratia sonora initiala.În linii mari, un aparat de înregistrare cuprinde: un dispozitiv care efectueaza modificarea materialului şi un dispozitiv care asigura o deplasare relativa a mecanismului precedent faţă de materialul care trebuie să fie tratat.A. - APARATELE DE INREGISTRARE A SUNETULUIPozitia cuprinde:1) Masinile cu şanţ, în care sunetul este materializat printr-un şanţ produs printr-un dispozitiv numit gravor pe un suport (disc, cilindru, manson, pelicula), sant a cărui forma variaza cu caracteristicile vibratiei de înregistrat.2) Inregistratoarele magnetice, bazate pe principiul după care undele sonore (cuvant, muzica sau zgomote diferite) captate printr-un microfon dau nastere în circuitul sau la curenti variabili care amplificati convenabil, creeaza în dispozitivul inregistrator (capul de înregistrare constituit în esenta dintr-un electromagnet) un camp magnetic variabil de frecventa sonora. Acest camp magnetic produce la randul sau o magnetizare modulata a suportului utilizat, care poate să fie un fir, o bandă sau o panglica de metal magnetic (sau magnetizat), un disc, o foaie sau o panglica de material plastic sau de hartie care poarta o acoperire magnetica constand în general intr-o dispersie a unui oxid de fier magnetic (magnetita de exemplu) într-un material corespunzător.În aceste aparate, capul de înregistrare, joaca rolul de gravor de la aparatele cu şanţ.3) Aparatele cinematografice de înregistrare a sunetului care sunt, de regula, bazate pe principiul înregistrării fotoelectrice, din care exista doua procedee: cel cu densitate fixa şi cel cu densitate variabila, în care sunetele sunt transformate, printr-un microfon, în curenti electrici corespunzatori.Pentru inregistrarea prin procedeul cu densitate fixa, acesti curenti trec printr-un galvanometru al cărui element mobil este prevăzut cu u oglinda mica. Raza reflectata de către aceasta din urma oscileaza în functie de vibratiile sonore şi aceste oscilatii sunt înregistrate pe pelicula.În procedeul cu densitate variabila, se poate folosi o lampa umpluta cu gaz sau cu vapori a carei intensitate luminoasa este determinata de curentii care provin de la microfon; aceste variatii de intensitate sunt înregistrate pe film intr-o bandă cu latimea constanta dar cu intensitate variabila. În cea de a doua metoda bazata pe acelasi procedeu, lumina este proiectata pe pelicula printr-o fanta ale carei dimensiuni variaza în functie de vibratiile sunetului.Aparatele cinematografice de înregistrare a sunetului cuprind, în afara dispozitivului de captare a sunetului, o caseta care contine pelicula, un mecanism cu motor pentru sincronizarea vitezei de înregistrare a sunetului cu cea a aparatului de luare a imaginilor şi un dispozitiv pentru asezarea filmului.4) Aparatele de utilizare cinematografica destinate sa reproduca, pe suporturi de sunet fotoelectrice, sunetul înregistrat anterior, prin procedee magnetice.B. - APARATELE DE INREGISTRARE ŞI DE REPRODUCERE A SUNETULUIAceste aparate incorporeaza dispozitive pentru inregistrarea şi reproducerea sunetului. Inregistrarea sunetului este asigurata, mai ales, printr-un suport magnetic sau un circuit integrat, de exemplu un microprocesor. Grupa cuprinde:1) Magnetofoanele cu benzi sau cu casete prevăzute cu dispozitive acustice şi cu un amplificator electric sau care trebuie să fie legate la acestea.2) Masinile de dictat. Aceste masini folosesc cel mai adesea la inregistrarea şi la reproducerea sunetului; cele care se preteaza numai la inregistrarea sunetului sunt foarte rare. Dar atunci când aparatele de înregistrare şi de reproducere sunt separate, aparatul de înregistrare contine cel mai adesea un dispozitiv pentru reproducerea sunetului, pentru a permite persoanei care dicteaza sa controleze textul sau; în acest caz, alt aparat este folosit numai pentru reproducerea sunetului care se clasifica la pozitia nr. 85.19.3) Aparatele de răspuns telefonic destinate sa functioneze cu un post telefonic, dar care nu fac corp comun cu acesta, care transmit un mesaj anterior înregistrat de către abonat şi care înregistrează mesajele lasate de către corespondenti cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare a sunetului incorporat.4) Agendele vocale cu microprocesor formate, în principal, din dispozitive acustice, dintr-un ecran de afisaj, dintr-un dispozitiv de ceasornic şi dintr-un microprocesor pentru inregistrarea numerica a sunetului. Inregistrarea se face pe microprocesor intr-o limbă pentru care aparatul a fost programat. Informaţiile sunt selectionate prin comanda vocala în limba recunoscută. Printre altele, o intalnire programata, de exemplu, este semnalataautomat în ziua şi la ora data, chiar prin vocea utilizatorului insusi.

PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 85.22.Pozitia exclude:a) Aparate de răspuns telefonic care fac corp comun cu un post telefonic (pozitia nr. 85.17).b) Aparatele de răspuns telefonic care nu incorporeaza dispozitivul de înregistrare a sunetului (pozitia nr. 85.19).c) Suporturile de înregistrare a sunetului, chiar prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24).d) Aparatele de înregistrare a sunetului combinate cu un aparat de radiodifuziune sau de televiziune (pozitiile nr. 85.27 sau 85.28).Note explicative de subpozitii.Subpozitia nr. 8520.10Aceasta subpozitie cuprinde masinile de dictat ale caror microfoane actionate manual incorporeaza comenzi pentru dictare, oprirea momentana, revenire şi citire, caracteristici care le sunt proprii. De altfel aceste masini pot să fie dotate cu dispozitivele urmatoare:1) comanda de derulate rapida incorporată la microfon.2) contor de derulare manual sau electronic.

3) reglarea înregistrării în pozitia "dictare" (directionala) sau "conferinta" (nedirectionala),4) semnal care indica ca banda este la capatul parcursului (sau aproape de acest punct).85.21 - APARATE DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE VIDEOFONICA, CHIAR INCORPORAND UN RECEPTOR DE SEMNALE VIDEOFONICE.8521.10 - Cu benzi magnetice8521.90 - AlteleA. - APARATE DE INREGISTRARE ŞI APARATE COMBINATE DE INREGISTRARE ŞI DE REPRODUCERE VIDEOFONICAÎn aparatele care înregistrează imaginea şi sunetul de televiziune, impulsurile electrice (semnalele) care corespund imaginilor şi sunetului sunt înregistrate pe un suport constituit, de obicei, dintr-o bandă magnetica. În general, sunetul care insoteste imaginea este înregistrat simultan pe acelasi suport pe una sau mai multe piste distincte de cea care poarta inregistrarea videofonica. Semnalele pot să fie captate prin racordarea inregistratorului la o camera de televiziune sau la un receptor de televiziune.Atunci când sunt utilizate pentru reproducere, aceste aparate transforma inregistrarea (de exemplu magnetizarile suportului) în semnal videofonic. Acest semnal este transmis fie la o statie de emisie, fie la un receptor de televiziune.B. - APARATELE DE REPRODUCEREAceste aparate sunt destinate numai reproducerii directe a imaginilor şi sunetului pe receptorul de televiziune. Suporturile utilizate în aceste aparate sunt înregistrate anterior mecanic, magnetic sau optic cu ajutorul unui material de înregistrare special. Se pot menţiona:1) Aparatele cu videodiscuri ale caror informaţii referitoare la imagine şi sunet sunt înregistrate pe disc prin diferite metode şi citite de un sistem de citire optica prin fascicul laser, un captator capacitiv, un palpator sau o celula magnetica.2) Aparatele care decodifica şi transforma în semnal videofonic informaţiile relative la imaginea înregistrată pe un film fotosensibil (sunetul fiind înregistrat magnetic pe acelasi film).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.22.Pozitia exclude:a) Suporturile de imagini şi de sunet de televiziune, chair prezentate cu aparatele la care sunt destinate (pozitiile nr. 85.23 sau 85.24).b) Aparatele receptoare de televiziune (chiar dacă incorporeaza un aparat receptor de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginii) monitoare video şi proiectoare video (pozitia nr. 85.28).

85.22 - PARTI ŞI ACCESORII CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.19 LA 85.21.8522.10 - Cititoare fonografice8522.90 - AlteleSub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii XVI), aceasta pozitie cuprinde părţile şi accesoriile destinate exclusiv sau în principal aparatelor clasificate la cele TREI pozitii anterioare.Între părţile şi accesoriile incluse aici, sunt menţionate:1) Cititoarele fonografice, numite fonocaptatoare, pentru discuri sau pentru filme sonore gravate. Cititorul de sunet transforma vibratiile mecanice în impulsuri electrice; vibratiile mecanice sunt produse de o piesa al cărui vârf este pus sa urmareasca santul suportului.2) Sistemele de citire optica prin fascicul laser.3) Cititoarele de sunet magnetice (capete magnetice) utilizate pentru inregistrarea sau reproducerea sunetului şi stergerea suporturilor.4) Cititoarele de sunet fotoelectrice.5) Derulatoarele de panglici sau benzi, aparatele destinate rularii (derulari) unuia dintre aceste suporturi în sensul dorit. Ele cuprind, în general, în esenta doua axe portbobine, din care cel puţin una este prevăzută cu un dispozitiv care să permită rotirea sa.6) Bratele, platinele pentru pickup-uri sau electrofoane.7) Satire şi diamante, prelucrate, montate sau nu pentru vârfurile de citire.8) Dispozitivele de gravat, organe de masina de înregistrat, care transforma vibratiile de înregistrat în vibratii mecanice facand sa varieze forma santului.9) Mobilele concepute şi aranjate în mod special pentru a contine aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului.10) Casetele de stergere special concepute pentru capetele magnetice ale aparatelor de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau videofonice, chiar prezentate împreună cu o solutie de stergere într-un ambalaj pentru vanzarea cu amanuntul.11) Alte părţi şi accesorii special concepute pentru aparatele magnetice de înregistrare sau de reproducere a sunetului cum sunt aparatele de stergere distincte, capetele magnetice de stergere, barele de stergere, acele magnetice, scale indicatoare pentru înregistrare.12) Alte părţi şi accesorii proprii pentru aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonice, cum sunt tambururile pe care sunt dispuse capetele de înregistrare pentru semnalul de imagine, dispozitivele pneumatice care asigura aderenta panglicii magnetice la capetele de înregistrare sau de citire, dispozitivele de antrenare ale panglicii magnetice.Pozitie exclude:a)

Bobinele şi suporturile asemanatoare, inclusiv casetele fără banda magnetica pentru magnetofoane şi magnetoscoape (clasificarea după materia constitutiva: Capitolul 39, Secţiunea XV etc.).b) Motoarele electrice pentru aparatele de înregistrare sau de reproducere a sunetului, lipsite de părţile sau accesoriile aparatelor susmentionate (pozitia nr. 85.01).c) Aparaturile denumite cititoare de sunet, care sunt utilizate împreună cu cititoarele de imagini pe mesele de sincronizare (pozitia nr. 90.10).85.23 - SUPORTURI PREGATITE PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, DAR NEINREGISTRATE, ALTELE DECAT PRODUSELE DE LA CAPITOLUL 37.- Benzi magnetice:8523.11 - - De o latime de maximum 4 mm8523.12 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm8523.13 - - De o latime peste 6,5 mm8523.20 - Discuri magnetice8523.30 - Cartele dotate cu o bandă magnetica8523.90 - AltelePozitia cuprinde:1) Discuri de "ceara" nefolosite, în forma de placi sau de rulouri, cu o grosime de aproximativ 3 cm, constituite dintr-o compozitie formata dintr-un amestec de ceara, de acid stearic, de steariti etc. destinate sa primeasca inregistrarea primara prin gravare.2) Discuri sau "matrite" în general de material plastic, de carton, de sticlă sau de metal, acoperite cu o pelicula de lac sau de ceara, pe care urmeaza să fie transpusa inregistrarea sunetului.3) Benzile sau peliculele de gravat, alcatuite din material plastic (policlorura sau poliacetat de vinil în general) acoperite cu o ceara speciala.

4) Suportii pentru inregistrarea magnetica, constituiti fie din discuri sau din cartele (de material plastic sau de hartie), fie din benzi, panglici sau pelicule (de material plastic sau de metal), sau din fire metalice, toate aceste suporturi fiind magnetice sau magnetizate prin inductie cu ajutorul unui lac care contine în dispersie o pulbere magnetica sau prin depunere electrolitica a unui strat feromagnetic (în cazul firelor magnetice).Aceste articole pot sa foloseasca, de asemenea, la inregistrarea oricăror altor fenomene în afara sunetului, anterior convertite în impulsuri electrice cum sunt în mod special intensitatea luminoasa a unei imagini (semnalele de televiziune, transmiterea facsimilelor), datele furnizate de către aparate de măsura, cum sunt termometrele sau pirometrele inregistratoare (variatii de temperatura), aparatele de electrodiagnostic (bataile inimii, encefalogramele etc.), radarul, aparatele de analiza spectrala sau de încercări de metale sau instrumentele meteorologice. Acestea pot sa foloseasca, de asemenea, ca suporturi pentru inregistrarea programelor de lucru ale masinilor-unelte, a datelor care folosesc la deschiderea inchizatorilor magnetice, a datelor care alimenteaza masinile de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72, a sistemelor de semnalizare pentru caile ferate sau a dispozitivelor de simulare a atacurilor dusmanilor etc.5) Discurile sau "matritele" pentru inregistrarea prin fascicul laser, neinregistrate. Aceste discuri, realizate în general de sticlă, sunt acoperite cu o pelicula în care vor fi înregistrate, cu ajutorul unui fascicul laser, semnale care reprezinta sunetul, imaginea sau alte fenomene asemanatoare. Asemenea discuri folosesc pentru inregistrarea datelor destinate masinilor automate de prelucrare a datelor, pentru inregistrarea imaginii sau realizarea discurilor numite "master" pentru compact-discuri.Chiar prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate sau sunt asamblate cu părţile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72 (de exemplu incarcatoarele de discuri), suporturile neinregistrate pentru inregistrarea sunetului sau pentru înregistrări similare se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Articolele destinate sa devina suporturi de sunet sau de alte fenomene dar nu inca pregatite, care urmeaza regimul lor propriu (Capitolul 39 sau 48 sau Secţiunea XV în mod special).b) Peliculele sensibilizate pentru imprimarea prin procedeul fotoelectric (pozitia nr. 37.02).85.24 - DISCURI, BENZI ŞI ALTE SUPORTURI PENTRU INREGISTRAREA SUNETULUI SAU PENTRU INREGISTRARI SIMILARE, INREGISTRATE, INCLUSIV MATRITELE ŞI FORMELE GALVANICE PENTRU FABRICAREA DISCURILOR, DAR CU EXCEPŢIA PRODUSELOR DE LA CAPITOLUL 37 (+).8524.10 - Discuri pentru electrofoane- Discuri pentru sistem de citire prin fascicol laser:8524.31 - - Pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine8524.32 - - Pentru reproducerea sunetului în special8524.39 - - Altele8524.40 - Benzi magnetice pentru reproducerea fenomenelor, altele decat sunet sau imagine- Alte benzi magnetice8524.51 - - De o latime de maximum 4 mm8524.52 - - De o latime peste 4 mm dar de maximum 6,5 mm8524.53 - - De o latime peste 6,5 mm8524.60 - Cartele inzestrate cu o pista magnetica- Altele:8524.91 - - Pentru reproducerea fenomenelor altele decat sunet sau imagine8524.99 - - AltelePozitia cuprinde în mod special, indiferent de stadiul de fabricare:1) Discurile "ceara" sau "matrite" vizate la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.23 şi înregistrate, în oricare stadiu al fabricatiei sunt prezentate, care folosesc ca punct de pornire la fabricarea industriala a discurilor din comert.2) Suporturile de sunet care constituie produse intermediare de fabricare a discurilor din comert pornind de la discuri, "ceara" sau matrite înregistrate citate la paragraful precedent ale caror faze esentiale de fabricatie sunt:Ceara, anterior supusă la actiunea unui agent de inmuiere şi unei solutii de sensibilizare (clorura de staniu în mod special), devine buna conducatoare de electricitate prin acoperirea cu o pelicula subtire de aur sau de argint, sau prin galvanoplastie, sau prin proiectarea cu ajutorul unui pistol.Tratata în felul acesta, ceara primeste depunerea galvanoplastica de metal (în general nichel sau arama), care, detasat sub forma de cochilie, contine imaginea negativa a santurilor. Este originalul (numit tata). Prin galvanoplastie se obtine inca o cochilie noua de metal, pozitiv de această dată, numita mama, de la care se trage matrita negativa care, sudata la o placa de otel sau de arama, apoi cromata, este gaurita în centrul sau, supusă la tratamente de suprafaţa şi constituie cu adevarat materia de la care la presa sunt trase discuri de serie.3) Discurile comerciale pentru electrofoane, care sunt fabricate cu rasini vinilice sau alte materiale plastice cu adaos de negru de fum şi de agenti stabilizatori.4) Benzile sau peliculele înregistrate prin gravura şi care, după un tratament adecvat (în general o argintare prin pulverizare catodica în vid), sunt acoperite electrodinamic cu o depunere metalica şi joaca un rol de matrite (ca în cazul discurilor de mai sus).5) Probele comerciale ale acestor benzi sau pelicule, trase prin imprimare sau prin contact sub presiune din benzile sau peliculele de la paragraful anterior incalzite la aproximativ 400°C.6) Discurile, benzile, panglicile, peliculele şi firele magnetice înregistrate în condiţiile descrise la paragraful de la Nota explicativa de la pozitia nr. 85.20 referitoare la aparatele înregistrare magnetica a sunetului.Sunt cuprinse aici suporturile înregistrate magnetic pentru sonorizarea filmelor cum sunt benzile sonore foarte inguste care se lipesc pe una dintre marginile peliculelor sau pe benzile magnetice cu perforatii a caror derulare este sincronizata cu cea a filmului.7) Benzile magnetice, benzile cu imagini holografice şi discurile (video discuri), pe care sunt înregistrate în acelasi timp imaginile şi sunetul de televiziune.8) Suporturile pe care sunt înregistrate fenomene altele decat sunet sau imagine (benzi magnetice, pachete de discuri magnetice, dischete şi casete pentru masinile de la pozitiile nr. 84.69 până la 84.72 de exemplu).9) Discurile înregistrate numeric (digital) pentru citirea optica prin fascicol laser (discuri compacte).Chiar prezentate cu aparatele cărora le sunt destinate sau dacă sunt asamblate cu părţile constitutive ale masinilor de la pozitiile nr. 84.69 la 84.72, suporturile de sunet sau de înregistrări analoge, înregistrate, (pachetele de discuri de exemplu) sunt intotdeauna incluse la aceasta pozitie.

Pozitia exclude:a) Filmele fotografice sau cinematografice care poseda una sau mai multe piste sonore care au fost înregistrate printr-un procedeu fotoelectric (Capitolul 37).b) Benzile de hartie sau cartele de statistica care au datele a caror înregistrare a fost realizata în mod special prin perforare (Capitolul 48).Note explicative de subpozitii.Subpozitia 8524.39Aceasta subpozitie cuprinde, în special, discurile înregistrate pentru sisteme de citire cu fascicul laser, destinate reproducerii seturilor de instrucţiuni, de date, de sunete sau de imagini înregistrate în format binar, care pot fi citite de masina şi care manipulate pot oferi utilizatorului o legătură interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.Subpozitia 8524.99Aceasta subpozitie cuprinde, în special, suporturile înregistrate (cu excepţia discurilor pentru sisteme de citire cu fascicul laser, a benzilor magnetice şi a cartelelor ce conţin o bandă magnetica), destinate reproducerii seturilor de instrucţiuni, date, sunete sau imagini, înregistrate în format binar, care pot fi citite de masina şi care pot fi manipulate sau pot oferi utilizatorului o legătură interactiva cu ajutorul unei masini automate de prelucrarea datelor.85.25 - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE, RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI; CAMERE DE TELEVIZIUNE; APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE ŞI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRARE.8525.10 - Aparate de emisie8525.20 - Aparate de emisie care incorporeaza un aparat de receptie8525.20 - Camere de televiziune8525.40 - Aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrareA. - APARATE DE EMISIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIERadiotelefonia şi radiotelegrafia sunt procedee de emisie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor animate etc. cu ajutorul undelor electromagnetice care au proprietatea de a se propaga în spatiu fără orice alta conexiune prin cablu (unde hertiene).Printre aparatele din aceasta grupa, sunt menţionate:

1) Aparate fixe de radiotelefonie sau de radiotelegrafie propriu-zise, emitatoare şi emitatoare-receptoare, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales în statiile mari, cum sunt dispozitivele cu sisteme de secretizare (de exemplu cu inversor de spectru) şi dispozitivele multiplex (utilizate pentru a transmite mai mult de doua mesaje simultan).2) Emitatoarele sau emitatoarele-receptoare şi aparatele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.3) Emitatoarele şi emitatoarele-receptoare portabile, care funcţionează în general cu baterii, de tipul walkie-lalkie, ca şi emitatoarele-receptoare radiofonice portative (telefoane celulare), inclusiv radiotelefoanele mobile de tipul celor destinate a fi montate la bordul automobilelor.4) Emitatoarele utilizate în instalatiile radiotelefonice de apel al persoanelor.5) Emitatoarele speciale pentru traducerea simultana.6) Emitatoarele speciale pentru semnalele automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.7) Emitatoarele speciale ale aparatelor numite facsimile, care să permită sa transmita copii de documente, jurnale, planuri, harti, mesaje telegrafice etc.8) Aparate numite "microfoane fără fir" care constau dintr-o cutie care contine un emitator care trimite semnalele captate printr-un microfon incorporat. La aceasta cutie este atasat fie un fir suplu de lungime mica care joaca rolul de antena sau o antena metalica.9) Emitatoarele sau emitatoarele receptoare de semnale de telemetrie.10) Combinele telefonice fără tir, prezentate separat.Instalatiile şi aparatele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie având adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate în telefonie sau telegrafia prin fir. Prezentate separat, organele şi dispozitivele din această categorie (de exemplu manipulatoarele telegrafice de tipul Morse), posturile telefonice de utilizatori, dispozitivele de explorare a textului sau imaginii pentru transmis în aparate pentru belinograme sau telefotografie etc.) se clasifica la pozitia nr. 85.17.B. - APARATELE DE EMISIE PENTRU RADIODIFUZIUNE SAU TELEVIZIUNEÎn ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai la aparatele cu emisie fără fir; din contra, aparatele de televiziune sunt cuprinse aici, indiferent ca emisia are loc prin fir sau prin unde hertiene.Grupa cuprinde:1) Emitatoarele de orice tip utilizate în statiile de pornire.2) Aparatele denumite "relee", utilizate pentru a capta programele şi pentru a le retransmite, permitand sa creasca raza de actiune a statiilor de emisie, inclusiv releele de altitudine pentru televiziune destinate a fi montate pe avioane (stratoviziune).3) Emitatoarele relee de reportaj, numite proiectoare de imagini, pentru transmiterea, cu ajutorul unei antene şi a unei oglinzi parabolice, la centrul emitator al semnalelor care prezinta imaginile luate în studio sau în orice alt loc.4) Emitatoarele de televiziune pentru utilizare industriala, care au adesea transmitere prin fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru supraveghere în incinte sau locuri periculoase.Prezentate separat, aparatele receptoare destinate să fie incorporate în relee nu se clasifica la aceasta pozitie (pozitia nr. 85.27).Pozitia exclude receptoarele şi sistemele de receptoare de televiziune prin satelit (pozitia 85.28).

C. - CAMERELE DE TELEVIZIUNEPozitia cuprinde camerele de televiziune, chiar cu dispozitiv incorporat pentru comanda la distanta a obiectivului şi diafragmei ca şi pentru deplasarea orizontala şi verticala telecomandata a camerei (de exemplu camerele de televiziune utilizate în scopuri industriale sau stiintifice, pentru supravegherea circulaţiei).Travelingurile, instalatiile mecanice rulante pentru camerele de televiziune, prezentate separat sau nu se clasifica la pozitia nr. 84.28.Aparatele electrice pentru comanda şi reglarea distantei focale a camerelor de televiziune, prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 85.37.D. - APARATE DE LUAT IMAGINI FIXE ŞI ALTE CAMERE VIDEO CU INREGISTRAREGrupa cuprinde aparatele de luat imagini fixe şi alte camere video ce constau în combinatia dintre o camera video şi un aparat de înregistrat sau de reprodus videofonic. Aceste aparate permit inregistrarea imaginii cu ajutorul camerei. Unele camere de luat vederi pot sa inregistreze (cu ajutorul unui receptor extern de semnale videofonice) programe provenind de la un receptor de televiziune. Imaginile înregistrate pot fi reproduse pe un aparat receptor de televiziune externa.Grupa cuprinde, de asemenea, camerele pentru luat imagini submarine.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile aparatelor acestei pozitii se clasifica la pozitia nr. 85.29.Pozitia exclude:a) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care conţin emitatoarele de radiodifuziune, de televiziune sau alte aparate mai sus menţionate, montate de maniera definitivă pe acestea (pozitia nr. 87.05 în mod special).b) Satelitii de telecomunicatii (pozitia nr. 88.02).c) Aparatele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumente sau aparate analogice sau numerice de măsurare la distanta sau care constituie cu acestea o unitate functionala, în sensul Notei 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).85.26 - APARATE DE RADIODETECTIE ŞI DE RADIOSONDAJ (RADAR), APARATE DE RADIONAVIGATIE ŞI APARATE DE RADIOTELECOMANDA.

8526.10 - Aparate de radiodetectie şi de radiosondaj (radar)- Altele:8526.91 - - Aparate de radionavigatie8526.92 - - Aparate de radiotelecomandaPrintre aparatele de la aceasta pozitie, se pot menţiona:1) Aparatele de radiogoniometrie propriu-zise, care cuprind pe de o parte aparatele de emisie, cum sunt radiofarurile (sau faruri hertiene) şi geamandurile de radiobalizaj, ale caror antene aeriene pot să fie cu camp fix sau cu camp rotativ, şi pe de altă parte, aparatele de receptie, inclusiv radiocompasul, în general echipate cu antene multiple sau cu o antena constituita printr-un cadru orientabil.2) Radarele şi alte aparate de radionavigatie maritima, fluviala sau aeriana, pentru statiile terestre sau pentru instalatiile de bord, inclusiv radarele din porturi şi dispozitivele de răspuns care sunt plasate pe geamanduri, balize etc. pentru a permite să fie identificate mai usor.3) Aparatele de apropiere, de aterizare sau de control a traficului din aeroporturi; este vorba despre aparate foarte complexe din care unele, având functii multiple, cuprind aparate specifice radiodifuziunii, televiziunii şi aparatelor radar, indicand de exemplu pozitia şi altitudinea avioanelor care zboara în zona aeroportului şi transmitand la fiecare dintre ele, în afara semnalelor, consemnelor şi altor directive de aterizare, un plan de trafic care se desfăşoară, la un moment precis, la diferite altitudini.4) Aparatele de radiosondare, numite altimetre radioelectrice.5) Radarele meteorologice, care folosesc pentru reperarea norilor de furtuna sau la urmarirea baloanelor meteorologice în zbor.6) Echipament de bombardament pentru condiţii lipsite de vizibilitate.7) Radarele de la fuzeele de obuz numite de proximitate.Cu toate acestea, fuzeele complexe prevăzute cu detonator se clasifica la pozitia nr. 93.06.8) Radarele de detectie pentru apararea antiaeriana.9) Radarele de telemetrie, pentru dirijarea tirului bateriilor de artilerie navale şi antiaeriene, care să permită sa determine coordonatele obiectivului.10) Emitatoarele-receptoare de radio, a caror functionare este declansata prin impulsuri emise de către un aparat radar; aceste aparate sunt utilizate pentru a permite operatorilor de radar sa identifice avioanele şi baloanele meteorologice prin determinarea pozitiei lor şi transmiterea informaţiilor meteorologice.11) Aparatele emitatoare şi receptoare pentru comanda la distanta a navelor sau avioanelor fără pilot, al fuzeelor, proiectilelor, jucariilor, micromodelelor de nave sau avioane etc.12) Aparatele radioelectrice pentru detonarea minelor sau pentru telecomandarea masinilor.PARTISub rezerva dispoziţiilor referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.

Vehiculele speciale care au aparate de radiodetectie sau de radiosondare (radar) sau alte aparate mai sus menţionate, montate demontabil, sunt excluse din aceasta pozitie (pozitia nr. 87.05. în mod special).85.27 - APARATE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE, RADIOTELEGRAFIE SAU RADIODIFUZIUNE, CHIAR COMBINATE, IN ACELASI CORP, CU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU CU UN CEAS.- Aparate de receptie de radiodifuziune care pot functiona fără o sursa de energie exterioara, inclusiv aparatele rare pot receptiona atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:8527.12 - - Radiocasetofoane de buzunar8527.13 - - Alte aparate combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului8527.19 - - Altele:- Aparate de receptie de radiodifuziune care nu pot functiona decat cu o sursa de energie exterioara, de tipul celor utilizate la automobile, inclusiv aparatele care pot receptiona atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:8527.21 - - Combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului8527.29 - - Altele- Alte aparate receptoare de radiodifuziune, inclusiv aparatele care pot sa receptioneze atât radiotelefonic cat şi radiotelegrafic:8527.31 - - Combinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului8527.32 - - Necombinate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului dar combinate cu un ceas8527.39 - - Altele8527.90 - Alte aparateA. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIOTELEFONIE SAU RADIOTELEGRAFIE.Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie sunt aparate de receptie la distanta a cuvantului, textelor, imaginilor neanimate etc., cu ajutorul undelor electromagnetice având proprietatea de a se propaga fără conductor în spatiu (undele hertiene).Printre aparatele din aceasta grupa, se pot menţiona:1) Receptoarele fixe de radiotelefonie sau radiotelegrafie propriu-zise, inclusiv cele cu dispozitive speciale utilizate mai ales în marile statii, cum sunt dispozitivele cu secretizare (spre exemplu, cu inversor de spectru) şi aparatele de radiotelefonie antifading cu receptoare multiple numite diversity.2) Receptoarele de intercomunicatie pentru vehiculele automobile, nave, avioane sau trenuri.3) Receptoarele portabile, care funcţionează în general cu baterii (receptoare de buzunar pentru instalaţii de apel, de alarma sau de cautare a persoanelor de exemplu).

4) Receptoarele utilizate în instalatiile radiotelegrafice de apel al persoanelor.5) Receptoarele speciale pentru traducerea simultana.6) Receptoarele speciale pentru semnale automate de alarma (adesea numite aparate de autoalarma) utilizate pe nave, avioane etc.7) Receptoarele de semnale de telemetrie.8) Receptoarele speciale ale aparatelor numite facsimile care permit primirea pe hartie sensibilizata copiile documentelor, jurnalelor, planurilor, hartilor, mesajelor telegrafice de exemplu.Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie conţin adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate în mod normal în telefonie sau telegrafie cu fir. Prezentate separat, organele şi dispozitivele din această categorie (de exemplu posturile telefonice de utilizatori) sunt cuprinse la pozitia nr. 85.17.B. - APARATELE DE RECEPTIE PENTRU RADIODIFUZIUNEÎn ceea ce priveste radiodifuziunea, aceasta pozitie cuprinde numai aparatele receptoare fără tir.Fac în mod special parte din aceasta grupa:1) Receptoarele radio de orice fel, pentru folosinţă casnica (receptoarele numite "de masa", receptoarele-mobila, receptoarele pentru incastrat, receptoarele portative cu baterii, chiar în cazul în care sunt combinate, în acelasi corp, cu un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas).2) Receptoarele de radiodifuziune pentru automobile sau alte vehicule.3) Aparatele receptoare destinate să fie incorporate în relee de la pozitia nr. 85.25, prezentate separat.4) Radio-casetofoanele de buzunar (vezi Nota 1 a subpozitiilor de la acest capitol). Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.29.Pozitia exclude:a) Emitatoarele receptoare de la pozitia nr. 85.25.b) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) care conţin receptoarele de radiodifuziune sau de alte aparate susmentionate, montate de o maniera definitivă pe acestea (pozitia nr. 87.05 în mod special).

c) Receptoarele de emisie radioelectrica care formeaza o singura unitate cu instrumentele sau aparatele de telemasuratori de tip analogic sau numeric sau care constituie cu acestea o unitate functionala în sensul de la Nota 3 de la Capitolul 90 (Capitolul 90).85.28 - APARATE DE RECEPTIE DE TELEVIZIUNE, CHIAR INCORPORAND UN APARAT DE RECEPTIE RADIO SAU UN APARAT DE INREGISTRARE SAU DE REPRODUCERE A SUNETULUI SAU A IMAGINILOR; MONITOARE VIDEO ŞI PROIECTOARE VIDEO.- Aparate de receptie de televiziune, chiar incorporand un aparat de receptie radio sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor:8528.12 - - În culori8528.13 - - Alb - negru sau altele monocrome- Monitoare video:8528.21 - - În culori8528.22 - - Alb - negru sau altele monocrome8528.30 - VideoproiectoarePozitia cuprinde aparatele receptoare de televiziune (inclusiv monitoarele video şi proiectoarele video), chiar incorporand în aceeasi carcasa un receptor de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor.Printre aparatele de la aceasta pozitie, se pot menţiona:1) Receptoarele de televiziune de tipurile utilizate în gospodarie (receptoarele de masa, receptoarele-mobile etc.). inclusiv receptoarele de televiziune care funcţionează cu fise sau jetoane (tonomate).2) Aparatele de televiziune pentru avioane sau vehicule spatiale.3) Receptoarele de semnale videofonice (video tunere), destinate a fi utilizate cu un aparat de înregistrare sau de reproducere videofonica, un monitor video de exemplu sau care sunt incorporate în acestea. Ele transforma semnalele de televiziune de frecventa înaltă în semnale utilizabile de către aparatele de înregistrare sau de reproducere videofonica sau monitoarele video. Cu toate acestea, dispozitivele care nu fac decat sa izoleze semnalele de înaltă frecventa, se clasifica la pozitia nr. 85.29, ca părţi.4) Receptoarele de emisiuni de televiziune retransmise prin satelit. Aceste aparate care nu conţin dispozitiv de afisare (ecran catodic sau cristale lichide, spre exemplu) sunt similare sintonizoarelor videofonice prin aceea ca servesc a primi semnale amplificate a caror frecventa a fost redusa de către un transformator reductor de frecventa, în scopul de a selecta un singur semnal (canal) şi de a-l converti într-un semnal care să poată a fi afisat pe un monitor video. Ele pot fi dotate cu un modulator capabil sa produca un semnal de televiziune normal care poate fi dirijat către intrarea pentru antena a unui receptor de televiziune. Ele pot, de asemenea, sa conţină un dispozitiv pentru a primi la distanta semnale destinate sa modifice sintorizarea sau orientarea antenei şi a polarizatorului.5) Receptoarele de televiziune cu utilizare industriala, adesea cu transmisie cu fir; aceste aparate sunt utilizate de exemplu pentru citirea la distanta a cadranelor de instrumente de control sau pentru observarea în incinte sau locuri periculoase.6) Monitoarele video, care sunt receptoare legate direct prin cabluri coaxiale la camera video sau la un magnetoscop şi în care au fost desfiinţate toate circuitele de radiofrecventa, se prezinta ca aparate de folosinţă profesionala utilizate în centrele de control ale statiilor de televiziune sau în televiziunea cu circuit inchis (aeroporturi, gari, siderurgie, chirurgie etc.). În esenta, aceste aparate sunt constituite din dispozitive ce realizează crearea şi devierea unui punct luminos pe un ecran, în sincronism cu semnalele de la sursa şi cu unul sau mai multe amplificatoare video ce permit sa varieze intensitatea punctului luminos. Ele pot avea intrarile lor rosu (R), verde (G) şi bleu (B) separate sau codificate în oricare dintre sisteme (NTSC, SECAM, PAL, D-MAC sau altele). Pentru receptarea semnalelor codate, monitorul trebuie să fie echipat pentru decodarea (separarea) semnalelor R, G şi B. Mijlocul utilizat de obicei pentru formarea imaginii este tubul catodic cu vedere directa sau proiectorul cu trei tuburi catodice, dar exista monitoare ce folosesc alte mijloace pentru a ajunge la acelasi obiectiv (ecran cu cristale lichide, raze luminoase deviate pe un film de ulei de exemplu).Monitoarele video de la aceasta pozitie nu trebuie confundate cu unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, descrise în Nota explicativa de la pozitia nr. 84.71.7) Proiectoarele video, care permit să se proiecteze pe un mare ecran imaginea primita pe ecranul receptorului video.8) Aparatele de televiziune de toate tipurile echipate sau care folosesc pentru primirea, memorarea şi prezentarea textelor şi mesajelor.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificare a părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) părţile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.29.Pozitia exclude:a) Unitatile de afisare ale masinilor automate de prelucrare a datelor, chiar prezentate separat (pozitia nr. 84.71).b) Aparatele de înregistrare sau reproducere videofonic (pozitia nr. 85.21).c) Vehiculele speciale (carele de reportaj de exemplu) ce au receptoare de televiziune sau alte aparate susmentionate, montate de o maniera nedemontabila pe acestea (pozitia nr. 87.05 în special).85.29 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.25 LA 85.28.8529.10 - Antene şi reflectoare de antene de toate tipurile; părţi care se utilizeaza împreună cu aceste articole8529.90 - AlteleSub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de Secţiune), aceasta pozitie cuprinde părţile aparatelor care sunt cuprinse la cele patru pozitii precedente. Printre părţile despre care este vorba, se pot menţiona:1) Antenele şi reflectoarele de toate tipurile (emisie şi receptie).2) Dispozitivele de orientare a antenelor receptoare pentru radiodifuziune sau televiziune, compuse în esenta dintr-un motor electric atasat de pilonul antenei pentru a asigura rotatia sa, şi un tablou separat de comanda pentru orientarea şi pozitionarea antenei.

3) Mobilele speciale concepute pentru a primi aparatele de la pozitiile nr. 85.25 la 85.28.4) Filtrele şi separatoarele de antene.5) Sasiuri.Pozitia nu cuprinde:a) Pilonii (stalpii) de antene (de exemplu pozitia nr. 73.08).b) Aparatele numite generatoare de înaltă tensiune (pozitia nr. 85.04).c) Manipulatoarele Morse (pozitia nr. 85.17).d) Părţile destinate în principal atât articolelor de la pozitia nr, 85.17 cat şi celor de la pozitiile nr. 85.25 până la 85.28 (pozitia nr. 85.17).e) Castile, chiar combinate cu un microfon, pentru telefonie sau telegrafie ca şi castile de ascultare care pot să fie bransate pe receptoare de radiodifuziune sau de televiziune (pozitia nr. 85.18).f)

Tuburile catodice şi părţile lor (de exemplu blocurile de deviere) (pozitia nr. 85.40).g) Amplificatoare de antene şi blocurile oscilatoare de radiofrecventa (pozitia nr. 85.43).h) Obiectivele şi filtrele pentru aparatele de luat vederi pentru televiziune (pozitia nr. 90.02).85.30 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE (ALTELE DECAT CELE PENTRU TRANSMITEREA DE MESAJE) DE SECURITATE, DE CONTROL SAU DE COMANDA PENTRU CAILE FERATE SAU SIMILARE, PENTRU CAILE RUTIERE, FLUVIALE, AERIENE SAU LOCURI DE PARCARE, INSTALATII PORTUARE SAU AEROPORTURI (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 86.08).8530.10 - Aparatele pentru caile ferate sau similare8530.80 - Alte aparate8530.90 - PărţiPozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de control al traficului pentru caile de comunicatie (cai ferate, drumuri, cai fluviale şi, în măsura în care se utilizeaza asemenea aparate, aeroporturi, porturi, locuri de parcare), cu menţiunea ca prezenta pe aparatele mecanice utilizate în scopuri similare a dispozitivelor electrice accesorii (semnale mecanice luminate electric, dispozitive hidraulice sau pneumatice de comanda destinate să fie ele insele comandate electric etc.) nu modifica clasificarea lor la pozitia nr. 86.08.Semnalele constituite din simple lumini fixe (felinare, balize, bare luminoase etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.), deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare etc. pentru caile de comunicatie.A) Aparatele pentru cai ferate (inclusiv caile de tramvai, şi caile de cale ferata din mina) sau pentru caile de rulare ale trenurilor pe perna de aer. Fac în mod special parte din aceasta grupa:1) Aparatura de semnalizare sau de siguranţă. În afară de semnalizarea propriu-zisa, care se prezinta în general sub forma luminilor, a semafoarelor, sau a discurilor colorate montate pe un stalp sau pe o sarpanta aceasta aparatura cuprinde organele necesare pentru actionarea numitelor semnale, ca şi dispozitivele, adesea automate, de comanda.Aparatele din această categorie sunt utilizate pentru a regla traficul în gari şi la intersectii, pentru a asigura siguranţa pasajelor de nivel, cum sunt semnalizarea de cale libera etc.; în acest din urmă caz, adesea trecerea trenului de la o secţiune de linie la urmatoarea este cea care declanseaza automat semnalele potrivite, cu ajutorul de exemplu a unui dispozitiv numit pedala electrica.Grupa cuprinde de asemenea aparatele electrice care semnalizeaza apropierea trenurilor în garile sau la posturile de manevra, pozitia acelor sau a semnalelor etc. cu ajutorul soneriilor sau a semnalelor vizuale.Unele dintre aparatele de semnalizare sau de siguranţă, sunt concepute pentru a transmite semnalele direct la bordul masinii. Ele conţin contacte care, aşezate în mijlocul caii de rulare, acţionează la trecerea masinii dispozitivele receptoare aşezate în cabina, provocand în felul acesta declanşarea semnalelor acustice sau vizuale, de natura sa alerteze conducatorul, sau chiar sa actioneze direct comenzile masinii în asa fel încât sa opreasca automat trenul. Dar părţile acestor aparate (organe receptoare), destinate să fie montate pe masina, nu se clasifica la acest capitol.2) Aparatura de control sau de comanda pentru calea ferata. Este aparatura utilizata pentru manevrarea la distanta a acelor. Cuprinde, pe de o parte, aparatele de cale sau organele de manevra propriu-zise, adesea prevăzute cu un dispozitiv de inchidere a macazului, care este asezat în vecinatatea acelor şi, pe de altă parte, tablourile şi alte dispozitive de control sau de comanda, în general grupate în puncte centrale (cabine sau posturi de manevra).

Sunt de asemenea cuprinse aici aparatele mai complete, cum sunt robotii cu bile, utilizati în special în garile de triaj, pentru manevrarea automata a acelor, la vagoane.B) Aparatele pentru caile rutiere sau fluviale, parcari. Din aceasta grupa, se pot menţiona:1) Semnalele automate de trecere la nivel, cum sunt luminile sclipitoare, soneriile, felinarele luminoase de treceri de nivel.Fac de asemenea parte din aceasta grupa aparatele electrice pentru comanda barierelor de la pasajele de nivel.2) Stopurile pentru reglementarea circulaţiei, care constau în general din lumini colorate, care sunt instalate la intersectii, bifurcatii etc. În afara stopurilor propriu-zise, ele conţin aparatura care să permită să fie actionate cu ajutorul dispozitivelor de comanda manuala (stopurile comandate de către un agent de circulatie sau chiar pentru anumite semnale de protecţie a pietonilor, de către utilizatorii insisi) sau automate (lumini clipitoare, intermitente sau periodice, lumini actionate de dispozitive fotoelectrice, de benzi de contact aşezate pe sol şi transversal pe drum, comandate de vehiculele aflate în trecere etc.).Aparatele pentru instalatiile portuare sau aeroporturi.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.Aparatele electrice de semnalizare sau de iluminat pentru biciclete sau vehicule automobile se clasifica la pozitia nr. 85.12.85.31 - APARATE ELECTRICE DE SEMNALIZARE ACUSTICA SAU VIZUALA (DE EXEMPLU SONERII, SIRENE, TABLOURI DE AVERTIZARE, SISTEME ANTIFURT SAU DE AVERTIZARE IMPOTRIVA INCENDIILOR), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIILE NR. 85.12 SAU 85.30.8531.10 - Sisteme antifurt sau de avertizare împotriva incendiilor şi aparatele similare8531.20 - Tablouri de avertizare (panouri şi indicatoare) care incorporeaza dispozitive cu cristale lichide (LCD) sau cu diode emitatoare de lumina (LED)8531.80 - Alte aparate8531.90 - PărţiCu excepţia celor de la pozitiile nr. 85.12 sau 85.30, pozitia cuprinde ansamblul aparatelor electrice de semnalizare acustica (sonerii, buzzere şi alte avertizoare sonore) sau vizuala (aparatele de semnalizare cu lampi, obloane mobile, cifre etc.) fie ca sunt cu comanda manuala, cum sunt soneriile de intrare pentru apartamente, sau automata, cum sunt aparatele de protecţie contra furtului.Semnalele statice constituite din semafoare fixe (felinare, lanterne, panouri etc.) urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 83.10, 94.05 etc.) deoarece nu sunt considerate ca aparate de semnalizare.Sunt în mod special cuprinse aici:A) Soneriile electrice, buzzere, clopotele de uşi etc. În sonerii, dispozitivele electromagnetice provoaca vibratia unui mic ciocanel, care se loveste de un timpan. Buzzerele sunt de conceptie asemanatoare, dar sunt fără timpan. Aceste doua tipuri de aparate sunt utilizate în mod special pentru apartamente (sonerii de intrare), birouri, hoteluri. Sunt cuprinse de asemenea la aceasta grupa clopotele electrice de uşi, care constau intr-unul sau mai multe tuburi care emit un sunet muzical sau o serie de note atunci când sunt lovite, ca şi clopotele de biserica prevăzute cu un dispozitiv de comanda electric (electromagnetic sau electronic) altele decat clopotele cu muzica (Capitolul 92).Soneriile şi clopotele de uşi sunt adesea concepute pentru a functiona pe pila sau baterie; adesea, au un transformator reductor care le permite sa utilizeze curentul de la retea.B) Avertizoarele sonore, claxoane şi sirene electrice. Este vorba în general despre aparate care funcţionează cu ajutorul fie al unei limbute vibrante (ancie), fie cu ajutorul unui disc rotativ, actionate electric. Printre aparatele de această categorie, se pot cita sirenele de uzina, de alarma aeriana, de nave etc.

C) Alte aparate electrice de semnalizare (lampi clipitoare etc.) pentru vehicule aeriene, trenuri sau alte vehicule (inclusiv vapoare) cu excepţia aparatelor radioelectrice şi radarelor de la pozitia nr. 85.26 ca şi aparatele pentru biciclete sau automobile de la pozitia nr. 85.12.D) Tablourile de anuntare sau asemanatoare. Aceste dispozitive sunt utilizate în hoteluri, birouri, uzine etc. pentru a chema personalul, pentru a indica faptul ca într-un loc determinat este chemata o anumita persoana sau anumite marfuri, pentru a semnaliza ca o camera este libera sau ocupata etc.Sunt cuprinse în mod special:1) Indicatoarele de camere, care sunt tablouri mari purtătoare de numere ce corespund cu numerele de la camere; atunci când din camera se apasa pe un buton, numărul corespunzător se aprinde sau este descoperit prin tragerea unui oblon sau cu ajutorul oricărui alt dispozitiv potrivit.2) Indicatoarele de numere, care utilizeaza în general ca semnale cifrele luminoase care apar pe faţa unei cutii mici; la unele aparate de acest tip, mecanismul de apel este conceput pentru a fi actionat de către cadranul unui post telefonic. Exista de asemenea indicatoare de numere la care numărul care corespunde la o persoană cautata, în loc să apară sub forma cifrelor luminoase, este indicat pe un cadran printr-un ac mobil (indicatoare cu cadran).3) Indicatoarele pentru birouri, care folosesc în mod special pentru a indica dacă ocupantul unui birou este liber sau nu; unele dintre aceste indicatoare constau dintr-o simpla cutie pe care se aprind mesaje (intrati sau ocupat), în functie de dorinţa ocupantului biroului.4) Indicatoarele pentru ascensoare, care indica pe un panou iluminat, etajul la care se afla ascensorul şi sensul de mers.5) Transmitatoarele de ordine către sala masinilor, utilizate pe nave.6) Tablourile de semnalizare automata utilizate în tari pentru a semnaliza calatorilor ora şi peronul de plecare sau de sosire a trenurilor.7) Panourile indicatoare similare utilizate pe hipodromuri, velodromuri, stadioane etc. În aceste diferite dispozitive, semnalizarea vizuala este adesea dublata de o semnalizare acustica.Nu constituie aparate de semnalizare în sensul acestei pozitii planurile rutiere sau feroviare pe care se lumineaza un punct, un itinerar, o secţiune de linie etc., atunci când se apasa pe un buton, nici indicatoarele şi panourile publicitare.E) Aparatele avertizoare pentru protectia contra furtului. Aceste aparate au un organ detector şi un organ avertizor (clopotel, sonerie, semnal etc.) pe care primul îl declanseaza automat. Exista numeroase tipuri de aparate de această categorie, printre care se pot enumera:1) Avertizoarele cu contacte electrice în care dispozitivul de alarma este pus în actiune prin impingerea usii, prin atingerea sau prin ruperea unor fire fine aşezate în mod invizibil pe trepte, prin apasarea anumitor placi de parchet etc.2) Avertizoarele de capacitate, utilizate special pentru casele de bani. Aceste avertizoare funcţionează ca un condensator: variatiile de capacitate provocate de apropierea hotului se repercuteaza asupra unui circuit special, care declanseaza în felul acesta un semnal de alarma.3) Avertizoarele cu dispozitiv fotoelectric, în care un fascicol de raze (în general de raze infrarosii) este dirijat pe o celula fotoelectrica; atunci când acest fascicol este intrerupt, se produc în circuitul celulei fotoelectrice variatii ale curentului care declanseaza organul de avertizare.F) Aparatele avertizoare de incendiu. Aparatele automate din această categorie conţin de asemenea un organ detector şi un organ avertizor (sonerie, clopotel, semnal etc.). Exista de asemenea mai multe tipuri, cum ar fi:1) Aparatele cu produs fuzibil (ceara, aliaj special etc.) atunci când temperatura depăşeşte un punct critic, acest produs se topeste şi elibereaza contacte electrice, care inchid circuitul, actionand în felul acesta dispozitivul de alarma.2) Aparatele cu dilatare, în care dilatarea unui material special (lama bimetalica, lichid, gaz etc.) declanseaza avertizorul, la unele aparate, efectul de dilatare acţionează asupra unui piston; o valva manometrica insensibila la dilatarile lente poate fi montata pe cilindru în asa fel încât avertizorul sa nu se declanseze decat sub efectul dilatarilor bruste care rezultă de la ridicarile neasteptate ale temperaturii.3) Aparatele a caror functionare se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a unui element care suporta o schimbare a temperaturii.4) Aparatele cu celula fotoelectrica, în care avertizorul se declanseaza atunci când fumul acopera intr-o măsura determinata în prealabil un fascicol luminos concentrat pe celula fotoelectrica. Aparatele din această categorie, prevăzute cu un indicator gradat sau cu un aparat inregistrator, se clasifica la Capitolul 90.

În afara aparatelor automate care în acelasi timp detecteaza incendiul şi dau alarma, se includ de asemenea aici alarmele (avertizoarele) neautomate, cum sunt cele aşezate pe caile publice pentru alarmarea pompierilor.G) Aparatele avertizoare pentru pierderile de gaz, de vapori care conţin de exemplu un detector şi un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, utilizat pentru detectarea în mod special a prezentei amestecurilor de gaze periculoase (gaze naturale, metan etc.).F) Aparatele avertizoare de flacara (detectoare de flacara) care conţin o celula fotoelectrica care declanseaza, prin intermediul unui releu, avertizorul atunci când flacara se aprinde sau se stinge. Aparatele care nu conţin un dispozitiv avertizor electric, acustic sau vizual, se clasifica la pozitia nr. 85.36.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt în general cuprinse aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Comutatoarele şi tablourile de comanda, chiar dacă conţin lampi martor (pozitiile nr. 85.36 sau 85.37).b) Avertizoarele de incendiu care includ un detector ce contine o substanţa radioactiva (pozitia nr. 90.22).85.32 - CONDENSATOARE ELECTRICE, FIXE, VARIABILE SAU REGLABILE (+).8532.10 - Condensatoare fixe destinate retelelor electrice de 5060 Hz cu o putere reactiva de minimum 0,5 kvar (condensatoare de putere)- Alte condensatoare fixe:8532.21 - - Cu tantal8532.22 - - Electrolitice cu aluminiu8532.23 - - Cu dielectric de ceramica, cu un singur strat8532.24 - - Cu dielectric de ceramica, cu mai multe straturi8532.25 - - Cu dielectric de hartie sau de material plastic

8532.29 - - Altele8532.30 - Condensatoare variabile sau reglabile8532.90 - PărţiCondensatoarele electrice constau, în principiu, din două suprafete conducatoare, numite armaturi, separate printr-un strat izolator, numit dielectric (aer, hartie, mica, ulei, materiale plastice, cauciuc, materiale ceramice, sticlă etc.).Sunt utilizate în scopuri variate în numeroase ramuri ale electrotehnicii, în mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalaţiilor de curent alternativ, pentru a produce curenti defazati pentru campurile rotative în motoare de inductie, pentru a proteja contactele faţă de efectele arcului electric, pentru a inmagazina şi elibera anumite cantitati de electricitate în circuitele oscilante, în dispozitivele de filtrare a frecventelor etc. şi sunt frecvent utilizate în telefonie, radiodifuziune, televiziune sau în echipamentul electronic industrial.Caracteristicile lor (forma, dimensiuni, capacitate, natura dielectrica etc.) variaza în functie de exigentele utilizarii. Dar sunt cuprinse la aceasta pozitie toate condensatoarele, oricare sunt tipul şi modul de obtinere şi indiferent de destinaţia lor, inclusiv condensatoarele etalon de mare stabilitate şi precizie utilizate în laboratoare sau la numeroase instrumente de măsura.Faptul ca condensatoarele elementare sunt prezentate grupate în baterii, pe un sasiu sau într-un recipient comun de exemplu nu afectează incadrarea lor, chiar dacă ansamblul - ceea ce poate să fie cazul pentru decade (asamblarile de mai mulţi condensatoare-etalon în aceeasi cutie) conţin dispozitive combinatorii care să permită conectarea după dorinţa a unui numar variabil de elemente.A. - CONDENSATOARELE FIXESunt numite fixe sau statice condensatoarele a caror capacitate nu este modificabila. Tipurile principale sunt: condensatoarele uscate, condensatoarele cu ulei, condensatoarele cu gaz, condensatoarele în ulei şi condensatoarele electrolitice.1) La condensatoarele uscate, armaturile şi dielectricul se prezinta cel mai adesea sub forma placilor suprapuse, a benzilor sau a foilor infasurate sub forma de bobina. La unele condensatoare uscate, straturile metalice sunt aplicate, pe cale chimica sau termica, pe un dielectric masiv. Condensatoarele uscate pot fi închise intr-o cutie prevăzută cu borne sau pot fi utilizate fără cutie.2) Condensatoarele impregnate cu ulei au aproximativ aceeasi structura ca şi condensatoarele uscate dar dielectricul, în general o pelicula de material plastic sau o pelicula de material plastic şi de hartie, este impregnat cu un ulei special sau un alt lichid.3) Condensatoarele cu gaz sunt condensatoare care conţin doi electrozi sau mai mulţi separati printr-un gaz, altul decat aerul, care serveste drept dielectric.4) Adesea chiar, condensatorul este montat într-un recipient umplut cu ulei sau cu un asemenea lichid (condensator în ulei) şi care poate să conţină dispozitive accesorii cum sunt manometrele, supapele de siguranţă.5) La condensatoarele electrolitice, una dintre armaturi este în general o placa de aluminiu sau de tantal. în timp ce rolul celeilalte placi este asigurat de un electrolit special în care curentul este adus cu ajutorul unui electrod, care are adesea aceeasi forma ca prima armatura. Actiunea electrolitica da nastere pe aluminiu sau tantal la un strat subtire de compusi complecsi, care constituie dielectricul. Totul este inchis într-un recipient care, în unele cazuri, tine loc el insusi de prima armatura şi poate să conţină un suport de fixare, în felul celor existente la anumite lampi sau supape. Uneori, electrolitul este reprezentat de o substanţa pastoasa, iar aceste condensatoare electrolitice sunt denumite condensatoare uscate.B. - CONDENSATOARELE VARIABILESunt cele a caror capacitate poate să fie modificata după dorinţa. Ele utilizeaza în general aerul ca dielectric şi armaturile lor constau cel mai adesea în serii de lame metalice din care unele sunt fixe, în timp ce celelalte, care se intercaleaza între primele, sunt montate pe un ax rotativ. Atunci când pivoteaza armatura mobila (rotorul), aceste elemente vin să se intrepatrunda mai profund între cele ale armaturii fixe (stator) sau, din contra, se indeparteaza de acestea, facand în felul acesta sa varieze capacitatea aparatului.C. - CONDENSATOARELE REGLABILECondensatoarele din această categorie, din care unele, utilizate în special ca şi condensatoare de intalnire, în general numite trimmeri, sunt cele care permit reglarea între limite stranse la o valoare precisa a capacităţii lor. Aceasta reglare poate să fie obtinuta în diferite feluri. La unele tipuri, variaza distanta dintre armaturi cu ajutorul unui surub de strangere. Alte modele sunt constituite de exemplu din doi cilindri concentrici de metal care pot sa patrunda mai mult sau mai puţin unul în altul, sau prin doua emisfere cu miscare reciproca. În general, dielectricii utilizati sunt de exemplu mica, materialele ceramice, materialele plastice sau aerul.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea cuprinse aici părţile condensoarelor din aceasta pozitie.

Desi adesea numite condensatoare rotative, motoarele sincrone utilizate la unele instalaţii în acelasi scop ca şi condensatoarele, în mod special pentru a imbunatati factorul de putere al instalaţiilor de curent alternativ, se clasifica la pozitia nr. 85.01.Note explicative de subpozitii.Subpozitia nr. 8532.23Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, cu un singur strat, care se prezinta sub forma discurilor sau sub forma tubulara.Subpozitia nr. 8532.24Subpozitia cuprinde condensatoarele fixe cu dielectric de ceramica, mai multe straturi, prevăzute cu fire de conexiune sau sub forma microplacilor (cipuri).85.33 - REZISTENTE ELECTRICE (INCLUSIV REOSTATE ŞI POTENTIOMETRE); ALTELE DECAT CELE PENTRU INCALZIT.8533.10 - Rezistente fixe cu carbon, aglomerate sau stratificate- Alte rezistente fixe:8533.21 - - Pentru o putere de maximum 20 W8533.29 - - Altele- Rezistentele variabile (inclusiv reostatele şi potentiometrele) bobinate:8533.31 - - Pentru o putere de maximum 20 W8533.39 - - Altele8533.40 - Alte rezistente variabile (inclusiv reostate şi potentiometre)8533.90 - PărţiA) Rezistentele neincalzitoare. Rezistentele despre care este vorba sunt conductori al caror rol este de a intercala într-un circuit o rezistenta data, în mod special pentru a limita trecerea curentului. Forma şi dimensiunile lor variaza adesea după nevoile de utilizare, şi după materia constitutiva. Rezistentele cele mai simple se prezinta sub forma barelor sau a firelor, adesea bobinate dacă este vorba de elemente metalice, sau sub forma unei acoperiri de carbon sau a unei pelicule de siliciu, de carbura de siliciu, de metal sau de oxizi metalici depusi pe un suport de sticlă sau de material ceramic, sau chiar sub forma baghetelor de carbon, dacă este vorba de rezistente de carbon. Ele pot fi obtinute sub forma de componente individuale obtinute printr-un procedeu de imprimare. Unele dintre rezistentele din această categorie, numite reglabile, pot contine dispozitive (flanse de exemplu) care permit ca numai o parte a lor să fie introdusa în circuit.Aceasta pozitie cuprinde în mod special:1) Rezistentele cu baie de ulei.2) Lampile cu rezistenta din filament de carbon (lampile de iluminat cu filament de carbon care se clasifica la pozitia nr. 85.39).3) Lampile cu rezistenta variabila, care au în componenta filamente de fier introduse intr-o atmosfera de hidrogen sau de heliu; aceste rezistente au proprietatea de a varia automat în anumite condiţii şi de a menţine în felul acesta intensitatea curentului la u valoare constanta.4) Rezistentele etalon utilizate în special în laboratoare pentru a compara şi a măsura, şi cutiile de rezistente care constau dintr-un anumit numar de rezistente asamblate intr-o cutie şi prevăzute cu dispozitive de comutare care să permită combinarea diverselor rezistente.5) Rezistentele nelineare care depind de temperatura (termisori), montate de obicei într-un tub de sticlă, cu un coeficient de temperatura negativ sau pozitiv, şi rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistorii) dar care nu cuprind diodele-varistor de la pozitia nr. 85.41.6) Rezistentele denumite "etalon pentru tensiometre", destinate sa constituie elementul sensibil al instrumentelor pentru masurarea tensiunilor.Pozitia exclude:a) Rezistentele incalzitoare (pozitiile nr. 85.16 sau 85.45).b) Fotorezistentele (pozitia nr. 85.41).B) Reostatele. Reostatele sunt aparate compuse din rezistente sau din dispozitive care permit varierea după dorinţa a rezistentei într-un circuit. Exista mai multe tipuri, cum sunt reostatele cu cursor sau cu flansa, reostatele pas cu pas, reostatele lichide cu electrozi mobili imersati într-un lichid conductor, reostatele automate, care funcţionează atunci când curentul atinge un minim sau un maxim, reostatele centrifuge.Unele reostate sunt concepute în vederea unor aplicaţii particulare. Cu toate acestea ele se clasifica aici. Acesta este cazul de exemplu pentru reostatele, numite obscuratoare, care se intercaleaza pe circuitul de iluminat al teatrelor pentru a stinge gradat lumina, sau în reostatele pentru motoare, numite regulatoare de demarare, care constau într-un anumit numar de rezistente prevăzute cu dispozitive necesare pentru intercalarea uneia sau alteia dintre ele pe circuitul de alimentare al motorului.C) Potentiometrele. Rezistentele cunoscute sub numele de potentiometre constau dintr-o rezistenta fixa asezata între doua contacte şi o priza culisanta care permite să se stabileasca contactul în oricare dintre punctele rezistentei.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile rezistentelor de la aceasta pozitie.85.34 - CIRCUITE IMPRIMATE.Conform Notei 4 de la acest capitol, aceasta pozitie cuprinde circuitele care sunt obtinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (imprimarea propriu-zisa, incrustarea, electrodepunerea, gravarea etc.) a elementelor conductoare (cablaje), a contactelor sau a altor componente imprimante cum sunt inductantele, rezistentele şi capacitatile (numite elemente pasive) cu excluderea tuturor elementelor susceptibile sa produca, sa redreseze, sa detecteze, sa moduleze sau sa amplifice un semnal electric cum sunt diodele, triodele sau alte elemente numite "active". Unele circuite de baza sunt compuse numai din elemente conductoare imprimate, în general constituite din benzi sau lamele subtiri, uniforme, având, după caz, dispozitive de conexiune sau de contact. Altele, în schimb, combina, după o schema prestabilita mai multe din aceste elemente.Suporturile izolatoare sunt în general plate, dar ele pot de asemenea să fie cilindrice, tronconice etc. Ele pot sa conţină un circuit imprimat pe o singura sau pe cele doua fete ale sale (circuite duble). Mai multe circuite imprimate pot să fie suprapuse în mai multe straturi şi conectate împreună (circuitele multiple).Sunt clasificate, de asemenea, aici circuitele cu strat (subtire sau gros) compuse în exclusivitate din elemente pasive.

Circuitele cu strat subtire sunt obtinute prin depunere, pe plăcuţe de sticlă sau de ceramica, după o schema determinata, a peliculelor metalice sau dielectrice, prin evaporarea sub vid, pulverizare catalitica sau prin tratarea chimica. Tiparul poate fi prelucrat fie prin depunerea prin masti, fie prin depunerea unei foi continui urmata de gravare selectiva.Circuitele cu strat gros sunt obtinute prin imprimarea printr-un ecran, pe plăcuţe de ceramica, a schemelor similare, cu ajutorul pastelor (sau cernelurilor) care constau dintr-un amestec de pulberi de sticlă, de material ceramic, de metal cu solventi potriviti. Aceste plăcuţe sunt ulterior coapte în cuptor.Circuitele imprimate pot să fie gaurite sau să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate care să permită montarea de elemente mecanice sau conectarea de componente electrice altele decat cele obtinute în timpul procesului de imprimare. Circuitele cu strat se prezinta în general în capsule de metal sau de material ceramic sau plastic şi prevăzute cu conexiunile lor.Componentele individuale pasive ca inductante, capacitati şi rezistente obtinute prin oricare procedeu de imprimare, nu trebuie considerate a fi circuite imprimate de la aceasta pozitie, ci urmeaza regimul lor propriu (pozitiile nr. 85.04, 85.16, 85.32 sau 85.33 de exemplu).Circuitele pe care au fost montate sau la care au fost conectate elemente mecanice sau componente electrice nu sunt considerate ca circuite imprimate în sensul prezentei pozitii, se clasifica, în general, prin aplicarea Notei 2 de la Secţiunea XVI sau a Notei 2 de la Capitolul 90, după caz.85.35 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, SIGURANTE, ECLATOARE PENTRU PARATRAZNETE, LIMITATOARE DE TENSIUNE, REGULATOARE DE UNDA, PRIZE DE CURENT, CUTII DE JONCTIUNE SAU DOZE DE LEGATURA) PENTRU O TENSIUNE PESTE 1000 VOLTI.8535.10 - Sigurante şi întrerupătoare cu elemente fuzibile- Întrerupătoare automate de circuit (disjunctoare):8535.21 - - Pentru o tensiune sub 72,5 kV8535.29 - - Altele8535.30 - Separatoare şi întrerupătoare8535.40 - Eclatoare pentru paratraznete, limitatoare de tensiune şi regulatoare de unda8535.90 - AltelePozitia cuprinde aparatura electrica utilizata în general pentru distribuirea electricitatii. Dispozitiile Notei explicative de la pozitia nr. 85.36 referitoare la caracteristicile tehnice şi la functionarea aparatelor pentru comutarea, taierea, protectia, bransarea, racordarea sau conectarea circuitelor electrice se aplică mutatis mutandis la materialele de la aceasta pozitie, care cuprind aparatele descrise în Nota explicativa de la pozitia nr. 85.36, dar concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.Sunt în mod special cuprinse aici:A) Intrerupatoarele de circuite cu sigurante fuzibile şi disjunctoarele care intrerup automat trecerea curentului atunci când intensitatea sau tensiunea acestuia depasesc o valoare limita.B) Intrerupatoarele speciale pentru circuitele de tensiune înaltă având o construcţie complexa şi robusta şi care conţin dispozitivele speciale pentru ruperea arcului electric, sunt adesea echipate cu contacte multiple şi pot să fie concepute pentru a fi comandate la distanta prin diferite mijloace (leviere, servomotoare de exemplu). Aceste întrerupătoare sunt montate într-un invelis metalic sau izolator care poate fi umplut cu un fluid special (ulei, gaz de exemplu) sau în care a fost facut vid.C) Eclatoarele pentru paratraznete. Este vorba de dispozitivele concepute pentru a proteja cablurile de înaltă tensiune sau instalatiile electrice contra efectelor fulgerului. Constau dintr-un dispozitiv care, desi în mod normal este izolator, permite curentului sa treaca parţial în sol atunci când linia sau instalatia sunt puse în pericol printr-o tensiune deosebit de ridicata.Printre diferitele tipuri de eclatoare pentru paratraznete, se pot menţiona cele: cu oxizi metalici, cu pulbere de carbon, cu coarne sau cu inele de protecţie, care sunt montate pe izolatori sau lanturi de izolatori, electrolitice. Cu toate acestea, eclatoarele pentru paratraznete bazate pe principiul radioactivitatii se clasifica la pozitia nr. 90.22.D) Limitatoarele de tensiune. Este vorba despre aparate destinate sa impiedice ca diferenţa de potenţial dintre doi conductori sau dintre conductori şi masa sau pamant, să depăşească o valoare determinata. Adesea aceste dispozitive sunt construite în acelasi fel cu lampile cu descarcare dar, nefolosind la iluminat, ele nu pot să fie considerate ca lampi.

Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).E) Separatoarele. Aceste organe sunt destinate sa izoleze părţi ale liniilor; ele sunt cu rupere lenta şi spre deosebire de întrerupătoare ele nu sunt în general utilizate pentru a intrerupe circuitele în sarcina.F) Regulatoarele de unda. Se înţelege prin acest termen ansamblele constituite din bobine de inductanta, condensatori etc., plasate în serie sau în paralel cu circuitele pentru a absorbi supratensiunile. Prezentate separat, bobinele şi condensatorii, chiar destinati să fie utilizati în stare de regulatoare de unda, urmeaza regimul lor propriu.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) părţile aparatelor de la aceasta pozitie sunt cuprinse la pozitia nr. 85.38.Pozitia exclude ansamblele de aparate (altele decat ansamblele simple de întrerupătoare) cuprinse mai sus (pozitia nr. 85.37).85.36 - APARATURA PENTRU COMUTAREA, TAIEREA, PROTECTIA, BRANSAREA, RACORDAREA SAU CONECTAREA CIRCUITELOR ELECTRICE (DE EXEMPLU INTRERUPATOARE, COMUTATOARE, RELEE, SIGURANTE, REGULATOARE DE UNDA, FISE ŞI PRIZE DE CURENT, DULII PENTRU LAMPI, CUTII DE JONCTIUNE), PENTRU O TENSIUNE DE MAXIMUM 1.000 VOLTI.8536.10 - Sigurante şi întrerupătoare cu elemente fuzibile8536.20 - Întrerupătoare automate de circuit (disjunctoare)8536.30 - Alte aparate pentru protectia circuitelor electrice- Relee:8536.41 - - Pentru o tensiune de maximum 60 V8536.49 - - Altele8536.50. Alte întrerupătoare, separatoare şi comutatoare- Dulii pentru lampi, fise şi prize de curent:8536.61 - - Dulii pentru lampi8536.69 - - Altele8536.90 - Alte aparatePozitia cuprinde aparatura electrica conceputa pentru o tensiune de maximum 1000 volti şi în esenta utilizata în locuintele sau instalatiile industriale. În schimb, sunt cuprinse la pozitia nr. 85.35. aparatele din această categorie concepute pentru o tensiune peste 1.000 volti.Pozitia cuprinde:

I. - APARATELE PENTRU INTRERUPERE SAU SECTIONAREAceste aparate conţinând în esenta un dispozitiv destinat sa deschidă sau sa inchida circuitele în care sunt intercalate (întrerupătoare şi sectionatoare). sau chiar sa inlocuiasca un circuit sau un sistem de circuite cu altul (comutatoare) sunt numite uni, bi, tripolare în functie de numărul de conductoare prevăzute. Apartin, de asemenea, la aceasta grupa releele, care sunt organe de intrerupere cu comanda automata.A) Întrerupătoare. Gama de întrerupătoare de la aceasta pozitie se intinde de la intrerupatoarele pentru aparatele de radio, instrumentele electrice etc., până la intrerupatoarele de joasa tensiune, pentru instalatiile casnice de exemplu (tumblers), intrerupatoarele cu maneta, rotative, cu para, cu buton etc.) şi la intrerupatoarele pentru aplicatiile industriale cum sunt intrerupatoarele de capat de cursa, combinatoarele (intrerupatoarele) cu came, micro-intrerupatoarele, detectoarele (intrerupatoarele) de proximitate.Sunt, de asemenea, cuprinse aici intrerupatoarele comandate prin deschiderea sau închiderea portilor şi intrerupatoarele automate termoelectrice (starteri) pentru amorsarea descarcarii în lampi sau tuburi fluorescente.Pentru celelalte produse clasificate aici sunt menţionate comutatoarele electrice CA, care conţin circuite de intrare şi de iesire cuplate optic (comutatoare CA cu tiristoare, izolate), comutatoarele electronice, inclusiv comutatoarele electronice cu protecţie termica, care conţin un tranzistor şi un microcircuit logic (tehnologie hibrida) pentru o tensiune de maximum 1000 volti şi comutatoarele electromecanice cu scurgere pentru o intensitate de maximum 11 amperi.Din contra, inchizatoarele electrice se clasifica la pozitia nr. 83.01.B) Comutatoarele. Aceste aparate sunt utilizate pentru a pune după dorinţa un circuit în legătură electrica cu unele sau altele dintre circuite.La tipul cel mai simplu, o linie este conectata la o borna centrala, care, cu ajutorul unui brat mobil, poate să fie legata de oricare dintre liniile unui ansamblu secundar. Unele dintre comutatoarele speciale care permit să se realizeze combinatii complexe de circuite, sunt denumite combinatoare sau controloare care sunt folosite, în mod special, pentru pornirea motoarelor electrice sau comanda vehiculelor electrice; aparatele de acest tip conţin adesea, în plus, un dispozitiv de comutare, un anumit numar de rezistente care pot să fie inserate în circuit în functie de necesităţi (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 85.33). Pozitia cuprinde şi alte tipuri sau aparate de comutare complicate, prevăzute cu dispozitive mecanice de transfer şi utilizate în mod special în posturile de radio sau de televiziune.C) Relee. Releele sunt dispozitive automate cu ajutorul cărora un circuit este comandat sau controlat în functie de variatiile care se produc în acest circuit sau în altul. Ele au aplicaţii în domenii foarte variate, cum sunt telecomunicatiile, semnalizarea cailor de comunicatie, comanda sau protectia masinilor-unelte. Se deosebesc în mod special:1) În functie de principiul pe care sunt bazate: releele electromagnetice (sau cu solenoid), cu magnet permanent, termoelectrice, cu inductie, electrostatice, fotoelectrice, electronice etc.2) În functie de rolul în vederea caruia ele sunt concepute: releele cu intensitate maxima, cu tensiune minima sau maxima, diferentiale, cu declansare instantanee, temporizate etc.Sunt, de asemenea, considerate ca relee, contactoarele care sunt aparate de intrerupere cu rapel automat care să nu aibe oprire mecanica şi care nu sunt actionate manual ci în general comandate şi mentinute prin curent electric.Grupa cuprinde, în principal, intrerupatoarele de circuite. Modelele cu elemente fuzibile conţin conductoare (fire sau lame) care au proprietatea de a se topi atunci când curentul depăşeşte o anumita intensitate, care intrerupe în felul acesta circuitul pe care sunt intercalate. Caracteristicile lor variaza în functie de exigentele de utilizare. Intrerupatoarele de circuite cu cartus constau dintr-un tub în care este asezat un fir fuzibil şi ale cărui extremitati poarta o bareta metalica care formeaza contactele; alte tipuri au un soclu - suport prevăzut cu borne şi o piesa mobila pe care este montat fuzibilul, care se insurubeaza sau se introduce în suport în asa fel încât sa stabileasca conexiunea. Sunt clasate aici numai aparate complete prevăzute cu fuzibilele lor, dar de asemenea, prezentate separat, suporturile, tabachere, busoane etc. cu excepţia celor care sunt complet realizate din material izolant sau care au cel mult piese simple metalice de asamblare (pozitia nr. 85.47), ca şi fuzibilele gata pentru folosirea în aceasta stare, cum sunt tronsoanele de file prevăzute cu ochete sau alte dispozitive de conexiune. Din contra, firele şi lamele pentru fuzibile, prezentate altfel decat gata pentru montarea în aceasta stare, urmeaza regimul materiei constitutive.Exista, de asemenea întrerupătoare de circuite cu organe indestructibile, cum sunt disjunctoarele care, cu ajutorul în mod special al dispozitivelor electromagnetice, intrerup în mod automat circuitul atunci când intensitatea curentului depăşeşte valoarea limita prevăzută.Pozitia exclude transformatoarele de tensiune constanta (pozitia nr. 85.04) şi regulatoarele automate de tensiune (pozitia nr. 90.32).III. - APARATURA PENTRU BRANSARE, RACORDARE SAU CONECTAREAceasta aparatura este utilizata pentru a lega între ele diferitele părţi ale unui circuit electric.Cuprinde în mod special:A) Fisele şi prizele de curent, care se folosesc pentru legarea la o retea în general fixa a unui aparat sau a unui element al unei instalaţii mobile. Exista diferite tipuri de aparate din această categorie. cum ar fi:1) Fisele şi prizele (inclusiv prelungitoare pentru fir flexibil) care funcţionează prin adaptarea unui element tata (fisa) la un element mama corespunzător; în afara broselor şi dispozitivelor analoge necesare la conectarea electrica, aceste fise şi prize cuprind adesea un contact suplimentar pentru punerea la pamant.

2) Prizele cu contact glisant, cum sunt periile pentru masinile generatoare şi colectoarele de curent pentru materialul de tractiune sau de ridicare (cap de trolee, patine etc.), cu excepţia articolelor din această categorie din carbo din grafit (pozitia nr. 85.45), Aceste articole constau din blocuri de metal, de table metalice sau de benzi stratificate şi faptul ca sunt unse (acoperite) exterior cu un strat lubrifiant de grafit nu are ca efect excluderea de la aceasta pozitie.3) Duliile pentru lampi, valve, tuburi etc.; unele dintre dulii prezinta forme particulare, cum sunt cele numite false lumanari, care sunt montate pe candelabre şi cele în forma de aplice de perete; aceasta particularitate nu afectează incadrarea lor, în măsura în care functia lor principala rămâne cea de priza de curent.Când sunt prezentate montate pe fire, prizele de curent urmeaza regimul respectivelor fire (pozitia nr. 85.44).B) Alte contacte. Sunt în mod special racordurile domino şi dispozitivele de strangere a firelor, ca şi dispozitivele terminale (clesti crocodili, ochete etc.) care sunt montate la extremitatea conductoarelor pentru a le usura conexiunea.Apartin, de asemenea, acestui grup rigletele de atasare utilizate la radio sau la unele dintre alte ramuri şi care constau în general din baghete de material izolant prevăzute cu un anumit numar de contacte la care se racordeaza firele, cele mai adesea prin sudare.C) Cutiile de jonctiune, de derivare, de intrerupere, de extremitate etc. Este vorba despre cutiile prevăzute interior cu borne sau alte dispozitive de conexiune pentru fire electrice. Cutiile care nu sunt prevăzute cu mijloace de conexiune, folosite numai ca invelis protector sau pentru menţinerea unei mase izolante pe un racord realizat separat, urmeaza regimul materialului constitutiv.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.Pozitia exclude:a) Rezistentele nelineare care depind de tensiune (varistori sau varistante) utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.33).b) Asamblarile de aparate (altele decat asamblarile simple de întrerupătoare) menţionate mai sus (pozitia nr. 85.37).c) Diodele cu semiconductor utilizate ca limitatoare de tensiune (pozitia nr. 85.41).85.37 - TABLOURI, PANOURI, CONSOLE, PUPITRE, DULAPURI ŞI ALTE SUPORTURI ECHIPATE CU MAI MULTE APARATE DE LA POZITIILE NR. 85.35 SAU 85.36, PENTRU CONTROLUL SAU DISTRIBUIREA ELECTRICITATII, INCLUSIV CELE CARE INCORPOREAZA INSTRUMENTE SAU APARATE DE LA CAPITOLUL 90, ALTELE DECAT APARATELE DE COMUTARE DE LA POZITIA NR. 85.17.8537.10 - Pentru o tensiune de maximum 1.000 V

8537.20 - Pentru o tensiune peste 1.000 VAcestea constau din asamblarea unui anumit numar de aparate de la cele doua pozitii anterioare (comutatoare, întrerupătoare de circuite etc.) pe un tablou, un panou, o consola, un pupitru, un dulap sau un alt suport. În general conţin, de asemenea, dispozitive de măsura, ca şi adesea, unele alte aparate auxiliare, cum sunt transformatoarele, lampile, regulatoarele de tensiune, reostatele etc., sau diagrame luminoase care reprezinta circuitul.Exista o varietate mare de tablouri, panouri etc. pentru comanda sau pentru distribuţie, care merg de la tablourile mici care nu au decat cateva comutatoare, fuzibile etc. utilizate în mod special pentru instalatiile de iluminat, până la tablourile de comanda mult mai complexe pentru masinile-unelte, laminoare, centrale electrice, statii de radio etc. şi instalatiile care regrupeaza mai multe materiale vizate în articolele de la aceasta pozitie.Pozitia cuprinde, de asemenea:1) Dulapurile de comanda numerica care incorporeaza o masina automata de prelucrare a informatiei, care sunt destinate sa comande în mod special masinile-unelte.2) Comutatoarele cu program fix pentru comanda aparatelor; este vorba despre dispozitivele care permit utilizatorului sa aleaga între mai multe operaţii sau programe de operaţii. Sunt utilizate în mod special la aparatele de uz casnic cum sunt masinile de spalat rufe sau vase.3) Aparatele de comanda programabile numite "controlori programabili" care sunt aparate numerice cu memorie programabila care permit stocarea instructiunilor care se referă la punerea în aplicare a unora dintre functiile specifice (cum sunt functiile logice, secventiale, de cronometrare, de calcul şi aritmetice), care vizeaza sa comande, prin intermediul modulelor de intrare, de iesire, numerice sau analogice, diferite tipuri de masini.Pozitia nu cuprinde la aparatele pentru controlul automat de la pozitia nr. 90.32.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile materialului de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 85.38.Pozitia exclude:a) Centralele telefonice (pozitia nr. 85.17).b) Asamblarile simple cum sunt cele constituite din două comutatoare şi un conector (pozitia nr. 85.35 sau 85.36).c) Intrerupatoarele orare şi alte aparate care permit să se declanseze un mecanism după o perioadă de timp determinata, prevăzute cu o miscare de ceasornic sau un motor sincron (pozitia nr. 91.07).

85.38 - PARTI DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 85.35, 85.36 SAU 86.37.8538.10 - Tablouri, panouri, console, pupitre, dulapuri şi alte suporturi de la pozitia nr. 85.37, neechipate cu aparatele lor8538.90 - AlteleSub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aceasta pozitie cuprinde părţile materialelor care apartin celor trei pozitii anterioare.Sunt în mod special clasificate aici, în măsura în care sunt clar de recunoscut ca atare, tablourile de comanda sau de distribuţie (în general din materiale plastice sau din metal), care nu sunt prevăzute cu instrumentele sau aparatele lor.85.39 - LAMPI ŞI TUBURI ELECTRICE CU INCANDESCENTA SAU CU DESCARCARE, INCLUSIV ARTICOLELE ASA ZISE "FARURI ŞI PROIECTOARE ETANSE", LAMPI ŞI TUBURI CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII; LAMPI CU ARC.8539.10 - Articole asa zise "faruri şi proiectoare etanse"- Alte lampi şi tuburi cu incandescenta, cu excepţia celor de raze ultraviolete sau infrarosii:8539.21 - - Halogene, cu tungsten8539.22 - - Altele, cu o putere de maximum 200 W şi cu o tensiune peste 100 V8539.29 - - Altele- Lampi şi tuburi cu descarcare, altele decat cele cu raze ultraviolete:8539.31 - - Fluorescente, cu catod cald8539.32 - - Lampi cu vapori de mercur sau de sodiu; lampi cu halogenura metalica8539.39 - - Altele- Lampi şi tuburi cu raze ultraviolete sau infrarosii; lampi cu arc:8539.41 - - Lampi cu aer8539.49 - - Altele8539.90 - PărţiLampile şi tuburile clasificate aici constau din invelisuri de sticlă sau de cuart de forme diferite, care conţin dispozitivele necesare pentru transformarea energiei electrice în lumina vizibila sau în raze ultraviolete sau infrarosii.

Pozitia cuprinde ansamblul lampilor şi tuburilor din această categorie, indiferent de aplicatiile particulare pentru care sunt concepute de exemplu lampile şi tuburile de descarcare pentru producerea luminii de blitz pentru fotografiere.Se clasifica aici lampile şi tuburile cu filament incandescent, lampile şi tuburile cu descarcare în gaze sau de vapori şi lampile cu arc.A. - ARTICOLELE ASA ZISE "FARURI ŞI PROIECTOARE ETANSE"Aceste articole sunt uneori concepute pentru a fi incastrate direct în caroseria anumitor vehicule; constau dintr-o lentila şi un reflector asamblate în sistem monobloc, în interiorul unei lampi vidate sau umplute cu gaz.B. - ALTE LAMPI ŞI TUBURI CU INCANDESCENTA, CU EXCEPŢIA CELOR CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSII (VEZI PARTEA D)În cazul acestor lampi şi tuburi, lumina este produsa printr-un conductor special, numit filament (din metal sau carbon), pe care trecerea curentului îl incalzeste până la incandescenta. După caz, invelisul care contine respectivul filament este vidat (lampile cu vid) sau umplut, la o presiune mica, cu un gaz inert (lampile cu atmosfera gazoasa). Invelisul este cel mai adesea din sticlă alba, dar poate să fie, de asemenea, din sticlă colorata şi are la baza sa (soclu) contacte pentru alimentare cu curent şi dispozitivul (soclul cu surub sau soclul în baioneta) de fixare a lampii.Exista numeroase tipuri de lampi cu incandescenta, cum sunt lampile sferice, simple sau cu gat, lampile în forma de para, de ceapa sau de flacara, lampile tubulare, drepte sau curbe, şi lampile cu efecte particulare (lampile cu piatra sfaramata, pentru iluminari, decoratii, pomi de Craciun etc.).Se clasifica aici, de asemenea, lampile halogene.C. - LAMPILE ŞI TUBURILE CU DESCARCARE, ALTELE DECAT CU RAZE ULTRAVIOLETE (VEZI PARTEA D)Aceste lampi constau dintr-un invelis de sticlă, în general tubular, sau dintr-un invelis de cuart, cel mai adesea imbracat într-un invelis de sticlă, prevăzut cu electrozi şi care contine, sub presiune slaba, fie un gaz care să aibă proprietatea de a deveni luminiscent sub efectul unei descarcari electrice, fie un corp de natura sa degaje vapori care să aibă proprietatea analoga, fie în acelasi timp un gaz şi o substanţa care se evapora. Unele dintre tuburi conţin supape pentru evacuarea compusilor care rezultă din contactul gazelor cu electrozii sau un sistem de racire, prin circulatia apei prin invelisul dublu izolant de exemplu. Adesea peretele intern al invelisului este acoperit, sub forma unei pelicule subtiri, cu substante speciale care transforma razele ultraviolete într-un flux luminos vizibil, care mareste în felul acesta lumina utila a ansamblului (lampi şi tuburi fluorescente). În functie de tensiunea de alimentare la care ele funcţionează, lampile şi tuburile cu descarcare în gaze şi vapori sunt numite de tensiune înaltă sau de tensiune joasa.Printre principalele tipuri de lampi sau tuburi de această categorie, se pot menţiona:1) Tuburile de descarcare în gaze propriu-zise, care utilizeaza, după caz, gazele numite nobile, cum sunt neonul, heliul, argonul etc. sau gazele obisnuite, cum sunt azotul sau gazul carbonic, inclusiv lampile de descarcare cu lumina intermitenta, utilizate la fotografiere, pentru examenele stroboscopice etc.2) Lampile cu vapori de sodiu.3) Lampile cu vapori de mercur.4) Lampile cu lumina mixta, care sunt becuri cu atmosfera gazoasa care contine în acelasi timp un filament incandescent şi un dispozitiv de descarcare.5) Lampile cu halogenura metalica.Lampile şi tuburile cu descarcare au aplicaţii numeroase. Sunt utilizate pentru iluminarea strazilor, locuintelor, birourilor, atelierelor, masinilor restaurantelor, magazinelor etc. sau pentru scopuri decorative sau publicitare. În timp ce unele elemente sunt drepte sau numai curbate, altele au forma de arabescuri, de litere, de cifre, de stele etc.D. - LAMPILE ŞI TUBURILE CU RAZE ULTRAVIOLETE SAU INFRAROSIILampile cu raze ultraviolete sunt utilizate în medicina (actinoterapie), în laboratoare sau au diferite alte utilizari (lampile cu lumina neagra pentru teatru şi lampile germicide de exemplu). Ele constau de obicei dintr-un tub din cuart topit transparent care contine mercur şi este adesea imbracat într-un al doilea invelis de sticlă.Lampile cu raze infrarosii sunt lampi cu incandescenta special concepute pentru a emite o radiatie infrarosie. Adesea, o parte sferică sau parabolica a becului este placata interior prin cuprare sau argintare care formeaza reflectorul. Aceste lampi sunt utilizate în mod special în medicina pentru tratarea diferitelor afecţiuni sau în industrie ca sursa de căldură.E. - LAMPILE CU ARCÎn cazul lampilor din această categorie, lumina este produsa printr-un arc, sau printr-un arc şi prin incandescenta unui electrod sau a doi electrozi între care apare şi se menţine acest arc. Acesti electrozi sunt realizati din carbon sau de tungsten. La unele lampi, un dispozitiv automat, numit regulator, apropie electrozii pentru amorsarea arcului şi îi menţine apoi, în ciuda consumarii lor progresive, la o distanta constanta. Lampile pentru curentul alternativ conţin electrozi de amorsare suplimentari. La unele dintre lampi, numite lampi deschise, arcul arde în aer liber; la altele, el arde în vas aproape inchis, incinta unde straluceste arcul electric necomunicand cu atmosfera exterioara decat cu ajutorul sicanelor special prevăzute în invelisul de sticlă.Spre deosebire de alte lampi sau tuburi pentru iluminatul electric, lampile cu arc constituie o aparatura relativ complicata, fără ca ansamblul sa piarda prin aceasta caracterul de lampa simpla în sensul prezentei pozitii.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt, de asemenea, clasificate aici părţile lampilor sau tuburilor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Baloanele şi invelisurile tubulare de sticlă şi părţilor lor de sticlă, cu condiţia ca acestea din urma să prezinte caracteristicile esentiale (spre exemplu, reflectoarele de lampi şi proiectoarele) (pozitia nr. 70.11).b) Intrerupatoarele automate termoelectrice (startere) pentru amorsarea lampilor sau tuburilor fluorescente (pozitia nr. 85.36).c) Lampile şi tuburile electronice etc. de la pozitia nr. 85.40.d) Carbunii pentru lampi cu arc şi filamente de carbon pentru lampi cu incandescenta (pozitia nr. 85.45).e) Lampile şi tuburile pentru producerea luminii tip "blitz" pentru fotografiere de la pozitia nr. 90.06.

85.40 - LAMPI, TUBURI ŞI VALVE ELECTRONICE CU CATOD CALD, CU CATOD RECE SAU CU FOTOCATOD (DE EXEMPLU LAMPI, TUBURI ŞI VALVE CU VID, CU VAPORI SAU CU GAZ, TUBURI REDRESOARE CU VAPORI DE MERCUR, TUBURI CATODICE, TUBURI ŞI VALVE PENTRU CAMERE DE TELEVIZIUNE), ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.39.- Tuburi catodice pentru receptoare de televiziune, inclusiv tuburile pentru monitoare video:8540.11 - - În culori8540.12 - - Alb negru sau altele monocrome8540.20 - Tuburi pentru camere de televiziune; tuburi convertizoare sau intensificatoare de imagini; alte tuburi cu fotocatod8540.40 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, în culori, ecranul având distanta între puncte de 0,4 mm.8540.50 - Tuburi de vizualizare a datelor grafice, în alb negru sau altele monocrome.8540.60 - Alte tuburi catodice.- Tuburi pentru hiperfrecvente (tuburi cu microunde) (de exemplu magnetroane, klistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane); cu excepţia tuburilor comandate prin grila:8540.71 - - Magnetroane8540.72 - - Clistroane8540.79 - - Altele- Alte lampi, tuburi şi valve:8540.81 - - Tuburi de receptie sau de amplificare8540.89 - - Altele- Părţi:8540.91 - - De tuburi catodice8540.99 - - AltelePozitia cuprinde în exclusivitate la lampile, tuburile şi valvele în care se utilizeaza în diferite scopuri emisiunea de electroni pornind de la un catod în vid sau în atmosfera gazoasa.

Aceste lampi, tuburi şi valve se impart în trei categorii: cele cu catod cald, în care catodul trebuie să fie încălzit pentru a provoca emisiunea de electroni: cele cu catod rece; cele cu fotocatod, în care catodul este excitat prin lumina. După numărul de electrozi pe care îi prezinta, ele sunt numite: diode, triode, tetrode etc. Uneori, se reunesc în acelasi invelis doua sisteme sau mai multe destinate unor functii diferite (lampi multiple). Invelisul este din sticlă, din ceramica sau din metal (aceste diferite materiale, putand să fie utilizate în acelasi timp), şi care pot sa conţină dispozitive de racire (radiatoare cu aripioare, circulatia apei etc.).Exista numeroase varietati de lampi, tuburi sau valve electronice, din care unele sunt concepute pentru scopuri speciale, cum sunt tuburile pentru hiperfrecventa (de exemplu magnetroane, clistroane, tuburi cu unde progresive, carcinotroane), lampi numite discuri etanse, lampi şi tuburi stabilizatoare, tiratroane, ignitroane.Pozitia cuprinde:1) Lampile, tuburile şi valvele pentru redresarea curentului electric. Aceste articole sunt concepute pentru redresarea curentului alternativ în curent continuu. Pot fi cu vid, sau cu gaz sau cu vapori (de exemplu de mercur), şi au, în general, doi electrozi. Unele dintre redresoare prezinta de asemenea grile de comanda (de exemplu tiratroane) care permit să se controleze functionarea sau chiar să se inverseze aceasta (permitand în felul acesta să se transforme un curent continuu în curent alternativ).2) Tuburile catodice.a) Tuburile pentru camerele de televiziune (de exemplu orticoni, vidiconi). Aceste tuburi cu fascicol electronic sunt utilizate pentru a transforma o imagine optica într-un semnal electric corespunzător, în general printr-un procedeu de baleiere.b) Tuburile convertizoare de imagine care sunt tuburi cu vid în care proiectia unei imagini (în general în infrarosu) pe o suprafaţa fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzătoare vizibile pe o suprafaţa luminiscenta.c) Tuburi intensificatoare de imagine care sunt tuburi electronice în care proiectia unei imagini pe o suprafaţa fotoemitatoare antreneaza producerea unei imagini corespunzătoare mai luminoasa pe o suprafaţa luminiscenta.d) Alte tuburi catodice care transforma semnalele electrice în imagini în mod direct sau indirect (de exemplu tuburi cu memorie). În tuburile pentru receptoarele de televiziune sau pentru monitoarele video, electronii care provin de la unul sau mai mulţi catozi sunt proiectati, după ce au fost concentrati, deflectaţi etc. sub forma unui fascicol pe perete intern (în general extremitatea tubului), prevăzut cu substante fluorescente unde fac să apară imaginea televizata.Tuburile catodice sunt, de asemenea, utilizate la aparatele radar, la osciloscoape sau la unele aparate terminale de la sistemele de tratare a informatiei (tuburi de afisare).3) Tuburi fotoemitatoare cu vid sau cu gaz (numite de asemenea celule fotoemitatoare) compuse dintr-un tub de sticlă sau de cuart care contine doi electrozi din care unul, catodul, contine un strat de substanţa fotosensibila (în mod obisnuit metalele alcaline); sub actiunea luminii, acest strat emite electroni care fac ca spatiul care separa electrozii sa devina bun conducator de electricitate şi electronii sunt colectati la anod.Fotomultiplicatoarele sunt tuburi fotosensibile cu vid care cuprind un catod fotoemitator şi multiplicator de electroni.

4) Alte lampi, tuburi şi valve. Sunt în general cu vid şi unele conţin mai mulţi electrozi. Sunt folosite pentru producerea oscilatiilor de înaltă frecventa, ca amplificatoare, ca detectoare, ca şi convertere de scanare pentru transformarea imaginilor (fără interventia unui fotocatod) etc.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile lampilor, tuburilor, valvelor etc., de la aceasta pozitie, cum sunt electrozii (catozii, grilele, anozii). invelisurile (altele decat de sticlă) pentru tuburi, bratarile anti-implozive pentru tuburile catodice, blocurile de deviere care se fixeaza în jurul gatului de la aceste tuburi pentru a realiza baleirea imaginii.Pozitia exclude:a) Ecranele şi conurile de sticlă ale invelisurilor pentru tuburi catodice (pozitia nr. 70.11).b) Redresoare de vapori de mercur cu cuva metalica (pozitia nr. 85.04).c) Tuburile cu raze X (pozitia nr. 90.22).85.41 - DIODE, TRANZISTORI ŞI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORI; DISPOZITIVE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORI, INCLUSIV CELULE FOTOVOLTAICE CHIAR ASAMBLATE IN MODULE SAU MONTATE IN PANOURI; DIODE EMITATOARE DE LUMINA; CRISTALE PIEZOELECTRICE MONTATE (+).8541.10 - Diode, altele decat fotodiodele şi diodele emitatoare de lumina- Tranzistori, altii decat fototranzistori:8541.21 - - Cu putere de disipare sub 1 W8541.29 - - Altele8541.30 - Tiristori, diacuri şi triacuri, altele decat dispozitivele fotosensibile8541.40 - Dispozitivele fotosensibile cu semiconductoare, inclusiv celulele fotovoltaice chiar asamblate în module sau montate în panouri; diode emitatoare de lumina

8541.50 - Alte dispozitive cu semiconductori8541.60 - Cristale piezoelectrice montate8541.90 - PărţiA. - DIODE, TRANZISTOARE ŞI DISPOZITIVE SIMILARE CU SEMICONDUCTORIArticolele din aceasta grupa sunt definite la Nota 5A) a acestui Capitol.Este vorba despre dispozitive a caror functionare este bazata pe proprietăţile electronice al unora dintre materialele numite semiconductori.Aceste materiale se caracterizeaza prin rezistivitatea lor care, la temperatura mediului, este cuprinsa între cea a conductorilor (metale) şi cea a izolatorilor. Ele constau în mod special, fie din unele minereuri (galena cristalina de exemplu), fie din elemente chimice cu valenta 4 (germaniu, siliciu etc.), fie dintr-o combinaţie a elementelor chimice (de exemplu de valenta 3 şi de valenta 5; arseniura de galiu, antimoniura de indiu etc.).Cele care constau dintr-un element chimic au valenta 4 sunt în general monocristaline. Nu sunt utilizate în starea aceasta ci după ce au fost foarte usor dopate, intr-o proportie exprimata în părţi pe milion, cu ajutorul unei impuritati determinate (dopant).Pentru un element de valenta 4, impuritatea poate să constea fie dintr-un element de valenta 5 (fosfor, arsenic, antimoniu etc.), fie dintr-un element cu valenta 3 (bor, aluminiu, galiu, indiu etc.). În primul caz, se obtine un semiconductor de tipul N, caracterizat printr-un exces de electroni (cu sarcina negativa) în cel de al doilea caz, un semiconductor de tipul P care se caracterizeaza printr-o lipsa de electroni, adica cu predominanta golurilor (cu sarcina pozitiva).Materialele semiconductoare care rezultă din asocierea elementelor chimice de valenta 3 şi a elementelor de valenta 5 sunt de asemenea dopate.În ceea ce priveste materialele semiconductoare care constau din unele minereuri, impuritatile pe care le conţin în mod natural ţin loc de dopanti.Dispozitivele cu semiconductori ce apartin prezentului grup au în general una sau mai multe jonctiuni între materiile semiconductoare de tipul P şi de tipul N.Printre aceste dispozitive, se pot menţiona:I. Diodele. Sunt dispozitive cu doua borne, care nu conţin decat o singura jonctiune PN şi care permite trecerea curentului într-un sens (sensul de trecere) şi ofera, în schimb, o foarte mare rezistenta în celalalt sens (sens blocat). Ele sunt utilizate pentru detectare, redresare, comutare etc.Principalele tipuri de diode sunt: diodele de semnal, diodele redresoare de putere, diodele regulatoare de tensiune, diodele de tensiune de referinţa.II. Tranzistorii. Este vorba despre dispozitive cu trei sau patru borne susceptibile sa furnizeze o amplificare, o oscilatie, o transformare de frecventa sau o comutare a curentilor electrici. Functionarea dispozitivului este bazata pe variatia rezistivitatii între cele doua borne atunci când un camp electric este aplicat la a treia dintre aceste borne. Semnalul de comanda sau campul care este aplicat este mai slab decat semnalul de iesire provocat prin modificarea rezistentei, ceea ce se traduce printr-o amplificare a semnalului.Apartin în mod special la categoria tranzistoarelor:1) Tranzistorii bipolari care sunt dispozitive cu trei borne care au doua jonctiuni de tip dioda şi a caror actiune depinde în acelasi timp de purtatorii de sarcina pozitivi şi negativi (de unde denumirea de bipolar).2) Tranzistorii cu efect de camp (cunoscuti de asemenea sub numele de semiconductori cu oxid metalic (MOS) care pot sa conţină sau nu jonctiuni şi a caror functionare depinde de saracirea (sau de imbogatirea) indusa purtatorilor de sarcina care se afla între cele doua borne. Functionarea tranzistoarelor cu efect de camp nu depinde decat de un singur tip de purtator de sarcina (de unde denumirea unipolara). Tranzistorii de tipul MOS pot să aibă patru borne şi sunt denumiti tetrade.III. Dispozitivele similare cu semiconductori. Sunt de avut în vedere ca dispozitive asemanatoare, în sensul prezentului grup, dispozitivele cu semiconductori a caror functionare este bazata pe variatia rezistivitatii, sub influenţa unui camp electric.

Apartin în mod special la această categorie:1) Tiristorii, care sunt dispozitive constituite din patru zone de conductivitate (trei jonctiuni PN sau mai mult) de materiale semiconductoare prin care trece un curent, intr-o direcţie predeterminata atunci când impulsurile de comanda initiaza (asigura) conductia. Tiristorii funcţionează ca doi tranzistori complementari montati în opozitie. Ei sunt utilizati, fie ca redresoare controloare, fie ca întrerupătoare, fie ca amplificatoare.2) Triacuri, care sunt tiristori triode bidirectionale constituite din cinci zone de conductivitate (patru jonctiuni PN) de materiale semiconductoare prin care trece un curent alternativ atunci când impulsurile de comanda provoaca conductie.3) Diacuri, care sunt dispozitive constituite din trei zone de conductivitate (doua jonctiuni PN) de materiale semiconductoare şi care sunt utilizate pentru a furniza la triacuri impulsuri pozitive sau negative necesare pentru functionarea lor.4) Varactoare sau diode cu capacitate variabila.5) Dispozitive cu efect de camp, cum sunt gridistorii.6) Dispozitive cu efect "Gunn".Pozitia exclude de aici, dispozitivele cu semiconductori care, spre deosebire de cele vizate mai sus, funcţionează în principal sub influenţa temperaturii, presiunii etc. Acesta este cazul, în mod special, al rezistentelor nelineare semiconductoare (termistori, varistori, magnetorezistente etc.) (pozitia nr. 55.33).În ceea ce priveste dispozitivele fotosensibile care funcţionează sub actiunea razelor luminoase (fotodiode etc.), vezi grupa B.Dispozitivele descrise mai sus sunt legate de aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate în stare montata (adica sunt deja prevăzute cu conexiunile lor) sau sunt capsulate (componente), în starea nemontata (elemente) sau chiar sub forma discurilor (wafers) inca nedecupate. Materialele semiconductoare naturale (galena de exemplu) nu sunt cu toate acestea clasate aici decat dacă ele sunt montate.Independent de excluderile deja menţionate, nu se clasifica la aceasta pozitie, elementele chimice de la Capitolul 28, cum sunt siliciul şi seleniul, dopate în vederea utilizarii lor în electronică, chiar decupate sub forma discurilor, plăcuţelor sau formelor analoge, lustruite sau nu, care au sau nu un strat epitaxial uniform, cu condiţia sa nu fi facut obiectul unui dopaj nici al unei difuzari selective, pentru a crea regiuni discrete.B. - DISPOZITIVELE FOTOSENSIBILE CU SEMICONDUCTORIGrupa cuprinde dispozitive fotosensibile cu semiconductori în care radiatiile vizibile, infrarosii sau ultraviolete provoaca, prin efectul fotoelectric intern, o variatie a rezistivitatii sau aparitia unei forte electromotoare.Tuburile fotoemitatoare (celule fotoemitatoare), a caror functionare este bazata pe efectul fotoelectric extern (fotoemisie) se clasifica la pozitia nr. 85.40.Principalele tipuri de dispozitive fotosensibile cu semiconductori sunt urmatoarele:1) Celulele fotoconductoare (fotorezistente), constituite în mod obisnuit din doi electrozi în care se intercaleaza o substanţa semiconductoare (sulfura de cadmiu, sulfura de plumb etc.) care prezinta proprietatea de a oferi la trecerea curentului o rezistenta a carei valoare variaza în functie de intensitatea luminoasa aplicata celulei.Ele sunt utilizate pentru detectarea flacarilor, pentru masurarea timpului de expunere la aparatele fotografice automate, pentru numararea obiectelor în miscare pentru dopajul automat, pentru deschiderea automata a usilor etc.2) Celulele fotovoltaice sau fotopilele care transforma direct lumina în energie electrica, fără a necesita surse exterioare de curent. Celulele cu seleniu sunt în principal utilizate pentru fabricarea luxmetrelor sau exponometrelor. Celulele cu siliciu au un randament mai ridicat şi se preteaza în mod special la folosirea pentru comanda şi reglare, pentru detectarea impulsurilor luminoase, pentru sistemele de comunicatii prin fibre optice etc.Se deosebesc, în mod special, printre celulele fotovoltaice din această categorie:1●) Celulele solare, celulele fotovoltaice cu siliciu care transforma direct lumina solara în energie electrica. Sunt în general utilizate ca surse de alimentare cu energie electrica a rachetelor sau satelitilor de cercetare spatiala, a emitatoarelor montane pentru cererea de ajutor etc.

Se clasifica aici celulele solare, chiar asamblate în module constituite în panouri. Pozitia exclude panourile sau modulele prevăzute cu dispozitive chiar foarte simple (diode pentru directionarea curentului de exemplu), care să permită furnizarea unei energii direct utilizabile de exemplu de către un motor, un aparat de electroliza (pozitia nr. 85.01).2●) Fotodiodele (cu germaniu, cu siliciu, în mod special) care se caracterizeaza printr-o variatie a rezistivitatii atunci când radiatiile luminoase lovesc jonctiunea PN. Sunt utilizate în tratarea informatiei (citirea cartelelor sau a benzilor perforate, a memoriilor), ca fotocatod în unele tuburi electronice, în pirometre cu radiatie etc. Fototranzistorii şi fototiristorii apartin acestei categorii de receptoare fotoelectrice.Atunci când sunt capsulate, aceste dispozitive se deosebesc de diode, tranzistori şi tiristori de la partea A de mai sus prin carcasa lor în parte transparenta pentru a permite trecerea luminii.3●) Fotocuplurile şi fotoreleele, constituite prin asocierea diodelor electroluminiscente şi a fotodiodelor, a fototranzistorilor şi fototiristorilor.Dispozitivele fotosensibile cu semiconductori se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate în starea montata, (adica prevăzute cu conexiunile lor), incapsulate, sau prezentate în stare nemontata.C. - DIODE EMITATOARE DE LUMINADiodele emitatoare de lumina sau diodele electroluminiscente (de obicei cu arseniura de galiu sau cu fosfura de galiu) sunt dispozitive care transforma energia electrica în radiatii vizibile, infrarosii sau ultraviolete. Sunt utilizate în mod special pentru afisarea sau transmiterea datelor în sistemele de prelucrare a datelor.Diodele laser emit o lumina coerenta. Sunt utilizate pentru detectarea particulelor nucleare, în altimetrie sau în telemetrie, în sistemele de comunicatii prin fibre optice etc.D. - CRISTALELE PIEZOELECTRICE MONTATESe utilizeaza proprietăţile piezo-electrice ale unor cristale, în mod special cristalele de titanat de bariu (inclusiv elementele policristaline polarizate de titanat de bariu, de zircotilanat de plumb sau de alte cristale de la pozitia nr. 38.24 (vezi Nota explicativa corespunzătoare) ca şi cristalele de cuart sau de turmalina sunt folosite la microfoane, difuzoare, aparatele cu ultrasunete, circuite oscilante cu frecventa stabilizata etc. se clasifica la aceasta pozitie cristalele din această categorie numai dacă sunt montate. Se prezinta în general sub forma de placi, bare, discuri, inele etc. şi trebuie cel puţin să fie prevăzute cu electrozi sau conexiuni electrice. Ele pot să fie acoperite cu grafit, cu lac etc. sau să fie dispuse pe suporturi şi sunt adesea aşezate într-un invelis (cutii metalice, becuri de sticlă sau monturi de alte materiale). Cu toate acestea, atunci când ansamblul (montura şi cristalul) a depasit, prin adaugarea de alte dispozitive, stadiul unui simplu cristal montat şi a obţinut caracterul unei părţi net determinate a masinii sau aparatului, acest din urma ansamblu trebuie clasificat ca piesa detasata a unei masinii sau a unui aparat: de exemplu celulele piezo-electrice pentru microfoane sau difuzoare la pozitia nr. 85.18, capul de citire a sunetului la pozitia nr. 85.22, palpatorul aparatului de detectie şi masuratorul de grosime prin ultrasunete la pozitia nr. 90.33, oscilatorul cu cuart pentru ceas electronic la pozitia nr. 91.14.Pozitia exclude cristalele piezo-electrice nemontate (în general pozitiile nr. 38.24, 71.03 sau 71.04).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile articolelor de la aceasta pozitie.Note explicative de subpozitie.Subpozitia nr. 8541.21Puterea de disipare a unui tranzistor se masoara prin aplicarea tensiunii de functionare specificate şi prin masurarea puterii care poate să o suporte în permanenta la o temperatura de 25°C. De exemplu dacă tranzistorul poate să suporte o sarcina permanenta de 0,2 amperi la o tensiune de functionare specificata de 5 volti cu o temperatura care se menţine la 25°C, puterea sa de dispersie este de 1 watt (intensitatea x tensiunea = puterea).Pentru tranzistorii prevăzuţi cu mijloace de disipare a caldurii (cutia metalica, pasta de exemplu) temperatura de referinţa de 25°C este cea a soclului sau cutiei, în timp ce pentru alti tranzistori (cu simplu invelis de material plastic de exemplu), este vorba despre temperatura aerului ambiant.85.42 - CIRCUITE INTEGRATE ŞI MICROMONTAJE ELECTRONICE.- Circuitele integrate monolitice numerice (digitale):8542.12 - - Cartele care incorporeaza un circuit integrat electronic ("cartele inteligente")

8542.13 - - Semiconductori cu oxid metalic (tehnologie MOS)8542.14 - - Circuite obtinute prin tehnologie bipolara8542.19 - - Altele, inclusiv circuitele obtinute prin asocierea tehnologiilor MOS şi bipolare (tehnologie BIMOS)8542.30 - Alte circuite integrate monolitice8542.40 - Circuite integrate hibride8542.50 - Micromontaje electronice8542.90 - PărţiArticolele de la aceasta pozitie sunt definite la Nota 5 B) de la acest capitol.Pozitia cuprinde ansamblul dispozitivelor electronice, care au o densitate ridicata de elemente sau de componente pasive şi active, considerate ca fiind o unitate (vezi, în ceea ce priveste elementele sau componentele care trebuie să fie considerate ca pasive sau active, Nota explicativa de la pozitia nr. 85.34, primul alineat). Din contra, circuitele electronice compuse numai din elemente pasive sunt excluse de la aceasta pozitie.Articolele din aceasta pozitie (microstructuri electronice) se impart, după modul lor de obtinere, în două categorii: circuitele integrate şi micro-montajele.I. Circuitele integrate electronice.Circuitele integrate cuprind:1) Circuitele integrate monolitice. Circuitele integrate monolitice sunt microstructuri în care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistente, capacitati, interconexiuni etc.) sunt (în esenta) create în masa şi pe suprafaţa unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat) şi sunt, ca urmare, asociate într-un mod inseparabil. Circuitele integrate monolitice pot să fie numerice, lineare (analogice) sau numerice-analogice.Circuitele integrate monolitice pot să fie prezentate:1●) în stare montata, adica deja prevăzute cu conexiunile lor, incapsulate sau nu în cutii de metal, de ceramica sau de material plastic. Aceste cutii pot să fie de exemplu de forma cilindrică sau paralelipipedica;2●) în stare nemontata, adica de microplacute (cipuri) de forme cel mai adesea dreptunghiulara, în general cu latura de cativa milimetri;3●) sub forma discurilor (wafers) care nu sunt inca decupate în microplacute.4●) sub forma de cartele denumite de obicei "cartele inteligente", ce conţin, în interiorul masei lor, un circuit electronic (microprocesor) sub forma de microplacheta dotata sau nu cu o pista magnetica.Se pot menţiona ca circuite integrate monolitice numerice:1●) semiconductorii cu oxid metalic (tehnologie MOS);2●) circuitele obtinute prin tehnologie bipolara3●) circuitele obtinute prin asocierea tehnologiilor MOS şi bipolare (tehnologie BIMOS)Tehnologia semiconductorilor cu oxid metalic (MOS), în special tehnologia semiconductorilor complementari cu oxid metalic (CMOS) şi tehnologia bipolara, sunt tehnologiile "generice" utilizate la fabricarea tranzistorilor. În calitate de componenti de baza a circuitelor integrate monolitice, acesti tranzistori conferă identitatea lor circuitului integrat. Circuitele bipolare sunt folosite de fiecare data când se doreste o rapiditate logica maxima. Pe de altă parte, circuitele MOS sunt utile atunci când se doreste o densitate mare sau o cerinţa energetica redusa. În plus, circuitele MOS au cele mai mici consumuri energetice. Ele sunt deci folosite în aplicatiile în care puterea este limitata sau când se prevede existenta unor probleme de racire. Aceasta complementaritate bipolara MOS este intarita prin tehnologia BICMOS, care cumuleaza rapiditatea tehnologiei bipolare cu marele potenţial de integrare şi consumul energetic redus al circuite CMOS.Unele dintre circuitele integrate monolitice numerice sunt utilizate ca unităţi centrale de prelucrare a datelor (adesea numite microprocesoare), memorii etc.2) Circuitele integrate hibride. Circuitele integrate hibride sunt microstructuri electronice construite pe un substrat izolant pe care a fost format un circuit cu strat subtire sau cu strat gros. Formarea acestui circuit permite să se obtina în acelasi timp unele elemente pasive (rezistente, capacitati, conexiuni de exemplu). Cu toate acestea, pentru a constitui un, circuit integrat hibrid aparţinând acestei pozitii, semiconductorii trebuie să fie incorporati şi montati pe suprafaţa, fie sub forma microplacutelor (chiar incapsulate), fie sub forma de semiconductori incapsulati anterior (de exemplu în capsule de mici dimensiuni, special concepute în acest scop). Circuitele integrate hibride pot sa conţină, de asemenea, elemente pasive obtinute individual şi incorporate în circuitul cu strat de baza la fel ca semiconductorii. Este vorba în general despre componente, cum sunt condensatoarele, rezistentele sau bobinele de inductie, sub forma de microplacute (chips).Substratele compuse din mai multe straturi (în general de ceramica) asamblate prin coacere în asa fel încât sa formeze un ansamblu compact, trebuie să fie considerate ca formand un acelasi substrat în sensul de la la Nota 5 B) de la acest capitol.Componentele care formeaza un circuit integrat hibrid trebuie să fie reunite în asa fel încât să fie practic nedisociabile, adica scoaterea şi inlocuirea unora dintre elemente este teoretic posibila, dar acest lucru nu poate să fie obţinut decat prin operaţii minutioase şi delicate care, în condiţii normale de productie, nu sunt rentabile din punct de vedere economic.II. Micromontaje electronice.Micromontajele electronice sunt realizate cu ajutorul componentelor discrete, active sau active şi pasive, reunite şi conectate între ele.Componentele discrete sunt indivizibile şi sunt componentele constitutive fundamentale ale elementelor electronice într-un sistem. Ele pot să fie cu o singura functie electrica activa (dispozitive cu semiconductori definite la Nota 5 A) de la Capitolul 85) sau cu o singura functie electrica pasiva (rezistente, capacitati, interconexiuni etc.). Nu trebuie cu toate acestea să fie considerate drept componente discrete cele care constau din mai multe elemente ale unui circuit electric şi care au mai multe functii electrice, cum sunt circuitele integrate.Micromontajele se prezinta, cel mai adesea, sub forma modulelor. Acesta este cazul în mod special:1) Al blocurilor, asa numitele "formate" în care componentele sunt incorporate într-un bloc (cubic, paralelipipedic, semisferic etc.) în general din material plastic.2) Al micromodulelor obtinute prin suprapunerea şi prin conectarea substraturilor de forma patrata sau dreptunghiulara fiind fiecare folosite ca de suport la una sau mai multe componente.Pozitia exclude circuitele cu strat formate exclusiv din elemente pasive (pozitia nr. 85.34).Cu excepţia combinatiilor (practic indisociabile) vizate în partea I, paragraful 2) de mai sus privitoare la circuitele integrate hibride, sunt de asemenea excluse din aceasta pozitie ansamblele obtinute prin montarea uneia sau a mai multor componente discrete pe un suport format de exemplu dintr-un circuit imprimat şi ansamblele formate prin adaugarea la o microstructura electronică fie a uneia sau a mai multor microstructuri de acelasi tip sau de tip diferit, fie uneia sau a mai multor alte dispozitive cum sunt diode, transformatoare, rezistente.Asemenea ansamble trebuie să fie clasificate după cum urmeaza:a) Ansamblele care constituie o masina sau un aparat complet sau cele care se clasifica ca fiind complete, trebuie clasificate în pozitia corespunzătoare masinii sau aparatului despre care este vorba.b)

Celelalte ansamble, conform dispoziţiilor referitoare la incadrarea părţilor de masini (Nota 2 b) şi 2 c) de la Capitolul XVI în mod special).În felul acesta, un ansamblu constituit dintr-un anumit numar de microstructuri electronice montat pe un suport de forma adecvata şi conceput ca o parte a unei memorii a masinii numerice de tratare a informatiei, este clasificat la pozitia nr. 84.73.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale secţiunii), se clasifica aici părţile articolelor de la aceasta pozitie.85.43 - MASINI ŞI APARATE ELECTRICE CARE AU O FUNCTIE PROPRIE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.- Acceleratoare de particule:8543.11 - - Implantatoare de ioni pentru doparea materialelor semiconductoare8543.19 - - Altele8543.20 - Generatoare de semnale8543.30 - Masini şi aparate de galvanotehnie metalica, electroliza sau electroforeza8543.40 - Electrificatori de demarcatie (pentru garduri despartitoare)- Alte masini şi aparate:8543.81 - - Cartele şi etichete cu declansare prin efect de proximitate8543.89 - - Altele8543.90 - PărţiPozitia cuprinde, sub rezerva de a nu fi excluse prin notele de la Capitolul prezent sau de la Secţiune, ansamblul masinilor şi aparatelor electrice care nu sunt nici denumite, nici cuprinse în alte pozitii ale Capitolului, nici descrise mai specific printr-o pozitie oarecare de la un alt Capitol (în mod special Capitolele 84 sau 90).Masinile sau aparatele de la aceasta pozitie trebuie să aibă o functie proprie. Dispozitiile de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.79, referitoare la masinile şi la aparatele care au o functie proprie, se aplică mutatis mutandis la masinile şi la aparatele de la aceasta pozitie.Cea mai mare parte a aparatelor de la aceasta pozitie constau în asamblari de dispozitive electrice elementare (lampi, transformatoare, condensatori, bobine, rezistente etc.) care funcţionează electric. Sunt cu toate acestea clasificate aici articolele electrice care au dispozitive mecanice, cu condiţia ca aceste dispozitive sa joace numai un rol secundar faţă de cel al părţilor electrice ale masinii sau ale aparatului.Pozitia cuprinde:

1) Acceleratoarele de particule. Este vorba despre aparate care folosesc pentru a transmite particulelor incarcate (electroni, protoni etc.) o energie cinetica ridicata. Acceleratoarele de particule sunt în mod deosebit utilizate pentru cercetarile nucleare, dar folosesc de asemenea pentru producerea materialelor radioactive, radiografiei medicale sau industriale, pentru sterilizarea unor produse etc.Acceleratoarele de particule care, cel mai adesea, constau dintr-o mare instalatie (care poate cantari mii de tone), cuprind o sursa de particule, o incinta unde se produce accelerarea, dispozitive destinate sa furnizeze tensiune de înaltă frecventa, variatii ale fluxului sau ale radiofrecventelor care sunt utilizate pentru a accelera particulele. Ele pot sa cuprindă una sau mai multe tinte.Accelerarea, focalizarea şi deflectia particulelor se fac prin dispozitive electrostatice sau electromagnetice, alimentate prin generatoare de tensiuni sau de frecvente ridicate. Acceleratorul şi generatoarele sunt adesea inconjurate de un ecran de protecţie faţă de radiatii.Printre acceleratoarele de particule, se pot cita: acceleratorul Van de Graaff, acceleratorul lui Cockroftet Walton, acceleratoarele lineare, ciclotronul, betatronul şi sincrociclotronul, sincrotroanele etc.Betatroanele şi alte acceleratoare de particule special amenajate pentru a produce razele X, inclusiv cele care pot sa emita, după care radiatii beta şi gama, se clasifica la pozitia nr. 90.22.2) Generatoarele de semnal. Este vorba despre aparate pentru producerea semnalelor electrice de forma de unda şi de amplitudine date cu frecventa stabilita (frecventa joasa sau înaltă de exemplu). Printre acestea, se pot menţiona: generatoarele de impulsuri, generatoarele de mira, vobulatoarele (sweep generators).3) Detectoarele de mine, a caror functionare este bazata pe variatia campului magnetic pe care o provoaca vecinatatea obiectelor metalice; aceste variatii sunt transformate în variatii electrice. Aparate similare sunt utilizate pentru decelarea prezentei corpurilor metalice straine în baloti de tutun, produse alimentare, lemn etc., sau inca pentru localizarea traseelor conductelor ingropate.4) Aparatele de mixaj (altele decat cele special concepute pentru cinema, care se clasifica la pozitia nr. 90.10), prevăzute adesea cu un amplificator, utilizate în inregistrarea sonora pentru a combina semnalele de iesire a doua sau mai multe microfoane.5) Aparatele pentru reducerea zgomotului, utilizate cu aparatele de înregistrare sonora.6) Dispozitivele de indepartare a ghetii (degivratoare) şi dispozitivele de indepartare a aburului cu rezistente electrice pentru vehicule aeriene, vehicule de cale ferata sau alte vehicule (inclusiv vapoare), cu excepţia aparatelor pentru biciclete sau automobile de la pozitia nr. 85.12.7) Sincronizatoarele, folosite pentru sincronizarea regimului a mai multe alternatoare utilizate pe acelasi circuit.8) Detonatoarele electrice de mine, constand dintr-un generator (dinam) şi un condensator.9) Amplificatoarele de frecventa medie sau înaltă (inclusiv amplificatoarele de măsura şi amplificatoarele de antene).10) Aparatele pentru electroplacare metalica, electroliza, electroforeza, altele decat aparatele de electroforeza de la pozitia nr. 90.27.11) Aparatele de iradiere cu raze ultraviolete, cu utilizari industriale, de utilizare generală.12) Aparatele electrice generatoare şi difuzoare de ozon, destinate pentru utilizari altele decat cele terapeutice (industriale, ozonizarea localurilor).13) Modulele electronice muzicale, destinate incorporarii intr-o varietate de bunuri utilitare sau alte bunuri, ca ceasuri, felicitari muzicale. Aceste module constau de obicei dintr-un circuit electronic integrat, un rezistor, un difuzor şi o baterie de mercur. Ele conţin programe muzicale fixe.14) Cartele şi etichetele cu declansare prin efect de proximitate ca şi cartelele şi etichetele capacitive, echipate sau nu cu o pista magnetica. Cartelele şi etichetele cu declansare prin efect de proximitate sunt constituite dintr-un circuit integrat cu memorie numai pentru citire (ROM) legata la o antena imprimata. Ele funcţionează prin crearea unei interferente (a carei natura este determinata de un cod continut în memoria RAM) la nivelul antenei în scopul de a modifica un semnal emis de cititor şi retrimis acestuia. Acest tip de cartela sau de eticheta nu transmite date.Cartelele şi etichetele capacitive sunt constituite, în mod obisnuit, dintr-o bobina care este activata printr-un semnal emis de cititor şi care produce o tensiune proprie la alimentarea unui microcircuit, un generator de cod care, la receptarea semnalului emis de bobina, transmite date, şi o antena destinata ordonarii semnalelor.Pozitia exclude cartelele denumite de obicei "cartele inteligente" care conţin în interiorul lor, un circuit electronic (de exemplu un microprocesor) sub forma unei microplachete (chip) care este dotat sau nu cu o pista magnetica (Pozitia nr. 85.42).

15) Aparatele de implantare ionica pentru doparea materialelor semiconductoare.16) Electrificatoarele de demarcatie (pentru garduri despartitoare)17) Aparate de depunere fizica a vaporilor de metal cu ajutorul magnetronului, folosite, printre altele, la producerea circuitelor integrate.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile masinilor şi aparatelor de la aceasta pozitie.85.44 - FIRE, CABLURI (INCLUSIV CABLURI COAXIALE) ŞI ALTE CONDUCTOARE ELECTRICE IZOLATE (CHIAR EMAILATE SAU OXIDATE ANODIC), CU SAU FARA CONECTORI; CABLURI DE FIBRE OPTICE, CONSTITUITE DIN FIBRE IZOLATE INDIVIDUAL, CHIAR ECHIPATE CU CONDUCTOARE ELECTRICE SAU PREVĂZUTE CU CONECTORI.- Fire pentru bobinaje:8544.11 - - Din cupru8544.19 - - Altele8544.20 - Cabluri coaxiale şi alte conductoare electrice coaxiale8544.30 - Seturi de fise pentru bujiile de aprindere şi alte seturi de fise de tipul celor utilizate în mijloacele de transport- Alte conductoare electrice pentru tensiuni de maximum 80 V:8544.41 - - Echipate cu conectori8544.49 - - Altele- Alte conductoare electrice, pentru tensiuni de peste 80 V dar de maximum 1000 V:8544.51 - - Echipate cu piese de conexiune8544.59 - - Altele8544.60 - Alte conductoare electrice, pentru tensiuni de peste 1000 V8544.70 - Cabluri din fibre opticePozitia cuprinde, atunci când sunt izolate electric, firele, cablurile şi alti conductori (trese, benzi, bare de exemplu) de orice fel, utilizate drept conductori electrici, fie ca sunt destinate pentru masini sau instalaţii sau pentru montarea cablajelor interioare sau exterioare (subterane, submarine, aeriene etc.). Este vorba despre o gama întreaga de articole care merg de la un simplu fir izolat, adesea foarte fin, până la cablurile complexe de diametru mare.

Conductorii nemetalici se clasifica de asemenea la aceasta pozitie.Aceste articole conţin urmatoarele elemente:A) Un miez conductor invelit intr-unul sau mai multe straturi izolatoare. În functie de caz, miezul este masiv sau facut din fire rasucite şi dintr-un singur metal sau din mai multe.B) Stratul izolant, cu rol de a împiedica pierderile de curent şi de a proteja elementul conductor faţă de degradarile eventuale, poate să constea din diferite materiale, cum sunt cauciucul, hartia, materialele plastice, azbestul, mica, micanitul, fibrele de sticlă, materialele textile (adesea acoperite de ceara sau impregnate), lacuri, email, smoala. Izolarea poate de asemenea să fie realizata prin oxidarea anodica sau printr-un procedeu analog, care acopera conductorul cu un strat de oxizi sau de saruri izolatoare.C) Stratul sau straturile izolante sunt adesea ele insele protejate printr-un strat de metal (plumb, alama, aluminiu, otel etc.); în unele cabluri, acest strat foloseşte de asemenea drept conductor (cabluri coaxiale) sau ca şi canal pentru izolare suplimentara cu gaz sau ulei.D) În fine, unele cabluri (spre exemplu, cablurile submarine sau subterane) conţin pentru protectia lor o armatura sau cuirasa facuta în general din foite de otel infasurate în spirala.După caz, firele şi cablurile pot sa conţină:1●) Un conductor unic, masiv sau rasucit (fire şi cabluri simple).2●) Doi sau mai mulţi conductori izolati individual şi rasuciti împreună (cabluri sau fire rasucite).3●) Doi sau mai mulţi conductori izolati individual şi asamblate într-un strat izolator comun (fire sau cabluri multiple).Printre altele, se deosebesc:1) Firele lacuite sau emailate, în general foarte fine, utilizate indeosebi pentru bobinaje.2) Firele oxidate anodic sau similare.3) Firele şi cablurile de telecomunicatii (inclusiv cablurile submarine şi firele şi cablurile pentru transmisii de date), care sunt facute din două fire, patru fire sau un cablu, intregul fiind acoperit cu un invelis. O pereche sau un "grup de patru" constau din două sau patru fire izolate, respectiv, (fiecare fir este facut dintr-un singur conductor de cupru izolat cu material plastic colorat şi având o grosime de maximum 0,5 mm), rasucite împreună. Un cablu consta intr-o singura pereche sau patru fire sau mai multe perechi rasucite de grupuri de patru fire.4) Cablurile aeriene izolate.5) Cablurile pentru legaturile permanente la distanta mare, adesea cu gaz sub presiune sau cu circulatie a uleiului.6) Cablurile subterane blindate, cu cuirasa pentru protectia contra coroziunii.7) Cablurile pentru puturi de mine, cu armatura longitudinala pentru a rezista la efectele tractiunii.Tresele sunt adesea izolate cu ajutorul unui lac sau sunt introduse într-un invelis izolant.În ceea ce priveste benzile (de fire) izolate, ele sunt utilizate în mod deosebit pentru instalatiile importante sau pentru aparatura de comanda.

Clasificarea nu este afectată de faptul, ca firele şi alti conductori izolati susmentionati sunt taiati la lungime în vederea unei anumite utilizari sau sunt prezentati sub forma de set (de exemplu pentru fisele care formeaza circuitul de distribuţie al bujiilor pentru automobile), sau conţin piese de conectare (prize de curent, ochete etc.) la una sau ambele extremitati.Se clasifica aici cablurile din fibre optice constituite din fibre izolate individual, chiar dacă conţin conductori electrici sau sunt prevăzute cu piese de conexiune. În general izolatia este de culoare diferita pentru a permite identificarea firelor la extremitatile cablului. Cablurile din fibre optice sunt în principal utilizate pentru telecomunicatii datorita capacităţii lor de transmitere a datelor mai mare decat cea a conductorilor electrici.Pozitia exclude rezistentele electrice incalzitoare care conţin un invelis izolant (de exemplu fire din aliaj metalic special infasurate în spirala în jurul unui miez de fibre de sticlă sau de azbest) de la pozitia nr. 85.16.85.45 - ELECTROZI DIN CARBUNE, PERII DE CARBUNE, CARBUNI PENTRU LAMPI SAU PENTRU BATERII ŞI ALTE ARTICOLE DIN GRAFIT SAU DIN ALT CARBUNE, CU SAU FARA METAL, PENTRU UTILIZARI ELECTRICE.- Electrozi:8545.11 - - De tipul celor utilizati pentru cuptoare (furnale)8545.19 - - Altele8545.20 - Perii8545.90 - AlteleAceasta pozitie cuprinde toate articolele din grafit sau din alt carbune, cu sau fără metal, care prin forma, dimensiuni sau alte caracteristici, sunt posibil de recunoscut ca special concepute în vederea utilizarilor electrice.În general, aceste articole sunt obtinute prin extrudarea la presa sau prin mularea (în mod obisnuit sub presiune) şi tratarea chimica a unei compozitii care, în afara materiei de baza (carbune natural, negru de fum, carbune de retorta, cocs sau grafit natural sau artificial etc.) şi liantii necesari pentru aglomerare (smoalit, gudron de huila etc.) pot contine alte substante, cum sunt pulberile metalice.Uneori, piesele şi obiectele de la aceasta pozitie sunt acoperite cu o depunere, în mod special de cupru, obtinuta prin electroliza sau prin pulverizare şi destinata de exemplu sa creasca conductibilitatea sau sa evite o uzura rapida. Uneori sunt prevăzute cu ochete, cu borne sau cu alte piese de conexiune. Aceste particularitati nu afectează clasificarea lor.Pozitia cuprinde:A) Electrozii din carbune pentru cuptoare.În general sub forma de cilindri sau de prisma cu secţiune patrata, acesti electrozi sunt adesea filetati la baza în asa fel încât să poată să fie insurubati în piesele de conexiune.B) Electrozii de sudura din carbon.Se prezinta în general sub forma de baghete.C) Electrozii din carbon pentru instalatiile de electroliza.În forma de placi, de bare, de cilindri, de prisme cu secţiune triunghiulara etc. electrozii din această categorie sunt conceputi pentru a fi montati sau suspendati în cuve sau bai de electroliza şi pot sa conţină în acest scop dispozitive variate cum sunt carligele, inele de prindere. Unele prezinta goluri speciale (gauri, caneluri etc.) pentru a facilita degajarea gazelor eliberate în timpul funcţionarii.D) Periile de carbune.

Carbunii sunt folositi drept contacte glisante pentru generatoare de curent, motoare etc., drept colectoare de curent pentru locomotive electrice etc. Desi unele dintre ele pot să fie fabricate prin formarea directa, cea mai mare parte sunt fabricate prin decuparea carbunilor sub forma blocurilor sau plăcuţelor descrise în Nota explicativa de la pozitia nr. 38.01. Toate sunt fabricate cu precizie la dimensiunile cerute şi suprafetele sunt cu grija prelucrate la tolerante de cateva sutimi de milimetru. Aceste perii sunt ca urmare posibil de recunoscut prin dimensiunile lor, prin forma lor şi suprafetele lor rectificate cu grija. Pot să fie complet sau parţial metalizate sau prevăzute cu piese de conexiune (etriere, cabluri, inele de prindere, resorturi etc.).Aceste perii de carbune pot să fie de toate tipurile descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 38.01 sau sa conţină argint.Pozitia nu cuprinde periile metalice acoperite exterior cu un strat lubrifiant de grafit de la (pozitia nr. 85.35 sau 85.36). În ceea ce priveste port-periile (chiar prevăzute cu periile lor), ele urmeaza regimul părţilor de masini (de exemplu pozitia nr. 85.03).E) Carbunii pentru lampi cu arc şi pentru alte lampi.Carbunii pentru lampile cu arc se prezinta în general sub forma de bastonase sau creioane; adesea ei prezinta un miez de o compozitie speciala pentru a imbunatati stabilitatea arcului şi pentru a produce o lumina de intensitate puternica sau de a da flacarii o culoare speciala. Carbunii pentru celelalte lampi se prezinta cel mai frecvent sub forma de filamente.F) Carbunii pentru baterii.În functie de tipul de baterie pentru care ei sunt destinati, acesti carbuni se prezinta sub forma bastoanelor, inelelor, plăcuţelor, lamelor, tuburilor etc.G) Carbunii pentru microfoane.Articolele din această categorie constau din discuri, cuve sau alte piese care pot să fie identificate în aceasta stare.H) Alte articole de grafit sau din orice alt carbune cum sunt:8) Suporturile conectoare, adesea numite nipluri pentru electrozii de cuptoare.9) Anozii, grilele şi ecranele pentru lampi sau tuburi redresoare.10) Rezistentele incalzitoare, sub forma baghetelor, barelor etc. pentru diferite aparate.11) Discurile şi placile care acţionează ca rezistente în regulatoarele automate de tensiune.12) Alte contacte şi electrozi din carbon.Pozitia exclude:a) Grafitul şi alti carbuni sub forma de pulberi sau de granule (Capitolul 38).b)

Rezistente din carbune (pozitia nr. 85.33).85.46 - IZOLATORI ELECTRICI DIN ORICE MATERIAL8546.10 - Din sticlă8546.20 - Din ceramica8546.90 - AlteleÎn sensul acestei pozitii, izolatorii sunt dispozitive care se folosesc atât pentru a fixa, sustine sau ghida conductorii electrici, cat şi pentru a-i izola între ei şi faţă de pamant. Nu se clasifica aici piesele izolante pentru masini, aparate şi instalaţii electrice realizate integral din materiale izolante sau care conţin simple piese metalice de asamblare inglobate în masa (pozitia nr. 85.47).Caracteristicile izolatorilor variaza în functie de condiţiile electrice, termice sau mecanice în care ele sunt puse sa lucreze. În general, exista o anumita corelatie între dimensiunile lor şi tensiunea circuitului (izolatori mari pentru tensiunea înaltă şi izolatori mici pentru tensiunea joasa). La fel, în functie de caz, ele sunt în forma de clopot, de acordeon, de fuste, de tamburi cu gat etc., suprafaţa exterioara fiind intotdeauna neteda pentru a împiedica depunerea materialelor neizolante (apa, saruri minerale, pulberi, oxizi, aburi etc.). Unele sunt concepute în asa fel încât, o dată fixate la locul lor să se poată acoperi cel mai bine cu ulei pentru a împiedica propagarea curentului de-a lungul suprafetei.Izolatorii se realizează din materiale izolante, în general foarte dure şi hidrofuge: materiale ceramice (portelan, steatit etc.), sticlă, bazalt tras, cauciuc intarit, materiale plastice, compozitii sau amestecuri de diferite materiale izolante etc. În afara părţii izolante propriu-zise, ei pot sa conţină dispozitive de fixare (suporturi metalice, suruburi, bolturi, cabluri de legare, stifturi, tije, clesti de suspendare sau de ancorare etc.) fără ca incadrarea lor să fie afectată. Cu toate acestea, izolatorii echipati cu coarne de protecţie sau cu inele de protecţie în metal sau alte dispozitive paratraznet sunt legate de pozitia nr. 85.35.Utilizati nu numai pentru liniile exterioare (linii de telecomunicatii de distribuţie a curentului de forta sau de iluminat, de tractiune pentru caile ferate, troleibuze, tramvaie etc.), dar, de asemenea, la instalatiile interioare pentru unele aparate şi masini, izolatorii sunt de tipuri foarte diferite.Izolatorii de la aceasta pozitie includ:A) Izolatorii suspendati, printre care deosebim:1) Izolatori în lant, utilizati în mod deosebit pentru liniile exterioare şi compusi dintr-un anumit numar de elemente izolante; cablul conducator este fixat la una dintre extremitatile lantului celalalt capat fiind suspendat la un suport adecvat (cablu, pilon etc.).Sunt clasificati la această categorie izolatorii de tipul manson şi tija, izolatorii cu manson dublu sau de tipul motor, izolatorii cu zale, izolatorii de tip tambur etc.2) Alti izolatori suspendati (în forma de bule, de clopotei, de scripeti etc.) pentru liniile aeriene de cale ferata, de troleibuze, de macarale etc. sau pentru antene.B) Izolatorii rigizi.În functie de caz, ei sunt prevăzuţi cu suporti (carlige sau tije metalice etc.) sau fără, caz în care sunt destinati să fie fixati pe piloni, pereti, plafoane etc., cu ajutorul cuielor sau a suruburilor. Izolatorii cu suporti ficsi conţin destul de frecvent mai multe elemente, în timp ce cele fără suport sunt, în general, simple şi au forma de clopote, conuri, cilindri, nasturi, tacheti, scripeti etc.C) Izolatorii de traversare.Utilizati pentru trecerea conductorilor prin pereti sau despartituri, izolatorii din această categorie constau din conuri, mansoane, tuburi etc.Pozitia exclude tuburile izolatoare şi piesele lor de racordare de la pozitia nr. 85.47.85.47 - PIESE IZOLANTE, IN INTREGIME DIN MATERIALE IZOLANTE SAU CONTINAND PIESE SIMPLE METALICE DE ASAMBLARE (DE EXEMPLU DULII CU FILET) INCORPORATE IN MASA, PENTRU MASINI, APARATE SAU INSTALATII ELECTRICE, ALTELE DECAT IZOLATORII DE LA POZITIA NR. 85.46; TUBURI IZOLATOARE ŞI PIESELE LOR DE RACORDARE, DIN METALE COMUNE, IZOLATE IN INTERIOR.8547.10 - Piese izolante din ceramica8547.20 - Piese izolante din material plastic8547.90 - AlteleA. - PIESE IZOLANTE IN INTREGIME DIN MATERIALE IZOLANTE SAU CONTINAND PIESE SIMPLE METALICE DE ASAMBLARE (DE EXEMPLU DULII CU FILET) INCORPORATE IN MASA, PENTRU MASINI, APARATE SAU INSTALATII ELECTRICE, ALTELE DECAT IZOLATORII DE LA POZITIA NR. 85.46Cu excepţia izolatorilor propriu-zisi de la pozitia nr. 85.46, aceasta grupa cuprinde toate piesele pentru masini, aparate sau instalaţii electrice care satisfac o dubla condiţie:1●) Sunt în intregime din materiale izolante sau din materiale izolante (materiale plastice, de exemplu) care conţin numai piese simple metalice de asamblare (dulii cu filet etc.) inglobate în masa.2●) Sunt concepute în vederea unei functii de izolare electrica, chiar dacă ele folosesc simultan la alte scopuri cum sunt protectia.În general, piesele din aceasta grupa, sunt obtinute prin lipire, prin mulare, prin taiere sau alte operaţii de prelucrare ale materialului brut. După caz, ele au gauri, filetaje, tarodari, caneluri etc.Ele pot fi realizate din orice material izolant (spre exemplu, sticlă, materiale ceramice, steatit, cauciuc durificat, materiale plastice, hartie sau carton impregnate cu rasina, azbociment, mica etc.)Se prezinta sub forme foarte diferite. Sunt cuprinse aici articolele cum sunt invelitoare, socluri şi alte părţi izolante ale intrerupatoarelor, comutatoarelor etc., suporturi pentru sigurante fuzibile, rezistente şi bobine, blocuri interioare pentru duliile lampilor, reglete de prindere şi elementele prezentate, neprevazute cu piesele lor de conectare, nici alte piese metalice, miezuri izolante pentru infasurari diferite, corpuri de bujii de aprindere sau de incalzire etc.Pozitia exclude, piesele care, desi sunt realizate în intregime din materiale izolante sau conţin numai piese simple metalice de asamblare inglobate în masa, nu sunt special concepute pentru a fi utilizate în scopuri de izolare electrica, cum sunt rezervoare, capace sau separatoare pentru acumulatori (pozitia nr 85.07).B. - TUBURI IZOLATOARE ŞI PIESELE LOR DE RACORDARE, DIN METALE COMUNE IZOLATE LA INTERIORGrupa cuprinde tuburile izolatoare de metale obisnuite izolate la interior, precum şi, în aceleasi condiţii piesele lor de racordare. Aceste tuburi sunt utilizate la instalatiile electrice, în mod special la instalatiile casnice, pentru a izola şi a proteja conductorii electrici. Uneori se utilizeaza de asemenea pentru scopuri asemanatoare tuburile metalice neizolate interior, dar se clasifica la Secţiunea XV.Aceste tuburi constau fie dintr-o bandă din metal infasurata în spirala în jurul unui tub din material izolant, fie dintr-un tub metalic rigid, cel mai adesea de fier sau de otel, acoperit sau dublat interior cu material izolant, acesta putand sa constea din hartie sau din carton, de cauciuc, din materiale plastice etc., sau dintr-un lac special. Cu toate acestea, tuburile metalice acoperite interior cu un strat de lac simplu destinate să le protejeze faţă de coroziune se clasifica la Secţiunea XV.Piesele de racordare constau din mansoane, cutii, coturi, teuri, racorduri în cruce etc. Structura lor este aceeasi cu cea a tuburilor şi, ca şi acestea, ele nu se clasifica aici decat cu condiţia de a fi din metale obisnuite şi de a fi izolate în interior.Racordurile, cum sunt teurile, crucile etc., care conţin piese de conexiune electrica, urmeaza regimul acestora (pozitia nr. 85.35 sau 85.36).Tuburile şi alte conducte de materiale izolante (cauciuc, materiale plastice, textile rasucite, fire de fibre de sticlă etc.) fără invelis metalic, urmeaza regimul materiei constitutive, cu excepţia cazului în care este vorba despre izolatori în sensul pozitiei nr. 85.46.85.48 - DESEURI ŞI RESTURI DE PILE, DE BATERII DE PILE ŞI DE ACUMULATORI ELECTRICI; PILE ŞI BATERII DE PILE ELECTRICE SCOASE DIN UZ ŞI ACUMULATORI ELECTRICI SCOSI DIN UZ; PARTI ELECTRICE DE MASINI SAU APARATE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE LA ACEST CAPITOL.8548.10 - Deseuri şi resturi de pile, de baterii de pile şi de acumulatori electrici; pile şi baterii de pile electrice scoase din uz şi acumulatori electrici scosi din uz.

8548.90 - AlteleA. - DESEURI ŞI RESTURI DE PILE, DE BATERII DE PILE ŞI DE ACUMULATORI ELECTRICI; PILE ŞI BATERII DE PILE ELECTRICE SCOASE DIN UZ ŞI ACUMULATORI ELECTRICI SCOSI DIN UZPozitia cuprinde deseurile şi resturile de pile, de baterii de pile şi acumulatorii electrici, pile şi baterii de pile electrice scoase din uz ca şi acumulatorii electrici scosi din uz asa cum sunt ei definiti în Nota 7 a acestui Capitol.Aceste produse sunt în general recunoscute ca fiind deseuri obtinute în cursul fabricatiei sau constand în pile, baterii de pile şi acumulatori electrici deveniti definitiv inutilizabili ca atare, datorita spargerii, a decuparii, a uzurii sau altor motive sau care nu sunt susceptibile de a fi reincarcate, ca şi resturile lor.Aceste produse se prezinta în loturi şi provin, în general, de la producători de pile şi de baterii de pile şi acumulatori electrici, de la recuperatorii care cumpara deseurile şi resturile de la producător, de la recuperatorii care colecteaza şi demonteaza acumulatorii electrici sau colecteaza pilele şi bateriile de pile electrice.Loturile ce provin de la fabricarea acumulatorilor, pot contine placi pozitive cu puţine placi negative, placi negative cu puţine placi pozitive, amestecuri de placi pozitive şi placi negative în cantitati egale, elemente în curs de asamblare (de exemplu bobine alcatuite dintr-o placa negativa şi o placa pozitiva separate printr-o tesatura numita "separator", infasurata). Aceste bobine vor putea să fie deja asamblate în cutia bateriei. Vor putea, de asemenea, să fie amestecate cu baterii terminate dar defecte şi inutilizabile ca atare.Loturile ce provin din demontarea şi colectarea acumulatoarelor vechi, conţin placi amestecate pozitive şi negative, cu sau fără separator, sub forma de pachete de placi sau de bobine.Pilele şi bateriile de pile electrice scoase din uz şi acumulatorii electrici scosi din uz sunt în general destinati pentru recuperarea metalelor (plumb, nichel, cadmiu etc.), a compusilor metalici etc.Acumulatorii electrici scosi din uz sunt în general goliti de electrolitul lor şi au urme de uzura.B. - PARTI ELECTRICE DE MASINI SAU DE APARATE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE LA ACEST CAPITOLAceasta pozitie inglobeaza toate părţile electrice ale masinilor şi aparatelor, altele decat:a) Cele ce sunt de recunoscut ca fiind în exclusivitate sau în principal destinate unei masini sau unui aparat determinant.b) Părţile cuprinse mai specific la pozitiile precedente ale prezentului Capitol sau excluse prin Nota 1 a Secţiunii.În consecinţa, se clasifica aici, sub rezerva ca trebuie să fie recunoscute ca părţi de masini sau aparate, fără să fie părţi ale unei masini sau unui aparat determinat, articole ce conţin conexiuni electrice, părţi izolate, bobinaje, contacte şi alte părţi electrice.----

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Explicaţii Acte

Salvează criteriul de selecţie?
Actualizată automat?
Monitorizată?

ultimele 20 acte accesate

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Jurisprudenţă

Explicaţii Acte