ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000

Structură Act

Mergi la articolul dorit

Puteţi să consultaţi o formă actualizată la data 06.06.2023, conform modificărilor publicate în Monitorul Oficial al României, apăsând butonul cumpară Act sau achiziționând un abonament iLegis.

Textul acestei forme gratuite, de mai jos, este cel publicat în Monitorul Oficial al României şi nu include modificările ulterioare!

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.06.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!

Achiziţionând un abonament puteți accesa toate formele actualizate la zi, monitoriza acte, crea liste proprii de acte (ce pot fi actualizate la nivel de dată calendaristică), accesa o colecție de spețe, vizualiza textele modificate, imprima, exporta în formate ca DOC sau PDF, accesa normele de aplicare în act, modificările, jurisprudența la nivel de articol şi multe alte funcţionalităţi.

ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA

EMITENT

DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000Data intrării în vigoare 14-01-2000

REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORANote de Capitol.1. - Capitolul nu cuprinde:a) pietrele de moara şi alte articole similare de macinat, pietrele de polizat şi alte articole de la Capitolul 68;b)

aparatele, masinile sau dispozitivele (de exemplu pompele) din ceramica şi părţile din ceramica ale aparatelor, masinilor sau dispozitivelor realizate din orice material (Capitolul 69);c) sticlaria de laborator (pozitia nr. 70.17), obiectele din sticlă pentru uz tehnic (pozitiile nr. 70.19 sau 70.20);d) articolele de la pozitiile nr. 73.21 sau 73.22, ca şi articolele similare din alte metale comune (Capitolele de la 74 până la 76, sau de la 78 până la 81);e) uneltele electromecanice pentru utilizare manuala, de la pozitia nr. 85.08 şi aparatele electromecanice de uz casnic de la pozitia nr. 85.09;f) periile (maturile) mecanice pentru utilizare manuala, altele decat cele cu motor (pozitia nr. 96.03).2. - Sub rezerva dispoziţiilor Notei 3 de la Secţiunea XVI, masinile şi aparatele susceptibile de a fi clasificate în acelasi timp la pozitiile nr. de la 84.01 până la 84.24, pe de o parte, şi la pozitiile nr. de la 84.25 până la 84.80, pe de altă parte, se clasifica la pozitiile nr. de la 84.01 la 84.24.Totusi,- la pozitia nr. 84.19 nu se clasifica:a) incubatoarele şi clocitoarele artificiale pentru avicultura şi dulapurile şi etuvele de germinare (pozitia nr. 84.36);

b) aparatele de inmuiat grauntele de cereale pentru morile mecanice (pozitia nr. 84.37);c) aparatele de difuzie pentru industria zaharului (pozitia nr. 84.38);d) masinile şi aparatele termice pentru tratarea firelor textile, tesaturilor sau articolelor din materiale textile (pozitia nr. 84.51);e) aparatele şi dispozitivele destinate realizării unei operaţii mecanice, în care schimbarea temperaturii, desi necesară, nu joaca decat un rol auxiliar;- la pozitia nr. 84.22 nu se clasifica:a) masinile de cusut pentru închiderea ambalajelor (pozitia nr. 84.52);b) masinile şi aparatele de birou de la pozitia nr. 84.72.- la pozitia nr. 84.24 nu se clasifica:

masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.41 sau 84.71)3. - Masinile-unelte pentru prelucrarea oricărui material, care sunt susceptibile a fi clasificate la pozitia nr. 84.56, pe de o parte şi la pozitiile nr. 84.57, 84.58, 84.59, 84.60, 84.61, 84.64 sau 84.65, pe de altă parte, se clasifica la pozitia nr. 84.56.4. - Pozitia nr. 84.57 cuprinde numai masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor altele decat strungurile (inclusiv centrele de strunjire) care pot să efectueze diferite tipuri de operaţii de prelucrare, ca:a) schimbarea automata a sculelor din magazia masinii-unelte, conform unui program de prelucrare (centre de prelucrare);b) utilizarea automata, simultana sau secventiala, a diferitelor unităţi de prelucrare, care prelucreaza o piesa la post fix (masinile cu post fix), sauc) transferul automat al piesei de prelucrare la diferite unităţi de prelucrare (masini cu posturi multiple).5. - A) Prin masini automate de prelucrare a datelor în sensul prevederilor pozitiei nr. 84.71, se înţelege:a) masinile numerice, apte pentru 1) inregistrarea programului sau programelor de prelucrare şi cel puţin a datelor imediat necesare pentru execuţia programului; 2) a fi programate liber conform cerințelor utilizatorului; 3) a executa calcule aritmetice cerute de către utilizator; 4) a executa, fără interventie umana, un program de prelucrare, a cărui execuţie trebuie să o poata modifica, printr-o decizie logica, în timpul prelucrarii;b) masinile analogice capabile sa simuleze modelele matematice şi care presupun, cel puţin: elemente analogice, elemente de comanda şi dispozitive de programare;c)

masinile hibrid, care constau dintr-o masina numerica asociata cu elemente analogice sau o masina analogica asociata cu elemente numerice.B) Masinile automate de prelucrare a datelor pot să se prezinte sub forma de sisteme care conţin un numar variabil de unităţi distincte. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului E) de mai jos, se considera ca facand parte din sistemul complet, orice unitate care indeplineste simultan urmatoarele condiţii:a) să fie de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într-un sistem automat de prelucrare a datelor;b) să fie conectabila la unitatea centrala de prelucrare fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor unităţi;c) să fie apta sa recepteze sau sa furnizeze date sub o formă - coduri sau semnale - utilizabile în sistem.C) Prezentate separat, unitatile masinilor automate de prelucrare a datelor, se clasifica la pozitia nr. 84.71.D) Imprimantele, tastaturile, dispozitivele de introducere a coordonatelor x-y şi unitatile de memorie pe disc care indeplinesc condiţiile enuntate la paragrafele B)b) şi B)c) de mai sus, se clasifica intotdeauna la pozitia nr. 84.71.E) Masinile ce indeplinesc o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, şi care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor sau care lucreaza în legătură cu o astfel de masina se clasifica la pozitiile corespunzătoare functiei lor respective sau, în absenta acesteia la o pozitie reziduala.6. - La pozitia nr. 84.82 se clasifica, între altele, bilele de otel calibrate, adica bilele slefuite al caror diametru maxim sau minim nu difera cu mai mult de 1% faţă de diametrul nominal, cu condiţia, ca totusi aceasta diferenţa (toleranta) sa nu depăşească 0,05 mm.Bilele de otel care nu corespund definitiei de mai sus, se clasifica la pozitia nr. 73.26.7. - Exceptand dispozitiile contrare şi sub rezerva prevederilor de la Nota 2 de mai sus, ca şi de la Nota 3 de la Secţiunea XVI, masinile cu utilizari multiple se clasifica la pozitia care vizeaza utilizarea lor principala. Dacă o asemenea pozitie nu exista, sau atunci când nu este posibil să se determine utilizarea principala, masinile cu utilizari multiple se clasifica la pozitia nr. 84.79.Se clasifica, de asemenea, la pozitia nr. 84.79 masinile de fabricat franghii şi cabluri din orice material (de exemplu, masinile de torsadat, masinile de filat franghii, masinile de cablat).8. - În sensul pozitiei nr. 84.70, expresia de buzunar se aplică numai masinilor ale caror dimensiuni nu depasesc 170 mm x 100 mm x 45 mm.

Note de subpozitii.1. - Termenul sisteme în sensul prevederilor subpozitiei nr. 8471.49 se referă la masinile automate de prelucrare a datelor ale caror unităţi satisfac simultan condiţiile enuntate în nota 5 B) de la Capitolul 84 şi care conţin cel puţin o unitate centrala de tratare a datelor, o unitate de intrare (de exemplu tastatura, scaner) şi o unitate de iesire (de exemplu un ecran de vizualizare sau o imprimanta).2. - Subpozitia nr. 8482.40 se aplică numai la rulmentii cu galeti cilindrici cu diametrul uniform de maximum 5 mm, şi a caror lungime este minimum de trei ori diametrul. Acesti galeti pot să fie rotunjiti la extremitati.CONSIDERATII GENERALEA. - CONTINUTUL GENERAL AL CAPITOLULUISub rezerva Consideratiilor generale de la Secţiunea a XVI, acest Capitol cuprinde toate utilajele, aparatele şi masinile, ca şi părţile lor, care nu sunt definite mai specific la Capitolul 85, cu urmatoarele excepţii:a) Articolele din materiale textile pentru utilizari tehnice (pozitia nr. 59.11),b) Articolele de piatra etc., de la Capitolul 68,c) Articolele din produse ceramice de la Capitolul 69,d) Sticlaria de laborator, (pozitia nr. 70.17) şi articolele din sticlă pentru utilizari tehnice (pozitiile nr. 70.19 şi 70.20).e) Sobele, caloriferele, radiatoarele de incalzire centrala şi alte aparate de la pozitia nr. 73.21 la 73.22, ca şi articolele asemanatoare din alte metale comune.

f) Uneltele electromecanice pentru utilizare manuala de la pozitia nr. 85.08 şi aparatele electromecanice de uz casnic de la pozitia nr. 85.09.g) Periile (maturile) mecanice pentru utilizare manuala, altele decat cu motor (pozitia nr. 96.03).În general, Capitolul 84 cuprinde masini şi aparate mecanice iar Capitolul 85, produse electrice. Cu toate acestea, anumite masini sunt specificate în pozitiile Capitolului 85, (de exemplu scule electromecanice pentru prelucrari manuale, aparatele electromecanice de uz casnic), în timp ce, pe de altă parte, Capitolul 84 cuprinde anumite aparate şi dispozitive nemecanice, cum sunt cazanele şi aparatele lor auxiliare, aparatele pentru filtrare etc.În general aparatele electrice se clasifica la Capitolul 85. Totusi, masinile şi aparatele de felul celor cale sunt vizate în acest Capitol, se clasifica aici, chiar dacă sunt electrice de exemplu:1) Masinile sau aparatele actionate de un motor electric.2) Masinile sau aparatele incalzite electric, cum sunt cazanele electrice pentru incalzire centrala de la pozitia nr. 84.03, aparatele de la pozitia nr. 84.19 şi alte masini (de exemplu calandrele, cuvele de spalare, de albire sau cele similare utilizate în industria textila, presele), prevăzute cu elemente de incalzire electrica.3) Masinile şi aparatele cu functionare electromagnetica (de exemplu masini de scris) sau care conţin dispozitive electromagnetice simple, cum sunt macaralele cu sistem de ridicare electromagnetic, strungurile cu mandrine electromagnetice, razboaiele de tesut cu dispozitive electromagnetice de supraveghere a firelor de batatura sau de urzeala etc.4) Masinile sau aparatele cu functionare electronică (de exemplu, masinile de calculat şi masinile de prelucrare a datelor sau care conţin dispozitive simple fotoelectrice sau electronice, cum sunt laminoarele prevăzute cu dispozitive de control cu celula fotoelectrica, masinile-unelte prevăzute cu dispozitive electronice de control.Masinile, aparatele şi dispozitivele din ceramica (de exemplu pompe) părţile din ceramica ale masinilor, aparatelor şi dispozitivelor din orice material (Capitolul 69), sticlaria de laborator (pozitia nr. 70.17) şi produsele de sticlă pentru utilizari tehnice (pozitiile nr. 70.19 şi 70.20) fiind excluse din acest Capitol, rezultă ca o masina, un aparat sau un dispozitiv, chiar dacă este considerat, datorita denumirii sau naturii sale, ca aparţinând unei pozitii a acestui Capitol, nu trebuie să fie clasificat aici dacă are caracterul unui articol din ceramica sau a unui articol din sticlă.Acesta este în mod deosebit cazul articolelor din ceramica sau din sticlă, care presupun cu titlu accesoriu, elemente din alte materiale, cum sunt dopurile, racordurile, articolele de robinetarie, colierele de strangere sau alte dispozitive de fixare sau de întreţinere (suporturi, trepiede etc.).Pe de altă parte, de regula, se considera ca şi-au pierdut caracterul de articole din produse ceramice, de sticlarie de laborator sau de produse din sticlă cu utilizari tehnice:1) Combinatiile elementelor din ceramica sau din sticlă cu o proportie insemnata de elemente din alte materiale (din metal de exemplu), ca şi articolele rezultate din incorporarea sau din montarea definitivă a elementelor din ceramica sau din sticlă, intr-o proportie mare în sasiuri, batiuri, cofrete sau altele asemanatoare, din alte materiale.2) Combinatiile elementelor statice din ceramica sau din sticlă cu dispozitive mecanice cum sunt organele motoare, pompele, din alte materiale (de exemplu din metal).B. - STRUCTURA CAPITOLULUI1) Pozitia nr. 84.01, cuprinde reactoarele nucleare, elementele combustibile (cartusele) neiradiate pentru reactoare nucleare şi masinile şi aparatele pentru separarea izotopica.

2) Pozitiile nr. de la 84.02, la 84.24 grupează celelalte masini şi aparate care se clasifica aici în principal datorita functiei lor.3) Pozitiile nr. de la 84.25 la 84.78 grupează masinile şi aparatele care, cu cateva excepţii, sunt cuprinse aici, în special datorita industriei sau a ramurii de activitate care le utilizeaza, având în vedere functia lor specifică în acel domeniu.4) În pozitia nr. 84.79 se clasifica masinile, aparatele şi dispozitivele mecanice care nu se clasifica la pozitiile anterioare.5) Pozitia nr. 84.80 cuprinde, în afara ramelor de turnatorie şi a matritelor pentru turnare, sabloanele şi cochiliile (altele decat lingotierele) utilizate, manual sau pe masina, pentru turnarea anumitor materiale.6) Pozitiile nr. de la 84.81 până la 84.84 cuprind anumite articole de utilizare generală, folosite ca părţi, atât ale aparatelor din acest Capitol cat şi ale celor din alte Capitole.7) Pozitia nr. 84.85 se referă la părţile neelectrice comune mai multor categorii de masini sau aparate şi care nu se clasifica, mai specific, în altă parte.C. - PARTICa regula generală referitoare la clasificarea părţilor, se vor avea în vedere Consideratiile generale din aceasta Secţiune.În ceea ce priveste, în mod special, părţile electrice ale masinilor sau aparatelor din acest Capitol, este de precizat ca cele care constau în articolele vizate la oricare dintre pozitiile din Capitolul 85, se clasifica la acest din urma Capitol. Este cazul, în mod special, al motoarelor electrice (pozitia nr. 85.01), al transformatoarelor electrice (pozitia nr. 85.04), al electromagnetilor, al magnetilor, al capetelor electromagnetice de ridicare ale macaralelor şi al mandrinelor electromagnetice de la pozitia nr. 85.05, al aparatelor şi dispozitivelor electrice de pornire sau de aprindere pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie (pozitia nr. 85.11), al comutatoarelor, tablourilor de comanda, cutiilor de jonctiune etc. (pozitiile nr. de la 85.35 până la 85.37), al lampilor, tuburilor şi valvelor electronice etc. de la pozitia nr. 85.40, al diodelor, tranzistorilor şi dispozitivelor similare cu semiconductori (pozitia nr. 85.41) al circuitelor integrate şi al micromontajelor electronice (pozitia nr. 85.42), al carbunilor pentru utilizari electrice de la pozitia nr. 85.45, al izolatorilor de la pozitia nr. 85.46, al pieselor izolante de la pozitia nr. 85.57 etc. Cu excepţia cazului în care sunt, combinate cu alte masini, aceste bunuri se clasifica la aceste pozitii, chiar dacă sunt destinate, exclusiv sau în principal, unei anumite masini de la acest Capitol.Celelalte părţi electrice se clasifica:1) La pozitiile nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66 sau 84.73, dacă ele sunt de natura celor cuprinse la aceste pozitii.2) În caz contrar, la pozitia din acest Capitol aferenta masinii sau masinilor cărora le sunt destinate, sau atunci când părţile sunt comune unor masini de la diferite pozitii, la pozitia nr. 85.48.D. - MASINI ŞI APARATE SUSCEPTIBILE SA FIE CLASIFICATE LA MAI MULTE POZITII (Notele 2 şi 7 din Capitol)Pozitiile nr. de la 84.01 până la 84.24 cuprind masinile şi aparatele susceptibile, prin chiar functia lor, să fie utilizate în mai multe domenii industriale, în timp ce masinile şi aparatele de la alte pozitii ale Capitolului sunt denumite sau vizate, în special, după industria sau ramura de activitate în care sunt utilizate. Conform Notei 2 din acest Capitol, pozitiile primului grup au preponderenta asupra celor din cel de al doilea grup. Atunci când o masina sau un aparat este susceptibil, să fie clasificat, în acelasi timp, la doua pozitii (sau mai multe), din care una figurează printre pozitiile primului grup (pozitiile nr. de la 84.01 până la 84.24), acestea trebuiesc clasificate la acea pozitie din primul grup. Astfel de exemplu, motoarele, se clasifica la pozitiile nr. de la 84.06 până la 84.08 şi de la 84.10 până la 84.12, fără legătură cu destinaţia lor. Aceeasi regula este valabila pentru pompe, chiar specializate pentru agricultura sau o industrie determinata (de exemplu filarea materialelor textile artificiale sau sintetice), pentru masini centrifuge, calandre, filtre presa, cuptoare, generatoare de vapori etc.Totusi, Nota nr. 2 menţionează chiar ea unele excepţii facute la acest principiu general, în ceea ce priveste pozitiile nr. 84.19, 84.22 şi 84.24. Astfel, urmatoarele articole, desi ar fi potenţial incadrabile la pozitia 84.19, sunt de fapt clasificate la pozitii ulterioare ale Capitolului:1) Clocitoarele şi incubatoarele artificiale pentru avicultura şi dulapurile sau etuvele de germinare (pozitia nr. 84.36).2) Aparatele de inmuiere a grauntelor pentru morile de macinat (pozitia nr. 84.37).3) Dispozitivele de difuzie pentru industria de prelucrare a zaharului (pozitia nr. 84.38).4) Masinile şi aparatele termice pentru tratarea firelor, tesaturilor sau confectiilor din materiale textile (pozitia nr. 84.51).5) Aparatele şi dispozitivele concepute pentru a realiza o operaţie mecanica, în care schimbarea de temperatura - incalzire sau racire - chiar dacă necesară, nu joaca decat un rol secundar în ceea ce priveste operatia finala.În ceea ce priveste pozitia nr. 84.22, nu cuprinde:1) Masinile de cusut pentru incheierea ambalajelor (pozitia nr. 84.52).2) Masinile de introdus documentele sau corespondenta în dosare sau plicuri, masinile de stampilat şi masinile pentru numarat sau ambalat monede (pozitia nr. 84.72).În ceea ce priveste pozitia nr. 84.24, nu cuprinde:Masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.43 sau 84.71).De altfel, aceasta regula a priorităţii se aplică, bineinteles, numai la masinile considerate individual. Combinatiile de masini care pot sa realizeze doua sau mai multe functii distincte se clasifica conform Notei 3 de la Secţiunea XVI, iar unitatile functionale conform Notei 4 din aceasta Secţiune (vezi Consideratiile generale din Secţiune, părţile VI şi VII).Masinile care s-ar putea clasifica în doua pozitii (sau mai multe), din care nici una nu figurează printre pozitiile nr. de la 84.01 la 84.24, se clasifica la pozitia care se referă la ramura industriala sau la destinaţia în vederea careia ele sunt în principal concepute. Atunci când o asemenea pozitie nu exista, sau atunci când nu este posibil să se determine utilizarea principala sau ramura principala de utilizare (masini utilizabile fără deosebire în mai multe ramuri de activitate, cum ar fi masinile de capsat, folosite la fel de bine în industria textila ca şi în industria hartiei, a pielariei, a maselor plastice etc.), ele se clasifica la pozitia nr. 84.79.E. - MASINILE CARE INCORPOREAZA O MASINA AUTOMATA DE PRELUCRARE A DATELOR SAU CARE LUCREAZA IN LEGATURA CU O ASEMENEA MASINA ŞI CARE EXERCITA O FUNCTIE PROPRIE (Nota 5 E) a Capitolului)Conform dispoziţiilor Notei 5 E) de la Capitolul 84, în cazul unei masini care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor sau care lucreaza în legătură cu o asemenea masina şi care exercită o functie proprie, se vor aplica urmatoarele principii de clasificare:1) O masina care incorporeaza o masina automata de prelucrare a datelor şi care exercită o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, trebuie să fie clasificata în pozitia care corespunde cu functia pe care o asigura, sau în lipsa ei, intr-o pozitie reziduala şi nu la pozitia nr. 84.71.2) Masinile prezentate cu o masina automata de prelucrare a datelor şi destinate sa lucreze în legătură cu aceasta din urma pentru a exercita o functie proprie, alta decat prelucrarea datelor, sunt de clasificat după cum urmeaza:- masina automata de prelucrare a datelor trebuie să fie clasata separat la pozitia nr. 84.71 şi celelalte masini trebuie să fie trecute în pozitia aferenta functiei pentru care ele sunt destinate, numai dacă, în virtutea Notei 4 de la Capitolul XVI sau a Notei 3 din Capitolul 90, ansamblul nu este clasat intr-una dintre pozitiile din Capitolul 84, din Capitolul 85 sau din Capitolul 90.84.01 - REACTOARE NUCLEARE; ELEMENTE COMBUSTIBILE (CARTUSE) NEIRADIATE PENTRU REACTOARE NUCLEARE; MASINI ŞI APARATE PENTRU SEPARARE IZOTOPICA.84.01.10 - Reactoare nucleare84.01.20 - Masini şi aparate pentru separare izotopica şi părţile lor84.01.30 - Elemente combustibile (cartuse) neiradiate84.01.40 - Părţi de reactoare nucleareI. - REACTOARE NUCLEARETermenul de reactor nuclear denumeste, într-un mod general, totalitatea aparatelor şi a dispozitivelor care sunt continute în incinta ecranului biologic, inclusiv, eventual, ecranul insusi, ca şi alte aparate şi dispozitive care sunt aşezate în exteriorul acestei zone, în măsura în care fac corp comun cu cele plasate în interior.Un reactor nuclear cuprinde în general:

A) Miezul constituit din:1) Materialul combustibil (fisionabil sau fertil), care poate să se gaseasca fie dizolvat sau dispersat în moderator (reactoare omogene), fie concentrat în elementele combustibile (cartuse) (reactoare eterogene).2) Moderatorul şi, eventual, reflectorul de neutroni (de exemplu: beriliu, grafit, apa obisnuita, apa grea sau anumite hidrocarburi cum sunt difenilul sau terfenilii.3) Fluidul de racire, necesar pentru eliminarea caldurii degajate de reactor (gaz carbonic, heliu, apa naturala, apa grea, sodiu sau bismut topit, amestec topit de sodiu şi de potasiu, saruri topite, anumite hidrocarburi etc). Uneori, moderatorul asigura şi functia de agent de racire.4) Barele de control sau de siguranţă, din materiale care au o mare putere de absorbtie a neutronilor (cum sunt borul, cadmiu, hafniu) sau din aliaje, dispersii sau compusi ai acestor materiale.B) Structura mecanica (corpul reactorului, grile pentru dispunerea elementelor combustibile (cartuse), tevi pentru circuitul fluidului de racire, supape, mecanisme pentru ghidarea sau comanda barelor de control sau de siguranţă etc).C) Ansamblul aparatelor de măsura, de reglare automata şi de control (sursele de neutroni, camerele de ionizare, termocuplurile, telecamerele, aparatele de măsura a presiunii sau a debitului etc.).D) Ecrane termice şi biologice (de otel, beton, plumb etc.).Anumite alte masini, aparate şi dispozitive, pot fi, de asemenea, folosite în centralele nucleare şi pot chiar să fie plasate în interiorul ecranului biologic. Aceste masini, aparate şi dispozitive nu sunt considerate părţi de reactoare nucleare şi trebuie, în consecinţa, să urmeze regimul lor propriu (vezi excluderile de la c) până la ij) de mai jos).Cu toate acestea, felul, caracteristicile şi modul de asamblare ale părţilor constituente ale reactoarelor nucleare, pot să fie fundamental diferite, În felul acesta, reactoarele nucleare sunt, în general, clasificate:1) După energia neutronilor care propaga reactia în lant: reactoare lente, intermediare şi rapide.2) După modul de repartitie al materiei care fisioneaza în miezul reactorului: în reactoare omogene şi eterogene.3) După destinatie: reactoare pentru cercetare, pentru producerea de izotopi, pentru încercarea materialelor, pentru transformarea materialului fertil în material fisionabil (convertizoarele şi autogeneratoarele), pentru propulsie, pentru producerea energiei termice sau electrice etc.4) După natura materialelor folosite sau după tehnologia de functionare: în reactoare cu uraniu natural, cu uraniu îmbogăţit, cu uraniu-toriu, cu sodiu-grafit, cu gaz-grafit, cu apa presurizata, cu apa grea presurizata, cu apa fierbinte, cu bazin cu apa, cu moderator organic etc.În general, dimensiunile unui reactor sunt cel puţin critice, în asa fel încât scurgerea de neutroni către exterior sa nu fie niciodata suficienta pentru a conduce la intreruperea reactiei în lant. Totusi, se utilizeaza, în anumite cazuri, pentru cercetare, ansamblele sub-critice care funcţionează cu ajutorul unei surse suplimentare de neutroni. Reactoarele sub-critice se clasifica, de asemenea, în aceasta pozitie.Prezentate separat, părţile de reactor nuclear, se clasifica, în general, conform dispoziţiilor Notei 2 din Secţiunea XVI.Se clasifica drept urmare, la aceasta pozitie, în calitate de părţi ale reactoarelor nucleare, de exemplu barele de control sau de siguranţă şi mecanismele lor aferente, sursele de neutroni montate pentru a amorsa reactia de fisiune în reactor, corpul reactorului, grila pentru dispunerea elementelor combustibile (cartuselor) şi presurizatoarele pentru reactoarele cu apa presurizata.Totusi, nu sunt considerate ca părţi ale reactoarelor nucleare:a) Blocurile de grafit (pozitiile nr. 38.01 sau 38.15), de beriliu (pozitia nr. 81.12) sau de gluciniu (oxid de beriliu) (pozitia nr. 69.14).

b) Tevile şi tuburile din metal de forma speciala sau chiar numai fasonate, prezentate neasamblate, chiar în cazul în care sunt destinate fabricarii de reactoare nucleare (Secţiunea XV).c) Generatoarele de vapori (pozitia nr. 84.02).d) Schimbatoarele de căldură (pozitiile nr. 84.04 sau 84.19).e) Turbinele de vapori (pozitia nr. 84.06).f) Pompele (pozitiile nr. 84.13 sau 84.14).g) Suflantele şi ventilatoarele (pozitia nr. 84.14).h)

Aparatele de demineralizare a apei (pozitiile nr. 84.19 sau 84.21, în general).i.j) Aparatele pentru încărcarea sau extragerea elementelor combustibile şi podurile rulante (pozitia nr. 84.26, în general).k) Manipulatoarele mecanice la distanta pentru produsele radioactive (pozitia nr. 84.28).II. ELEMENTE COMBUSTIBILE (CARTUSE) NEIRADIATE PENTRU REACTOARE NUCLEAREElementele combustibile (cartusele) neiradiate pentru reactoarele nucleare sunt constituite dintr-un material fisionabil sau fertil, inchis într-un invelis, în general din metale obisnuite (de exemplu de zirconiu, aluminiu, magneziu, otel-inoxidabil) care este prevăzut cu dispozitive speciale pentru manipulare.Elementele combustibile fisionabile pot sa conţină fie uraniu natural în starea de metal sau de compusi (oxizi, carburi, nitruri etc.), fie uraniu îmbogăţit în uraniu 235 sau 233 sau în plutoniu, în stare de metal sau de compusi, fie, inca, toriu îmbogăţit cu plutoniu. Elementele combustibile fertile (de exemplu cu toriu sau uraniu saracit) sunt plasate la periferia reactorului pentru a reflecta neutronii şi a functiona ca elementele fisionabile după ce au absorbit o parte din acesti neutroni.Elementele combustibile sunt de tipuri diferite, de exemplu, cele constituite:1) Din metale combustibile sau aliajele lor, sub forma de bare sau de tuburi acoperite cu un invelis din metale comune, prevăzute eventual cu aripioare pentru a usura schimbul de căldură şi cu postament şi cu cap care să faciliteze asezarea şi extragerea lor din reactor.2) Din dispersii ale combustibilului fisionabil în grafit sub forma de bare, placi sau bule care sunt acoperite cu grafit, sau, chiar, din alte tipuri de dispersii şi metaloceramice, echipate ca elementele combustibile descrise la punctul 1) de mai sus.3) Dintr-un ansamblu:1) De placi care conţin, după o dispunere de tipul sandwich, combustibilul fisionabil sau fertil sub forma de metal sau compus ceramic, plecat în exterior cu metal inert.2) Tuburi din metal inert umplute cu pastile de dioxid sau carbura de uraniu.3) Tuburi concentrice din metal fisionabil acoperit de metal inert.Toate aceste tipuri de elemente combustibile (cartuse) conţin dispozitive de sustinere care servesc şi la menţinerea lor distantata şi la blocare şi, adesea, o carcasa exterioara (cutie a elementului combustibil); toate sub-elementele care constituie elementele combustibile (cartuse) sunt montate pe un soclu comun şi sunt atasate unui corp comun.Prezentate separat, aceste sub-elemente (de exemplu, invelisurile de otel inoxidabil umplute cu combustibil nuclear şi inchis ermetic), rămân clasificate aici ca părţi de elemente combustibile (cartuse).Microsferele de combustibil nuclear acoperite cu straturi de carbon sau de carbura de siliciu, destinate să fie introduse în elementele combustibile sferice sau prismatice, şi elementele combustibile (cartuse) uzate (iradiate) se încadrează la pozitia nr. 28.44.III. - MASINI ŞI APARATE PENTRU SEPARARE IZOTOPICA

Acest grup cuprinde toate aparatele şi masinile mecanice, termice sau electrice care sunt special concepute pentru imbogatirea unui element chimic sau a unui compus al acestui element, intr-unul dintre izotopii săi sau eventual pentru separarea completa a izotopilor constituenti.Cele mai importante sunt cele folosite pentru producerea apei grele (oxidul de deuteriu) sau pentru imbogatirea uraniului în U 235.Printre aparatele şi dispozitivele folosite pentru producerea apei grele prin imbogatirea apei naturale, sunt menţionate:1) Aparatele de distilare fractionata şi de rectificare de tip special, care conţin un numar foarte mare de placi dispuse în paralel şi în serie şi pun în valoare acea mica diferenţa între punctul de fierbere al apei grele şi al apei normale pentru a obtine fractiunile de inceput de distilare, intotdeauna mai sarace în apa grea şi fractiunile de sfârşit de distilare, intotdeauna mai bogate în apa grea.2) Aparatele care, prin distilare fractionata la temperatura scazuta a hidrogenului lichid, permit să se separe deuteriul care poate apoi să fie ars pentru a obtine apa grea.3) Aparatele pentru producerea apei grele sau a compusilor de deuteriu, bazate pe schimbul izotopic, eventual în prezenta catalizatorilor de exemplu prin aplicarea metodei numita a celor două temperaturi sau prin contactul fazelor hidrogenate lichide sau gazoase diferite.4) Celulele electrolitice destinate producerii apei grele prin electroliza apei, ca şi aparatele care combina electroliza cu schimbul izotopic între hidrogenul produs şi apa de aceeasi provenienţă.Aparatele cele mai utilizate pentru imbogatirea uraniului U 235 sunt urmatoarele:1) Centrifugele speciale, numite centrifuge cu gaz (hexafluorura de uraniu), al caror rotor (bol) cilindric, din material plastic sau din otel, se roteste la o viteză foarte mare.Aceste centrifuge sunt tratate la interior pentru a rezista la corodarea cu hexafluorura de uraniu. În practica, se foloseşte un numar foarte mare de unităţi montate în serie şi care funcţionează în echicurent sau în contracurent.2) Aparatele pentru separarea izotopilor de uraniu prin difuzie gazoasa. În aceste aparate, hexafluorura de uraniu gazoasa patrunde în interiorul incintelor (care pot să fie tubulare) printr-un dispozitiv de inchidere poros (bariera şi se separa în doua fractiuni al caror continut în U 235 este usor diferit de cel al gazului initial introdus în proces. Prin repetarea operaţiei, de un numar mare de ori, se poate obtine hexafluorura de U 235 în stare pura.3) Aparatele numite cu conducte (procedeul BECKER) la care fluxul de gaz (hexafluorura de uraniu şi de heliu sau hidrogen) este injectat cu viteza mare intr-o conducta de gaze foarte curbata, la ieşirea careia un cutit permite să se separe fractiunea imbogatita în hexafluorura de uraniu.Calutroanele (separatoarele de izotopi), care utilizeaza separarea electromagnetica, sunt cuprinse, de asemenea, în aceasta pozitie.Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor din acest grup.Pozitia exclude, între altele:a) Cuptoarele pentru separarea prin procedeele pirometalurgice a combustibililor nucleari iradiati (pozitiile nr. 84.17 sau 85.14. după caz).b) Aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratarea deseurilor radioactive prin distilare fractionata (altele decat cele pentru fabricarea apei grele (pozitia nr. 84.19).

c) Filtrele de aer care sunt concepute special pentru eliminarea pulberilor radioactive (cu actiune fizica sau electrostatica), epuratoarele cu carbune activ pentru retinerea iodului radioactiv, schimbatoarele de ioni pentru separarea elementelor radioactive (inclusiv cele care funcţionează prin electrodializa) şi aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratarea deseurilor prin schimb ionic sau pe cale chimica (pozitia nr. 84.21).84.02 - CAZANE GENERATOARE DE ABUR SAU DE ALTI VAPORI (ALTELE DECAT CAZANELE PENTRU INCALZIRE CENTRALA DESTINATE SA PRODUCA IN ACELASI TIMP APA CALDA ŞI ABUR DE JOASA PRESIUNE); CAZANE DENUMITE "DE APA SUPRAINCALZITA".- Cazane generatoare de abur sau de alti vapori:8402.11 - - Cazane acvatubulare cu o productie orara de abur de peste 45 tone.8402.12 - - Cazane acvatubulare cu o productie orara de abur de maximum 45 tone8402.19 - - Alte cazane generatoare de vapori, inclusiv cazane mixte8402.20 - Cazane cu apa supraincalzita8402.90 - PărţiA. - CAZANE GENERATOARE DE ABUR SAU DE ALTI VAPORIGrupul cuprinde aparatele generatoare de vapori (vapori de apa, de mercur etc.) destinate alimentarii masinilor motrice (de exemplu turbinele cu abur) sau aparate care utilizeaza aburul ca sursa de energie (de exemplu, ciocane cu abur, pompe) sau chiar alimentarii cu abur a aparatelor de incalzire, de coacere, de sterilizare etc., inclusiv cazanele generatoare de abur pentru încălzirea centrala.Cazanele prezentate separat (de exemplu cazanele pentru locomotive), se clasifica aici, chiar dacă sunt special concepute pentru a fi incorporate intr-o masina, într-un aparat sau într-un vehicul determinat.Cazanele generatoare de vapori pot să fie incalzite prin intermediul unui combustibil solid, lichid sau gazos sau chiar cu ajutorul electricitatii.Preocuparea de a obtine, pentru cazanul cu combustibil, un randament termic mai bun, sau o vaporizare mai rapida, a condus la construcţia diferitelor tipuri de cazane, care se deosebesc prin structura lor. Principalele tipuri sunt:1) Cazanele cu ignitubulare (de exemplu cazanele de locomotive) la care corpul cazanului este traversat de tevi prin care circulă gazele de ardere fierbinti de la focar.2) Cazanele acvatubulare în care tevile sau fascicolele de tevi de apa sunt introduse în focar; peretii interiori ai unor astfel de cazane sunt de asemenea constituiti din tevi de apa.3) Cazanele ambitubulare care sunt, în general, o combinaţie a celor două tipuri de mai sus.La anumite cazane, tevile sau fascicolele de tevi sunt legate printr-un colector la unul sau mai multe corpuri în general cilindrice, care folosesc pentru inmagazinarea apei sau pentru separarea apei de aburi. La altele, numite cu circulatie fortata, adesea lipsite de tambur de evaporare, circulatia apei este accelerata cu ajutorul unei pompe.

Dimensiunile cazanelor sunt foarte diferite. Cazanele de dimensiuni mici sunt în general prezentate asamblate, diferite componente fiind închise intr-o carcasa comuna sau montate pe o baza comuna. Cazanele mari sunt compuse, de regula, dintr-un anumit numar de elemente distincte destinate să fie asamblate pe loc, fie într-un acelasi invelis, fie prin incorporarea intr-o construcţie de zidarie.B. - CAZANELE NUMITE "DE APA SUPRAINCALZITA"Acestea sunt cazane în interiorul cărora apa este supusă la o presiune relativ ridicata, care permite sa i se ridice temperatura la un nivel net superior punctului sau normal de evaporare (în general de ordinul a 180°C sau mai mult).Aceste cazane au o structura sensibil analoaga cu cea a cazanelor din partea A de mai sus. Presiunea necesară pentru functionarea lor este obtinuta fie prin acumularea de abur într-un tambur de evaporare de exemplu, fie, pentru unele dintre ele, cu ajutorul unui gaz inert (în general azot). Apa supraincalzita produsa în cazan, deoarece trebuie să fie mentinuta constant sub presiune, circula într-un circuit inchis care pleaca de la cazan şi se intoarce la acesta.Cazanele de felul acesta sunt destinate sa alimenteze cu energie termica, în general la distanta, fie instalatiile industriale (de exemplu tunele de uscare a vopselurilor caroseriilor de automobile), fie instalatiile de incalzire ale marilor ansambluri imobiliare sau aglomeratii urbane. În acest din urmă caz, încălzirea incintelor se efectueaza prin intermediul schimbatoarelor de căldură în care apa supraincalzita (fluid primar) cedeaza o parte din căldură unui fluid secundar care asigura încălzirea efectiva.Pentru a mari sau a regulariza randamentul lor, cazanele clasificate la aceasta pozitie sunt, în mod frecvent, echipate cu un anumit numar de aparate auxiliare. Acestea sunt, mai ales, economizoarele, preincalzitoarele de aer, supraincalzitoarele, limitatoarele de supraincalzire, cilindrii colectori de abur, acumulatoarele de abur, aparatele de curatat funingine, aparatele de recuperare a gazelor, peretii focarelor cu tevi de apa şi alte dispozitive clasificate la pozitia nr. 84.04, epuratoarele, dezaeratoarele, degazoarele şi demineralizatoarele de apa de alimentare, de la pozitia nr. 84.21.Aceste aparate auxiliare se clasifica împreună cu cazanele, în aceasta pozitie, atunci când sunt prezentate împreună cu aceste şi când formeaza - sau când sunt destinate sa formeze ulterior - un tot cu cazanul; în caz contrar, urmeaza regimul lor propriu.De asemenea, şi în măsura în care sunt destinate sa formeze un tot împreună cu cazanele, focarele prezentate împreună cu cazanele se clasifica la aceeasi pozitie cu acestea. Din acest punct de vedere, nu se face nici o deosebire între focarele incorporate în cazane şi cele care urmeaza să fie reunite cu cazanele prin intermediul pieselor de zidarie.Pozitia exclude cazanele de orice natura care asigura numai încălzirea apei la o temperatura mai mica decat punctul sau normal de evaporare, ca şi cazanele pentru încălzirea centrala de la pozitia nr. 84.03, chiar dacă sunt concepute pentru a produce în acelasi timp apa calda şi vapori de presiune joasa.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI), sunt de asemenea cuprinse aici părţile cazanelor din aceasta pozitie, cum sunt mantalele şi fundurile de cazane, corpurile interioare ale incalzitoarelor constituite dintr-un ansamblu de tevi, dopurile de vizitare ale tevilor de apa, colectoarele, baloanele de vaporizare, domurile de vapori, focarele neautomate, gurile de vizitare, dopurile fuzibile.Tevile şi tuburile din metal, pliate sau curbate dar care nu sunt altfel prelucrate, prezentate neasamblate, nu sunt posibil de recunoscut ca părţi ale cazanelor şi se clasifica deci la Secţiunea XV.84.03 - CAZANE PENTRU INCALZIRE CENTRALA, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.02.8403.10 - Cazane8403.90 - PărţiPozitia cuprinde cazanele pentru orice tip de combustibil (lemn, huila, cocs, gaz, ulei greu etc.) de orice dimensiuni, utilizate pentru încălzirea prin circulatia apei, a caselor, apartamentelor, uzinelor, atelierelor, serelor etc., prin circulatia apei, cu excepţia sobelor şi a masinilor de gatit care cu titlu accesoriu pot să fie folosite pentru încălzirea centrala (pozitia nr. 73.21).Cazanele pot să fie prevăzute cu dispozitive accesorii cum sunt regulatoarele de presiune, manometrele, nivele de apa, robinete, arzatoare etc.Se clasifica de asemenea aici, cazanele concepute pentru a produce în acelasi timp abur de joasa presiune şi apa calda.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale cu privire la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI), aceasta pozitie cuprinde de asemenea părţile cazanelor, cum sunt mantalele, fundurile, domurile, capacele pentru gurile de vizitare sau gurile pentru inspecţie.

Nu sunt considerate ca părţi ale cazanelor:a) Tevile care leagă cazanele la radiatoare şi accesoriile lor (în general pozitiile nr. de la 73.03 până la 73.07).b) Rezervoarele sau vasele de expansiune (sau de dilatare) (pozitiile nr. 73.09, 73.10 sau 84.79).c) Arzatoarele pentru alimentarea focarelor (pozitia nr. 84.16).d) Prizele şi robinetele pentru abur sau apa calda (pozitia nr. 84.81).84.04 - DISPOZITIVE (INSTALATII) AUXILIARE PENTRU CAZANELE DE LA POZITIILE NR. 84.02 SAU 84.03 (DE EXEMPLU ECONOMIZOARE, SUPRAINCALZITOARE, DISPOZITIVE DE INDEPARTAT FUNINGINE SAU RECUPERATOARE DE GAZE); CONDENSATOARE PENTRU MASINILE CU ABUR SAU ALTI VAPORI.8404.10 - Dispozitive auxiliare pentru cazanele de la pozitiile nr. 84.02 sau 84.038404.20 - Condensatoare pentru masinile cu abur sau alti vapori8404.90 - PărţiA. - DISPOZITIVE AUXILIARE PENTRU CAZANELE DE LA POZITIILE NR. 84.02 SAU 84.03Grupa cuprinde:1) Economizoarele sau preincalzitoarele de apa, destinate să asigure încălzirea prealabila a apei de alimentare a cazanului prin utilizarea gazelor reziduale ale focarului (sau chiar, uneori, aburul de esapament al unui motor cu aburi). Se compun, în general, dintr-o serpentina sau dintr-un fascicol de tevi din fonta sau din otel, adesea prevăzute cu aripioare, prin care circulă apa care trebuie preincalzita; serpentina sau tevile pot fi amplasate într-un colector larg din tabla. La tipul de economizor numit cu amestecare, apa este incalzita direct, într-un spatiu inchis, printr-un jet de aburi de esapament.2) Preincalzitoarele de aer, care folosesc, de asemenea, gazele reziduale ale focarului. Aceste aparate sunt constituite, cel mai adesea, dintr-o camera mare din tabla în care dispozitive schimbatoare de căldură de diferite tipuri (fascicole de tevi subtiri, cu sau fără aripioare, pereti despartitori, din tabla cu sicane etc.) asigura un parcurs invecinat al gazelor şi al aerului de încălzit care circulă în contracurent. Anumite aparate de acest tip au un tambur rotativ.3) Supraincalzitoarele, care constau dintr-o serpentina din tevi de otel cu rezistenta mare, în care aburul saturat, iesit din cazan, este încălzit din nou în scopul eliminarii picaturilor de apa antrenate şi obtinerii aburului uscat la o temperatura mai înaltă. Supraincalzitoarele sunt adesea dispuse după fascicolul evaporator al cazanului, în acelasi focar, dar, în anumite cazuri, sunt incalzite separat, într-un focar propriu.4) Limitatoarele de supraincalzire, destinate sa previna cresterea excesiva a temperaturii în supraincalzitoare. Intercalate, în mod obisnuit, între doua secţiuni ale supraincalzitorului, ele conţin, în general, un corp din fonta, în care aburul este racit printr-un circuit de apa.5) Colectorii de abur, destinati sa colecteze aburul de la un grup de cazane.6) Acumulatoarele de abur, care sunt rezervoare cilindrice mari, sub presiune înaltă din otel cu mare rezistenta mecanica şi foarte bine izolate termic, în care se acumuleaza o rezervă de abur.7) Acumulatoarele termice sau de căldură, utilizate pentru a stoca surplusul de căldură din apa sau din aburul excedentar al cazanului şi a-l restitui ulterior.8) Peretii tubulari ai focarului, compusi dintr-o retea de tevi verticale, în general legata la conducta de alimentare a cazanului şi dispusa de-a lungul peretilor interiori ai focarului. Rolul lor este dublu: pe de o parte, ei formeaza un ecran în faţa peretelui focarului şi previn degradarea acestuia datorita focului şi, pe de altă parte, ele preincalzesc apa de alimentare.9) Dispozitivele de curatire, automate sau nu, folosite pentru a elimina reziduurile şi cenusa care se depun pe (sau în) părţile tubulare ale cazanelor (tevi de apa sau canale de gaze arse, supraincalzitoare, economizoare etc.). Aceste aparate, care pot să fie fixe sau retractabile, utilizeaza jeturi de abur sau de aer comprimat iesite dintr-un tub sau dintr-o rampa racordate la priza de abur sau de aer comprimat.10) Dispozitivele de recuperare a gazelor, prin care gazele reziduale ale canalelor de gaze arse sunt colectate, amestecate cu aer şi retrimise în focar pentru a asigura arderea materialelor nearse.11) Dispozitive de indepartare a namolului de la cazane.B. - CONDENSATOARE PENTRU MASINILE CU ABUR SAU ALTI VAPORIGrupa cuprinde condensatoarele al caror rol este de reducere a presiunii vaporilor la ieşirea din motor, în asa fel încât sa creasca puterea acestuia. Acest rezultat este obţinut prin racirea şi condensarea vaporilor de esapament. Printre diferitele tipuri de astfel de aparate, sunt menţionate:1) Condensatoarele de suprafaţa, alcatuite fie dintr-un corp cilindric în care aburul condenseaza în contact cu tevile cu circulatie de apa rece, fie dintr-un dispozitiv invers.2) Condensatoarele de amestec, în care condensarea este obtinuta prin contactul direct al aburilor cu apa. Grupa cuprinde şi ejectocondensatoarele de evacuare care, asemenea unei pompe de injectie, realizează un vacuum relativ intr-o camera sub efectul unui jet puternic de apa injectat printr-o teava.3) Aerocondensatoarele, în care agentul de racire este un curent de aer suflat printr-un ventilator pe o serpentina prin care circulă aburul.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale privind clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica de asemenea aici părţile aparatelor şi dispozitivelor de la aceasta pozitie.Tuburile şi tevile din metal, indoite, pliate sau curbate, dar care nu sunt prelucrate în alt fel, prezentate neasamblate, nu sunt de recunoscut ca părţi ale aparatelor din aceasta pozitie şi se clasifica la Secţiunea XV.Sunt excluse din aceasta pozitie, fie ca sunt destinate sau nu cazanelor cu abur sau cu alti vapori sau aparatelor cuprinse aici, dispozitivele urmatoare, prezentate separat:a)

Pompele (inclusiv injectoarele, de tipul Giffard, pentru alimentarea cu apa a cazanelor), ventilatoarele şi alte aparate de la pozitiile nr. 84.13 sau 84.14.b) Arzatoarele, ante-focarele, gratarele mecanice şi aparatele similare pentru alimentarea focarelor (pozitia nr. 84.16).c) Aparatele de condensare pentru coloanele de distilare şi alte condensatoare de la pozitia nr. 84.19.d) Aparatele de filtrare sau epurare a apei, a gazelor etc. (pozitia nr. 84.21).84.05 - GENERATOARE DE GAZ SAU GENERATOARE DE GAZ DE APA, CU SAU FARA EPURATOARELE LOR; GENERATOARE DE ACETILENA ŞI GENERATOARE SIMILARE DE GAZ, PRIN PROCEDEUL CU APA, CU SAU FARA EPURATOARELE LOR.8405.10 - Generatoare de gaz sau generatoare de gaz de apa, cu sau fără epuratoarele lor; generatoare de acetilena şi generatoare similare de gaz, prin procedeul cu apa, cu sau fără epuratoarele lor8405.90 - PărţiPozitia cuprinde aparatele care formeaza un ansamblu omogen şi sunt utilizate la producerea de gaz de orice natura, indiferent care este utilizarea gazului produs (iluminare, incalzire industriala, alimentarea motoarelor cu gaz, sudura sau taierea metalelor, sintezele chimice etc.). Cele mai folosite aparate de acest fel, sunt generatoarele de gaz (denumit şi gaz de aer), de gaz de apa, de gaz mixt şi generatoarele de acetilena prin procedeul cu apa.Pozitia cuprinde şi generatoarele de gaz concepute în mod special pentru alimentarea motoarelor de autovehicule; sunt, din contra, excluse acele generatoare de acetilena care constituie lampi de iluminat cărora le lipseste doar becul de combustie (pozitia nr. 94.05).A. - GENERATOARE DE GAZAceste aparate se compun, în principiu, dintr-o cuva cilindrică inchisa, în general imbracate într-un invelis refractar sau prevăzută cu un perete dublu racit prin circulatia apei şi dintr-un ventilator care, prin suflare sau prin aspirare, realizează un curent permanent de aer sau de aer şi vapori de apa care traverseaza un strat gros de combustibil dispus pe gratar (fix, mobil sau rotativ); arderea incompleta obtinuta în felul acesta asigura degajarea oxidului de carbon. Gazul combustibil sau gazul sarac, captat în mod continuu la partea superioara a aparatului, este un amestec de oxid de carbon, de hidrogen şi de azot.La anumite tipuri, numite generatoare de gaz (de aer) cu ardere inversata, aerul este suflat prin partea de sus şi prin părţile laterale ale cuvei, în timp ce gazul este captat pe la partea inferioara, sub gratar; acest procedeu permite să se arda mai complet pulberile şi gudroanele reziduale.B. - GENERATOARE DE GAZ DE APA

Sunt aparate de construcţie asemanatoare cu a precedentelor, în care se realizează, în doua faze, o suflare a aerului urmata de o injectare de apa sau de vapori de apa, care se descompune în contactul cu stratul incandescent. În timpul fazei de suflare, generatorul debiteaza gaz de aer şi, în timpul fazei de injectie, gaz de apa care, fiind constituit dintr-un amestec de hidrogen şi de oxid de carbon, are o putere calorica mai ridicata decat cea a gazului sarac. Aceste doua gaze sunt fie captate separat în doua rezervoare diferite, fin utilizate direct în amestec (gaz mixt).Generatoarele de gaz menţionate mai sus utilizeaza numerosi combustibili solizi: huila, cocs, lignit, carbune de lemn, lemn, deseuri vegetale şi altele etc.Pentru anumite utilizari particulare (în mod special alimentarea motoarelor), gazul produs de generator trebuie să fie complet epurat de impuritatile nocive continute (pulberi, gudroane, compusi sulfurosi etc.) şi adesea, apoi, încălzit sau racit. Generatoarele de gaz pot, în consecinţa, sa conţină dispozitive auxiliare diferite: epuratoare (din tabla perforata, cu strat de cocs şi pulverizator de apa sau scrubber) racitoare, uscatoare, incalzitoare etc., care se clasifica împreună cu generatoarele de gaz atunci când sunt prezentate cu acestea din urma şi sub rezerva ca este vorba de aparate special concepute pentru a le echipa. Prezentate separat, aceste aparate urmeaza regimul lor propriu (de exemplu pozitia nr. 84.21 pentru epuratoare).C. - GENERATOARE DE ACETILENA PRIN PROCEDEUL CU APASunt aparate, în general foarte simple, care au, în mod obisnuit, un colector de gaz constituit dintr-un clopot metalic scufundat intr-o cuva cilindrică de apa şi a cărui miscare, de ridicare sau de coborare, comanda automat contactul între carbura şi apa. Exista şi tipuri de dispozitive generatoare:1) Prin imersie intermitenta.2) Prin distribuirea carburii în apa.3) Prin pulverizarea apei asupra carburii.D. - ALTE GENERATOARE DE GAZ PRIN PROCEDEUL CU APAPrintre aceste aparate, sunt menţionate generatoarele de oxigen (cu oxilit sau altele), utilizate în principal pe submarine, şi generatoarele de etilena, bazate, de exemplu, pe actiunea apei asupra anumitor produse chimice.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale cu privire la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale din Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt cuvele sau corpurile de gazogen, gratarele speciale, clopotele, mecanismele de punere în contact.Pozitia exclude, între altele:a) Generatoarele cu pistoane libere (pozitia nr. 84.14).b) Aparatele electric generatoare şi difuzoare de ozon destinate altor utilizari decat cele terapeutice (de exemplu industriale, ozonificarea localurilor) (pozitia nr. 85.43) şi aparatele de ozonoterapie (pozitia nr. 90.19).84.06 - TURBINE CU ABUR ŞI ALTE TURBINE CU VAPORI

8406.10 - Turbine pentru propulsia navelor- Alte turbine:8406.81 - - De o putere peste 40 MW8406.82 - - De o putere de maximum 40 MW8406.90 - PărţiPozitia cuprinde turbinele cu abur care utilizeaza energia cinetica produsa prin destinderea aburului, care se exercită asupra paletelor sau a aripilor unei roti. Ele conţin în esenta:1) Un rotor, compus dintr-una sau mai multe roti, solidare pe un acelasi ax, fiecare prevăzut la periferie cu o coroana de palete sau aripioare special profilate şi orientate.2) Un stator, care consta dintr-un cadru în care este asezat şi se roteste rotorul; statorul care constituie distribuitorul, cuprinde fie un sistem stationar de palete, fie un dispozitiv cu duze, destinate sa dirijeze aburul pe paletele sau aripioarele rotorului.La turbinele cu cu actiune, statorul este prevăzut simplu cu duze, dispuse în asa fel încât sa dirijeze jeturile de abur tangent la paletele rotorului. La turbinele cu reactie, aripioarele rotorului se rotesc paralel cu discul fix al statorului care este prevăzut cu aripioare identice cu cele ale rotorului, dar montate inclinat în sens invers, în asa fel încât sa determine fluxul de abur dirijat după axa turbinei sa actioneze asupra aripioarelor rotorului.Pentru a utiliza mai complet energia, aceste doua tipuri de turbine sunt adesea combinate, sau mai frecvent, se forteaza aburul să se destinda progresiv intr-o serie de rotoare succesive fixate pe un acelasi arbore (turbine cu tambur, turbine multicelulare sau în trepte).Vitezele mari de rotatie realizate de aceste masini, le fac potrivite pentru a actiona direct generatoarele electrice (turboalternatoare), compresoarele, ventilatoarele sau pompele centrifuge. Atunci când sunt utilizate pentru a antrena alte masini, turbinele cu abur sunt, în general, prevăzute cu organe reductoare de viteza şi, adesea, cu inversoare de mers; principala utilizare a acestora este propulsia navelor mari (vapoare) sau a anumitor locomotive. Prezentate separat, reductoarele de viteza şi inversoarele de mers se clasifica la pozitia nr. 84.83.Turbinele cu vapori de mercur, a caror structura şi ale caror utilizari sunt analoage cu cele ale turbinelor cu aburi, se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie.PARTISe clasifica aici dispozitivele regulatoare, organe esentiale ale turbinelor, care modifica debitul de vapori conform vitezei de rotatie.Sub rezerva dispozitivelor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde de asemenea, alte părţi ale turbinei cu aburi, cum sunt statoarele şi segmentele lor, rotoarele, aripioarele, paletele.84.07 - MOTOARE CU PISTON ALTERNATIV SAU ROTATIV, CU APRINDERE PRIN SCANTEIE (MOTOARE CU EXPLOZIE) (+).8407.10 - Motoare pentru aviatie- Motoare pentru propulsia navelor:8407.21 - - Suspendate8407.29 - - Altele

- Motoare cu piston alternativ, de tipul celor utilizate pentru propulsia vehiculelor de la Capitolul 878407.31 - - Cu o capacitate cilindrică de maximum 50 cm^38407.32 - - Cu o capacitate cilindrică peste 50 cm^3, dar de maximum 250 cm^38407.33 - - Cu o capacitate cilindrică peste 250 cm^3, dar de maximum 1.000 cm^38407.34 - - Cu o capacitate cilindrică peste 1.000 cm^38407.90 - Alte motoarePozitia cuprinde motoarele cu piston alternativ sau rotativ (motoarele cu rotoare triunghiulare curbilinii de tipul WANKEL), cu aprindere prin scanteie (altele decat cele de la Capitolul 95), inclusiv cele destinate vehiculelor de transport cu motor.Aceste motoare au, în general, urmatoarele părţi componente: cilindru, piston, biela, arbore cotit (sau vilbrochen), volant, dispozitive de admisie sau de evacuare etc. Ele utilizeaza forta de expansiune a unui amestec de aer şi combustibil gazos sau sub forma de vapori, aprins chiar în interiorul cilindrului.Caracteristica distinctiva a acestor motoare este faptul ca au o bujie fixata în capul cilindrului şi un echipament electric de aprindere la înaltă tensiune, comandat de către arborele motorului: generator, bobina sau magnetou, condensator, distribuitor, ruptor etc.La tipurile cele mai obisnuite, amestecul detonant (aer-gaz sau aer - combustibil pulverizat) este realizat într-un aparat auxiliar de exemplu în carburator) şi introdus în cilindru prin efectul de aspiratie al pistonului. În anumite cazuri (în mod deosebit la motoarele de aviatie sau la anumite motoare de automobile), se practica, prin pompare, injectia directa a amestecului combustibil în cilindru.Combustibilul cel mai utilizat este benzina de petrol, dar poate de asemenea să fie folosit petrolul (kerosenul), alcoolul, hidrogenul, gazul de iluminat, metanul etc.Motoarele cu gaz sunt, în general, alimentate de generatoare de gaz care uneori sunt incorporate în motor, dar de obicei sunt independente şi, în acest caz, generatoarele cu gaz se clasifica la pozitia nr. 84.05.Motoarele de la aceasta pozitie pot să aibă unul sau mai mulţi cilindri. În acest din urmă caz, bielele sunt cuplate la acelasi vilbrochen şi cilindrii, alimentati separat, pot să fie dispusi în diferite moduri: în linie verticala (drepti sau inversati), în doua grupe simetrice oblice (motoare în V), opusi pe orizontala sau chiar, pentru motoarele de aviatie, în stea simpla sau dubla. Motorul cu piston rotativ (motorul Wankel) funcţionează după acelasi principiu ca şi motorul cu piston alternativ descris mai sus. Cu toate acestea, în locul vilbrochenului actionat de un piston care executa o miscare alternativa şi de o biela, motorul cu piston rotativ are un rotor triunghiular curbiliniu care antreneaza un ax intr-o camera de combustie de forma particulara. Rotorul triunghiular imparte camera de combustie în mai multe compartimente, fiecare dintre rotatiile sale complete corespunzând, pentru fiecare dintre lobii rotorului, unui ciclu în patru timpi. Aceste motoare pot sa conţină mai multe camere de ardere şi mai multe rotoare.Motoarele de la aceasta pozitie sunt susceptibile a avea numeroase aplicaţii şi anume: incorporarea în masini agricole, actionarea generatoarelor electrice, a pompelor sau a compresoarelor, propulsia avioanelor, automobilelor, motocicletelor sau tractoarelor. Motoarele de la aceasta pozitie pot să fie prevăzute cu pompe de injectie, cu dispozitive de aprindere, cu rezervoare de combustibil sau de ulei, cu ventilatoare, cu pompe de benzina, de ulei etc., cu radiatoare de apa sau de ulei, filtre de aer sau de ulei, cu ambreiaj sau alte dispozitive de transmitere a forţei motrice sau, de asemenea, cu aparate auxiliare de demarare, electrice sau de alt fel. Ele pot de asemenea să fie prevăzute cu reductoare, variatoare sau alte dispozitive de schimbare a vitezei. Aceste motoare pot de asemenea să fie prevăzute cu un arbore flexibil.Se clasifica aici propulsoarele de tipul celor suspendate (exterioare bordului), pentru ambarcatiuni, compuse dintr-un motor din aceasta pozitie, o elice şi un dispozitiv de comanda, ansamblul constituind o unitate indisociabila. Aceste propulsoare destinate să fie amplasate în exteriorul ambarcatiunii, sunt amovibile, adica pot să fie instalate şi inlocuite foarte usor, şi sunt orientabile, adica ansamblul poate pivota pe placa de fixare. Cu toate acestea, nu sunt considerate ca fiind motoare suspendate, ansamblurile compuse dintr-un motor destinat să fie fixat în interiorul ambarcatiunii pe faţa laterala a panoului din spate şi un bloc elice-carma fixat pe peretele exterior al aceluiasi panou.Pozitia cuprinde, de asemenea, motoarele mobile montate pe patine sau pe carucioare, pentru utilizari agricole, santiere etc., inclusiv cele prevăzute cu un ambreiaj auxiliar sumar, destinat numai să asigure deplasarea caruciorului prin intermediul motorului, cu condiţia ca acest dispozitiv sa nu confere ansamblului caracterul de vehicul de la Capitolul 87.Pozitia nu cuprinde motoarele cu piston cu aprindere prin scanteie, cu compresie variabila, special concepute pentru determinarea indicelui octanic, cetanic etc., ale carburantilor (Capitolul 90).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile motoarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.09.Note explicative de subpozitii.

Subpozitia nr. 8407.10Se înţelege prin motoare pentru aviatie motoarele concepute sau modificate pentru a li se atasa o elice sau un rotor.Subpozitiile nr. 8407.31, 8407.32, 8407.33 şi 8407.34Pentru motoarele cu cilindri, capacitatea cilindrică este egala cu volumul acelei părţi a unui cilindru, care este parcursa de piston între punctul mort interior şi punctul mort superior, multiplicat cu numărul de cilindri.84.08 - MOTOARE CU PISTON, CU APRINDERE PRIN COMPRESIE (MOTOARE DIESEL SAU SEMI-DIESEL).8408.10 - Motoare pentru propulsia navelor8408.20 - Motoare de tipul celor utilizate pentru propulsia vehiculelor de la Capitolul 878408.90 - Alte motoarePozitia cuprinde motoarele cu piston, cu aprindere prin compresie (altele decat cele de la Capitolul 95), inclusiv cele destinate propulsiei vehiculelor de transport cu motor.De conceptie mecanica analoaga cu cea a motoarelor cu piston cu aprindere prin scanteie, aceste motoare au aceleasi organe esentiale: cilindru, piston, biela, arbore cotit (sau vilbrochen), volant, dispozitive de admisie şi evacuare etc.: difera, totusi, în sensul că lichidul combustibil este, cel mai adesea, pulverizat printr-o pompa de injectie în aerul (adesea îmbogăţit cu gaz combustibil) care a fost în prealabil comprimat în cilindru, în care se aprinde spontan sub efectul al caldurii dezvoltate prin aceasta comprimare, care este mult mai ridicata decat în cazul motorului cu aprindere prin scanteie.În afara motoarelor numite diesel, exista de asemenea un tip intermediar de motor cu aprindere prin compresie, numit semi-diesel, care funcţionează la un raport de compresie mai scăzut, dar care necesita pentru pornire fie o incalzire prealabila a capului cilindrului printr-un arzator (motor cu cap cald), fie utilizarea unei bujii cu rezistenta electrica.Motoarele cu aprindere prin compresie utilizeaza combustibili lichizi grei, cum ar fi uleiuri grele de petrol sau gudron de huila, ulei de lignit, uleiuri vegetale (de arahide, de ricin, de palmier etc).Motoarele din aceasta pozitie pot să aibă unul sau mai mulţi cilindri. În acest din urmă caz, bielele sunt cuplate la un acelasi vilbrochen şi cilindrii, alimentati separat, pot să fie dispusi în diferite moduri: în linie verticala (drepti sau inversi), în doua grupe simetrice oblice (motoare în V) sau opusi pe orizontala.Motoarele de la aceasta pozitie sunt susceptibile pentru aplicaţii numeroase, de exemplu: incorporarea în masini agricole, actionarea generatoarelor electrice, a pompelor sau a compresoarelor, propulsia automobilelor, tractoarelor, locomotivelor sau a navelor, a echipamentelor centralelor electrice etc.Motoarele de la aceasta pozitie pot să fie prevăzute cu pompe de injectie, cu dispozitive de aprindere, cu rezervoare de combustibil sau de ulei, cu ventilatoare, cu pompe de ulei etc., cu radiatoare de apa sau de ulei, cu filtre de aer sau de ulei, cu ambreiaj şi cu alte dispozitive de transmitere a forţei motrice şi de asemenea cu aparate auxiliare de demarare, electrice sau de alt fel. Pot de asemenea să fie prevăzute cu reductoare, variatoare sau alte dispozitive de schimbare a vitezei. Aceste motoare pot de asemenea să fie prevăzute cu un arbore flexibil.Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, motoarele montate pe patine sau pe carucioare, pentru utilizari agricole, santiere etc., inclusiv cele prevăzute cu un ambalaj auxiliar sumar, destinate numai să asigure deplasarea saniei de către motor, cu condiţia, ca acest dispozitiv sa nu confere ansamblului caracterul de vehicul de la Capitolul 87.Pozitia nu cuprinde motoarele cu piston, cu aprindere prin compresie, cu comprimare variabila, special concepute pentru a determina indicele octanic, cetanic etc., ale carburantilor (Capitolul 90).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) părţile motoarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.09).84.09 - PARTI CARE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MOTOARELOR DE LA POZITIILE NR. 84.07 SAU 84.08.

8409.10 - De motoare pentru aviatie- Altele:8409.91 - - Destinate exclusiv sau în principal motoarelor cu piston cu aprindere prin scanteie8409.99 - - AlteleSub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aici se clasifica părţile motoarelor de la pozitiile nr. 84.07. sau 84.08, cum sunt pistoanele, cilindrii şi blocurile de cilindru, chiulasele, camasile de cilindri, supapele, galeriile de admisie, galeriile de evacuare, segmentii pistoanelor, bielele, carburatoarele, injectoarele.Pozitia exclude:a) Pompele de injectie (pozitia nr. 84.13).b) Vilbrochenele şi arborii cu came (pozitia nr. 84.83); cutiile de viteze (pozitia nr. 84.83).c) Echipamentele electrice de demarare sau de aprindere, inclusiv bujiile de aprindere sau de incalzire (pozitia nr. 85.11).84.10 - TURBINE HIDRAULICE, ROTI HIDRAULICE ŞI REGULATOARE PENTRU ACESTEA.- Turbine şi roti hidraulice:84.10.11 - - De o putere de maximum 1000 kW84.10.12 - - De o putere peste 1000 kW dar maximum 10.000 kW84.10.13 - - De o putere peste 10.000 kW

84.10.90 - Părţi, inclusiv regulatoarelePozitia cuprinde turbinele hidraulice şi rotile hidraulice care, prin ele insele, transforma în energie mecanica motrice, energia furnizata de către lichidele în miscare sau lichidele sub presiune (curs sau cadere de apa, presiune de apa, ulei sau anumite lichide speciale), actiunea lichidului exercitandu-se asupra cupelor, paletelor, aripioarelor, sauelementelor elicoidale dispuse la circumferinta unei roti.A. - TURBINE HIDRAULICETurbinele hidraulice se compun dintr-un rotor, inconjurat de un stator destinat să asigure distributia jeturilor de apa asupra cupelor, paletelor etc. ale rotorului.Diferitele variante de turbine hidraulice se regăsesc în trei tipuri principale:1) Turbine cu cupe, de tipul Pelton, pentru caderile mari sau medii de apa, cu debit mediu (conducte fortate); rotorul se compune dintr-o roata prevăzută pe circumferinta cu un numar mare de cupe în forma de cochilii, dispuse radial: statorul este constituit simplu dintr-un corp robust care inconjoara rotorul şi este prevăzut cu una sau mai multe duze care indreapta jetul de apa tangential asupra cupelor (injectie parţială).2) Turbine elicoidale, de tipul Francis, pentru caderile medii sau mici cu debit mare, compuse dintr-un rotor de otel turnat monobloc, cu palete mari elicoidale fixe, şi un stator, în general constituit dintr-o carcasa tubulara în spirala prevăzută cu palete mari directoare cu unghi reglabil, care asigura intrarea radiala a apei pe toata circumferinta rotorului (injectia totala) şi ieşirea axiala a apei.3) Turbine elicoidale cu palete reglabile, de tipul Kaplan, pentru caderi mici sau foarte mici de apa (uzine numite pe firul apei); acestea sunt turbine cu injectie totala, relativ asemanatoare cu tipul anterior, cu stator cu palete mobile, şi cu rotor prevăzut cu palete de asemenea mobile.Turbinele hidraulice sunt aproape exclusiv utilizate pentru a antrena generatoare (turbodinam, turboalternatoare etc.) pentru producerea curentului electric.B. - ROTI HIDRAULICEAceste masini, de construcţie foarte simpla, se compun în principal dintr-o roata de diametru mare, constituita dintr-un sasiu circular prevăzut la periferia sa cu palete plane, cu palete curbate sau cu cupe din lemn sau din metal; axul rotii comporta în general un dispozitiv multiplicator de viteza. Energia mecanica este cel mai adesea utilizata direct pentru actionarea instalaţiilor artizanale de mica importanţa: ferastraie, mori etc.Desi cu un aspect asemanator, rotile cu palete pentru nave, care sunt de fapt simple propulsoare, ca şi elicele, se clasifica la pozitia nr. 84.85.Pozitia exclude de asemenea, moristile hidrometrice (pozitia nr. 90.15).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde de asemenea şi părţile de turbine sau de roti hidraulice, cum sunt palele, paletele, cupele, rotoarele, statoarele, carcasele spirale, organele regulatoare insarcinate cu reglarea automata, după tipul de turbina, fie a debitului de apa, fie a unghiului paletelor (cercuri de vane) sau a palelor mobile ale elicei, cu scopul de a menţine constanta viteza de rotatie în timpul variatiilor de sarcina impuse arborelui, conurile de inchidere a vanelor, regulatoarelor.84.11 - TURBOREACTOARE, TURBOPROPULSOARE ŞI ALTE TURBINE CU GAZ (+).- Turboreactoare:8411.11 - - De o forta de maxim 25 kN8411.12 - - De o forta peste 25 kN- Turbopropulsoare:8411.21 - - De o putere de maxim 1.100 kW8411.22 - - De o putere peste 1.100 kW- Alte turbine cu gaz:8411.81 - - De o putere de maxim 5.000 kW8411.82 - - De o putere peste 5.000 kW- Părţi:8411.91 - - De turboreactoare sau de turbopropulsoare8411.99 - - AltelePozitia cuprinde turboreactoarele, turbopropulsoarele şi alte turbine cu gaz.Turbinele de la aceasta pozitie sunt, în general, motoare cu ardere interna care nu necesita în mod obisnuit, pentru functionare, nici o sursa exterioara de căldură, asa cum este cazul de exemplu, al turbinelor cu aburi.A. - TURBOREACTOAREUn turboreactor se compune dintr-un grup compresor-turbina, dintr-un sistem de ardere, şi dintr-un ajutaj, adica un canal ejector conic convergent, asezat în conducta de evacuare a gazelor. Gazele calde sub presiune care ies de la turbina sunt transformate, în trecerea lor prin ajutaj, într-un flux de gaz de mare viteza. Reactia acestui flux de gaze iesit din motor furnizeaza forta motrice care poate fi utilizata pentru a propulsa un vehicul aerian. La turboreactoarele cele mai simple, compresorul şi turbina sunt montate pe un singur arbore. Alte tipuri mai complexe se compun dintr-un compresor cu doua corpuri, fiecare antrenat de propria sa turbina prin intermediul unui arbore coaxial. Adesea, la intrarea compresorului este amplasat un ventilator; el este antrenat printr-o a treia turbina sau e conectat la primul corp de compresor şi refuleaza aer către inapoi printr-o tubulatura. Acest ventilator funcţionează ca o elice carenata, cea mai mare parte a fluxului de aer aspirat şi regulat neintrand în compresor şi turbina, dar adaugandu-se fluxului de gaz şi aerului propulsat prin acesta din urma şi furnizand în felul acesta o putere suplimentara. Acest tip de turboreactor este adesea numit reactor cu flux dublu.Turboreactoarele comporta un dispozitiv auxiliar numit de post-ardere pentru a mari puterea lor pe timpul unor perioade scurte. Acest dispozitiv dispune de alimentarea sa proprie cu carburant şi utilizeaza excedentul de oxigen continut în gazele de esapament ale turboreactorului.B. - TURBOPROPULSOARETurbopropulsoarele sunt analoage cu turboreactoarele dar poseda în aval de grupul turbocompresorului o roata de turbina care este legata printr-un arbore la o elice de tipul celor utilizate la motoarele de aviatie cu piston. Aceasta roata de turbina, adesea numita turbina libera, nu este cuplata mecanic cu compresorul şi cu arborele din grupul turbocompresorului. La turbopropulsoare, cea mai mare parte a gazelor calde sub presiune sunt transformate prin turbina libera în energie mecanica care antreneaza arborele elicei în loc să fie destinse în ajutaj, asa cum este cazul în turboreactoare. În anumite cazuri, gazele care ies de la turbina libera pot fi destinse într-un ajutaj pentru a produce o putere suplimentara ce se adauga la forta de propulsie a elicei.C. - ALTE TURBINE CU GAZAcest grup cuprinde turbinele cu gaz industriale, care sunt, fie turbine concepute special pentru scopuri industriale, fie turboreactoare sau turbopropulsoare adaptate pentru alte aplicaţii decat cele de propulsie a vehiculelor aeriene.La turbinele cu gaze, trebuie avute în vedere doua tipuri de cicluri termodinamice:1) Ciclul simplu, în care aerul este aspirat şi comprimat de compresor, încălzit în camera de ardere şi destins prin trecerea prin turbina pentru a fi în cele din urma evacuat în atmosfera.

2) Ciclul cu recuperare în care aerul este aspirat, comprimat, apoi trecut prin canalele unui recuperator. Aerul preincalzit de fluxul evacuat de turbina, trece în camera de ardere unde este din nou încălzit după ce a fost amestecat cu combustibil. Acest amestec de combustibil şi de aer trece prin turbina apoi este evacuat din recuperator printr-o conducta de evacuare a gazelor calde pentru a iesi, în cele din urma, în atmosfera.Exista doua tipuri de turbine cu gaz:a) Turbinele cu gaz cu o singura linie de arbori în care compresorul şi turbina sunt montate pe un singur arbore, turbina furnizand energia necesară rotatiei compresorului şi antrenarii masinilor la care este cuplata. Acest tip de turbina este deosebit de eficace pentru aplicatiile care necesita viteza de rotatie constanta, de exemplu în producerea energiei electrice.b) Turbinele cu gaz cu doua linii de arbori, în care compresorul, camera de ardere şi grupul compresor-turbina formeaza o unitate numita generator de gaz atunci când o a doua turbina montata pe un alt arbore primeste gazele calde şi sub presiune ejectate prin generatorul de gaz. Aceasta a doua turbina, numita turbina libera sau turbina de putere utila, este legata la o masina receptoare, compresor sau pompa de exemplu. Turbinele cu linie dubla de arbori sunt în mod normal utilizate atunci când variatiile de sarcina necesita turbine a caror putere şi regim de rotatie pot sa varieze.Aceste turbine cu gaz sunt utilizate în mod deosebit pentru propulsia navelor, tractiunea feroviara, antrenarea aparatelor de producere a energiei electrice sau antrenarea dispozitivelor mecanice în industria petroliera, în industria gazelor, în statiile de pompare a oleoductelor şi în industria petrochimica.Acest grup cuprinde de asemenea alte turbine cu gaz fără camera de ardere care au numai un stator şi un rotor şi care utilizeaza energia de la gazele produse de alte masini sau aparate (de exemplu generatoare de gaz, motoare diesel, generatoare cu piston liber), ca şi turbinele cu aer sau alte gaze comprimate.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile motoarelor şi masinilor din aceasta pozitie, cum sunt rotoarele de turbine cu gaz, camerele de ardere şi ajutajele reactoarelor, elementele şi părţile grupului compresor - turbina al unui turboreactor (coroanele de stator, cu sau fără paletele lor: discuri sau roti de rotor, prevăzute sau nu cu aripioarele lor; palete şi aripioare), regulatoarele de debit de carburant, injectoare.Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8411.11 şi 8411.12Prin forta se înţelege produsul, pe secunda, al masei de gaze ejectate, cu diferenţa între viteza de evacuare, pe de o parte, viteza de intrare a aerului, pe de altă parte.84.12 - ALTE MOTOARE ŞI MASINI MOTRICE.8412.10 - Propulsoare cu reactie altele decat turboreactoarele- Motoare hidraulice:8412.21 - - Cu miscare rectilinie (cilindri)8412.29 - - Altele

- Motoare pneumatice:8412.31 - - Cu miscare rectilinie (cilindri)8412.39 - - Altele8412.80 - Altele8412.90 - PărţiPozitia cuprinde motoarele şi masinile motrice necuprinse în pozitiile anterioare (pozitiile nr. de la 84.06 până la 84.08, 84.10 şi 84.11) nici în pozitiile nr. 85.01 sau 85.02; cuprinde deci la motoarele masinilor motrice neelectrice, altele decat turbinele cu vapori, motoarele cu piston cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, turbinele hidraulice, rotile hidraulice, turboreactoarele, turbopropulsoarele sau alte turbine cu gaz.Se clasifica aici, nu numai propulsoarele cu reactie altele decat turboreactoarele, ci şi, de exemplu, motoarele pneumatice, motoarele actionate de vant (sau eoliene), motoarele cu resort, cu contragreutate etc., ca şi anumite motoare hidraulice sau cu aburi.A. - PROPULSOARE CU REACTIE (ALTELE DECAT TURBOREACTOARE)1) Statoreactorul (sau termopropulsorul).Este un motor mecanic foarte simplu, dar care nu funcţionează decat pe o masina în miscare foarte rapida. Statoreactorul nu este prevăzut cu turbocompresor de alimentare care caracterizeaza turboreactorul: datorita vitezei de avansare, aerul de alimentare este în acelasi timp captat şi comprimat în camera de ardere sub efectul unei duze. Simpla detenta a gazelor de evacuare, care traverseaza ajutajul asigura forta motrice de reactie.2) Pulsoreactorul.Se deosebeste de statoreactor în sensul că debiteaza la ajutajul de evacuare, nu un jet continuu de gaz, ci un flux intermitent, arderea fiind realizata intr-o camera sub forma unor explozii succesive. Spre deosebire de statoreactor, aceasta masina poate demara de pe loc, efectul de pulsatie asigurand aspiratia aerului de alimentare.Acest propulsor este utilizat în aviatie mai ales ca motor auxiliar de decolare.3) Rachetele.Sunt reactoare în care se realizează, fără consum de aer din exterior, arderea carburantului în prezenta agentului de combustie (produs care intretine arderea). Se deosebesc doua tipuri principale:1) Reactoarele cu incarcatura propulsiva lichida: ele sunt compuse în esenta dintr-o camera de ardere legata printr-un sistem de pompe şi de tevi la unul sau mai multe rezervoare care conţin incarcatura propulsiva, şi dintr-un ajutaj de evacuare. Pompele sunt actionate de o turbina, ea insasi pusa în functiune de un generator cu gaz. Reactoarele cu injectie constituie categoria cea mai importanţa a acestui tip de rachete. Carburanţii utilizati sunt indeosebi alcoolul etilic, hidratul de hidrogen: carburanţii sunt apa oxigenata, permanganatul de potasiu, oxixenul lichid, acidul azotic etc.2) Reactoarele cu incarcatura propulsiva solida; ele sunt compuse în esenta dintr-o camera de ardere de forma cilindrică şi dintr-un ajutaj de evacuare. Camera de ardere şi incarcatura propulsiva formeaza o singura unitate. La aceste rachete se utilizeaza în principal perclorat de amoniu drept comburant şi poliuretan drept carburant. Anumite tipuri de rachete utilizeaza drept carburanti pulberile sau explozivii din Capitolul 36.Pozitia nu cuprinde, indiferent de natura incarcaturii lor propulsive, decat rachetele propulsive destinate sa serveasca de exemplu, ca motoare de rezerva sau de decolare pentru avioane, inclusiv motoarele - racheta de felul celor destinate să fie incorporate bombelor sau proiectilelor zburatoare sau vehiculelor lansatoare pentru vehiculele spatiale.Pozitia nu cuprinde:a)

Rachetele pirotehnice, cum sunt rachetele de artificii, rachetele contra grindinei şi rachetele de lansare a cablurilor (pozitia nr. 36.04).b) Lansatoarele pentru vehicule spatiale (pozitia nr. 88.02).c) Rachetele şi proiectilele-racheta de lupta (pozitia nr. 93.06).B. - MOTOARE HIDRAULICEPozitia cuprinde:1) Masinile motrice, pur hidraulice, altele decat turbinele sau rotile de la pozitia nr. 84.10, care utilizeaza energia valurilor sau hula (rotorul Savonius cu doua palete semicilindrice), sau energia mareelor.2) Masinile cu coloana de apa, în care apa sub presiune pune în miscare doua sau mai multe pistoane care gliseaza în cilindri şi care acţionează un arbore.3) Cilindrii hidraulici, compusi de exemplu, dintr-un corp de alama sau de otel şi dintr-un piston actionat de ulei (sau alt lichid) sub presiune a cărui actiune se exercită, fie pe o singura parte (efect simplu), fie pe ambele părţi (dublu efect) ale pistonului şi care transforma energia lichidului sub presiune în miscare rectilinie. Acesti cilindri sunt destinati echiparii masinilor-unelte, utilajelor de constructii lucrari publice, mecanismelor de direcţie etc.4) Dispozitivele de actionare hidraulica, prezentate separat, compuse dintr-un corp de metal în care se deplaseaza un piston care transforma, prin intermediul unei axe perpendiculare pe tija sa, miscarea liniara, care rezultă din actiunea lichidului sub presiune, intr-o miscare rotativa, destinate manevrarii vanelor cu ventil rotativ sau alte masini şi aparate cu mecanism rotativ.5) Servomotoarele hidraulice, care joaca rolul de dispozitive de actionare finala sau intermediara într-un mecanism de actionare sau într-un sistem de reglare. Aceste servomotoare sunt utilizate în aeronautica de exemplu.6) Sistemele hidraulice compuse dintr-un agregat hidraulic (care cuprinde în principal o pompa hidraulica, un motor electric, un dispozitiv de comanda cu supape şi un rezervor de ulei), din cilindri hidraulici şi din tevi sau tuburi necesare racordarii cilindrilor la agregatul hidraulic, ansamblul constituind o unitate functionala în sensul Notei 4 a Secţiunii XVI (vezi Consideratiile generale ale prezentei Secţiuni). Aceste sisteme sunt utilizate, în mod special, pentru a actiona dispozitivele de geniu civil.7) Motoarele hidraulice cu reactie, numite hidrojeturi, pentru ambarcatiuni, care se compun dintr-o pompa puternica care aspira apa din rau sau din mare şi o refuleaza cu viteza mare printr-o teava orientabila dispusa în partea din spate sau sub corpul navei.C. - MOTOARE PNEUMATICEUtilizand o sursa exterioara de aer (sau de alte gaze) comprimat, aceste motoare sunt comparabile cu masinile cu vapori prin functionarea şi prin structura lui şi se prezinta, cel mai adesea, sub forma unui motor cu piston cu abur, dar sub forma unor turbine cu abur. Ele presupun frecvent arzatoare sau alte dispozitive de reincalzire destinate sa creasca presiunea aerului - şi, în consecinţa, energia sa de destindere - şi permitand, de altfel, să se evite jivrarea (acoperirea cu gheata) corpurilor cilindrilor urmare a destinderii bruste.Aceste motoare sunt în principal folosite în mine, mai ales pentru echipamentul locomotoarelor sau al troliilor, datorita securitatii pe care o prezinta din punctul de vedere al discurilor de explozie la grizu. Ele folosesc de asemenea ca motoare auxiliare pentru demararea motoarelor cu aprindere prin scanteie sau prin comprimare (pe anumite locomotive, avioane, submarine etc.) şi pentru propulsia torpilelor.

Grupa mai cuprinde:1) Motoarele cu palete, cu angrenaje şi motoarele cu pistoane axiale sau radiale, pentru transmisia pneumatica.2) Cilindrii pneumatici compusi de exemplu, dintr-un corp de alama sau de otel şi dintr-un piston actionat cu aer comprimat, a cărui actiune se exercită fie pe o singura parte (efect simplu), fie pe ambele părţi (dublu efect) a pistonului, care transforma energia gazului sub presiune în miscare rectilinie. Acesti cilindri sunt destinati echiparii masinilor-unelte, utilajelor de constructii şi lucrari publice, mecanismelor de direcţie etc.3) Dispozitivele cu actionare pneumatica, prezentate separat, compuse dintr-un corp de metal în care se deplaseaza un piston care transforma, prin intermediul unui ax perpendicular pe tija sa, miscarea liniara care rezultă din actiunea unui gaz sub presiune, intr-o miscare rotativa destinata manevrarii vanelor cu ventil rotativ sau alte masini sau aparate cu mecanism rotativ.D. - MOTOARE DE VANT SAU EOLIENEGrupa cuprinde toate masinile motoare (aeromotoare, turbine eoliene etc.) care transforma direct în energie mecanica actiunea vantului asupra unei elice sau asupra unui rotor cu aripioare ale caror palete sau aripioare sunt în general mobile şi reglabile.În general, fiind montate pe un pilon metalic de o anumita înălţime, elicele şi rotoarele conţin, perpendicular pe planul lor, o coada care formeaza o girueta, sau un dispozitiv similar care are sarcina de a orienta ansamblul în sensul vantului. Energia motrice este, în general, transmisa prin intermediul unui arbore vertical, la arborele de preluare a forţei dispus la sol; la anumite masini, numite cu depresiune, ale caror palete sunt goale în interior, rotatia are ca efect sa determine, în interiorul paletelor, un vid relativ care, continuandu-se până la sol printr-un tub etans, permite antrenarea unei turbine mici cu depresiune.Motoarele eoliene, în general de putere mica, sunt cel mai adesea utilizate în instalatiile rurale pentru a antrena pompele de irigatie cu apa, sau de asanare, sau mici generatoare la electricitate.Elicele şi rotoarele eoliene care formeaza corp comun cu un generator electric sunt cuprinse la pozitia nr. 85.02; la fel, micile generatoare electrice exterioare de la avioane, numite moristi, actionate printr-o elice, cu una sau doua palete, deplasate de curentul de aer determinat de deplasare.E. - MOTOARE CU RESORT, CU CONTRAGREUTATE ETC.Aceasta categorie cuprinde mecanismele mecanice care, ca şi mecanismele de ceasornicarie, utilizeaza forta unui resort tensionat sau care sunt actionate gravitational sub efectul unei contragreutati sau a oricărui dispozitiv asemanator: totusi, motoarele de acest fel, prevăzute cu o roata cu ancora (anker), sau concepute în vederea amplasarii lui, se clasifica la pozitiile nr. 91.08 sau 91.09.Mecanismele mecanice despre care este vorba, în mod special mecanismele cu resort, sunt utilizate pentru a actiona diferite aparate: cutii muzicale, aparate de înregistrare, placi rotitoare de etalare, aparate de numărare, scule de gravat etc.F. - MASINI CU VAPORI CU PISTON SEPARATE DE GENERATOARELE DE VAPORIMasinile de acest tip sunt concepute pentru a produce energie mecanica prin deplasarea unui piston într-un cilindru sub efectul diferenţei de presiune care exista între, pe de o parte, presiunea vaporilor furnizata prin generator, şi, pe de altă parte, presiunea atmosferica (masini cu evacuare libera) sau presiunea, inca şi mai mica, dintr-un condensor (masini cu condensare). Miscarea alternativa de translatie a pistonului este transformata apoi intr-o miscare rotativa printr-un sistem biela-manivela sau biela-manivela-volant.La tipurile cele mai simple, vaporii îşi exercită presiunea asupra unei singure fete a pistonului (masini cu efect simplu), dar, în anumite masini, acţionează alternativ pe fiecare dintre cele doua fete ale pistonului (masini cu dublu efect). La anumite modele, mai puternice, vaporii se destind succesiv în doi sau mai mulţi cilindri cu diametre în serie crescatoare, bielele-manivele corespunzătoare fiecarui piston fiind cuplate pe un acelasi arbore cotit (masini compuse, cu expansiune dubla, tripla sau cvadrupla). Masinile pentru locomotive şi masinile marine, în mod special, sunt de acest din urma tip.G. - MASINI CU VAPORI CARE FORMEAZA CORP COMUN CU CAZANELE LOR GENERATOARE DE VAPORIMasinile de acest tip sunt constituite în esenta dintr-un cazan, în general ignitubular sau semitubular, solidar cu un motor cu vapori cu piston, cu expansiune simpla sau dubla, prevăzut cu unul sau doi volanti regulatori care au şi rolul de roata motoare antrenata prin curea.De putere mica sau medie, aceste masini sunt concepute în mod special pentru a fi instalate pe fundatie, cu post fix (masini demi-fixe sau semi-fixe), acestea din urma au o structura compacta, care permite demontarea rapida şi transportul relativ usor.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea cuprinse aici părţile motoarelor sau ale masinilor motrice din aceasta pozitie, cum sunt camerele de ardere şi ajutajele reactoarelor, regulatoarelor, regulatoarele de debit de carburant, injectoarele, rotoarele cu palete pentru motoarele eoliene, cilindrii, pistoanele, sertarele, supapele, regulatoarele centrifuge cu bile sau cu maselote, bielele.

Părţile masinilor cu vapori care formeaza corp comun cu cazanele lor trebuie, în general, să fie clasificate fie ca părţi ale generatoarelor de vapori (pozitia nr. 84.02) fie ca părţi ale masinilor cu vapori de la aceasta pozitie.Arborii de transmisie şi manivelele se clasifica la pozitia nr. 84.83.84.13 - POMPE PENTRU LICHIDE, CHIAR CU DISPOZITIV DE MASURARE; ELEVATOARE DE LICHID (+).- Pompe care conţin un dispozitiv de măsurare sau sunt concepute pentru a fi echipate cu un asemenea dispozitiv:8413.11 - - Pompe pentru distribuirea carburantilor sau a lubrifiantilor, de tipul celor utilizate la statiile service sau la garaje8413.19 - - Altele8413.20 - Pompe manuale, altele decat cele de la subpozitiile nr. 8413.11 sau 8413.198413.30 - Pompe de carburant, de ulei sau de lichid de racire pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie8413.40 - Pompe de beton8413.50 - Alte pompe volumice alternative8413.60 - Alte pompe volumice rotative8413.70 - Alte pompe centrifuge- Alte pompe; elevatoare de lichide:8413.81 - - Pompe8413.82 - - Elevatoare de lichide- Părţi:8413.91 - - De pompe8413.92 - - De elevatoare de lichidePozitia cuprinde masini şi aparate - actionate manual sau printr-o forta motrice oarecare - destinate sa ridice sau sa puna în circulatie lichide (inclusiv metal topit sau beton în stare lichida), vascoase sau nu. Se clasifica aici, şi masinile şi aparatele de felul celor cu motorul incorporat (motopompe, turbopompe, electropompe).Pozitia cuprinde şi pompele care distribuie lichidele, care conţin un dispozitiv de măsurare şi un contor, cu sau fără mecanisme de calculare a pretului de vanzare, cum sunt cele utilizate pentru distribuirea benzinei sau a uleiului în garaje. Pozitia cuprinde şi pompele care sunt concepute în mod special pentru a fi incorporate intr-o masina, cum sunt pompele de apa, de ulei, sau de combustibil, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie şi pompele pentru masinile de filat fibre sintetice şi artificiale.

După modul lor de lucru, masinile din aceasta pozitie se pot subdiviza în cinci categorii:A. - POMPE VOLUMICE ALTERNATIVECategoria cuprinde pompele cu piston, al caror principiu de functionare se bazeaza pe efectul de aspiratie sau de refulare provocat de miscarea alternativa liniara a unui piston care se deplaseaza într-un cilindru; elementele de separare (de exemplu clapete sau supape) se opun revenirii lichidului aspirat sau refulat. Aceste pompe sunt numite cu efect simplu atunci când folosesc efectul de aspiratie al unei singure fete a pistonului şi cu dublu efect, atunci când combina actiunea de aspiratie a celor două fete. La pompele care sunt simplu aspirante, înălţimea de aspiratie este limitata de presiunea atmosferica, pentru a creşte înălţimea de pompare, anumite pompe sunt concepute în vederea utilizarii atât a efectului de aspiratie cat şi a efectului de refulare (pompele aspiratoare - respingatoare); pentru a obtine debite mai mari, se realizează pompe cu actiunea a mai mulţi cilindri asociaţi într-un singur corp. Cilindrii pot să fie dispusi în linie sau în stea.Grupa cuprinde şi:1) Pompele cu membrana (sau cu diafragma), care conţin o membrana deformabila din metal, piele etc. (pusa în vibratie, fie direct printr-un organ mecanic, fie prin intermediul unui fluid), care deplaseaza lichidul prin efectul pulsatiilor alternative la care ea este supusă.2) Pompele cu perna de ulei, în care un lichid nemiscibil joaca rolul de membrana; ele sunt folosite pentru asanare, irigare, deplasarea lichidelor vascoase, a acizilor etc.3) Pompele la care miscarea de du-te-vino a pistonului este obtinuta prin efect electromagnetic oscilatia unei palete care este asezata într-un camp magnetic).4) Masinile care lucreaza prin aspiratie şi refulare cu ajutorul a doua pistoane, cum sunt pompele pentru pomparea betonului lichid (pompele de beton). Cu toate acestea, sunt excluse autovehiculele cu destinatie speciala, care conţin pompe de beton montate definitiv (pozitia nr. 87.05).B. - POMPE VOLUMICE ROTATIVEÎn aceste pompe, lichidul este şi aspirat şi refulat prin depresiune şi compresiune succesiva, sub efectul unuia sau a mai multor elemente aflate în miscare de rotatie continua în jurul axei lor. Aceste elemente păstrează, intr-unul sau mai multe puncte, contactul cu peretele corpului pompei şi formeaza în felul acesta camere în care lichidul este deplasat.În functie de natura mecanismului rotativ de pompare, sunt menţionate:1) Pompele cu angrenaje, ai caror dinti special profilati asigura deplasarea lichidului.2) Pompele cu palete, constituite dintr-un rotor care se roteste excentric, prevăzut cu palete radiale culisante. Rotatia permite paletelor culisante sa pastreze contactul cu peretele interior al corpului pompei şi sa deplaseze lichidul. Sunt cuprinse aici şi pompele din categoria celor care utilizeaza, în locul paletelor, role sau o roata cu aripioare flexibile ca şi pompele care conţin o paleta radiala culisanta fixata pe corpul pompei şi care se freaca pe un rotor neted care se roteste cu o miscare excentrica.3) Pompele cu lobi, cu doua elemente de separare care acţionează reciproc şi care se rotesc în corpul pompei.4) Pompele elicoidale (pompele cu doi sau mai mulţi arbori surub, pompele cu brose elicoidale, pompele cu melc) în care lichidul se deplaseaza longitudinal în corpul pompei sub presiunea suruburilor elicoidale ale mai multor elemente angrenate între ele şi care se rotesc.5) Pompele peristaltice, constituite dintr-un tub flexibil care contine lichidul şi care se aseaza de-a lungul peretelui interior al corpului pompei şi dintr-o aripioara rotativa care poarta o rola la fiecare extremitate. Rolele exercita o presiune asupra tevii flexibile şi lichidul este deplasat prin miscarea de rotatie.C. - POMPE CENTRIFUGALEAcestea sunt aparate, alimentate axial, în care lichidul, pus în miscare de rotatie printr-un rotor cu cupe sau cu palete, este proiectat prin efect centrifugal într-un corp colector inelar prevăzut cu o evacuare tangentiala; colectorul este adesea prevăzut cu o coroana cu palete divergente, numita difuzor, care transforma energia cinetica în presiune statica.Pentru a mari presiunea de refulare, se utilizeaza pompele centrifugale multicelulare care, la fel ca turbinele cu etaje, combina efectul mai multor rotoare cu pale dispuse pe un acelasi arbore.Datorita vitezei lor mari de rotatie, pompele centrifuge sunt intotdeauna actionate de un motor sau o turbina în general cu cuplare directa, pe când pompele alternative sau rotative necesita un reductor de viteza.

Grupa cuprinde şi pompele imersate, pompele de circulatie pentru incalzire centrala, pompele cu rotor cu canale, pompele cu canal lateral şi pompele cu rotor radial.D. - ALTE POMPEGrupa cuprinde:1) Pompele electromagnetice: sunt pompe fără părţi în miscare, în care lichidul este deplasat printr-un fenomen de conductie electrica. Aceste pompe nu trebuie să fie confundate cu anumite pompe volumice alternative la care miscarea de du-te-vino a unui piston este obtinuta prin efectul electromagnetic, nici cu cele care funcţionează prin inductie magnetica.2) Ejectoarele: în acest grup de pompe, energia cinetica a unui jet de fluid sub presiune (aer, vapori, apa etc.) ejectat printr-o conducta, provoaca aspiratia şi antrenarea lichidului vehiculat. Aceste aparate conţin o combinaţie, mai mult sau mai puţin complexa, de conducte divergente şi convergente dispuse intr-o camera inchisa sau comunicand cu instalatia de tevi.Injectoarele, de tipul Giffard, pentru alimentarea cu apa a cazanelor şi pompele de injectie pentru motoare, care folosesc acest sistem, sunt de asemenea clasate aici.3) Pompele cu emulsie (sistemul Mammouth) în care lichidul este emulsionat cu gaz comprimat în conducta de evacuare, forta de refulare rezultand din reducerea masei volumice a lichidului emulsionat. Atunci când gazul comprimat este aerul, este vorba de o pompa cu emulsie de aer.4) Anumite pompe în care lichidul este ridicat prin presiunea aerului, a vaporilor sau a gazului care acţionează direct asupra suprafetei lichidului, cum sunt:a) Pompele cu ardere a gazului care utilizeaza forta exploziva a unui carburant (sau gaz) utilizabil pentru a ridica lichidele.b) Pulsatoarele care utilizeaza presiunea vaporilor (pulsometre) în care refularea lichidului vehiculat este provocata de admisia vaporilor în camera pulsatorului; aspiratia este obtinuta prin depresiunea datorata condensarii vaporilor în aceasta camera.c) Elevatoarele cu clopot de aer (monte-jus) care utilizeaza aerul comprimat.d) Berbecii hidraulici, în care cresterea energiei lichidului de pompat rezultă din oprirea periodica şi brusca a coloanei lichide în conducta de aductie, în asa fel încât o parte redusa a acestei ape motrice să fie pusa sub presiune şi constituie debitul aparatului.E. - ELEVATOARE CU LICHIDGrupa cuprinde:1) Rotile elevatoare: cu cupe, elicoidale etc.2) Elevatoarele cu lanturi sau cu cabluri: cu casete, cu cupe (cause), cu cupe de cauciuc etc.3) Elevatoare cu banda: acestea constau din benzi fără sfârşit din textile sau metal, (cu onduleuri, ondulate multicelulare sau cu forma spirala), în care apa este antrenata şi este mentinuta prin capilaritate în interstitiile benzii pentru a fi apoi evacuata prin forta centrifuga.4) Elevatoarele cu surubul lui Arhimede.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde de asemenea părţile pompelor şi elevatoarelor cu lichide, cum sunt: corpurile pompelor, tijele concepute special pentru racordarea şi antrenarea pistonului în pompele care sunt aşezate la distanta de sursa de energie (tije de pompare de exemplu) pistoane, palete, came (lobi), supape, clapete, suruburi elicoidale, roti, difuzoare, cupe şi lanturi prevăzute cu cupele lor, benzi celulare, lanturi cu resorturi, rezervoare sub presiune.Pozitia exclude:a) Pompele (de exemplu pentru fluide corozive) din material ceramic (pozitia nr. 69.09).b) Biuretele şi seringile de gresare (pozitia nr. 82.05) şi pistoalele de gresare cu aer comprimat şi alte articole similare (pozitia nr. 84.67).c) Aparatele pentru umplerea sticlelor (agregate pentru umplerea sticlelor) pozitia nr. 84.22.d) Aparatele destinate pentru proiectarea, dispersarea sau pulverizarea materialelor lichide şi aparatele cu jet de la pozitia nr. 84.24.

e) Masinile-pompe (pozitia nr. 87.05).Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8413.11 şi 8413.19Aceste subpozitii cuprind numai acele pompe, indiferent de tipul lor, care formeaza sau care sunt concepute pentru a forma corp comun cu un dispozitiv care să permită controlul volumetric al cantităţii de lichid debitat, indiferent ca acest dispozitiv este sau nu prezentat în acelasi timp cu pompa.Acest dispozitiv de control poate să fie foarte simplu (de exemplu balon sau corp de pompa etalonat), sau din contra, sa constea în mecanisme mai complexe care comanda automat oprirea pompei atunci când o cantitate prestabilita este debitata (acesta este cazul de exemplu, al unei pompe distribuitoare care comporta un cilindru etalonat - cilindru de măsura - şi un dispozitiv care să permită, pe de o parte, fixarea cantităţii dorite şi, pe de altă parte, sa provoace oprirea motorului pompei atunci când cantitatea prefixata este obtinuta) sau care să asigure alte operaţii în relaţie cu controlul volumetric propriu-zis (pompele cu integrare a totalurilor, cu preplatire, cu calculul preturilor, cu esantionare, cu reglarea automata a amestecurilor, cu dozarile automate etc.).Din contra, atunci când de exemplu, dispozitivul care face masurarea este conceput pentru a fi simplu montat pe instalatia de tevi unde va circula lichidul pus în miscare de către pompa, fiecare dintre cele doua elemente (pompa şi dispozitiv de măsurare) urmeaza separat regimul sau propriu, chiar dacă sunt prezentate în acelasi timp.Se clasifica la aceste subpozitii pompele distribuitoare de benzina sau de alti carburanti şi de lubrifianti, ca şi pompele cu dispozitiv de măsurare pentru bacanii, pentru laboratoare şi pentru diverse activităţi industriale.84.14 - POMPE DE AER SAU DE VID, COMPRESOARE DE AER SAU DE ALTE GAZE ŞI VENTILATOARE; HOTE ASPIRANTE DE EXTRACTIE SAU DE RECICLARE, CU VENTILATOR INCORPORAT, CHIAR FILTRANTE.8414.10 - Pompe de vid8414.20 - Pompe de aer, actionate de mana sau de picior8414.30 - Compresoare de tipul celor utilizate în echipamentele frigorifice8414.40 - Compresoare de aer remorcabile montate pe sasiuri cu roti- Ventilatoare:8414.51 - - Ventilatoare de masa, de sol, de perete, de ferestre, de plafon, de acoperis, cu motor electric incorporat de o putere de maximum 125 W8414.59 - - Altele8414.60 - Hote a caror cea mai mare latura orizontala este de maximum 120 cm8414.80 - Altele

8414.90 - PărţiPozitia cuprinde, fie ca sunt actionate manual, fie ca sunt actionate printr-o forta motrice oarecare, toate masinile şi toate aparatele care realizează la comprimarea aerului sau a altui gaz intr-o incinta sau, din contra, la obtinerea vidului, ca şi masinile şi aparatele care sunt destinate sa puna aceste gaze în miscare.A. - POMPE ŞI COMPRESOAREFunctionand după aceleasi principii ca pompele de lichid, masinile şi aparatele din aceasta grupa (pompele de aer sau de gaz, pompele de vid şi compresoarele) se prezinta, în general, sub aceleasi forme ca pompele de lichid descrise la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.13 (pompe şi compresoare cu pistoane, rotative, centrifuge, cu injectie etc.).Cu toate acestea, în categoria pompelor de vid, exista anumite tipuri foarte speciale, concepute în vederea realizării unui vid foarte inaintat, cum sunt pompele cu difuziune la care lichidul motor este constituit din ulei sau mercur, pompele moleculare şi pompele de fixare (pompe cu absorbtie, pompe criostatice). Trebuie notat ca aparatele din această categorie, construite din sticlă, se clasifica la Capitolul 70.Pompele de aer şi pompele de vid sunt utilizate pentru a crea un vid mai mult sau mai puţin inaintat; se folosesc cu anumite aparate pentru a permite sau pentru a usura diferitele operaţii: fierberea, distilarea, evaporarea etc., ca şi pentru realizarea unor obiecte, cum sunt lampile şi tuburile electrice, recipientele izotermice; pompele de aer sunt de asemenea folosite pentru a umfla anvelopele pneumatice.Spre deosebire de pompele de apa, compresoarele (cu excepţia motoarelor de joasa presiune sau pentru lucrarile intermitente) sunt prevăzute cu dispozitive de circulatie a apei, cu aripioare sau alte dispozitive de racire cu aer (racirea exterioara) pentru a compensa ridicarea temperaturii provocata de comprimarea fluidului gazos.Exista mai multe tipuri de compresoare, de exemplu compresoarele cu pistoane alternative, compresoarele centrifugale, axiale şi rotative.Compresoarele au utilizari fie directe (suflante pentru furnalele inalte, pentru cubilouri sau pentru alte cuptoare metalurgice, compresia gazelor în vederea imbutelierii lor sau pentru realizarea sintezelor chimice, masini frigorifice etc.), fie indirecte, pentru acumularea aerului comprimat într-un rezervor în vederea alimentarii mai multor masini sau aparate: motoare cu aer comprimat, ciocane pneumatice, trolii, frane cu aer comprimat, transportoare pneumatice, instalatiile de evacuare a apei din submarine etc.Se clasifica tot la aceasta pozitie generatoarele cu pistoane libere pentru turbinele cu gaz care se compun dintr-un cilindru motor orizontal care se prelungeste, la fiecare dintre extremitatile sale, printr-un cilindru inchis de un diametru mai mare (cilindrii compresori). În cilindrul motor se deplaseaza doua pistoane motoare opuse, fiecare din ele fiind solidar cu cate un piston mare care circulă în cilindrii compresori laterali. Detenta de ardere în cilindrul motor, deplaseaza cele doua pistoane motoare, impingand simultan cele doua pistoane compresoare în cilindrii lor respectivi. Detenta elastica a pernei de aer închise în capetele acestor cilindri impinge, în sens invers, pistoanele compresoare, care asigura în felul acesta comprimarea unui amestec de aer aspirat din atmosfera şi de gaze de evacuare evacuate din cilindrul motor. Datorita faptului ca debiteaza un fluid gazos, sub presiune şi la temperatura înaltă, direct utilizabil pentru o turbina, generatorul inlocuieste în acelasi timp motocompresorul şi camera de ardere a turbinei.Pompele de aer sau de vid şi compresoarele din acest grup, ca şi pompele de la pozitia nr. 84.13, pot să fie asociate cu motoare sau cu turbine, turbinele fiind, în general, cuplate cu compresoarele de putere mare, care funcţionează ele insele după principiul invers al turbinei cu gaz cu etaje.B. - VENTILATOAREAceste aparate care pot sau nu să fie prevăzute cu un motor incorporat, sunt destinate, fie sa debiteze un flux regulat de aer sau de alte gaze sub o presiune relativ mica, fie să asigure miscarea aerului în spatii închise.Ventilatoarele de primul tip au părţi componente rotative (elice, rotoare cu aripioare etc.) puse în rotatie intr-o carcasa sau intr-o conducta infasuratoare şi care funcţionează în felul anumitor compresoare rotative sau centrifuge, dar pot sa lucreze, fie prin suflare, fie prin aspiratie.Aparatele de al doilea tip sunt de construcţie mai simpla şi sunt constituite numai dintr-o elice pusa în miscare în aer liber printr-un motor.Ventilatoarele sunt folosite de exemplu pentru aerisirea puturilor de mine, ventilarea localurilor, a navelor, silozurilor etc., aspiratia pulberilor, vaporilor, fumului, gazelor calde etc., uscarea diferitelor materiale (pieile, hartie, tesaturi, vopsele etc.), pentru echiparea sufleriilor şi tunelelor aerodinamice, pentru cresterea sau regularizarea tirajului focarelor, prin suflare sau aspirare (tirajul fortat).Se clasifica, de asemenea, la aceasta grupa ventilatoarele de apartamente (ventilatoarele de masa, ventilatoarele de perete, ventilatoarele concepute pentru a fi incastrate în dispozitivele de inchidere sau ferestre etc.); aceste aparate comporta adesea mecanisme oscilante sau basculante.Pozitia exclude ventilatoarele care sunt prevăzute cu alte organe decat motorul sau carcasa lor (cicloane cu sicane, filtre, elemente de incalzire sau de racire, schimbatoare de căldură etc.) dacă aceste organe le conferă caracterul de masini mai complexe de la alte pozitii, cum sunt aerotermele cu incalzire neelectrica (pozitia nr. 73.22), masinile şi aparatele pentru condiţionarea aerului (pozitia nr. 84.15), aparatele pentru filtrare (pozitia nr. 84.21), racitoarele de aer pentru tratamentul industrial al materialelor (pozitia nr. 84.19) sau improspatarea aerului în localuri (pozitia nr. 84.79), aparatele electrice pentru încălzirea incintelor prevăzute cu un ventilator (pozitia nr. 85.16) etc.C. - HOTE ASPIRANTE DE EXTRACTIE SAU DE RECICLARE CU VENTILATOR INCORPORAT, CHIAR FILTRANTEGrupa cuprinde hotele de bucatarie cu ventilator incorporat, utilizate de exemplu în locuinte sau în restaurante, cantine, spitale etc. şi hotele de laborator şi hotele industriale cu ventilator incorporat.

Pompele de aer sau de vid, compresoarele, generatoarele cu pistoane libere şi ventilatoarele, chiar şi cele special concepute pentru a fi utilizate pe alte masini, se clasifica aici şi nu ca părţi ale acestor masini.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor de la aceasta pozitie, cum sunt corpurile pompelor sau compresoarelor, pistoanele, supapele, rotoarele cu aripioare, elice şi alte elemente rotitoare, cupele şi aripioarele.Pozitia exclude între altele:a) Pompele cu emulsie (pozitia nr. 84.13).b) Elevatoarele sau transportoarele pneumatice (pozitia nr. 84.28).c) Masinile pentru curatarea, trierea sau concasarea semintelor sau a legumelor uscate (pozitia nr. 84.37).d) Suflantele industriale prezentate sub forma sculelor electromecanice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).84.15 - MASINI ŞI APARATE PENTRU AER CONDIŢIONAT CARE AU VENTILATOR CU MOTOR ŞI DISPOZITIVE PROPRII DE MODIFICARE A TEMPERATURII ŞI A UMIDITATII, INCLUSIV CELE LA CARE UMIDITATEA NU POATE FI REGLATA SEPARAT (+).8415.10 - De perete sau de ferestre, formand un singur corp8415.20 - De tipul celor utilizate pentru confortul persoanelor în autovehicule- Altele:

8415.81 - - Cu dispozitiv de racire şi supapa pentru inversarea ciclului termic8415.82 - - Altele, cu dispozitiv de racire8415.83 - - Fără dispozitiv de racire8415.90 - PărţiPozitia cuprinde ansamblurile de masini sau aparate destinate sa realizeze intr-o incinta o atmosfera determinata, atât din punctul de vedere al temperaturii, cat şi al umiditatii. Aceste ansambluri conţin adesea elemente pentru purificarea aerului.Aceste masini şi aparate sunt utilizate pentru climatizarea birourilor, apartamentelor, a localurilor publice, a navelor, a vehiculelor cu motor etc., ca şi în anumite instalaţii industriale la care se impun condiţii atmosferice speciale, cerute de anumite articole: textile, hartie, tigari, produse alimentare etc.Nu se clasifica la aceasta pozitie decat masinile şi aparatele:1) care conţin un ventilator cu motor, şi2) sunt concepute pentru a modifica în acelasi timp temperatura (dispozitiv de incalzire, dispozitiv de racire sau ambele în acelasi timp) şi umiditatea (umidificator, dezumidificator sau ambele în acelasi timp) aerului, şi3) în care elementele citate la aliniatele 1) şi 2) sunt prezentate împreună.Elementele destinate sa umidifice sau dezumidifice aerul, pot să fie distincte de cele care asigura încălzirea sau racirea. Anumite masini nu conţin, totusi, decat un singur dispozitiv care să modifice în acelasi timp temperatura şi, prin condensare, umiditatea aerului. Aceste masini şi aparate pentru condiţionarea aerului racesc şi dezumidifica (prin condensarea vaporilor de apa pe o baterie de racire) aerul ambiant al incintei unde funcţionează, sau, dacă sunt prevăzute cu o priza de aer exterioara, un amestec de aer proaspat şi de aer din incapere. Sunt în general prevăzute cu recipiente de colectare a apei de condensare.Din punct de vedere structural, masinile şi aparatele pentru condiţionarea aerului de la aceasta pozitie trebuie să conţină, în plus faţă de ventilatorul cu motor care asigura circulatia aerului, cel puţin elementele urmatoare:- fie un corp de incalzire (cu tevi prin cale circula apa calda, abur sau aer cald, sau cu rezistente electrice etc.) şi un umidificator de aer (care consta, în general, dintr-un pulverizator de apa) sau un dezumidificator de aer;- fie o baterie prin care circulă apa rece sau un evaporator de grup frigorific (fiecare modificand în acelasi timp temperatura şi, plin condensare, umiditatea aerului);- fie un alt element de racire şi un dispozitiv distinct pentru a modifica umiditatea aerului.În aceste cazuri, dezumidificatorul utilizeaza proprietăţile higroscopice ale produselor absorbante.Masinile şi aparatele pentru condiţionarea aerului pot fi alimentate de către o sursa exterioara de căldură sau de frig. Sunt în general prevăzute cu filtre în care aerul se debaraseaza de pulberi prin traversarea unuia sau a mai multor straturi de materiale filtrante, adesea umectate cu ulei (textile, vata de sticlă, impletituri din sarme de otel sau de cupru, tabla expandata etc.). Ele pot, de asemenea, să fie prevăzute cu dispozitive pentru reglarea temperaturii sau a umiditatii aerului.Aceasta pozitie cuprinde, şi aparatele fără un dispozitiv care să permită reglarea separata a umiditatii şi care modifica aceasta umiditate prin condensare cum sunt, aparatele de tipul de perete sau de ferestre, care formeaza un singur corp şi aparatele pentru echipamentul camerelor frigorifice, formate dintr-un evaporator de racire şi un ventilator cu motor, care se afla într-un invelis comun. De asemenea, sunt incluse aici, unitatile de incalzire şi/sau racire a unei incinte închise (camion, remorca sau container), compuse dintr-un compresor, un condensator şi un motor montat într-un lacas situat în exteriorul compartimentului de marfuri ca şi dintr-un ventilator şi dintr-un evaporator montate într-un lacas situat în interiorul acestui compartiment.Sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie, unitatile de refrigerare constituite dintr-un grup frigorific conceput pentru producerea frigului în vederea mentinerii intr-o incinta inchisa (de exemplu camion, remorca sau container) a unei temperaturi determinate, foarte mult sub 0°C, şi prevăzute cu un dispozitiv de incalzire al cărui scop este de a ridica temperatura din incinta intr-o limita determinata atunci c]nd temperatura exterioara este foarte joasa. Asemenea materiale sunt clasate la pozitia nr. 84.18 ca masini şi aparate pentru producerea frigului, functia de incalzire fiind accesorie din punctul de vedere al functiei esentiale a acestor aparate, care este aceea de a produce frig în vederea conservarii produselor perisabile în timpul transportului lor.PARTI

Elementele din grupul aparatelor pentru condiţionarea aerului, prezentate separat, indiferent ca sunt sau nu concepute pentru a fi reunite într-un singur corp, se clasifica conform dispoziţiilor Notei 2a) din Secţiunea XVI (pozitiile nr. 84.14, 84.18, 84.19, 84.21, 84.79 etc.).Alte părţi ale grupurilor de masini pentru condiţionarea aerului trebuie să fie clasificate, după cum sunt sau nu recunoscute ca destinate exclusiv sau în principal pentru aceste grupuri, conform cu dispozitiile de la Nota 2b) sau de la Nota 2c) de la Secţiunea XVI.Pozitia exclude între altele:a) Generatoarele şi distribuitoarele de aer cald de la pozitia nr. 73.22 care pot de asemenea sa functioneze ca distribuitori de aer proaspat sau condiţionat.b) Pompele de căldură (pozitia nr. 84.18).c) Aparatele care, desi conţin un ventilator cu motor, au functiunea unica sa modifice fie temperatura, fie umiditatea aerului (pozitiile nr. 84.79, 85.16 etc.).Note explicative de subpozitii.Subpozitia nr. 8415.10Masinile şi aparatele clasificate la subpozitia nr. 8415.10 sunt constituite dintr-un singur dispozitiv care contine toate elementele necesare şi formeaza un singur corp.Subpozitia exclude sistemele cu elemente separate al caror condensator şi evaporator, destinate a fi instalate, respectiv la exteriorul şi în interiorul cladirii, sunt legate între ele prin legaturi frigorifice şi electrice. Sunt, în special excluse de la aceasta subpozitie centralele de aer condiţionat cu tubulatura, care utilizeaza conducte pentru a duce aerul condiţionat de la un evaporator până la mai multe locuri de racire ca şi aparatele de tip "split", aparate care nu conţin tubulatura dar utilizeaza cate un evaporator individual pentru fiecare zona care necesita aer condiţionat (de exemplu pentru fiecare incapere).Subpozitia nr. 8415.10Subpozitia cuprinde materialul conceput, în principal, pentru echiparea autovehiculelor de toate tipurile, destinate transportului persoanelor, dar care pot să fie montate şi pe alte tipuri de autovehicule, pentru condiţionarea aerului în cabina sau în compartimentul unde se gasesc persoanele.84.16 - ARZATOARE PENTRU ALIMENTAREA FOCARELOR CU COMBUSTIBILI LICHIZI, CU COMBUSTIBILI SOLIZI PULVERIZATI SAU CU GAZ; FOCARE AUTOMATE, INCLUSIV ANTEFOCARELE LOR, GRATARELE MECANICE, DISPOZITIVELE MECANICE PENTRU EVACUAREA CENUSII ŞI DISPOZITIVELE SIMILARE.8416.10 - Arzatoare pentru combustibili lichizi

8416.20 - Alte arzatoare, inclusiv arzatoare mixte8416.30 - Focare automate, inclusiv antefocarele lor, gratarele mecanice, dispozitivele mecanice pentru evacuarea cenusii şi dispozitivele similare8416.90 - PărţiPozitia cuprinde o întreaga clasa de aparate mecanice sau automate care permit, în focare, alimentarea cu combustibil, arderea rationala a acestui combustibil şi eventual evacuarea cenusilor sau a zgurilor.A. - ARZATOARE PENTRU ALIMENTAREA FOCARELORAceste aparate se caracterizeaza prin faptul ca debiteaza un jet lung de flacara care matura peretele focarului, ceea ce elimina gratarele şi cenusarele din focare. Sunt menţionate urmatoarele tipuri:1) Arzatoare pentru uleiuri minerale grele.În aceste arzatoare, pulverizarea uleiului greu şi proiectia sa în focar printr-un jet de aer comburant, sunt asigurate fie cu aer comprimat, fie printr-un jet de vapori, fie printr-un dispozitiv mecanic; în acest din urmă caz, aparatul formand un mic grup mecanic compact care reuneste un motor, o pompa, un ventilator, un compresor etc.2) Arzatoare pentru carbune pulverizat.Carbunele fin macinat este incorporat, printr-un mecanism distribuitor, în jetul de aer comburant suflat de un ventilator prin ajutajul arzatorului în focar. Aceste aparate, adesea foarte voluminoase, pot sa cuprindă, în afara ventilatorului, o sita pentru carbune şi un concasor care asigura pulverizarea carbunelui; la anumite tipuri (cu dezintegrator), pulverizarea şi injectarea intermitenta a carbunelui în focar sunt obtinute prin supunerea alternativa, intr-o incinta inchisa, a combustibilului la o comprimare puternica cu ajutorul aburului urmata de depresiunea brusca.3) Arzatoare pentru gaz comprimat.Aceste aparate se compun dintr-o instalatie de tevi cu doua ajutaje alaturate sau concentrice care asigura, unul alimentarea cu aer comburant, comprimat sau nu, şi altul alimentarea cu gaz combustibil.4) Arzatoare mixte.Sunt arzatoare combinate, care pot să fie utilizate în acelasi timp pentru uleiuri minerale, carbune pulverizat şi gaz, sau numai cu doi dintre acesti combustibili.B. - FOCARE AUTOMATE, ANTEFOCARE, GRATARE MECANICE ŞI DISPOZITIVE PENTRU EVACUAREA CENUSIIGrupa cuprinde diferite aparate mecanice care au functia să asigure alimentarea focarului, cazanelor care utilizeaza combustibili solizi, şi să asigure asezarea convenabila a combustibilului. Cele doua elemente principale ale acestui grup, incarcatoarele mecanice (sau autofocarele) şi gratarele mecanice, sunt adesea combinate şi prevăzute, între altele, cu dispozitive care să permită evacuarea automata a cenusii sau a zgurii, în asa fel încât sa formeze o instalatie complet automata; exista de asemenea instalaţii semiautomate, în care un element mecanic sau automat este combinat cu un element nemecanic; termenii focare automate definesc toate instalatiile bazate pe asemenea combinatii automate sau semiautomate.1) Încărcătoare automate (sau antefocare).De tipuri foarte diferite, aceste încărcătoare au în general o sita care regleaza debitul de carbune la gura focarului în interiorul caruia este proiectat sau impins printr-un mecanism actionat manual sau automat (surubul lui Arhimede, lopeti automate, sertar culisant, piston impingator etc.). Aceste aparate cuprind adesea un dispozitiv de concasare care permite să se realizeze o calibrare uniforma a carbunelui. Sunt de asemenea cuprinse aici incarcatoarele mecanice pentru instalatiile de incalzire centrala, chiar şi cele casnice.2) Gratarele mecanice.Sunt aparate automate sau semi-automate, care asigura în focar repartitia rationala sau avansul neintrerupt al stratului de carbune în vederea realizării unei arderi cat mai complete. Tipurile cele mai utilizate sunt gratarele articulate rotative, cu platforma fără sfârşit, care sunt alimentate pe deasupra şi gratarele fixe inclinate, cu trepte oscilante, care sunt alimentate pe dedesubt. Aceste gratare conţin adesea organe care asigura evacuarea cenusii şi a zgurii; aceste dispozitive de conceptie diferita, sunt adesea independente, dar se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie.

PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor şi aparatelor de la aceasta pozitie, cum sunt capetele de arzatoare, pistoanele impingatoare şi sertarele impingatoarelor mecanice, elementele şi platformele gratarelor articulate, sasiurile, glisierele şi rolele gratarelor mecanice.Pozitia exclude barele şi gratarele nemecanice de uz industrial sau altele. Focarele neautomate al caror gratar fix este destinat să fie introdus în focarul anumitor cazane şi care fac, datorita acestui fapt, parte integrantă din aceste masini, sunt considerate ca părţi de cazane de la pozitia nr. 84.02. La fel, anumite tipuri de focare sau de gratare nemecanice recunoscute ca trebuind să fie incorporate în masini bine determinate (generatoarele de gaz de la pozitia nr. 84.05 de exemplu), se clasifica cu aceste masini. În sfârşit, focarele şi gratarele de fonta sau de otel destinate să fie incastrate intr-o lucrare de zidarie, sunt legate de Capitolul 73 (pozitiile nr. 73.21, 73.22 sau 73.26 după caz).84.17 - FURNALE ŞI CUPTOARE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR, INCLUSIV INCINERATOARE, NEELECTRICE.8417.10 - Furnale şi cuptoare pentru calcinare, topire sau alte tratamente termice ale minereurilor sau metalelor8417.20 - Cuptoare de brutarie, patiserie sau pentru fabricarea biscuitilor8417.80 - Altele8417.90 - PărţiCuptoarele şi furnalele cu incalzire electrica fiind excluse, pozitia cuprinde toate cuptoarele şi furnalele industriale sau de laborator, constituite din incinte în care se realizează temperaturi relativ ridicate prin concentrarea caldurii produse într-un focar, interior sau exterior, în vederea supunerii la un tratament termic (coacere, topire, calcinare, descompunere etc.), a diferitelor produse dispuse fie chiar pe podeaua focarului, fie în creuzete, retorte, platouri etc., sau mai rar, amestecate cu combustibil. Sunt de asemenea cuprinse aici cuptoarele incalzite cu abur.La anumite tipuri (cuptoarele tunel) obiectele şi materialele de tratat se deplaseaza în cuptor în mod continuu de exemplu cu ajutorul unui transportor cu banda.Pozitia cuprinde:1) Cuptoarele şi furnalele pentru topirea sau coacerea minereurilor.2) Cuptoarele pentru topirea metalelor (inclusiv cubilourile şi cuptoarele pentru turnat caractere tipografice).3) Cuptoarele pentru încălzirea, recoacerea sau alt tratament termic al metalelor.4) Cuptoarele de cementare.5) Cuptoarele de cocs.6) Cuptoarele de carbonizare a lemnului.7) Cuptoarele rotative de ciment şi cuptoarele de amestec pentru ipsos.8) Cuptoarele de producere a tiglei, a ceramicii, a sticlei (inclusiv cuptoarele tunel).9) Cuptoarele pentru emailat.10) Cuptoarele de brutarie, de patiserie sau pentru producerea biscuitilor (inclusiv cuptoarele tunel).11) Cuptoarele special concepute pentru topirea, sinterizarea sau tratarea termica a materialelor fuzibile recuperate în vederea reciclarii, pentru separarea prin procedee pirometalurgice, a combustibililor nucleari iradiati, pentru combustia grafitului sau a filtrelor radioactive sau pentru coacerea argilei sau a sticlei care conţin zgura radioactiva.12) Cuptoarele crematorii.13) Instalatiile şi aparatele special concepute pentru incinerarea reziduurilor etc.Cuptoarele constituite în mod esential din materiale refractare sau ceramice se clasifica la Capitolul 69. Se clasifica la fel caramizile, piesele de construcţie şi alte produse refractare sau ceramice destinate construcţiei cuptoarelor, dar piesele metalice prezentate în acelasi timp cu aceste materiale se clasifica la Secţiunea XV. Cu toate acestea, materialele ceramice sau refractare prezentate sub forma de captuseala refractara sau alte părţi complete şi foarte clar specializate ale unui cuptor metalic, montat sau nu - se clasifica aici, dacă sunt prezentate cu respectivul cuptor.Numeroase cuptoare industriale conţin masini sau dispozitive mecanice destinate să asigure, de exemplu, introducerea sau scoaterea din cuptor a produselor tratate, manevrarea usilor, a capacelor, a vetrelor sau a altor organe mobile sau bascularea cuptorului; aceste aparate de ridicare sau de manevrare se clasifica la fel ca cuptorul dacă fac corp cu aparatura acestuia din urma; în caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 84.28.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile cuptoarelor de la aceasta pozitie, cum sunt usile, suberele, locurile de observare, peretii şi boltele, instalatiile de tevi şi timpane pentru furnalele inalte sau pentru cuptoarele cu cuva similare.Pozitia exclude între altele:a) Cuptoarele, altele decat cele industriale sau de laborator (pozitia nr. 73.21).b) Aparatele de tipurile clasificate la pozitia nr. 84.19, inclusiv cuptoarele de cracare a petrolului (craking), autoclavele, etuvele, cuptoarele de uscare etc.c) Convertizoarele (pozitia nr. 84.54).84.18 - FRIGIDERE, CONGELATOARE ŞI ALTE ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCERE A FRIGULUI, ELECTRICE SAU NU; POMPE DE CALDURA ALTELE DECAT MASINILE ŞI APARATELE PENTRU CONDIŢIONAREA AERULUI DE LA POZITIA NR. 84.15.8418.10 - Frigidere şi congelatoare combinate, prevăzute cu uşi exterioare separate

- Frigidere de tip menajer:8418.21 - - Cu compresie8418.22 - - Cu absorbtie, electrice8418.29 - - Altele8418.30 - Congelatoare tip lada de o capacitate maxima de 800 l8418.40 - Congelatoare tip dulap, de o capacitate maxima de 900 l8418.50 - Alte lazi, dulapuri, vitrine, tejghele şi mobila similara, pentru producerea frigului- Alte masini şi aparate pentru producerea frigului; pompe de căldură:8418.61 - - Grupuri cu compresie al caror condensator este format dintr-un schimbator de căldură8418.69 - - Altele- Părţi:8418.91 - - Mobilier destinat echipamentelor pentru producerea frigului8418.99 - - AlteleI. - FRIGIDERE, CONGELATOARE ŞI ALTE ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCEREA FRIGULUIMasinile aparatele şi echipamentele pentru producerea frigului cuprinse aici sunt, în general, masinile sau instalatiile care, printr-un ciclu continuu de operaţii, furnizeaza la elementul lor refrigerator (evaporator), o temperatura joasa (circa 0°C sau mai mica), prin absorbtia caldurii latente, care rezultă din evaporarea unui gaz care este în prealabil lichefiat (de exemplu amoniac, hidrocarburi halogenate) sau a unui lichid volatil, sau chiar, mai simplu, din evaporarea apei în anumite aparate utilizate mai ales în marina.Ca urmare, pozitia nu cuprinde:a) Echipamente mecanice, în care coborarea temperaturii este obtinuta prin actiunea amestecurilor refrigerante, cum sunt clorurile de sodiu sau de calciu şi gheata (pozitia nr. 82.10 sau 84.19 după greutate).b)

Schimbatoare simple de căldură, cum sunt racitoarele prin care circulă sau pe care curge apa de racire (pozitia nr. 84.19).c) Dulapuri racitoare şi altele asemanatoare, ca şi mobile izoterme, neconcepute pentru a fi echipate cu un echipament frigorific (pozitia nr. 94.03 în general).Masinile frigorifice cuprinse aici sunt de doua tipuri principale:A. - MASINI CU COMPRESIEElementele esentiale ale acestor masini sunt:1) Compresorul, care are functia de a aspira vaporii de la evaporator şi de a-i comprima în condensator.2) Condensatorul, în care acesti vapori comprimati sunt raciti şi în felul acesta adusi la starea lichida.3) Evaporatorul, organ generator de frig, care se compune dintr-un sistem tubular în care lichidul frigorific, iesit de la condensator, este admis cu un debit şi o presiune reglate printr-un detentor. În evaporator, spre deosebire de condensator, lichidul condensat se evapora rapid absorbind căldură din mediul care trebuie să fie racit. Cu toate acestea, în marile instalaţii, se utilizeaza indirect actiunea refrigeranta a evaporatorului, care acţionează asupra unei solutii de clorura de sodiu sau de clorura de calciu continuta într-un recipient sau care circulă într-un sistem de tevi.La tipul utilizat în marina, denumit cu ejecto-compresie nu exista compresor, agentul de racire fiind apa (sau apa de mare). Compresorul este inlocuit printr-un ejector actionat prin energia cinetica a vaporilor furnizati de cazan. Jucand un rol dublu, acest ejector provoaca evaporarea apei printr-un efect de vid creat în evaporator în care comprima, în acelasi timp, vaporii de apa nerecuperati după lichefiere de către condensator.B. - MASINI CU ABSORBTIELa aceste masini, compresorul este inlocuit printr-un fierbator, în care o solutie apoasa saturata de amoniac este incalzita (cu ajutorul unei rezistente electrice, cu gaz, cu petrol etc.) în vederea obtinerii unei degajari sub presiune a gazului de amoniac către condensator. Fazele de condensare şi de evaporare se succed în condensator şi evaporator, ca în masina de compresie; gazul destins este din nou dizolvat în solutia saracita la trecerea într-un organ, numit absorber (dispozitiv de absorbtie), care alimenteaza fierbatorul fie cu o pompa, fie numai prin efectul vidului care rezultă din dizolvare. Adesea, fierbatorul insusi este conceput pentru a tine loc, când de absorber, când de fierbator; sistemul funcţionează prin intreruperea intermitenta a dispozitivului de incalzire.La anumite masini de absorbtie uscata (sau cu adsorbtie), amoniacul gazos, în loc să fie dizolvat, este simplu absorbit sau, fixat intr-o materie solida (carbura de calciu, gel de siliciu etc.).Aparatele susmentionate nu se clasifica aici decat dacă se prezinta sub urmatoarele forme:1) Grupuri frigorifice cu compresie (care cuprind compresorul, cu sau fără motor, şi condensatorul, montate pe un soclu comun, cu sau fără evaporator, sau care formeaza un ansamblu monobloc) şi grupuri cu absorbtie care formeaza corpuri. Aceste grupuri frigorifice sunt în mod obisnuit utilizate pentru frigidere de tip menajer sau pentru alt mobilier sau instalaţii frigorifice. Anumite grupuri cu compresie, numite grupuri racitoare de lichid, cuprind, pe un sasiu comun, cu sau fără condensatori, compresoare şi un schimbator de căldură care contine un evaporator şi conducte în care circulă lichidul de racit.2) Dulapuri, mobile, aparate şi combinatii care conţin un grup frigorific complet sau un evaporator de grup frigorific, care conţin sau nu dispozitive accesorii, cum sunt agitatoarele, amestecatoarele, morile de exemplu frigiderele de tip menajer, vitrinele şi tejghelele frigider, congelatoarele de inghetata sau de pastrat produse congelate, fantani şi cuve de racire pentru apa sau bauturi, cuve pentru racirea laptelui, sau a berii, serbetiere etc.3) Instalaţii frigorifice, mai importante decat precedentele, compuse din elemente nemontate pe un soclu comun şi negrupate într-un singur corp, dar care sunt concepute pentru a functiona împreună, fie prin detenta directa (elementele de utilizare a frigului incorporeaza, în acest caz, un evaporator), fie cu ajutorul unui lichid refrigerant secundar (saramura) racit într-un grup frigorific şi circuland, printr-o retea de tevi, între acesta din urma şi elementele de utilizare a frigului (detenta indirecta). Aceste instalaţii sunt în mod obisnuit utilizate pentru echiparea antrepozitelor frigorifice sau pentru scopuri industriale: fabricarea ghetii, congelarea rapida a alimentelor, racirea pastelor de ciocolata, deparafinarea petrolurilor, în industria chimica etc.Dispozitivele auxiliare indispensabile pentru utilizarea frigului în astfel de instalaţii se clasifica la aceasta pozitie în măsura în care sunt prezentate în acelasi timp cu alte elemente din aceste instalaţii. Asemenea aparate includ, congelatoare rapide sectorizate sau tip tunel, mese frigorifice pentru cofetarii sau pentru producerea ciocolatei.

Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie echipamentul pentru producerea frigului care lucreaza prin evaporarea gazului lichefiat intr-o incinta şi este compus în general dintr-unul sau mai multe recipiente pentru gazele lichefiate, un termostat, o vana electromagnetica, un tablou de control şi întrerupătoare electrice şi un tub perforat de evaporare. Pentru a fi clasificate aici, aceste diferite componente trebuie să fie prezentate împreună.II. - POMPE DE CALDURAPompa de căldură este un dispozitiv care extrage căldură dintr-un mediu determinat (în principal apa subterana sau apele de suprafaţa, solul sau aerul) şi le transforma, datorita aportului unei surse de energie complementara (de exemplu gaze, electricitate) intr-o sursa de căldură de mai mare intensitate.Transferul de căldură între sursa şi pompa de căldură pe de o parte, şi între pompa de căldură şi mediul de transfer pe de altă parte, se face în general prin intermediul unui agent termic.Se pot deosebi două categorii de pompe de căldură: pompele de căldură cu compresie şi pompele de căldură cu absorbtie.Pompele de căldură cu compresie se compun, în esenta, din urmatoarele elemente:1) un evaporator care preia energie din mediu înconjurător şi o transmite lichidului frigorific;2) un compresor care, printr-un proces mecanic, aspira lichidul în stare gazoasa care provine de la evaporator şi îl refuleaza, la o presiune mai ridicata, la condensor;3) un condensor care este un schimbator termic în care fluidul gazos se lichefiaza cedand căldură mediului care trebuie încălzit.La pompele de căldură cu absorbtie compresorul este inlocuit printr-un fierbator care contine apa şi un lichid de racire şi care au un arzator incorporat.Pompele de căldură sunt în mod obisnuit desemnate prin asocierea a doi. termeni, primul referindu-se la mediul din care este extrasa căldură şi, cel de al doilea, la mediul a cărui temperatura trebuie să fie modificata. Printre principalele tipuri, se pot deosebi:1) Pompele de căldură aer/apa sau aer/aer, care pot extrage căldură din aerul exterior şi o restituie sub forma de apa calda sau de aer cald.2) Pompele de căldură apa/apa sau apa/aer, care preiau căldură de la o panza de apa freatica sau de la o masa de apa situata la suprafaţa.3) Pompele de căldură sol/apa sau sol/aer: în acest sistem, căldură este extrasa din sol prin intermediul unui sistem tubular ingropat în acesta.Pompele de căldură pot să se prezinte sub forma unui singur aparat, diferitele elemente ale circuitului formand un singur corp; aceste materiale sunt numite de tip monobloc. Ele pot de asemenea să se prezinte în mai multe elemente distincte. Anumite pompe de căldură pot să fie prezentate fără evaporator atunci când ele sunt destinate să fie incorporate intr-o instalatie care contine deja acest element; ele trebuie atunci să fie considerate ca articole incomplete care prezinta caracterul esential al articolelor complete şi rămân deci clasificate aici.Pompele de căldură sunt în principal utilizate pentru încălzirea incintelor sau a apei menajere. Este în general cazul pompelor de căldură nereversibile.Sunt excluse, cu toate acestea, de la aceasta pozitie pompele de căldură reversibile care cuprind un ventilator şi dispozitive care sunt proprii pentru modificarea în acelasi timp a temperaturii şi a umiditatii. Asemenea echipamente se clasifica ca aparatura pentru aer condiţionat la pozitia nr. 84.15.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor, atât casnice cat şi industriale, de la aceasta pozitie, cum sunt condensatoarele, dispozitivele de absorbtie, evaporatoarele şi fierbatoarele, dulapurile, tejghelele şi alt mobilier vizate la paragraful 2) de mai sus care nu sunt inca echipate cu un grup frigorific complet sau cu un evaporator dar care sunt concepute în mod clar pentru a primi un asemenea echipament.Compresoarele se clasifica ca atare, la pozitia nr. 84.14, chiar dacă ele sunt în mod special concepute pentru producerea frigului. Urmeaza regimul lor propriu, piesele de utilizare generală, cum sunt tevile, rezervoarele şi alte recipiente.

Pozitia exclude de asemenea:a) Masinile şi aparatele pentru condiţionarea aerului care conţin un grup frigorific sau un evaporator de grup frigorific (pozitia nr. 84.15).b) Masinile de lichefiat gaze de exemplu masinile Linde de lichefiat aer (pozitia nr. 84.19).84.19 - APARATE ŞI DISPOZITIVE, ECHIPAMENTE INDUSTRIALE SAU DE LABORATOR INCALZITE SAU NU ELECTRIC, PENTRU TRATAREA MATERIALELOR PRIN OPERAŢII CE IMPLICA O SCHIMBARE A TEMPERATURII CUM SUNT INCALZIREA, COACEREA, FIERBEREA, PRAJIREA, DISTILAREA, RECTIFICAREA, STERILIZAREA, PASTEURIZAREA, ETUVAREA, USCAREA, EVAPORAREA, VAPORIZAREA, CONDENSAREA SAU RACIREA, ALTELE DECAT APARATELE DE UZ CASNIC; INCALZITOARE DE APA NEELECTRICE, CU INCALZIRE INSTANTANEE SAU CU STOCARE.- Incalzitoare de apa neelectrice, cu incalzire instantanee sau cu stocare:8419.11 - - Cu incalzire instantanee cu gaz8419.19 - - Altele8419.20 - Sterilizatoare medico-chirurgicale sau de laborator- Uscatoare:8419.31 - - Pentru produse agricole8419.32 - - Pentru lemn, paste de hartie, hartii sau cartoane8419.39 - - Altele8419.40 - Aparate de distilare sau de rectificare8419.50 - Schimbatoare de căldură8419.60 - Aparate şi dispozitive pentru lichefierea aerului sau a altor gaze- Alte aparate şi dispozitive:

8419.81 - - Pentru prepararea bauturilor calde, pentru gatirea şi încălzirea alimentelor8419.89 - - Altele8419.90 - PărţiCu excepţia:a) Sobelor, masinilor de gatit şi a altor aparate casnice de la pozitia nr. 73.21;b) Generatoarelor şi a distribuitoarelor de aer cald (aeroterme) cu incalzire neelectrica de la pozitia nr. 73.22;c) Aparatelor casnice de coacere sau de incalzire de la pozitia nr. 74.17;d) Aparatelor de distilare fractionata (pentru producerea apei grele de exemplu) şi pentru rectificare, special concepute pentru separarea izotopica şi aparatele care funcţionează prin schimbarea izotopica după metoda cu doua temperaturi (pozitia nr. 84.01);e) Generatoarelor de vapori şi a cazanelor numite de apa supraincalzita (pozitia nr. 84.02) şi a aparatelor lor auxiliare (pozitia nr. 84.04);f)

Cazanelor pentru incalzire centrala de la pozitia nr. 84.03;g) Cuptoarelor industriale sau de laborator, inclusiv cuptoarele pentru separarea prin procedeul pirometalurgic al combustibililor nucleari iradiati (pozitia nr. 84.17 sau 85.14, după caz);h) Aparatelor frigorifice şi a pompelor de căldură de la pozitia nr. 84.18;i.j) Incubatoarelor şi clocitoarelor artificiale avicole, şi dulapurilor şi etuvelor de germinare (pozitia nr. 84.36)k) Aparatelor de inmuiere a semintelor pentru morarit (pozitia nr. 84.37)l) Dispozitivelor de utilizare din industria produselor zaharoase (pozitia nr. 84.38):m) Masinilor şi aparatelor special concepute pentru tratamentul termic al firelor, tesaturilor sau produselor din materiale textile, cum sunt masinile de spalat, de albi, de vopsit, de scos apretul, de vaporizare a firelor, ramele de uscat în foaie intinsa şi masinilor de gazat (pozitia nr. 84.51)n) Termoplonjoarelor nemontate definitiv pentru încălzirea materialelor lichide, vascoase (altele decat solide) sau gazoase ca şi termoplonjoarelor montate definitiv pe cuve şi concepute numai pentru încălzirea apei (pozitia nr. 85.16)

o) Aparatelor electrice pentru încălzirea incintelor sau pentru utilizari similare şi aparatelor electrotermice casnice (pozitia nr. 85.16).Pozitia cuprinde toate aparatele şi dispozitivele concepute pentru a supune materialele solide, lichide sau chiar gazoase, unui tratament termic mai mult sau mai puţin avansat, sau, din contra, pentru a le raci, în vederea fie a simplei modificari a nivelului lor de temperatura, fie pentru a obtine o transformare a acestor materiale, ca rezultat al schimbarii temperaturii (coacere, evaporare, distilare, uscare, prajire, condensare etc.). Pozitia exclude, masinile şi aparatele care, desi fac sa intervina în mod obligatoriu căldură sau frigul, nu efectueaza nici una dintre operaţiile enumerate mai sus, schimbarea temperaturii neconstituind decat un factor auxiliar al functiei mecanice finale (de exemplu: masinile de glazurat cu ciocolata (pozitia nr. 84.38), masinile de spalat (pozitia nr. 84.50 sau 84.51), masinile pentru imprastierea şi tasarea acoperirilor rutiere bituminoase (pozitia nr. 84.79).Numeroase aparate din aceasta pozitie constituie dispozitive pur statice care nu sunt prevăzute cu nici un fel de mecanism mobil.Aparatele cuprinse aici pot sa conţină diferite dispozitive de incalzire (cu carbune, cu uleiuri minerale, cu gaz, cu abur, electrice etc.), cu excepţia, totusi a incalzitoarelor de apa şi a incalzitoarelor de baie, care se clasifica la pozitia nr. 85.16 atunci când sunt incalzite electric.Cu excepţia incalzitoarelor de apa şi a incalzitoarelor de baie, pozitia cuprinde, numai aparatele care nu sunt casnice.Aparatele clasificate la aceasta pozitie pot fi impartite în felul următor:I. - APARATE DE INCALZIRE SAU DE RACIREGrupa cuprinde aparate de utilizare foarte generală, folosite intr-o mare varietate de industrii pentru a supune materialele la prelucrari simple, cum sunt încălzirea, fierberea, coacerea, evaporarea, vaporizarea produselor lichide, racirea lichidelor sau a gazelor, condensarea vaporilor etc. Sunt menţionate în aceasta grupa:A) Cazanele, masinile de fiert, de copt şi aparatele de incalzire similare, ca şi cuvele şi alte recipiente de racire, printre care:1) Modelele cu incalzire sau cu racire indirecta, care au pereti dubli sau fund dublu, dotate cu un circuit de abur, de saramura sau de un alt fluid de incalzire sau racire. Cu toate acestea, recipientele cu pereti dubli sau cu fundul dublu se clasifica la Secţiunile XIV sau XV (de exemplu pozitia nr. 73.09) dacă sunt lipsite de orice dispozitiv de circulatie a unui agent de incalzire sau de racire (recipiente izoterme, mai ales) sau la pozitia nr. 84.18 dacă incorporeaza un evaporator de grup frigorific (racirea directa).2) Modelele cu perete simplu, care incorporeaza un dispozitiv de incalzire direct de orice fel (inclusiv cele cu serpentine perforate, incalzite prin injectarea de vapori), cu excepţia recipientelor de felul celor de tip menajer, care se clasifica în mod obisnuit la pozitia nr. 73.21. Cele de tip industrial se deosebesc, în general, prin dimensiunile lor mari şi prin construcţia lor robusta, sau prin prezenta filtrelor, a domurilor de condensare, sau a dispozitivelor mecanice, cum sunt agitatoarele şi mecanismele de basculare.Aceste recipiente, sunt adesea concepute pentru a functiona sub presiune (autoclave) sau chiar sub vid, în vederea efectuării anumitor operaţii particulare, proprii în mod deosebit industriei chimice sau industriilor conexe.Recipientele simplu echipate cu dispozitive mecanice, ca cele de mai sus, dar care nu sunt prevăzute cu nici un fel de dispozitive de incalzire incorporate (direct sau indirect), sunt excluse de la aceasta pozitie şi se clasifica la pozitia nr. 84.79, sau, dacă este cazul la o alta pozitie mai specifică.Anumite aparate de incalzire din această categorie sunt denumite pasteurizatoare, deoarece sunt special concepute pentru a supune anumite produse alimentare (lapte, unt, vin, bere etc.) la o temperatura determinata, pentru a anihila flora microbiana pe care pot sa o conţină; aceste aparate, de tipuri foarte diferite, funcţionează adesea sub vid.B) Schimbatoare de căldură, utilizate la fel de bine pentru realizarea unei incalziri ca şi a unei raciri, şi în care un fluid cald şi un fluid rece (lichid, vapori, aer sau gaz), circula în general în sens invers, parcurgand circuite lungi paralele separate numai printr-un perete subtire, în asa fel, încât fluidul mai cald cedeaza, în timpul trecerii, o parte din căldură sa celui de al doilea fluid.Aceste aparate sunt de trei tipuri constructive principale:1) Cu serpentine sau fascicule formate din tuburi concentrice: unul dintre fluide circula în spatiul inelar, celalalt în tubul central.Cu serpentina tubulara dispusa intr-o incinta parcursa de unul dintre fluide, în timp ce celalalt circula prin serpentina tubulara.Cu circuite paralele celulare, delimitate prin pereti despartitori.Asa cum a fost specificat în primul paragraf din aceasta Nota explicativa (excluderea e)), pozitia nu cuprinde aparatele auxiliare pentru generatoare de vapori (pozitia nr. 84.04) desi multe dintre ele (economizori, incalzitori de aer, condensatoare etc.) funcţionează după acelasi principiu cu schimbatoarele de căldură de mai sus.Sub rezerva dispoziţiilor precedente, de exemplu, fac parte din aceasta grupa:1) Echipamentele şi recipientii de racire (altele decat cele de la pozitia nr. 82.10) cu amestecuri refrigerante, cum sunt amestecurile de clorura de sodiu sau de calciu cu gheata.2) Condensatorii de azot sau de alte gaze.3) Unele utilaje pentru prelucrarea laptelui: cuvele şi rezervoarele de stocare cu dispozitiv de racire, aparatele de pasteurizare sau de racire, ca şi aparatele pentru fabricarea laptelui concentrat.4) Cazanele şi cuvele de preparat branza.5) Aparatele pentru concentrarea sau racirea sucurilor de fructe, a vinurilor etc.6) Unele utilaje folosite în agricultura: autoclavele pentru cartofi, cazanele cu bain-marie pentru topirea fagurilor, chiar cele prevăzute cu o presa surub simplu.7) Coloanele de racire pentru echipamentul de morarit.8) Unele utilaje din industriile alimentare: autoclavele, cuptoarele, diferite dispozitive de prajit şi, în particular, cuptoarele de coacere pentru sunca, paste etc., cuptoarele unde se pregatesc conservele de peste, utilajele pentru albirea sau coacerea legumelor şi a fructelor, autoclavele şi aparatele pentru sterilizare şi racirea cutiilor de conserve, cazanele, bazinele incalzitoare pentru cofetarie.9) Unele utilaje din industria berii: cazanele şi cuvele pentru decoctul de hamei, de amestecare sau prajire, dispozitivele de pasteurizare şi racitoarele10) Unele aparate pentru prelucrarea zaharului: aparatele pentru concentrarea sucurilor zaharate, defecatoare, cuve de carbonizare, cazanele de suc, cuvele de sulfitare sau de rafinare.Calorizatoarele prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie. Prezentate cu difuzoarele de taitei de sfecla, se clasifica, ca acestea din urma, la pozitia nr. 84.38 (vezi partea V.B 3) de la Notele explicative de la aceasta pozitie).11) Autoclavele pentru topirea unturii sau pentru saponificarea corpurilor grase; rezervoarele de solidificare a margarinei, care conţin un cilindru rotativ racit prin detenta aerului comprimat şi pe care se solidifică margarina.12) Cuvele pentru tratarea lemnului, a carpelor etc., în vederea fabricarii pastelor de hartie sau pentru hidroliza lemnului.13) Cazanele de vopsitorie, numite bucatarii de coloranti.14) Autoclavele pentru vulcanizarea cauciucului.15) Cuvele de incalzire pentru decaparea sau degresarea metalelor.

16) Serpentine imersate formate din asamblarea de tuburi din material plastic, dispuse în paralel sau în serie, reunite la fiecare extremitate colectoare tip cuib de viespe prevăzute cu racorduri. Aceste dispozitive, imersate intr-o baie, permit menţinerea unei temperaturi constante, incalzind sau racind baia prin circulatia unui fluid, sau a aburului în tuburi.17) Aparatele de incalzire sau de coacere specializate care nu sunt în mod normal de uz casnic (de exemplu percolatoarele de tejghea, automatele de ceai sau de lapte, generatoarele de abur etc., utilizate în restaurante, cantine etc.; fierbatoarele, mesele incalzitoare, dulapurile incalzitoarele, dulapurile uscatoare etc., incalzite cu abur; friteuzele.În afara echipamentelor industriale menţionate mai sus, se clasifica aici incalzitoarele de apa şi incalzitoarele de baie cu incalzire instantanee sau cu acumulare, inclusiv incalzitoarele de apa solare, pentru uz casnic sau nu, dar cu excepţia celor electrice, care se clasifica la pozitia nr. 85.16.Marmitele autoclave şi anumite percolatoare din metale comune, de tipul pentru uz casnic se clasifica la Secţiunea XV.II. - APARATE DE DISTILARE SAU DE RECTIFICAREGrupa cuprinde toate dispozitivele şi aparatele concepute pentru distilarea sau rectificarea materialelor, atât solide cat şi lichide, cu excepţia aparatelor confectionate din materiale ceramice (pozitia nr. 69.09) sau din sticlă (pozitia nr. 70.17 sau 70.20). Aparatele de distilare pentru lichide apartin urmatoarelor două categorii principale:A) Aparate de distilare simpla.Aceste aparate se compun, în principiu, dintr-un cazan inchis unde se efectueaza vaporizarea lichidului de distilat, dintr-un dispozitiv de racire (condensator cu serpentina sau de suprafaţa) care asigura condensarea vaporilor iesiti din cazan şi dintr-un recipient colector pentru produsul distilat rezultat. Pot să fie cu functionare discontinua şi incalzite prin serpentina de vapori sau cu flacara (de exemplu alambicuri) sau cu functionare continua. La acest din urma tip, cazanul, constant alimentat, contine un dispozitiv intern de incalzire cu abur, în general cu serpentina tubulara; distilarea continua este cel mai adesea realizata prin cuplarea în serie a mai multor aparate, primul fiind singurul încălzit cu abur sau cu flacara. în timp ce fiecare dintre urmatoarele este alimentat şi încălzit, respectiv, de către distilatul şi vaporii de distilare ai precedentului.B) Aparate de distilare fractionata sau de rectificare.Spre deosebire de cele anterioare, care nu permit să se izoleze constituentii dintr-un amestec complet altfel decat prin distilari succesive, aceste aparate realizează aceasta separare, în timpul aceleiasi operaţii, prin intermediul organelor de evaporare şi de condensare multiple. La tipul cel mai raspandit, numit coloana de talere, aceste organe sunt constituite din recipiente inelare orizontale care deverseaza unul în celalalt şi al cărui orificiu este acoperit cu un clopot. Vaporii de distilare, iesiti din fiecare taler, nu pot să se ridice, în coloana compartimentata în felul acesta, decat după ce au fost parţial condensati prin barbotare în lichidul talerelor superioare. Deoarece temperatura se reduce, se pot colecta în felul acesta constituentele, la diferite inaltimi, după punctul lor de fierbere.Aparatele pentru distilarea produselor solide (carbune, lignit, lemn etc.) funcţionează după acelasi principiu, cu excepţia incalzirii care se efectueaza în mod obisnuit, nu în cazan, ci într-un cuptor clasificat în general la pozitia nr. 84.17, şi în interiorul caruia produsele de tratat sunt aşezate în retorte, carucioare sau alta dispozitive; se clasifica la aceasta pozitie numai aparatele dispuse în aval de cuptoare, pentru condensarea sau rectificarea componentelor volatile.Cea mai mare parte dintre aparatele de distilat sau de rectificat sunt de construcţie metalica, cum ar fi cupru, nichel sau otel inoxidabil; ele au deseori o acoperire interioara din sticlă sau din materiale refractare. Anumite distilari speciale trebuie să fie realizate sub vid relativ sau, din contra, sub presiune, aparatele din această categorie putand fi prevăzute cu pompe de vid sau cu compresoare.Modelele cu distilare discontinua (alambicuri) sunt în principal utilizate pentru obtinerea uleiurilor esentiale sau a alcoolului comestibil, în timp ce aparatele cu distilare continua, simpla sau fractionata, sunt utilizate într-un numar mare de industrii: (de exemplu, pentru distilarea de alcooluri industriale, de acizi grasi, distilarea aerului lichid, de carburanti de sinteza sau alte produse chimice, distilarea petrolului brut (rafinare), distilarea lemnului, carbunelui, sisturilor, lignitilor, gudroanelor de huila etc).Grupa cuprinde şi aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratamentul deseurilor radioactive prin distilare fractionata.III. - APARATE DE EVAPORARE SAU DE USCAREAparatele din această categorie, care funcţionează adesea în vid, sunt de conceptii foarte variate, după natura produselor care trebuie să fie tratate şi a gradului lor de sensibilitate la căldură. Pot fi incalzite direct sau indirect. Aceste aparate. care utilizeaza o temperatura relativ joasa, nu trebuie, mai ales în ceea ce priveste uscatoarele, să fie confundate cu cuptoarele de la pozitia nr. 84.17, în care se dezvolta temperaturi considerabil mai ridicate în vederea obtinerii unei transformari mult mai profunde a produselor tratate.Printre tipurile cele mai obisnuite din această categorie de material, sunt menţionate:A) Evaporatoarele, utilizate pentru concentrarea lichidelor, care sunt în general recipiente cu incalzire directa sau, cel mai adesea, indirecta, prin tuburi speciale dispuse în serpentine sau în fascicule; aceste recipiente sunt în general deschise sau prevăzute cu un dispozitiv pentru evacuarea vaporilor degajati. Pot să fie cu efect simplu sau cu efect multiplu şi, în acest din urmă caz, sunt de o conceptie asemanatoare cu cea a aparatelor de distilat cu efect multiplu, de asemenea, utilizate pentru concentrarea lichidelor, dar fără dispozitivele pentru recuperarea vaporilor condensati.B) Aparatele de liofilizare sau de criodesicare (uscare prin frig), utilizate pentru stabilizarea şi conservarea prin deshidratare a produselor biologice, cum sunt antitoxinele, bacteriile, virusurile, plasma, serurile. Materialele care trebuie să fie tratate sunt congelate şi, apoi, sunt lasata să se incalzeasca lent sub o presiune foarte scazuta. Gheata sublimandu-se, produsul se deshidrateaza.C) Uscatoarele-tunel, compuse din camere mari în general prevăzute cu dispozitive transportoare care asigura, la o viteză determinata, circulatia produselor care trebuie să fie tratate termic de un curent de aer cald care circulă în sens contrar. Aceste aparate au aplicaţii foarte numeroase: în industria ceramica, în sticlarie, pentru uscarea lemnelor, furajelor etc.; anumite tipuri utilizate în industriile alimentare conţin şi dispozitive de afumare pentru tratarea carnii, a peştelui etc.

D) Uscatoarele rotative, compuse din cilindri sau tambururi rotativi incalziti prin interior sau prin exterior. Aceste aparate sunt utilizate în industrii foarte diferite (masinile cu cilindri incalziti pentru fabricarea fulgilor de cartofi, uscatoare în industria hartiei etc.).E) Uscatoarele ca placi compuse din camere verticale prevăzute în interior cu un rastel (o etajare) de placi cu fante, orizontale, fixe sau mobile, şi prevăzute cu un dispozitiv de incalzire interna. Un ax rotativ central prevăzut cu agitatoare repartizeaza materialul care trebuie să fie uscat pe placi şi îl face sa cada, prin fante, din placa în placa. Aparatele de acest tip sunt utilizate în mod special la fabrica de malt sau la fabrica de bere pentru tratamentul orzului germinat (maltul verde).F) Uscatoarele cu pulverizare, care joaca rolul de evaporatoare. Ele sunt compuse în general dintr-o camera metalica prevăzută în interior cu un disc rotativ orizontal care se roteste cu viteza mare şi care este prevăzut cu un aparat pentru incalzire şi un ventilator care antreneaza, în incinta, un curent de aer-ascendent foarte cald. Materialul lichid, deversat într-un jet subtire la centrul placii rotative, este proiectat şi dispersat prin efectul centrifugal către periferia discului, formand picaturi mici, care sunt antrenate de curentul de aer cald, transformandu-se instantaneu intr-o pulbere fina uscata. Intr-un alt tip de aparat, lichidul este pulverizat intr-o incinta în general mentinuta sub vid şi parcursa de un curent de aer foarte cald. Uscatoarele cu pulverizare sunt în mod special utilizate pentru fabricarea laptelui praf.Grupa cuprinde şi aparatele pentru evaporarea solutiilor fisionabile sau radioactive sau pentru uscarea produselor fisionabile sau radioactive.Pozitia exclude:a) Masinile centrifuge pentru uscarea precipitatelor radioactive (pozitia nr. 84.21).b) Masinile şi aparatele care folosesc la uscarea sticlei şi a altor recipiente (pozitia nr. 84.22).c) Masinile special concepute pentru uscarea firelor textile, a tesaturilor sau a lucrurilor din materiale textile (pozitia nr. 84.51).IV. - APARATE PENTRU PRAJIREAceste aparate compuse adesea din recipiente rotative, cilindrice sau sferice, în care produsele de tratat (boabe de cafea, boabe de cacao, cereale, nuci etc.) sunt supuse unei temperaturi determinate fie prin simplul contact cu peretii incalziti ai recipientilor, fie cu ajutorul unui curent de aer foarte cald (prin arzatoarele cu gaze sau cu pacura, prin arderea cocsului etc.). Sunt în general prevăzute cu dispozitive care previn lipirea mentinand constant produsele în miscare, pentru a asigura o prajire uniforma şi pentru a evita carbonizarea lor. Anumite modele conţin suprafete de tratare perforate (planuri inclinate, discuri rotative etc.), traversate de gaze calde.Aparatele de la aceasta pozitie nu trebuie să fie confundate cu cuptoarele industriale sau de laborator de la pozitia nr. 84.17.V. - ETUVEAceste aparate sunt constituite, în general, din incinte închise în care se creeaza o atmosfera mai mult sau mai puţin calda, adesea umectata fie prin simpla evaporare a apei continute în produsele tratate, fie printr-un aport de vapori de apa.Utilizate intr-o mare varietale de industrii (elaborarea de extracte vegetale sau animale, pregatire a numeroase produse alimentare etc.), aceste aparate permit să se realizeze un mare numar de operaţii particulare necesitand folosirea aburului (degresare, curatire etc.). Unele dintre aceste instalaţii conţin camere cu dimensiuni foarte mari, în care materiale voluminoase pot să fie supuse la o actiune mai mult sau mai puţin prelungita a aburului: condiţionarea materiilor textile brute în masa, aburirea lemnului înainte de derulare sau de taiere etc.

Masinile şi aparatele special concepute pentru condiţionarea firelor sau a tesaturilor se clasifica la pozitia nr. 84.51.VI. - APARATE PENTRU STERILIZAREAceste aparate constau în esenta din recipiente, dulapuri sau camere, incalzite cu abur, cu apa fierbinte sau chiar cu aer cald, în interiorul cărora produsele lichide sau solide sunt mentinute la o temperatura determinata, păstrată destul timp pentru a ucide germenii nocivi, fără a modifica compozitia şi fără a modifica starea fizica a materialelor tratate.Sterilizatoarele pentru lichide, se aseamana cu aparatele din grupa 1, şi în mod special cu pasteurizatoarele, din care unele sunt utilizabile în acest scop. Exista sterilizatoare de dimensiuni mari, care sunt prevăzute cu un mecanism de transport care face sa circule materia tratata în incinta incalzita, şi uneori prevăzute şi cu un dispozitiv de racire incorporat sau nu aparatului de sterilizare.Grupa cuprinde nu numai sterilizatoarele de folosire industriala (pentru lapte, vinuri, sucuri de fructe, vata, bumbac hidrofil etc.), dar şi pe cele destinate dotarii clinicilor sau salilor de operaţii etc.VII. - APARATE PENTRU LICHEFIEREA AERULUI ŞI APARATE SPECIAL CONCEPUTE PENTRU FOLOSIREA IN LABORATORGrupa cuprinde aparatele pentru lichefierea gazelor de tipul masinilor Claude sau Linde, utilizate pentru producerea aerului lichid.Pozitia cuprinde şi aparate şi dispozitive, în general de model mic, concepute în mod special pentru folosirea în laborator (autoclave, aparate de distilare, sterilizatoare, etuve, uscatoare etc.), dar nu şi articolele de felul celor care constituie aparate pentru demonstratii (pozitia nr. 90.23), şi nici aparatele de măsura, de incercare etc., vizate mai specific la Capitolul 90.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile aparatelor de la aceasta pozitie; cum sunt cazanele de alambicuri sau de aparate de distilat, anumite organe de la coloanele de rectificare (de exemplu corpuri ale cilindrilor, clopote şi talere), anumite dispozitive tubulare, placi şi tamburi rotativi de uscatoare, sfere şi tamburi de dispozitive de uscare prin prajire.Tuburile şi tevile din metal, indoite, pliate sau recurbate dar neprelucrate altfel, prezentate neasamblate, nu pot fi recunoscute ca părţi ale aparatelor din aceasta pozitie şi se clasifica la Secţiunea XV.84.20 - calandre şi laminoare, altele decat cele pentru metale sau sticlă şi cilindri pentru aceste masini.8420.10 - Calandre şi laminoare- Părţi:8420.91 - - Cilindri8420.99 - - AltelePozitia cuprinde, fără deosebire de tip sau de destinatie, toate masinile capabile de a executa operaţiile de laminare sau de calandrare, cu excepţia celor care sunt utilizate pentru metale (pozitiile nr. 84.55, 84,62 sau 84.63) sau sticlă (pozitia nr. 84.75).Calandrele şi laminoarele se compun în esenta din două sau mai multe rulouri sau cilindri, dispusi paralel şi care se rotesc în contact mai mult sau mai puţin strans. Fie doar prin simpla presiune de laminare, fie prin efectul combinat al presiunii şi al altor factori (căldură, umiditate, frecarea de cilindri antrenati cu viteze diferite etc.), aceste masini permit să se realizeze operaţiile urmatoare:1) Transformarea în foi a cauciucului sau a altor materiale plastice care au fost anterior aduse la starea de pasta; laminarea pastelor alimentare, pastelor de biscuiti, pastelor de cofetarie sau de ciocolata.2) Prelucrari ale suprafeţelor, cum sunt netezirea, satinarea, lustruirea, granulare, gofrarea, moararea tesaturilor sau altor materiale în foi (cu excepţia metalului sau a sticlei), sau chiar simpla calcare a tesaturilor sau a pieselor de lenjerie.

3) Aplicarea produselor de apretare, de intarire sau de impregnare.4) Asamblarea prin lipire a mai multor straturi de tesaturi.Calandrele şi laminoarele de la aceasta pozitie sunt folosite în numeroase domenii industriale: (de exemplu hartie, textile, pielarie, linoleum, materiale plastice, cauciuc, produse alimentare etc).În anumite industrii, aceste masini sunt adesea cunoscute sub denumiri particulare (de exemplu masinile pentru finisaj din industria textila sau supracalandrele din industria hartiei).Calandrele sunt adesea utilizate ca dispozitive auxiliare pentru alte masini (de exemplu masini pentru hartie).În acest caz, clasificarea acestor materiale se face având în vedere dispozitiile Notelor 3 şi 4 ale Secţiunii XVI.Sunt, din contra, clasificate aici calandrele care sunt prevăzute cu mecanisme auxiliare cum sunt bacurile şi rolele de impregnare, dispozitive de taiat sau de rulare.Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile de lustruit sau de calcat de tip calandru, chiar dacă sunt pentru uz casnic.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile calandrelor sau laminoarelor de la aceasta pozitie, şi în mod special cilindrii. Plini sau goi în interior, de lungimi şi de diametre foarte diferite, cilindrii pot să fie din metal, din lemn, din hartie comprimata sau din alte materiale adecvate. De altfel, în functie de destinatie, suprafaţa lor poate să fie neteda, canelata, zimtata sau gravata cu motive diferite sau acoperita de alte materiale: tesatura, piele, cauciuc etc. Cilindrii metalici ai calandrelor sunt în general conceputi pentru a fi incalziti din interior (cu abur, cu gaz etc.); seturile de cilindri ale anumitor calandre cu folosiri speciale conţin role de compozitie diferita sau acoperite diferit.Pozitia exclude masinile care, desi funcţionează într-un mod similar, nu indeplinesc functiile definite mai sus în legătură cu calandrele şi cu laminoarele. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru:a) Uscatoarele simple cu cilindri incalziti, distantati unii de altii, pentru tesatura, hartie etc. (pozitia nr. 84.19 sau 84.51).b) Presele cu cilindri pentru struguri sau alte fructe (pozitia nr. 84.35).c) Concasoarele cu cilindrii (pozitia nr. 84.36, 84.74 sau 84.79).

d) Masinile cu cilindri pentru morarit (pozitia nr. 84.37).e) Storcatoarele cu role, de spalatorie sau de albire (pozitia nr. 84.51).f) Laminoarele pentru metale (pozitia nr. 84.55).g) Masinile de nivelat table (pozitia nr. 84.62) şi masinile de gofrat tabla (pozitia nr. 84.63).h) Masinile pentru fabricarea, prin laminare, a oglinzilor şi a altor produse plate de sticlă şi calandrele pentru prelucrarea sticlei (pozitia nr. 84.75).84.21 - CENTRIFUGE, INCLUSIV USCATOARE CENTRIFUGALE; MASINI ŞI APARATE PENTRU FILTRAREA SAU EPURAREA LICHIDELOR SAU GAZELOR.- Centrifuge, inclusiv uscatoare centrifugale:8421.11 - - Centrifuge pentru smantanire8421.12 - - Uscatoare de rufe8421.19 - - Altele

- Aparate pentru filtrarea sau epurarea lichidelor:8421.21 - - Pentru filtrarea sau epurarea apei8421.22 - - Pentru filtrarea sau epurarea bauturilor altele decat apa8421.23 - - Pentru filtrarea uleiurilor minerale în motoarele cu combustie interna8421.29 - - Altele- Aparate pentru filtrarea sau purificarea gazelor:8421.31 - - Filtre de aer pentru motoarele cu combustie interna8421.39 - - Altele- Părţi:8421.91 - - De centrifuge, inclusiv de uscatoare centrifugale8421.99 - - AltelePozitia cuprinde:I. Masinile şi aparatele rotative care, prin efectul forţei centrifuge, permit să se realizeze uscarea anumitor solide impregnate cu lichide sau, în cazul amestecurilor lichide separarea totala sau parţială a substanţelor de densitati sau de greutati diferite care le compun.II. Aparatele pentru filtrarea sau epurarea lichidelor sau a gazelor (cu excepţia palniilor simple care sunt prevăzute numai cu o panza filtranta, sitelor de lapte, sitelor pentru trecerea vopselurilor de exemplu (Capitolul 73, în general).I. - MASINI CENTRIFUGE, INCLUSIV USCATOARE CENTRIFUGALECea mai mare parte dintre aceste masini se compun în esenta dintr-un element, în general perforat (placa, tambur, cos, bol etc.), care se roteste cu o viteză mare într-un colector fix, de obicei cilindric, pe peretii caruia sunt proiectate produsele expulzate prin centrifugare. La anumite tipuri, cu rotoare multiple suprapuse, constituentii sunt separati functie de densitatea proprie, la diferite nivele ale colectorului. În aparatele cu tambur sau cos, materialele solide sunt reţinute în elementul rotativ perforat, în timp ce lichidul care trece prin el, este expulzat. Masinile de la aceasta din urma categorie pot de asemenea să fie utilizate pentru a forta produsele lichide sa traverseze sau sa penetreze profund anumite o materiale, în procesul de albire sau de vopsire de exemplu.Printre masinile şi aparatele din această categorie sunt menţionate:1) Uscatoarele centrifugale pentru atelierele de albire, pentru albirea, moedansarea sau vopsirea textilelor, pentru deshidratarea pastelor de hartie sau a coloanelor de uscare centrifuga în industria moraritului.2) Turbinele pentru rafinarea zaharului.3) Centrifugele pentru smantanire şi separatoarele centrifuge pentru tratarea laptelui.

4) Centrifugele pentru limpezirea uleiurilor, a vinurilor, a lichiorurilor etc.;5) Centrifugele pentru deshidratarea sau deparafinarea petrolurilor.6) Centrifugele pentru deshidratarea vinurilor, a grasimilor, a amidonurilor etc.7) Centrifugele pentru nitrarea fulmicotonului (piroxil).8) Separatoarele centrifuge pentru drojdii.9) Centrifugele de mare viteza pentru extractia antibioticelor şi alte aparate centrifuge utilizate în industria chimica.10) Centrifugele de tipurile folosite în laboratoare pentru lichide la care, în care constituentii sunt separati în straturi suprapuse şi trebuie să fie apoi decantate.11) Centrifugele pentru extractia plasmei sanguine.12) Centrifugele pentru uscarea precipitatelor radioactive.13) Centrifugele pentru extractia mierii.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde de asemenea părţile masinilor sau aparatelor centrifuge, cum sunt placile, tamburii, cosurile, rotoarele, colectoarele.Un anumit numar de masini care utilizeaza forta centrifuga sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie de exemplu:a) Centrifugele speciale, numite centrifuge de gaz pentru separarea izotopilor de uraniu (pozitia nr. 84.01).b) Pompele centrifuge pentru lichide (pozitia nr. 84.13).c) Pompele centrifuge de aer, de gaz etc. (pozitia nr. 84.14).d) Separatoarele de faina centrifugale (pozitia nr. 84.37).e) Masinile centrifuge pentru turnarea tevilor de fonta sau a altor produse metalurgice (pozitia nr. 84.54) sau a conductelor de ciment sau de beton (pozitia nr. 84.74).f) Concasoarele centrifuge cu role, cu ciocane pendulare etc. (pozitia nr. 84.74).II. - APARATE PENTRU FILTRAREA SAU EPURAREA LICHIDELOR SAU A GAZELORPrin chiar conceptia lor, un mare numar dintre aparatele din aceasta grupa sunt dispozitive pur statice care nu au nici un fel de mecanism mobil. Pozitia cuprinde filtrele şi epuratoarele de toate tipurile (mecanice, chimice, magnetice, electromagnetice, electrostatice etc.). Pozitia cuprinde atât aparatele mici de uz casnic şi organele filtrante ale motoarelor cu combustie interna cat şi echipamentul industrial de mari dimensiuni, dar nu palniile filtrante simple, recipientele, cuvele etc., prevăzute numai cu o panza filtranta sau cu o sita, şi, a fortiori, recipientele, fără caracter particular, destinate să fie prevăzute ulterior cu straturi simple de produse filtrante, cum sunt nisipul, carbunele de lemn etc.În general, masinile şi aparatele din aceasta grupa, se deosebesc, în mod clar, după faptul ca sunt destinate filtrarii lichidelor sau tratamentului gazelor.A) Filtrarea şi epurarea lichidelor (inclusiv dedurizarea apei).Separarea particulelor solide, grase sau coloidale aflate în suspensie în lichide este obtinuta de exemplu, facand lichidele sa traverseze suprafete sau mase poroase adecvate, de exemplu tesaturi, fetru, panze metalice, piele, gresie, portelan, kiselgur, pulberi metalice sinterizate, azbest, celuloza, pasta de hartie, carbune de lemn, negru animal, nisip. În tratarea apei potabile, unele dintre aceste materiale, mai ales portelanul şi carbunele de lemn, asigura nu numai filtrarea, dar şi o epurare fizica a apei, de unde numele de epuratoare dat unora dintre aceste filtre. Anumite filtre sunt utilizate pentru a elimina lichidele din diferite materiale pastoase (paste de portelan, minereuri concentrate etc.). În functie de randamentul dorit, filtrarea mecanica şi fizica a lichidelor se efectueaza simplu efect gravitational (filtrele simple) sau accelerat, fie prin comprimarea lichidului (filtrele de presiune, filtrele-prese), fie din contra prin efect de depresiune creat pe cealalta faţa a suprafetei filtrante (filtrele cu vid).Printre aparatele din această categorie, sunt menţionate:1) Filtrele - epuratoare de apa de uz casnic. Filtrele de presiune de uz casnic sunt concepute să se adapteze conductei sau robinetului şi constau, în general, dintr-un element de filtrare ceramic inchis într-un corp metalic, ca şi fantanile filtrante casnice, care funcţionează prin gravitatie cu ajutorul cilindrilor sau a placilor filtrante de portelan, azbest etc. Pozitia nu cuprinde filtrele facute în intregime din ceramica sau din sticlă (Capitolele 69 sau 70, după caz).2) "Lumanari" filtrante pentru textilele artificiale, care se plaseaza înainte de filiere şi sunt compuse dintr-un element filtrant din tesatura fina amplasat într-un corp din material inoxidabil.3) Filtrele de ulei pentru motoare cu combustie interna, masini unelte şi ulei de racire a sculelor. Exista doua tipuri principale:

1) Cele care conţin un element de filtrare, în mod obisnuit realizat din straturi suprapuse de fetru, site metalice etc.2) Cele care conţin magneti permanenti sau electro-magneti pentru extragerea particulelor metalice cazute în ulei.4) Filtrele - epuratoare de apa pentru cazane, cu actiune fizica sau mecanica, în general constituite dintr-un recipient mare cilindro-conic, prevăzut în interior cu mai multe straturi suprapuse de materiale filtrate diferite şi care conţin, în afara tevilor de intrare şi de iesire a apei de alimentare, un sistem de canalizare şi de vane care să permită decolmatarea materialelor filtrante printr-un contra curent de apa.5) Filtrele prese, care se compun dintr-o serie orizontala de celule filtrante verticale amovibile, amplasate într-un sasiu metalic prevăzut cu un mecanism cu surub presate puternic unele faţă de altele, prin care lichidul de filtrat este impins, sub o presiune foarte mare, de către o pompa speciala. Fiecare celula este constituita dintr-o urma care este prevăzut cu textile sau cu mase filtrante celulozice dispuse între doua placi cu cavitati adesea incalzite interior cu abur. O conducta plasata la baza aparatului dreneaza lichidul care se scurge din celule, în timp ce materialele solide se acumuleaza, sub forma turtelor, între rame şi placi. Foarte folosit pentru filtrarea şi limpezirea a numeroase lichide, acest tip de filtru este utilizat în industria chimica sau a textilelor artificiale, în industria zaharului, în industria berii, în vinificaţie, în industria uleiului etc. Aceste aparate sunt de asemenea utilizate în industria ceramica sau în anumite industrii extractive.6) Filtrele rotative cu vid, compuse dintr-un tambur acoperit cu panze filtrante sau plasa de sarma, montat intr-o cuva care contine lichidul de filtrat. Lichidul este absorbit în interiorul tamburului; axul tubular al tamburului permite menţinerea unei depresiuni de aer în interior şi un dispozitiv mecanic cu perii permite să se evacueze particulele solide depuse pe periferia cilindrului.7) Filtrele intermitente cu vacuum, care funcţionează de asemenea sub vid şi care sunt constituite dintr-o serie de cilindri mici sau capsule, care au cele doua baze prevăzute cu suprafete filtrante. Imersate în lichidul de filtrat, capsulele sunt legate la o tubulatura comuna care conduce la un recipient colector inchis, mentinut în depresiune.8) Epuratoarele de apa cu actiune chimica, cum sunt dedurificatoarele cu permutit sau zeolit, epuratoarele cu apa de var.9) Epuratoarele electromagnetice de apa, numite "anticalcar", în care apa este supusă actiunii unui camp magnetic alternativ care împiedica cristalizarea şi depunerea pe conducte a sarurilor de calcar, care se transforma în namoluri care nu fac crusta, usor de spalat.De asemenea, grupa cuprinde aparatele filtrante cu membrana sau dializoare, care permit să se separe substantele coloidale continute intr-o dispersie, aceste substante având proprietatea de a nu traversa membranele.B) Filtrarea şi epurarea gazelor.Aparatele din această categorie retin particulele solide sau lichide aflate în suspensie în gaze, în vederea recuperării materialelor de valoare (de exemplu praf de carbune sau particule metalice din gazele de furnal sau de cuptoare metalurgice) sau ca sa elimine reziduurile nocive (eliminarea prafului din aer sau din gaze, degudronarea gazului, indepartarea uleiului din vaporii care ies de la masinile cu abur etc.).După principiul de functionare, se pot distinge:1) Filtrele şi epuratoarele cu actiune exclusiv fizica sau mecanica; sunt de doua tipuri: primul tip sunt filtrele propriu-zise, care, ca şi filtrele cu lichid de acelasi tip, acţionează cu ajutorul diferitelor suprafete poroase (pasla, panza, fibre de sticlă, bureti metalici etc.); al doilea tip sunt filtrele-epuratoare şi epuratoarele care, prin diferite dispozitive, incetinesc brusc viteza particulelor antrenate de gaz, pentru a provoca depunerea lor, doar prin gravitatie, intr-o camera de depunere, sau să le faca sa adere la suprafete uleioase. Aparatele de acest fel conţin foarte adesea ventilatoare sau dispozitive auxiliare de pulverizare a apei.Printre filtrele şi epuratoarele de gaz cu actiune exclusiva fizica, sunt menţionate:1●) Filtrele de admisie a aerului pentru motoarele cu aprindere prin scanteie sau prin compresie, care combina adesea cele doua sisteme.2●) Filtrele sac, care sunt compuse dintr-o serie de saci din tesatura dispusi intr-o incinta inchisa şi legati la un mecanism de scuturare.3●) Filtrele perdea, constituite dintr-o panza filtranta fără sfârşit, care se roteste pe doua role şi este intinsa formand un ecran intr-o camera parcursa de gaze; curatirea panzei este asigurata printr-un dispozitiv de curatire.4●) Filtre cu tambur rotativ, foarte utilizate mai ales în atelierele de decapare cu nisip, şi compuse dintr-un filtru-tambur, care se roteste intr-o camera inchisa şi permanent curatita printr-un dispozitiv cu perii sau cu raclete.Printre filtrele şi epuratoarele de gaz cu actiune mecanica, sunt menţionate:5●) Filtrele pentru indepartarea pulberilor din gaze, de conceptii foarte variate, cu placi sicane, cu pereti despartitori paraleli perforati cu orificii necorespondente, cu circuite circulare sau spiralate prevăzute cu elemente de sicanare, cu conuri formate din inele lamelare dispuse în forma de jaluzea etc.

6●) Epuratoarele numite "cicloane", în general constituite printr-un trunchi de con de tabla dispuse în interiorul unei incinte cilindrice: gazele, introduse printr-o conducta tangentiala la secţiunea mica a conului, realizează în interiorul acestuia, o curgere turbulenta, parcurgand conul de la vârf la baza, destul de rapid pentru a provoca caderea pulberilor pe fundul incintei.2) Filtrele electrostatice de aer sau de alte gaze, al caror organ este în general constituit din serii de fire intinse vertical şi incarcate de electricitate statica (filtre tip Cottrell). Praful continut în aerul care traverseaza aparatul este retinut, prin atractie, pe fire, de unde un dispozitiv adecvat le face sa cada periodic.3) Filtrele de particule sau scrubere, utilizate în mod deosebit pentru epurarea gazului de generator sau gazului de iluminat. Aceste aparate sunt compuse din coloane inalte metalice prevăzute la interior cu masa filtrante (cocs, inele Raschig etc.) şi prevăzute, la partea superioara, cu un dispozitiv de pulverizare a apei.4) Filtrele şi epuratoarele de aer sau de alte gaze cu actiune chimica (inclusiv convertizoarele catalitice, care transforma oxidul de carbon al gazelor de esapament al autovehiculelor).Grupa cuprinde şi, aparatele urmatoare utilizate în industria nucleara: filtrele de aer special conceputa pentru eliminarea pulberilor radioactive, cu actiune fizica sau electrostatica; epuratoarele cu carbune activ pentru retinerea iodului radioactiv: aparatele cu schimbatoare de ioni pentru separarea elementelor radioactive, inclusiv cele care funcţionează prin electrodializa: aparatele pentru separarea combustibililor iradiati sau pentru tratamentul deseurilor prin schimb de ioni sau pe cale chimica (prin solventi, prin precipitare etc.).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde de asemenea părţile filtrelor sau epuratoarelor vizate mai sus, cum sunt:Capsulele filtrelor pentru lichide, sasiul, ramele şi placile de filtre-prese, tamburi de filtre pentru lichide sau gaze, placile metalice perforate sau cu aripioare de filtre de gaze.Placile filtrante de pasta de hartie sunt legate de pozitia nr. 48.12 şi, în mod general, celelalte suprafete filtrante (materiale ceramice, textile, pasla etc.) se clasifica după materialul constitutiv şi după gradul lor de prelucrare.Pozitia exclude:a) Aparatele cu difuzie gazoasa pentru separarea izotopilor de uraniu (pozitia nr. 84.01).b) Masinile şi aparatele pentru condiţionarea aerului de la pozitia nr. 84.15 şi dezumidificatoarele de aer de la pozitia nr. 84.79.c) Presele pentru vinificare, pentru producerea cidrului etc. (pozitia nr. 84.35).d)

Aparatele numite rinichi artificiali (pozitia nr. 90.18).84.22 - MASINI PENTRU SPALAT VESELA; MASINI ŞI APARATE PENTRU CURATAT, SAU USCAT STICLE SAU ALTE RECIPIENTE; MASINI ŞI APARATE PENTRU UMPLUT, INCHIS, ASTUPAT SAU ETICHETAT STICLE, CUTII, SACI SAU ALTE RECIPIENTE; MASINI PENTRU CAPSULAT STICLE, BORCANE, TUBURI SAU RECIPIENTE SIMILARE; ALTE MASINI ŞI APARATE DE IMPACHETAT SAU AMBALAT MARFURI (INCLUSIV MASINI ŞI APARATE DE AMBALAT SUB FOLIE TERMORETRACTABILA); MASINI ŞI APARATE PENTRU GAZEIFICAREA (ACIDULAREA) BAUTURILOR (+).- Masini pentru spalat vesela:8422.11 - - De tip menajer8422.19 - - Altele8422.20 - Masini şi aparate pentru curatat sau uscat sticle sau alte recipiente8422.30 - Masini şi aparate pentru umplut, inchis, astupat sau etichetat sticle, cutii, sau sau alte recipiente; masini şi aparate de capsulat sticle, borcane, tuburi sau recipiente similare; masini şi aparate pentru gazeificarea (acidularea) bauturilor8422.40 - Alte masini şi aparate de impachetat sau de ambalat marfurile (inclusiv masinile şi aparatele de ambalat în folie termoretractabila).8422.90 - PărţiPozitia cuprinde masinile de spalat vesela, sticle, tacamuri etc., cu sau fără dispozitiv de uscare, inclusiv modelele electrice, chiar de uz casnic. Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile pentru curatat sau uscat sticle sau alte recipiente, masini destinate să le umple, să le puna dopuri, sau să le inchida (chiar cu dispozitiv de gazeificare a bauturilor) şi, într-un mod mai general, toate masinile şi aparatele concepute pentru a ambala în saci, a impacheta sau a ambala marfurile în vederea vanzarii, transportului sau depozitarii. Astfel, sunt cuprinse urmatoarele masini şi aparate:1) Pentru curatarea (cu abur sau altfel), pentru spalarea, perierea, limpezirea sau uscarea sticlelor, borcanelor, flacoanelor, bidoanelor de lapte, cutiilor de conserve, farfuriilor sau bolurilor pentru masinile de smantanit, butoaielor de vin sau altor recipiente, chiar dacă au un dispozitiv care să asigure dezinfectarea sau sterilizarea recipientilor.2) Pentru umplerea sticlelor, borcanelor, cutiilor, flacoanelor, recipientelor, tuburilor sau fiolelor, bidoanelor sau cutiilor metalice, cartoanelor, saculetilor sau sacilor din hartie, din tesaturi sau altor recipienti: aceste masini sunt frecvent prevăzute cu mecanisme auxiliare de control automat al volumului sau al greutatii şi cu dispozitiv pentru imbuteliat, inchis sau etansat ambalaje.3) Pentru acidularea bauturilor; sunt în esenta masini de umplut şi de inchis sticlele care conţin, între altele, un dispozitiv injector de gaz carbonic racordat la mecanismul de distribuire a lichidului.4) Pentru punerea dopurilor, sau închiderea sticlelor, a flacoanelor, fiolelor, recipientelor, pocalelor etc., cu ajutorul dopurilor din pluta sau din cauciuc, al capsulelor metalice de acoperire sau de supraacoperire, cu capace, inele sau bride de sertizare etc.; pentru montarea sau sudarea capacelor la cutiile metalice.5) Pentru infasurarea marfurilor, pentru a le pune sub banderole sau mansoane, pentru a le impacheta sau a le introduce în cutii, chiar dacă aceste masini conţin un mecanism care realizează simultan formarea şi imprimarea cartonajului, sau pentru închiderea (prin fixare cu agrafe, lipire, legare cu sfoara sau altfel) sau orice alta operaţie destinata sa completeze ambalajul; masinile care folosesc la punerea în cutii sau în cartoane a marfurilor deja continute în recipiente, cum sunt sticlele sau cutiile de conserve.6) Pentru etichetarea prin toate mijloacele de fixare, chiar dacă aceste masini realizează decuparea, aplicarea adezivului (gumarea) şi imprimarea etichetelor.7) Pentru închiderea cu cercuri a cuferelor, cutiilor etc. inclusiv aparatele portabile actionate cu mana, care conţin o placa sau un dispozitiv asemanator care să permită să fie aşezate pe ambalaj în timpul utilizarii.Aceste masini combina adesea mai multe functii vizate mai sus. Ele pot, printre altele, sa conţină dispozitive care să permită umplerea sau închiderea recipientelor sub vid sau sub atmosfera controlata (injectare de gaz inert pentru inlocuirea aerului).Masinile care, în afara impachetarii, ambalarii etc., efectueaza alte operaţii, se clasifica aici numai dacă aceste alte operaţii sunt secundare în raport cu ambalarea etc. Astfel, se clasifica la aceasta pozitie masinile care efectueaza impachetarea sau ambalarea produselor sub formele sau prezentarile comerciale obisnuite, chiar dacă aceste masini conţin dispozitive de cantarire, dozare, măsurare etc. La fel, sunt incluse aici masinile de impachetat sau de ambalat care sunt prevăzute cu un mecanism care asigura, ca functie secundara, prin decupare, modelare sau prin simpla comprimare a produselor deja pregatite, o formare sumara care să nu vizeze decat comoditatea prezentarii (de exemplu, masinile de format untul sau margarina în blocuri, cuburi etc. şi pentru ambalarea lor). Din contra, pozitia nu cuprinde masinile de fabricare în care functia principala nu este ambalarea, ci transformarea produselor brute sau semi-finite în produse finite (de exemplu masini pentru fabricarea şi impachetarea tigarilor).

PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile de masini sau de aparate din aceasta pozitie. Totusi, multe dintre aceste piese apartin de fapt tipurilor de masini clasificate la alte pozitii, cum sunt instrumentele de cantarire (pozitia nr. 84.23), masinile pentru prelucrarea hartiei, sau a cartonului (pozitia nr. 84.41), masinile de imprimat (pozitia nr. 84.43) etc.Pozitia exclude:a) Aparatele mecanice, de uz casnic, pentru imbuteliere, astupare sau capsare, cantarind maximum 10 kg (pozitia nr. 82.10).b) Presele pentru furaje sau pentru paie (pozitia nr. 84.41)c) Masinile de fabricat saci de hartie sau cutii din carton (pozitia nr. 84.41).d) Masinile de cusut pentru închiderea ambalajelor (pozitia nr. 84.52).e) Presele de balotat fier vechi etc. (pozitia nr. 84.62).f) Masinile pentru inchis cutiile (pozitia nr. 84.65).

g) Masinile pentru prinderea documentelor sub banderole, şi masinile pentru introducerea corespondentei în plicuri şi pentru închiderea acestora (pozitia nr. 84.72).Note explicative de subpozitie.Subpozitia nr. 8422.11Subpozitia cuprinde masinile de spalat vesela, chiar electrice, de tip menajer indiferent care ar fi utilizarea pentru care sunt destinate. Dimensiunile exterioare ale acestor masini de instalat pe sol sunt urmatoarele:lungimea: până la 65 cmînălţimea: până la 95 cmadancimea: până la 70 cmDimensiunile masinilor şi aparatelor de pus pe o masa sau pe o tejghea sunt considerabil mai mici.84.23 - APARATE ŞI INSTRUMENTE DE CANTARIT, INCLUSIV BASCULE ŞI BALANTE PENTRU VERIFICAT PIESE INDUSTRIALE, EXCLUZAND BALANTELE SENSIBILE LA O GREUTATE DE 5 cg SAU MAI MICA; GREUTATI DE CANTARIT PENTRU ORICE BALANTE (+).8423.10 - Cantare de persoane, inclusiv cantare pentru sugari; cantare de uz menajer8423.20 - Bascule pentru cantarire continua a marfurilor transportate pe banda8423.30 - Bascule pentru cantariri constante, balante şi bascule de insaruire sau de dozare- Alte aparate şi instrumente de cantarit:8423.81 - - Cu o capacitate de cantarit de maximum 30 kg8423.82 - - Cu o capacitate de cantarit peste 30 kg dar de maximum 5000 kg8423.89 - - Altele8423.90 - Greutati pentru orice balante; părţi de aparate sau instrumente de cantarit

Cu excepţia balantelor sensibile cu o greutate de 5 cg sau mai puţin, de la pozitia nr. 90.16, pozitia cuprinde aparatele, instrumentele şi masinile:A) Care folosesc pentru determinarea directa a greutatii obiectelor, chiar pe cale electronică (cu ajutorul traductoarelor), fie prin cantarirea efectiva a obiectului prin echilibrarea obiectului cu greutati interschimbabile sau prin manipularea unor contragreutati cu cursor glisant pe o rigla gradata (balante române, bascule etc.), fie prin inregistrarea automata a greutatilor pe un cadran sau orice alt sistem indicator utilizat la balantele care funcţionează cu ajutorul resorturilor, a parghiilor sau a contragreutatilor, prin flexiune, tractiune sau comprimare a unui resort sau sistem hidraulic, fie prin masurarea variatiilor unui semnal electric provenind de la unul sau mai multe captatoare de măsurare a forţei (bascule electronice).B) Functionarea în paralel pe principiul masurii greutatii, care indica efectiv alte unităţi de măsura (volum, numar, pret, lungime etc.) care sunt direct legate de greutate.C) Functionand cu ajutorul unei greutati etalon pentru a verifica uniformitatea greutatii pieselor prelucrate sau alte obiecte sau pentru indicarea defectelor produselor prin referirea la greutate sau pentru dozarea în cantitati fixe destinate ambalarii.Printre aceste aparate, instrumente şi masini, sunt menţionate:1) Balantele cu resort.2) Balantele de uz menajer sau pentru magazine.3) Cantarele pentru scrisori.4) Cantarele pentru persoane (chiar cele care funcţionează cu fise), inclusiv cantarele pentru sugari.5) Bascule mobile.6) Punti-basculante (hidraulice sau altele) şi alte platforme de cantarire.7) Instrumentele de cantarire pentru transportoarele cu banda sau monorai.8) Balante cu dispozitiv de numărare a bucatilor.9) Balante cu cantariri constante, cum sunt balantele verificatoare (care indica surplusurile sau deficitele faţă de o greutate determinata) şi balantele continue pentru a controla, în timpul fabricarii, uniformitatea (greutatea constanta, pe unitatea de suprafaţa) tesaturilor formate din bucăţi sau a altor materiale.10) Balante sau bascule dozatoare pentru cantarirea automata a materialelor iesite de la sita, inclusiv cele cu mai multe site care cantaresc automat diferitele componente ale unui amestec.11) Balante şi bascule pentru introducerea în saci, cu excepţia acelor masini care de asemenea ambaleaza sau impacheteaza produsele, în forme care sunt prezentate în mod obisnuit, pentru vanzarea sau distribuirea în comert.12) Balantele automate pentru lichidele în debit continuu, care opereaza prin cantarire efectiva.13) Aparatele complet automate pentru cantarirea şi etichetarea produselor preambalate care conţin o balanta, un calculator şi un dispozitiv de imprimare cu totalizator şi ejector de etichete.Instrumentele de cantarire pot sa conţină mecanisme care să permită imprimarea şi distribuirea tichetelor de greutate. inregistrarea şi totalizarea cantaririlor, cadrane amplificatoare optice de lectura etc.Pozitia cuprinde între altele greutatile din orice materiale şi de toate formele, izolate sau în seturi, cu sau fără cutiile sau sipetele lor, destinate instrumentelor de cantarire de orice categorie (inclusiv celor de precizie care se clasifica la pozitia nr. 90.16), ca şi greutatile şi contragreutatile cursoarelor, calareti pentru tijele orizontale ale balantelor şi alte mase de reglare sau de cantarire (chiar din platina) pentru aceste aparate. Greutatile pentru balantele de precizie de la pozitia nr. 90.16, prezentate cu aceste balante, urmeaza regimul acestora) din urma.

PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile aparatelor sau instrumentelor de la aceasta pozitie, cum sunt:Tije orizontale ale balantelor şi rigle, gradate sau nu, placi, recipiente şi platforme, coloane, socluri şi batiuri, cutite şi cuzinete (cu excepţia cutitelor şi cuzinetelor nemontate complet în agat sau alte pietre semipretioase, care se clasifica la pozitia nr. 71.16), amortizoare cu ulei, cadrane şi alte dispozitive indicatoare.Pozitia exclude:a) Balantele hidrostatice sau densimetrice (pozitia nr. 90.16).b) Masinile şi aparatele pentru echilibrarea pieselor mecanice (pozitia nr. 90.31).c) Tipurile de dinamometre a caror functie principala nu este de a cantari marfurile, persoanele sau animalele, ci de a măsura tractiunea, compresia sau fortele altele decat greutatea (pozitiile nr. 90.24 sau 90.31).Note explicative desubpoziţie.Subpozitia nr. 8423.20.Basculele de cantarire continua de transportoare de la aceasta subpozitie, care pot să fie suplimentare sau integrate, determina şi înregistrează greutatea materialelor care sunt transportate în cupe, benzi şi altele asemanatoare.84.24 - APARATELE MECANICE (INCLUSIV CELE MANEVRATE MANUAL), PENTRU PROIECTAT, DISPERSAT SAU PULVERIZAT LICHIDE SAU PRAF (PULBERI); EXTINCTOARE, CHIAR INCARCATE; PISTOALE PENTRU PULVERIZAT ŞI APARATE SIMILARE; MASINI ŞI APARATE CU JET DE NISIP, CU JET DE VAPORI ŞI APARATE SIMILARE CU JET (+).8424.10 - Extinctoare incarcate sau nu8424.20 - Pistoale cu jet de aer şi aparate similare8424.30 - Masini şi aparate cu jet de nisip, cu jet de vapori şi aparate similare cu jet- Alte aparate:8424.81 - - Pentru agricultura sau horticultura8424.89 - - Altele84244.90 - PărţiPozitia cuprinde masinile sau aparatele utilizate pentru, a proiecta, dispersa sau pulveriza vapori, lichide sau produse solide (nisip, granule, pulberi etc.), sub forma unui jet, a unei dispersii (chiar picatura cu picatura) sau spray.A. - EXTINCTOARE, CHIAR INCARCATEAceste articole se prezinta sub forma unui bloc mecanic omogen, incarcate sau nu, care utilizeaza produsele chimice sub forma de spuma sau sunt alte forme. Se clasifica de asemenea aici, extinctoarele simple cu robinete, percutoare, supape etc.Pozitia exclude:a) Bombele şi grenadele extinctoare, ca şi incarcaturile pentru aparatele extinctoare (pozitia nr. 38.13).b) Pompele de incendii, chiar montate pe autovehicule, dotate sau nu cu rezervoare (pozitiile nr. 87.05 sau 84.13, după caz).B. - PISTOALE CU JET ŞI APARATE SIMILAREPistoalele cu jet şi aparatele manuale asemanatoare, în general sunt legate în acelasi timp la o conducta flexibila de lichid comprimat (aer sau vapori) şi la un rezervor sau la o conducta din materialul destinat a fi proiectat. Sunt prevăzute cu un declansator manual (cu piedica, cu buton etc.). care comanda jetul şi un dispozitiv de reglare care să permită obtinerea unui jet mai mult sau mai puţin divergent. Sunt utilizate pentru a aplica vopseluri, lacuri, uleiuri, materiale plastice, lapte de var sau de ciment, pulberi metalice, fire tunse de pe un postav etc. sau adesea pentru a proiecta simplu un jet puternic de aer comprimat sau de vapori, în vederea curatirii fatadelor, statuilor etc.Se clasifica de asemenea aici, atunci când sunt prezentate separat, aparatele pulverizatoare, numite antimaculare pentru functionarea masinilor de imprimat şi a pistoalelor de utilizare manuala pentru metalizarea la cald prin proiectare metalului în stare topita, obţinut fie prin fitilul unui arzator, fie prin efectul combinat al unui dispozitiv de incalzire electrica şi a unui jet de aer comprimat.Grupa cuprinde, între altele, pistoalele de pulverizare manuala, cu motor electric incorporat, care cuprinde o pompa şi un recipient pentru produsele de pulverizat (vopseluri, lacuri etc.).C. - MASINI ŞI APARATE CU JET DE NISIP, CU JET DE VAPORI ŞI APARATE SIMILARE CU JETMasinile cu jet de nisip sau similare, adesea de construcţie grea, incorporate adesea compresoarelor; sunt utilizate în mod special pentru curatarea sau decaparea pieselor metalice, pentru a lustrui sau a grava sticlă, piatra etc., prin intermediul jeturilor de abrazive expulzate cu o mare viteza nisip, granule metalice etc. Aceste masini sunt în general prevăzute cu aspiratoare în vederea eliminarii pulberilor nocive în suspensie. Acest grup cuprinde de asemenea aparate cu jet cu vapori, utilizate în mod special pentru curatirea pieselor metalice etc.

D. - SERINGI, SPRAYURI ŞI PULVERIZATOAREAceste aparate sunt destinate în particular raspandirii produselor insecticide, fungicide etc., în scopuri agricole sau pentru utilizari casnice. Pozitia include aparatele manuale (chiar cu piston simplu sau cu pedala) şi foalele - care conţin sau nu un rezervor şi pe de altă parte pulverizatoarele şi masinile de tipul celor purtate sau tractate.Se clasifica de asemenea aici, masinile de acest tip autopurtate în care motorul, care asigura pomparea şi dispersia, permite între altele o deplasare a aparatului în limita necesitatilor functiei; sunt, din contra, excluse autovehicule veritabile, în mod special cele echipate, în sensul pozitiei nr. 87.05.În măsura în care conţin dispozitivele mecanice care regleaza dispersia lichidului sau orientarea jetului (simple mecanisme puse în miscare prin presiunea apei), aceasta grupa cuprinde de asemenea urmatoarele aparate sunt fixate, transportabile sau mobile:1) Aparatele cu jet de apa, fixe sau mobile (dispozitive de montat, rampe mobile sau oscilante, tunuri de stropire etc.), utilizate pentru stropirea peluzelor, gradinilor de zarzavat, a campurilor etc.2) Tunuri hidraulice care debiteaza un jet puternic de apa, utilizate pentru extractie, prin erodarea terenurilor, a nisipurilor aurifere, a terenurilor diamantifere etc., ca şi cele utilizate în industria hartiei pentru cojirea butucilor.Se clasifica de asemenea la aceasta pozitie, dispozitivele mecanice de spalare a sticlei şi de spalare cu jet a farurilor, pentru autovehiculele, ca şi lansatoarele de flacari speciale pentru distrugerea buruienilor sau pentru alte scopuri agricole.Grupa exclude:a) Cutiile simple, umplute cu gaz sau cu lichide insecticide sub presiune şi prevăzute numai cu un buton cu punctator care obtureaza orificiul de ejectare (pozitia nr. 38.08).b) Stropitoarele simple (pozitia nr. 84.81 sau Secţiunea XV, dacă conţin un robinet sau un dispozitiv pentru reglarea jetului).c) Instrumentele pentru medicina de la pozitia nr. 90.18.d) Vaporizatoarele pentru toaleta (pozitia nr. 96.16).

E. - STATIILE DE IRIGAREAceste statii de irigare, formate dintr-un anumit numar de elemente legate între etc, cuprind în mod special:1●) O statie de control (filtrele de sita, injectoarele de ingrasaminte, vane, clapete de unic sens, regulatoare de presiune, manometre, dispozitive de curatare etc.);2●) O retea ingropata (canalizarile primare sau secundare care folosesc la vehicularea apei de la statia principala până la parcela de irigare data); şi3●) O retea de suprafaţa (conducte picatura cu picatura cu picuratoare).Ansamblul se clasifica la aceasta pozitie ca şi cum constituie o unitate functionala în sensul de la Nota 4 de la Secţiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la aceasta Secţiune).Pozitia cuprinde de asemenea:1) Masinile de acoperire, a diferitelor obiecte (pahare, cartoane, cutii etc.), prin jet de parafina sau de ceara topita.2) Aparatele electrostatice de vopsit, care conţin un pistol atomizor legat, pe de o parte, la un rezervor printr-o conducta supla care permite trecerea vopselei şi, de cealalta parte, la un generator de curent de înaltă tensiune, printr-un cablu electric. Campul electrostatic creat între obiectul care trebuie să fie vopsit şi atomizor atrage particulele de vopsea proiectate sub actiunea aerului comprimat către acest obiect şi evita dispersarea lor în afara suprafetei de vopsit.3) Robotii industriali special conceputi pentru a proiecta, a dispersa sau a pulveriza materialele lichide sau în stare de pulbere.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica de asemenea aici; părţile masinilor sau ale aparatelor de la aceasta pozitie, cum sunt rezervoarele, capetele şi rampele pulverizatoarelor, mecanisme de dispersie (cu excepţia produselor de la pozitia nr. 84.81) etc.Pozitia exclude între altele:a) Sticlutele şi seringile de gresare (pozitia nr. 82.05) şi pistoalele de gresare cu aer comprimat sau similar (pozitia nr. 84.67).b) Eliminatoarele de funingine cu jet de vapori, pentru tuburile cazanelor (pozitia nr. 84.04).c)

Arzatoarele pentru alimentarea cuptoarelor (pozitia nr. 84.16).d) Aparate de curatit recipiente prin jet de vapori, de apa, de nisip etc. (pozitia nr. 84.22).e) Masinile de imprimat cu jet de cerneala (pozitia nr. 84.43 sau 84.71).f) Aparatele automate ce vand vaporizatoare de parfum (pozitia nr. 84.76).g) Masinile pentru imprastierea mortarurilor sau betoanelor şi masinile pentru imprastierea pietrisului pe sosele sau pe suprafete similare (pozitia nr. 84.79).h) Masinile şi aparatele pentru pulverizarea la cald a metalelor sau a carburilor metalice sau cermeturilor de la pozitia nr. 85.15.i.j) Aparatele dentare pentru fezarea dintilor prin jeturi de abrazivi (pozitia nr. 90.18) şi aparatele nebulizatoare (de terapie cu aerosoli) de uz medical (pozitia nr. 90.19).Note explicative de subpozitie.Subpozitia nr. 8324.20

Se clasifica la aceasta subpozitie aparatele descrise la partea B a Notei explicative de la pozitia nr. 84.2484.25 - PALANE; TROLII ŞI CABESTANE; CRICURI ŞI VINCIURI.- Palane:8425.11 - - Cu motor electric8425.19 -- Altele8425.20 - Trolii de ridicat, incarcat, descarcat colivii ascensor şi schipuri în puturi miniere; trolii special destinate pentru exploatari miniere subterane- Alte trolii; cabestane:8425.31 - - Cu motor electric8425.39 - - Altele- Cricuri şi vinciuri:8425.41 - - Elevatoare fixe de masini, pentru garaje8425.42 - - Alte cricuri şi vinciuri, hidraulice8425.49 - - AltelePozitia cuprinde aparatele de ridicare sau de manevrare simpla. Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.26 se aplică mutatis mutandis, la aparatele autopropulsate sau alte aparate mobile ca şi la aparatele cu functii multiple şi aparatele de ridicare, de încărcare, de descarcare sau de manevrare; concepute pentru a fi incorporate la diferite masini sau aparate sau pentru a fi incorporate pe masinile de transport de la Secţiunea XVII. Totusi, dacă un troliu constituie un echipament de lucru normal al unui tractor, ansamblul (tractor şi troliu) se clasifica la pozitia nr. 87.01.Pozitia cuprinde:I. - PALANE ALTELE DECAT ASCENSOARE BASCULANTEPalanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puţin complexe, care combina un sistem de scripeti legati prin cabluri sau de cabluri cu un dispozitiv demultiplicator (roti de diametre diferite, roata dintata şi surubul fără sfârşit, tren de angrenaje etc.).Grupa cuprinde în mod special:1) Palanele obisnuite, în care greutatile sunt ridicate cu ajutorul unui lant cu carlig prins pe unul dintre scripetii prevăzuţi cu margini profilate.2) Palanele cu tambur, care seamana cu troliile, dar în care lantul este inlocuit printr-un tambur, care acopera mecanismul, şi un cablu de ridicat ce ruleaza pe acest tambur; acest dispozitiv monobloc este mai ales folosit la scripetii cu motor electric sau cu aer comprimat, care sunt frecvent montati pe o sanie mica (troliu) care ruleaza pe o sina aeriana.

3) Un tip de aparat, asemanator cu palanele, dar care funcţionează după principiul cricului, cremaliera rigida fiind inlocuita printr-un lant articulat cu role.Scripetii simpli cu mufle, care sunt formati din doi sau mai mulţi scripeti suprapusi pe acelasi scripete cu carlig, se clasifica la pozitia nr. 84.83, cu aceeasi denumire ca şi scripetii simpli.Grupa cuprinde, de asemenea, macaralele pentru ambarcatiuni, care sunt dispozitive jumelate, basculante sau pivotante, prevăzute cu un scripete, pentru ridicarea sau punerea la apa a ambarcatiunilor la bordul navelor sau în porturi.II. - TROLII ŞI CABESTANETroliile sunt formate dintr-un tambur orizontal cu clinchet, actionat manual sau prin intermediul unui motor, pe care se infasoara un cablu sau un lant. Cabestanele - sunt trolii simple cu tambur vertical.Printre aceste aparate, sunt menţionate:1) Troliile şi cabestanele pentru marina, utilizate la catargele de încărcare, ridicarea ancorelor, manevrarea carmelor, remorcarea paramelor de amarare, navoadele, franghiile de dragare etc.; masinile din această categorie se prezinta adesea sub forma ansamblelor monobloc care incorporeaza motorul.2) Troliile speciale pentru tractoare-trolii etc.3) Masinile de extractie, care asigura urcarea sau coborarea ascensoarelor sau a schiperelor în puturile minelor, constituite în esenta dintr-un troliu enorm care este deplasat printr-o masina cu vapori sau un motor electric.4) Cabestanele pentru manevrarea placilor turnante sau a remorsarii vagoanelor pe sine. Schimbatoarele de macaz, care sunt formate din tamburi verticali care se rotesc liber pe rulmentii cu bile sau cu role (galeti) şi sunt dispusi din loc în loc, de-a lungul caii, pentru a usura ghidarea cablului, se clasifica la pozitiile nr. 73.25 sau 73.26.5) Masinile de bobinat de tractiune pentru masinile de etirat sau de trefilat firele metalice.III. - CRICURI ŞI VINCIURIMasinile din aceasta grupa sunt aparate care ridica greutati mari pe distante scurte. Pozitia cuprinde cricul cu cremaliera şi clichet, cricul cu surub, în care surubul este ridicat prin rotatia unei piulite fixata pe cric, ca şi cricul cu surub telescopic, care opereaza prin actiunea a doua sau mai multe suruburi concentrice, surubul extern se roteste în piulita fixata pe cric.Exista de asemenea cricuri hidraulice şi cricuri pneumatice al caror organ activ este un piston impins într-un cilindru prin presiunea lichidului comprimat printr-o pompa cu lichid sau un compresor, incorporat sau nu în aparat.Printre cricurile şi vinciurile cu utilizari speciale, sunt menţionate:1) Cricuri şi vinciuri portabile pentru automobile.2) Carucioare cu cric sau cu macara hidraulica sau pneumatica pentru ridicarea masinilor, a cutiilor etc.3) Elevatoare fixe pentru masini hidraulice sau hidropneumatice, pentru garaje.4) Cricuri pentru actionarea benelor basculante ale automobilelor.5) Cricuri pentru ancorarea vagoanelor, camioanelor, macaralelor, vagoanelor-atelier, platformelor de artilerie etc. în timpul parcarii.

6) Cricuri şi vinciuri de ridicare a camioanelor.7) Cricurile pentru ridicarea locomotivelor, a vagoanelor etc.8) Cricuri mecanice sau hidraulice, cu actiune orizontala, pentru deplasarea sarpantelor metalice, construcţiilor, portilor de ecluze etc.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Capitolului), părţile aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.Pozitia exclude de asemenea:a) Cilindrii hidraulici sau pneumatici de la pozitia nr. 84.12.b) Aparatele de comanda la treceri de nivel sau aparatele de semnalizare pentru caile ferate de la pozitia nr. 86.08.84.26 - MACARALE DERRICK (BIGA); MACARALE, INCLUSIV MACARALE SUSPENDATE; PODURI RULANTE, MACARALE PORTAL DE DESCARCARE SAU DE MANEVRARE, MACARALE POD, CARUCIOARE-CALARET ŞI CARUCIOARE MACARA- Poduri rulante şi grinzi rulante, macarale portal, macarale pod şi carucioare calaret:8426.11 - - Poduri rulante şi grinzi rulante, pe suporti ficsi8426.12 - - Portale mobile pe suporti pneumatici şi carucioare calaret8426.19 - - Altele8426.20 - Macarale turn8426.30 - Macarale portal- Alte masini şi aparate, autopropulsate:

8426.41 - - Pe roti8426.49 - - Altele- Alte masini şi aparate:8426.91 - - Destinate a se monta pe un vehicul rutier8426.99 - - AltelePozitia cuprinde un anumit numar de aparate de ridicat sau de manevrat cu actiune discontinua.APARATE AUTOPROPULSATE ŞI ALTE APARATE "MOBILE"Cu excepţia anumitor tipuri particulare menţionate mai jos, care sunt montate pe mijloace de transport de la Capitolul XVII, pozitia cuprinde, de asemenea, aparatele fixe ca şi la aparatele mobile, chiar autopropulsate.Excepţiile sunt urmatoarele:a) Aparatele montate pe vehicule de la Capitolul 86.Toate aparatele şi masinile de ridicat sau de manevrat se clasifica la pozitia nr. 86.04 atunci când sunt montate pe vagoanele susceptibile de a fi integrate într-un convoi circuland pe o retea de cai ferate, indiferent care sunt ecartamentul utilizat. Este cazul vagoanelor-macarale de încărcare sau a vagoanelor-macarale pentru folosirea pe caile ferate (de exemplu pentru punerea sau luarea sinelor) şi vagoane-macarale pentru folosirea în magaziile de încărcare a cailor ferate. Vehiculele autopropulsate pentru întreţinerea cailor ferate se clasifica de asemenea, la pozitia nr. 86.04. Se clasifica aici, aparatele şi masinile de ridicat sau de manevrat montate pe sasiuri simple, platforme sau carucioare care nu constituie material rulant veritabil de cai ferate. Este cazul macaralelor care se deplaseaza pe sine, utilizate în santiere de constructii, cariere etc.b) Aparate montate pe tractoare sau autovehicule de la Capitolul 87.1) Aparatele montate pe tractoare.Anumite părţi de lucru ale masinilor de la aceasta pozitie sau de la pozitia nr. 84.31 sunt montate pe un tractor conceput în esenta pentru a trage sau impinge alte masini, vehicule sau sarcini, dar echipate, în felul tractoarelor agricole, cu dispozitive simple care să permită să se manevreze organele de lucru. Părţile de lucru din această categorie constituie un echipament auxiliar pentru realizarea lucrărilor particulare. Sunt, în general, relativ usoare şi pot să fie montate sau schimbate pe santier chiar de către utilizator. În acest caz, părţile de lucru se clasifica la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 84.31, chiar dacă sunt prezentate cu tractorul - dacă sunt montate sau nu pe acesta în timp ce tractorul cu dispozitivul sau permitand sa manevreze părţile de lucru, se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.Din contra, se clasifica aici masinile şi aparatele autopropulsate, în care infrastructura motrice, dispozitivele de comanda, părţile de lucru ca şi dispozitivul lor de manevrare sunt special concepute unele pentru altele în asa fel încât sa formeze un ansamblu mecanic omogen.Este cazul unei infrastructuri asemanatoare cu cea a unui tractor, dar în mod special conceputa, construita sau intarita pentru a constitui o parte integrantă dintr-o masina care să asigure una sau mai multe functii vizate în aceasta pozitie (ridicare, manevrare etc.). Prezentate separat, infrastructurile de acest tip se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie, ca masini incomplete, care prezinta caracteristicile esentiale ale masinii complete. Infrastructurile susceptibile a fi clasificate la mai multe pozitii de la nr. 84.25 până la 84.30, datorita dispozitivului sau părţii de lucru cu care pot să fie echipate se clasifica conform cu Nota 3 de la Secţiune sau, eventual, prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c).Criteriile mai detaliate, care permit stabilirea deosebirilor între tractoarele de la pozitia nr. 87.01 şi infrastructurile autopurtate din acest Capitol, sunt enuntate în Nota explicativa a pozitiei nr. 87.01.2) Aparatele montate pe sasiu de automobil sau camion.Anumite aparate de ridicat sau de manevrat (macarale obisnuite, macarale usoare de depanare etc.) sunt adesea montate pr un veritabil sasiu de automobil sau de camion care reuneste el insusi, la minimum, organele mecanice urmatoare: motorul de propulsie, cutie şi dispozitive de schimbare a vitezei, organe de direcţie şi de franare. Asemenea ansamble se clasifica la pozitia nr. 87.05 ca masini automobile cu utilizari speciale, dacă masina de ridicat sau de manevrat este simplu montata pe vehicul sau formeaza cu acesta din urma un ansamblu mecanic omogen, în schimb masinile concepute în esenta pentru transport se clasifica la pozitia nr. 87.04.Se clasifica aici, aparatele simplu propulsate, în care unul sau mai multe dintre mecanismele de propulsie sau de comanda de mai sus se afla reunite în cabina masinii de ridicat sau de manevrat (cel mai adesea o macara) montate pe un sasiu cu roti, chiar dacă acest ansamblu este apt sa circule pe drum prin mijloacele proprii.Macaralele de la aceasta pozitie nu se deplaseaza în general în sarcina sau nu efectueaza, în aceasta stare, decat deplasari de mica amplitudine care joaca un rol auxiliar faţă de functia de ridicare (manevrare) pe care o asigura.c) Aparate montate pe dispozitive plutitoare de la Capitolul 89.Toate masinile de ridicat sau de manevrat (biga, macarale etc.) montate pe pontoane sau alte dispozitive plutitoare, prevăzute sau nu cu o masina de propulsie, se clasifica la Capitolul 89.APARATE CU FUNCTII MULTIPLENumeroase masini sunt concepute pentru a realiza indiferent de operaţiile proprii ale masinilor de la pozitia nr. 84.29 sau 84.30 (excavare, terasament, forare etc.) şi anumite functii prevăzute pentru aparatele de la aceasta pozitie sau de la pozitiile nr. 84.25, 84.27 sau 84.28 (ridicare, încărcare etc.). Asemenea masini se clasifica conform cu Nota 3 de la Secţiune sau eventual prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c). Cele mai caracteristice sunt lopetile mecanice şi excavatoarele cu cupe suspendate (draglines) care pot să fie utilizate ca macarale (de exemplu prin schimbarea bratelor sau prin inlocuirea cupei de la excavator printr-un carlig sau un graifer de ridicat), masinile care asigura saparea santurilor în acelasi timp cu montarea sau ridicarea canalizarilor etc.Cu toate acestea, masinile şi aparatele de ridicat, de incarcat, de descarcat sau de manevrat, concepute pentru a fi incorporate la masini sau aparate diferite, sau mai curand pentru a fi montate pe masinile de transport de la Secţiunea XVII, se clasifica aici atunci când sunt prezentate separat.Cea mai mare parte a dispozitivelor acestei pozitii conţin, în general, în mecanismul lor, palane, troliuri sau cricuri şi structura lor se compune deseori din constructii metalice de o importanţa considerabila.Elementele statice de la aceste constructii (portaluri, poduri etc.) se clasifica aici dacă sunt prezentate cu aparatura de ridicat sau de manevrat.Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.31, atunci când sunt echipate cu organe mecanice (roti, galeti, fulii, cai de rulare, glisiere, sine etc.) indispensabile pentru miscarea elementelor mobile ale masinii complete sau dacă sunt amenajate pentru a primi asemenea organe; în caz contrar, se clasifica la pozitia nr. 73.08.Pozitia cuprinde:1) Macaralele-derrik (biga), compuse dintr-un brat fix vertical şi la baza caruia pivoteaza bratul cu sarcina care poate să fie ridicat sau coborat printr-un set de cabluri cu scripeti şi palan care sunt legate la extremitatile celor două brate (vezi, de asemenea, introducerea la aceasta Nota explicativa pentru macaralele-Derrick montate pe pontoane).2) Macaralele, care permit ridicarea şi adesea şi o anumita deplasare laterala a sarcinilor; ele sunt în esenta constituite dintr-un brat orizontal sau oblic, care este prevăzut la extremitatea sa cu un scripete care sustine cablul de ridicare, actionat printr-un troliu; bratul poate să fie articulat pentru a permite o distanta variabila sau o ridicare mai rapida; suportul poate să fie constituit dintr-un pilon fix, adesea foarte înalt (vezi introducerea la aceasta Nota explicativa pentru vagoanele macarale, autopurtate şi macaralele pe pontoane).3) Macaralele portal, adesea folosite în porturi şi al caror suport este constituit dintr-un portal cu patru picioare, care ruleaza pe sine şi care încadrează între ele una sau mai multe cai ferate.4) Macaralele suspendate (macarale pe cabluri), instalaţii pentru ridicarea şi transportul materialelor, constituite dintr-unul sau mai multe cabluri purtătoare pe care se deplaseaza o sanie-troliu care este prevăzută cu un mecanism de ridicat şi susţinute prin doua piloane fixe sau oscilante; aceste instalaţii sunt uzual utilizate pentru manevrarea materialelor în marile santiere de construcţie (baraje, poduri), cariere etc.

5) Macarale-poduri, care sunt porticuri care circulă pe sine, iar pe grinda transversala au un palan puternic sau troliu de ridicare mobil pe o cale de rulare care tine pe toata lungimea podului. Se clasifica aici macarale-poduri şi aparatele asemanatoare utilizate în reactoarele nucleare pentru încărcarea sau descarcarea elementelor combustibile.6) Podurile rulante şi consolele rulante, constituite dintr-o travee ale carei extremitati stau pe sinele de rulare dispuse orizontal pe console care sunt amenajate pe doi pereti paraleli sau pe doua structuri metalice corespunzătoare.7) Macarale (porticuri) de descarcare fixe sau mobile pe sine care ating adesea o lungime foarte mare, au în general, o proeminenta în consola, (articulata sau nu), deasupra bazinelor portului sau a ariei de descarcare şi care sunt prevăzute cu dispozitiv de ridicat pe carucior care poate să circule de-a lungul porticului. Exista anumite tipuri speciale utilizate pentru manevrarea pietrelor de constructii, a containerelor sau pentru construcţia de nave.8) Portale mobile pe roti pneumatice, sunt utilizate mai ales pentru manevrarea containerelor. Masinile din această categorie pot să fie autopropulsate, cu condiţia să fie concepute pentru a lucra în timpul stationarii sau, dacă pot să se deplaseze cu greutatea pe distante scurte, este vorba despre porticuri simple care sunt constituite, în cea mai mare parte a cazurilor, din doi stalpi verticali (de tipul adesea telescopic) care sunt asezati fiecare pe un ansamblu de roti pneumatice, reunite la partea lor superioara printr-o travee orizontala careia îi foloseşte drept suport.9) Carucioarele-calaret, care sunt constituite printr-un sasiu de tipul calaretilor care sunt în general prevăzuţi cu stalpi telescopici care să permită să le regleze înălţimea. Acest sasiu este montat în mod normal pe patru roti, sau mai mult pe roti pneumatice care sunt de obicei în acelasi timp motrice şi directoare, pentru a putea permite manevrele cu o raza foarte scurta de viraj.Structura lor speciala le permite să se deplaseze deasupra sarcinii, sa o ridice cu ajutorul organelor adaptate de prindere, aşezate între rotile, cu care sunt prevăzute, pentru a o transporta pe distante scurte şi pentru a o depune. Unele dintre aceste macarale au în latime şi în înălţime, dimensiuni care le permit să se deplaseze deasupra vehiculelor de transport pentru a ridica sau pentru a depune direct incarcatura.Carucioarele-calaret sunt utilizate în uzine, antrepozite, porturi, aeroporturi, pentru manevrarea sarcinilor lungi (profile, lemn brut, lemn taiat, piese de sarpanta etc.) sau a containerelor.10) Carucioare-macarale care sunt concepute pentru a deplasa sarcina lor pe distante scurte în uzine, antrepozite, porturi, aeroporturi şi constituite, în acest scop, dintr-o macara usoara montata pe un sasiu de automobil, în general în forma unui cheson, a cărui gabarit şi greutate evita bascularea.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.Pozitia exclude camioanele-macarale de la pozitia nr. 87.05.84.27 - CARUCIOARE-STIVUITOARE; ALTE CARUCIOARE DE MANEVRARE ECHIPATE CU UN DISPOZITIV DE RIDICAT.8427.10 - Carucioare autopropulsate cu motor electric8427.20 - Alte carucioare autopropulsate8427.90 - Alte carucioareCu excepţia carucioarelor-calareti şi carucioarelor-macarale de la pozitia nr. 84.26, pozitia cuprinde carucioarele de manevrare prevăzute cu un dispozitiv de ridicat.Pozitia cuprinde, în principal, urmatoarele:A. - CARUCIOARE-STIVUITOARE1) Carucioare stivuitoare-automobile, care sunt adesea de dimensiuni mari, sunt echipate cu un dispozitiv de ridicare a greutatilor care culiseaza pe o coloana verticala. Acest dispozitiv de ridicare este cel mai adesea asezat în faţa conducătorului; este conceput pentru a suporta greutatea în timpul deplasarii sale şi pentru a o ridica în scopul stivuirii într-un depozit sau a incarcarii pe un vehicul.Grupa cuprinde, de asemenea, carucioarele stivuitoare cu dispozitiv de ridicare lateral, conceput pentru manevrarea sarcinilor lungi (grinzi, planse, tevi, containere etc.) şi care conţin, în general, o platforma destinata sa suporte sarcina în timpul transportului pe distante scurte.

Comandat cel mai adesea prin motorul vehiculului, dispozitivul elevator al carucioarelor stivuitoare este în general conceput pentru a fi echipat cu diferite organe special adaptate la natura marfurilor care trebuie să fie deplasate (furci, console, bene, clesti etc.).2) Alte carucioare-stivuitoare, de obicei montate pe o platforma, sunt echipate cu o platforma sau o furca care poate fi deplasata, cu mana sau cu motorul, printr-un troliu sau printr-o cremaliera de-a lungul unui suport vertical; permit ridicarea la cativa metri sacii, cutiile, butoaiele etc. şi asigura stivuirea lor.Elevatoarele cu benzi, cu actiune continua, numite de asemenea stivuitoare, se clasifica la pozitia nr. 84.28.B. - ALTE CARUCIOARE DE MANEVRARE PREVĂZUTE CU UN DISPOZITIV DE RIDICAREGrupa cuprinde:1) Carucioarele mecanice cu platforma elevatoare, pentru întreţinerea liniilor electrice, de iluminat public etc. (vezi introducerea Notei explicative de la pozitia nr. 84.26 pentru platforme din această categorie montate pe autocamioane).2) Alte carucioare de manevrare prevăzute cu un dispozitiv de ridicare inclusiv cele specializate pentru anumite industrii (industria textila, industria ceramica, industria laptelui etc.).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI), părţile carucioarelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.84.28 - ALTE MASINI ŞI APARATE DE RIDICAT, DE MANEVRAT, DE INCARCAT SAU DE DESCARCAT (DE EXEMPLU LIFTURI, SCARI RULANTE, TRANSPORTATOARE, TELEFERICE).8428.10 - Lifturi şi ridicatoare pentru marfuri8428.20 - Elevatoare sau transportoare, pneumatice- Alte elevatoare, transportoare sau conveioare, cu actiune continua, pentru marfuri:8428.31 - - Special destinate pentru extractia miniera subterana sau pentru alte activităţi subterane8428.32 - - Altele, cu cupe8428.33 -- Altele, cu banda sau curea8428.39 -- Altele8428.40 - Scari şi trotuare rulante8428.50 - Impingatoare de vagonete de mina; transbordoare pentru locomotive şi vagoane, basculante pentru vagoane şi echipamente similare de manevrare a materialului rulant pe sine8428.60 - Teleferice, telescaune, teleschiuri; mecanismele de tractiune pentru funiculare

8428.90 - Alte masini şi aparateCu excepţia masinilor şi aparatelor de ridicare sau de manevrare de la pozitia nr. de la 84.25 până la 84.27, pozitia cuprinde o varietate mare de masini sau de aparate care realizează mecanic, indiferent de domeniul de utilizare (inclusiv pentru agricultura, metalurgie etc.), toate operaţiile de manevrare a materialelor, marfurilor etc. (ridicarea, deplasarea, încărcarea, descarcarea etc.), inclusiv aparatele asemanatoare pentru persoane. Pozitia nu cuprinde elevatoarele cu lichide de la pozitia nr. 84.13, nici echipamentele navale de ridicare (chesoane, docuri plutitoare etc.) care acţionează exclusiv prin presiune hidrostatica (pozitia nr. 89.05 sau 89.07).Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.26, referitoare la aparatele autopropulsate sau la alte aparate mobile, ca şi la aparatele cu functii multiple şi la masinile şi aparatele de ridicat, de incarcat, de descarcat sau de manevrat, concepute pentru a fi incorporate la masini sau aparate diferite sau pentru a fi montate pe masini de transport de la Capitolul XVII, se aplică mutatis mutandis la masinile şi aparatele de la aceasta pozitie.Pozitia cuprinde masini ce conţin în mecanismul lor, palane, troliuri sau cricuri şi structura lor se compune adesea din constructii metalice de o importanţa considerabila.Elementele statice de la aceste constructii (piloni de teleferic etc.) sunt cuprinse aici dacă sunt prezentate cu aparatele de ridicat sau manevrat.Prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.31 atunci când sunt echipate cu organe mecanice (roti, galeti, fulii, cai de rulare, glisare, sine etc.) indispensabile la miscarea elementelor mobile de la masina completa sau dacă sunt adaptate pentru a monta pe ele asemenea organe; în caz contrar, se clasifica la (pozitia nr. 73.08).Aceste masini includ:I. - APARATE CU ACTIUNE DISCONTINUAA) Anumite aparate de ridicat propriu-zise, cum sunt:1) Macarale capra, compuse dintr-un troliu manual montat pe un caprior simplu de sustinere bipod sau tripod.2) Troliuri de capriori metalici (Derrick) pentru manevrarea tuburilor în instalatiile de foraj (puturi de petrol, fantani arteziene etc.), cu excepţia anumitor macarale derrick montate pe tractoare sau camioane (vezi introducerea la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.26).3) Masinile de ridicat monorai, numite teleferice, care funcţionează similar porticurilor de descarcare, care asigura în acelasi timp un transport aerian pe sina suspendata la distante adesea foarte mari.B) Telefericele, care se folosesc, în general, la ridicarea sau la coborarea persoanelor şi a materialelor, la munte. Acestea sunt instalatiile cu troliu în general foarte importante, constituite dintr-un sistem de cabluri de tractiune şi cabluri purtătoare susţinute de piloni dispusi din loc în loc pe panta muntelui. Doua echipamente mobile (cabine, vagonete, bene etc.) circula în du-te-vino pe un cablu purtator.C) Funicularele, al caror principiu de functionare este identic cu cel al telefericelor, dar ale caror vagoane ruleaza pe sine. Numai mecanismul de tractiune şi troliul sau se clasifica aici, vagoanele sa clasifica la pozitia nr. 86.05 şi echipamentul de cale ferata se clasifica la pozitia nr. 73.02 sau 86.08, după categorie.D) Lifturile şi ascensoarele pentru marfuri, sunt instalaţii, cel mai adesea, cu troliu şi cablu sau cu piston pneumatic sau hidraulic, utilizate pentru a ridica, între bare de ghidare verticale, o cabina pentru persoane sau o platforma de încărcare a carei greutate este în general parţial compensata printr-o contragreutate. Dispozitivele de blocare automata a cabinelor sau platformelor în caz de rupere a cablului, ca şi echipamentele de comanda sau de securitate electrice sau nu - se clasifica cu aparatul. Se clasifica aici, aparatele mici actionate cu mana, cum sunt ascensoarele pentru mancare, ascensoarele pentru dosare (pentru birouri, bănci etc.).Grupa cuprinde aparatele foarte puternice, cu cricuri sau hidraulice, numite elevatoare de nave, utilizate pentru a suplini ecluzele de la canale (pentru transbordarea navelor de pe un canal pe altul).E) Ascensoare basculante (schipuri), care sunt elevatoare de greutati pentru materiale în vrac care utilizeaza bene speciale, numite schipuri, şi care funcţionează intr-o cusca verticala sau pe o rampa oblica. Sunt utilizate în mod obisnuit la evacuarea carbunelui în mine, alimentarea cu combustibil, minereuri, pietre de var etc. a furnalelor inalte, a cuptoarelor de var etc.Schipurile, de asemenea, clasificate aici, sunt recipiente sau chesoane metalice de capacitate mare şi al caror fund se deschide automat. Schipurile de la puturile de mine, care sunt ridicate de masina de extractie, conţin în general, deasupra chesonului de încărcare, o cabina pentru urcarea minerilor.F) Basculatoarele şi basculante de vagoane, berline etc., platforme prevăzute cu sine sau cu nervuri pe care sunt aduse şi blocate vagoanele de descarcare, care sunt descarcate prin inclinare, basculare sau rasturnare completa a platformei cu ajutorul unui cric sau a altui dispozitiv de ridicat. Pozitia mai cuprinde aparatele de vibrare a vagoanelor, tipuri de cadre vibrante destinate sa usureze golirea vagoanelor cu palnie.II. - APARATE CU ACTIUNE CONTINUA

A) Elevatoarele asigura, vertical sau în ridicare oblica, deplasarea neintrerupta a diverselor marfuri sau a persoanelor. Se compun în esenta dintr-o serie de organe de încărcare, de tipuri diferite (cabine, cuve, placi, gheare etc.), dispuse în elevator pe un echipament mecanic articulat care se roteste în lant continuu. Printre elevatoarele pentru persoane, sunt menţionate scarile rulante şi elevatoarele continui cu cabine multiple, numite paternoster.B) Transportoarele sau conveioarele permit deplasarea, mai ales orizontal, adesea pe distante foarte lungi (mine, cariere etc.) a produselor de orice natura:1) Fie prin translatia continua a organelor, cum sunt bene, cuve, raclete sau placi, care se deplaseaza într-un jgheab fix, surubul lui Arhimede care se roteste într-un cilindru, benzi metalice, lanturi sau curele etc.2) Fie prin rolele rotative alaturate dispuse într-un culoar, o cale de rulare, o masa etc.; aparatele de această categorie, numite transrulouri, conţin role motoare dar aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, dispozitive de acest fel dotate cu role rotative nemotoare, în general montate pe bile; aparatele cu role folosesc la utilizari multiple, în mod special ca aparate de lucru pentru laminoare (echipamentele anologe, care nu sunt prevăzute cu role şi care constituie simple suprafete inclinate fixe, cum sunt jgheaburile, toboganele etc. se clasifica la pozitia nr. 73.08, 73.25 sau 73.26, după caz).3) Fie prin efectul miscarii vibratorii sau de socuri imprimate organelor fixe, cum sunt jgheaburile, culoarele, mesele.A) Aparate elevatoare sau transportoarele pneumatice, instalaţii de tipuri foarte variate, care asigura manevrarea produselor în vrac (seminte, ciment, carbon pulverizat, rumegus etc.) sau în recipiente speciale (documentele, piesele mici prelucrate etc.) care se afla antrenate în interiorul unui tub printr-un efect de presiune sau de depresiune intretinut printr-un compresor sau o pompa de vid. Se pot adauga la această categorie aparate pneumatice de mori pentru transportul şi curatirea cerealelor, ca şi elevatoarele agricole speciale care asigura manevrarea fanului sau a paielor în vrac cu ajutorul curentului de aer produs de un ventilator.B) Suporturi cu role, numite castori, utilizate, de exemplu, pentru a usura manevrarea tablelor mari în laminoare. Comparabile cu transportoarele cu role, aceste instalaţii se compun din numeroase elemente identice, tubulare, terminate printr-un cap cu role, care se rotesc liber pe rulmenti cu bile sau cu role; aceste elemente fiind implantate vertical, la intervale apropiate, în solul uzinei, cuvele terminale formeaza un plan de rulare deasupra podelei utilizabil în toate directiile.C) Aparate de prindere sau de tragere pe cablu (conveioare). Acest grup cuprinde un ansamblu de instalaţii care sunt constituite dintr-un cablu (sau un lant) fără sfârşit, în miscare continua şi prevăzute cu dispozitive de prindere dispuse la intervale regulate pentru a asigura remorcarea vagoanelor sau a vagonetelor (punerea în halda de mina etc.), vapoarelor, carucioarelor de elevatori sau schiorilor (telelifturi, teleschiuri, telescaune etc.).III. - ALTE APARATE SPECIALE DE MANEVRAREA) Carucioare de transbordare (sau transbordoarele) sunt utilizate pentru transferul, de la o cale de rulare la alta, a locomotivelor, vagoanelor etc.B) Dispozitive de impingere a vagonetelor şi a vagoanelor, sunt de tipuri diverse:1) Aparatele fixe dispuse între sine, constituite din două pistoane alternative, actionate cu aer comprimat care asigura avansul trenurilor de vagonete prin impingeri succesive a osiilor de către un tachet.2) Masinile cu pistoane hidraulice pentru impingerea vagoanelor în galeriile minelor.3) Dispozitivele de impingere a vagoanelor, constituite dintr-un mic carucior cu o singura roata care ruleaza pe una dintre sinele de cale, actionate de un motor cu explozie şi susţinute de un lucrator ca pe o roaba, (tractoarele mici speciale, numite de asemenea dispozitive de impingere a vagoanelor şi utilizate în aceleasi scopuri, se clasifica la pozitia nr. 87.01).C) Încărcătoare mecanice permit strângerea carbunelui sau a minereurilor, a debleurilor, a pietrelor, nisipului sau alte materiale mobile în vrac. Masinile din această categorie sunt cel mai adesea combinate cu un transportor sau un elevator (lopetile cu jgheab oscilant, lopata-dispozitiv de adunare etc.).D) Aparate mecanice auxiliare pentru manevrarea sculelor de mana pneumatice, hidraulice sau electrice (perforatoarele, ciocane, dispozitivele de spargere a betonului etc.) care asigura parţial susţinerea sau avansul sculei: suporturi pneumatice, suspensiile pentru infasurare, dispozitivele de impingere pneumatice, carucioarele de perforare, numite jumbos, pentru folosirea mai multor scule etc., cu excepţia suporturilor pur statice.E) Robotii industriali, conceputi în mod exclusiv pentru ridicat, incarcat, descarcat sau manevrat.F) Scarile rulante, cu elemente multiple care culiseaza sub actiunea unui mecanism actionat printr-un plan sau un troliu.G) "Travelingurile" de la camerele cinematografice, instalatiile mecanice rulante prevăzute cu platforme şi suporturi orientabile.H) Manipulatoare mecanice la distanta pentru produsele radioactive, fixe sau mobile, care constau dintr-un brat, exterior celulei blindate, ghidat cu mana şi un brat asezat în celula, reproducand miscarile operatorului. Transmiterea miscarilor se efectueaza cu ajutorul dispozitivelor mecanice, hidraulice sau pneumatice sau prin impulsuri electrice.

Manipulatoarele manevrate cu brat liber de felul unei unelte manuale, se clasifica la pozitiile nr. 82.03, 82.04 sau 82.05.I.J) Platforme, chiar autopropulsate, pentru manevrarea containerelor sau a paletelor, utilizate în transporturi pentru încărcarea sau descarcarea vehiculelor aeriene. Aceste masini se compun în principal dintr-o platforma ridicatoare sustinuta prin doua suporturi în diagonala: suprafaţa acestuia este echipata cu un transportor cu o curea care permite inaintarea sarcinii. Aceste masini nu pot să fie destinate transportului de containere sau palete, chiar pe distante scurte, ci destinate numai să fie utilizate, după ce au fost incorporate în alte masini care transporta, incarca.K) Dispozitive cu palete (paletierele), masini actionate electric a caror scop este de a alinia automat, cu ajutorul conveioarelor sau a transportoarelor cu banda şi role, a produselor de sticlă, goale în interior, aranjate în mod regulat, în randuri, apoi de a le transfera perfect aliniate pe o paleta pentru a le pune în randuri pe straturi suprapuse. Aceste dispozitive cu palete, care nu asigura umplerea, închiderea, sigilarea sau închiderea produselor de sticlă pot sa functioneze în mod autonom sau să fie intercalate într-un lant tehnologic care conţin alte masini cu sarcina de a umple aceste recipiente sau de a le ambala sub folie retractila.Masinile şi dispozitivele de ridicat sau de manevrat sunt adesea asociate cu cuptoarele, convertizoarele de otelarie, laminoarele etc. în vederea asigurarii în mod special a introducerii sau a scoaterii din cuptor a produselor tratate, manevrarea usilor, capacelor, soclurilor sau a altor organe mobile sau bascularea acestor aparate. Atunci când aceste masini şi dispozitive sunt în mod clar independente de cuptoare, convertizoare, laminoare etc., se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă sunt prezente cu acestea din urma. Este valabil acest lucru, de exemplu, pentru:1) Dispozitivele de scoatere din cuptor - reaseaza pr palete - pentru cuptoarele de cocs, constituite dintr-o instalatie rulanta care se roteste în spatele cuptoarelor, prevăzute cu un refulator mecanic care asigura deschiderea usilor şi golirea retortelor.2) Incarcatoarele de cuptoare Siemens-Martin cu piston de impingere.3) Masini de ridicat speciale pentru ridicarea lingourilor sau a capacelor de cuptoare siderurgice, numite cuptoare Pits, cu capac care se ridica (punti de stripere Pits) sau cuptoare clopot.4) Manipulatoarele de forje sau laminoare, cu gheare sau cu falci, pe carucioare sau sine aeriene, care să asigure manevrarea lingourilor sau a pieselor de forja etc.5) Dispozitivele impingatoare, constituite din baterii de cilindri cu pistoane de impingere, care asigura, în anumite cuptoare, introducerea sau expulzarea pieselor metalice tratate.Cu toate acestea, dacă organele de ridicat sau de manevrat sunt incorporate în cuptoare, convertizoare etc., sau formeaza cu acestea din urma un ansamblu omogen, se clasifica la pozitiile nr. 84.17, 84.54, 84.55 etc., în măsura în care sunt prezentate cu acestea. Prezentate separat se clasifica la aceasta pozitie.Se menţionează că focarele cu încărcare mecanica, gratarele automate şi similare se clasifica la pozitia nr. 84.16.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) părţile masinilor şi aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31).Pozitia exclude:a) Elevatoarele cu lichide (pozitia nr. 84.13).b) Masinile şi aparatele care realizează o operaţie de triere, cernere, spalare a pamanturilor, pietrelor, mineralelor sau altor materiale solide (pozitia nr. 84.74).

c) Placile turnante şi puntile turnante pentru locomotive (pozitia nr. 86.08).d) Tomberoanele automotoare numite amortizoare (pozitia nr. 87.04).84.29 - BULDOZERE (INCLUSIV CU LAMA ORIENTABILA), GREDERE, NIVELATOARE, SCREPERE, LOPETI MECANICE, EXCAVATOARE, INCARCATOARE ŞI LOPETI INCARCATOARE, COMPACTOARE (MASINI DE TASAT) ŞI RULOURI COMPRESOARE, AUTOPROPULSATE- Buldozere (inclusiv cu lama orientabila):8429.11 - - Pe senile8429.19 - - Altele8429.20 - - Gredere şi nivelatoare8429.30 - Screpere8429.40 - Compactoare şi rulouri compresoare- Lopeti mecanice, excavatoare, încărcătoare şi lopeti încărcătoare:8429.51 - - Încărcătoare şi lopeti încărcătoare cu incarcator frontal8429.52 - - Echipamente a caror suprastructura poate să efectueze o rotatie de 360░.8428.59 - - AltelePozitia cuprinde un anumit numar de aparate de terasare, de excavare sau de compactare a solului menţionate explicit la acest Capitol şi care au în comun particularitatea de a fi autopropulsate.Dispozitiile de la Notele explicative de la pozitia nr. 84.30 referitor la aparatele autopropulsate sau la aparatele cu functii multiple, sunt aplicabile mutatis mutandis aparatelor autopropulsate din aceasta pozitie, care cuprinde urmatoare:A) Buldozerele (inclusiv cu lama orientabila) constituite dintr-o infrastructura motrice în general cu senile şi dintr-o lama montata frontal, totul formand un ansamblu mecanic omogen. Aceste masini sunt utilizate în mod deosebit pentru degajarea solului de resturi şi pentru a nivela sumar; unele dintre ele sunt în principal concepute pentru a defrisa sau pentru a curata de buruieni.

B) Nivelatoarele şi grederele sunt masini de diferite tipuri, concepute pentru nivelarea sau regularizarea suprafeţelor terenului (pe suprafete plane sau denivelate), cu ajutorul unei lame reglabile şi inclinata pe orizontala, în general montata în spatiul dintre roti.C) Screperele, care, sub actiunea unei lame orizontale taietoare care lucreaza ca o rindea, asigura o anumita nivelare a solului prin decuparea unui strat de sol, care este apoi trecut în cupa screperului, sau este descarcat de către un conveior.Se clasifica la aceasta pozitie numai screperele în care partea motrice şi partea de lucru (lama) constituie un ansamblu mecanic omogen şi formeaza un singur corp, cum sunt screperele pe senile, în care bena de încărcare inzestrata cu lama orizontala taietoare este situata între cele doua senile. Sunt, de asemenea, clasificate aici screperele articulate, compuse dintr-o parte motrice (chiar cu o singura osie) şi cu o bena pentru transportul pamantului (rezultat din nivelare), echipate cu o lama fixa sau un dispozitiv mobil care comporta mai multe lame.D) Lopetile mecanice, care sapa solul, cu ajutorul unei cupe taietoare sau cu gheare, montate pe un brat articulat manevrat prin cabluri sau cu ajutorul cricurilor hidraulice şi excavatoarele cu cupa suspendata (sau dragline) care asigura (a o distanta mai mare, o prelucrare similara, cu ajutorul unei cupe de dragare suspendata printr-un set de cabluri la extremitatea unui brat rotativ. Unele dintre aceste excavatoare permit să se lucreze la o distanta inca şi mai mare, cupa suspendata fiind manevrata prin cabluri între doi piloni mobili.E) Excavatoarele continui cu lingura, gheare sau cupe excavatoare, dispuse în sir pe un lant fără sfârşit articulat sau pe periferia unei roti. Aceste masini, adesea combinate cu un dispozitiv evacuator al pamantului rezultat, sunt montate pe sasiuri cu senile sau cu roti. Anumite tipuri sunt concepute special pentru saparea şi întreţinerea transeelor, canalelor de drenare, gropilor pentru exploatarea minelor de suprafaţa etc.F) Incarcatoarele autopropulsate, cu roti sau cu senile, prevăzute cu o cupa frontala, care asigura succesiv preluarea de materiale prin miscarea masinii, transportul şi varsarea lor. Unele dintre aceste masini, cunoscute sub numele de "lopata încărcătoare mecanica", pot efectua şi sapaturi. Se caracterizeaza prin faptul ca flancul de atac al cupei, asezat în pozitie orizontala, poate să fie coborat sub planul rotilor.G) Incarcatoarele-transportoare, utilizate în mine, sunt masini prevăzute în partea din faţa cu o cupa care strange materialele în vrac apoi le varsa în bena care constituie corpul central şi a carei functie principala este manevrarea şi nu transportul.H) Compactoarele sau masinile de tasat solul sau pavajul şi masinile pentru tasarea balastului sub traversele de cale ferata (vezi paragraful a) din introducerea la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.30 în ceea ce priveste masinile montate pe vehiculele de la Capitolul 86).I.J) Rolele compactoare autopropulsate utilizate în lucrarile publice sau pe santierele rutiere pentru aplatizarea solului sau tasarea macadamului.Masinile acestea se deplaseaza pe cilindrii grei de fonta sau otel, de diametru mare, netede sau prevăzute cu elemente metalice foarte proeminente (numite cu picior de oaie care se înfing în pamant sau prevăzute cu bandaje sau cu roti pneumatice de secţiune mare.Pozitia cuprinde, de asemenea, incarcatoarele autopropulsatoare prevăzute în partea din spate cu un brat articulat prevăzut cu o cupa de excavator.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale relativ la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt organele de lucru (lame, cupe etc.) chiar prevăzute cu brat articulat, cilindrii pneumatici sau hidraulici, dispusi pentru a fi montati direct pe infrastructura motrice, sunt legate de pozitia nr. 84.31.84.30 - ALTE MASINI ŞI APARATE PENTRU TERASAREA, NIVELAREA, DECAPAREA, EXCAVAREA, COMPACTAREA, EXTRACTIA SAU FORAREA PAMANTULUI, MINERALELOR SAU MINEREURILOR; SONETE ŞI MASINI PENTRU BATEREA SAU EXTRAGEREA PILONILOR; PLUGURI DE ZAPADA ŞI DISPOZITIVE DE INDEPARTAT ZAPADA (+).8430.10 - Sonete pentru baterea pilonilor şi masini (dispozitive) pentru extragerea pilonilor8430.20 - Pluguri de zapada şi dispozitive pentru indepartat zapada- Haveze şi masini de sapat tunele sau galerii:8430.31 - - Autopropulsate8430.39 - - Altele- Alte masini de sondaj sau de foraj:8430.41 - - Autopropulsate8430.49 - - Altele8430.50 - - Alte masini şi aparate, autopropulsate- Alte masini şi aparate neautopropulsate:8430.61 - - Masini şi aparate de tasat sau de compactat8430.62 - - Screpere8430.69 - - AlteleCu excepţia aparatelor autopropulsate de la pozitia nr. 84.29 şi a masinilor, aparatelor şi utilajelor agricole, horticole sau silvice de la pozitia nr. 84.32, pozitia cuprinde aparatele şi utilajele mecanice utilizate pentru prelucrarea solului (taiere a rocilor, carbunelui, pamantului etc., excavare, sapare, forare etc.), la pregătirea, consolidarea terenului (terasare, decapaje, nivelare, tasare, rulare a pamanturilor, infigere a pilonilor etc.). Ele cuprind, de asemenea, sunetele de tasare şi masinile pentru extragerea pilonilor ca şi plugurile de zapada.APARATELE AUTOPROPULSATE ŞI ALTE APARATE MOBILECu excepţia anumitor tipuri speciale - menţionate mai jos - care sunt montate pe masini de transport de la Secţiunea XVII, pozitia se referă de asemenea la aparatele fixe şi la aparatele mobile, chiar autopropulsate.Excepţiile menţionate mai sus, sunt urmatoarele:a) Aparatele montate pe vehicule de la Capitolul 86.Aparatele de escavare etc. de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 86.04 atunci când sunt montate la vagoanele care este posibil să fie aşezate într-un convoi care circulă pe o retea de cai ferate, indiferent care sunt ecartamentul utilizat. Masinile de curatare şi de sortare a balastului sunt adesea montate pe vagoane de acest fel. Vehiculele autopropulsate pentru întreţinerea sau pentru deservirea cailor ferate sunt legate de asemenea de pozitia nr. 86.04. Din contra, dacă sunt montate pe sasiuri simple, platforme sau carucioare care nu constituie un veritabil material rulant de cai ferate, aparatele de escavare etc. se clasifica aici.b) Aparatele montate pe tractoare sau autovehicule de la Capitolul 87.1) Masini montate pe tractoare.Anumite organe de lucru (de exemplu lame de nivelare, cupe) de la masinile din aceasta pozitie sau de la pozitia nr. 84.31 sunt montate pe un tractor conceput în principal pentru a trage sau impinge alte masini, vehicule sau incarcaturi, chiar echipat în felul celor utilizate la tractoare agricole, cu dispozitive simple care să permită să se manevreze organele de lucru. Organele de lucru de felul acesta constituie un echipament auxiliar pentru realizarea lucrărilor ocazionale. Sunt, în general, relativ usoare şi pot să fie montate sau schimbate pe santier de către utilizator. În acest caz, organele de lucru se clasifica la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 84.31, chiar dacă sunt prezentate cu tractorul, fie ca sunt montate sau nu pe acesta - în timp ce tractorul cu dispozitivul sau care permite să fie manevrate organele de lucru se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.

Din contra, se clasifica aici utilajele, aparatele şi masinile autopropulsate, în care infrastructura motrica, dispozitivele de comanda, organele de lucru ca şi dispozitivul lor de manevrare sunt special concepute unele pentru altele pentru a forma un ansamblu omogen. Este cazul mai ales al unei infrastructuri asemanatoare cu cea a unui tractor, fiind însă special conceputa, construita sau intarita pentru a constitui o parte integrantă a utilajelor care asigura una sau mai multe functii vizate de aceasta pozitie (excavare, nivelare etc.). Atunci când sunt prezentate separat, infrastructurile de acest tip se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie, cu titlul de masini incomplete care prezinta în starea respectiva caracteristicile esentiale ale masinilor complete. Infrastructurile susceptibile de a fi incadrate la mai multe din pozitiile nr. 84.25 la 84.30 datorita dispozitivului sau organelor diferite de lucru care pot să fie echipate se clasifica conform Notei 3 de la Secţiune sau eventual prin aplicarea Regulii interpretative 3 c).Criterii mai detaliate, care să permită să se stabileasca o deosebire între tractoarele de la pozitia nr. 87.01 şi infrastructurile motrice din acest Capitol, sunt enuntate în Nota explicativa de la pozitia nr. 87.01.2) Utilaje montate pe sasiul automobilelor sau camioanelor.Anumite utilaje de la aceasta pozitie (sonete de tasare şi masini de foraj etc.) sunt adesea montate pe un sasiu veritabil de automobil sau camion care reuneste cel puţin, organele mecanice urmatoare: motorul, cutia şi dispozitivele de schimbare a vitezei, organele de direcţie şi de franare. Asemenea ansamble trebuie să fie clasificate la pozitia nr. 87.05 ca autovehicule cu functii speciale.Din contra, se clasifica aici utilajele simplu autopropulsate, în care unul sau mai multe mecanisme de propulsie sau de comanda de mai sus se afla reunite în cabina masinii montate pe un sasiu cu roti, chiar dacă acest ansamblu este apt sa circule pe drum prin mijloacele sale proprii.Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie masinile autopropulsate cu roti, în care sasiul şi masina de lucru sunt special concepute unul pentru altul în asa fel încât sa formeze un ansamblu mecanic omogen. În acest caz, motorul nu este simplu montat pe un sasiu de automobil, ca în masinile care sunt menţionate la primul paragraf, dar sunt în intregime integrate într-un sasiu inutilizabil pentru alte scopuri, şi care poate să presupuna mecanisme de automobile esentiale mai sus menţionate.c) Aparatele montate pe structuri flotante de la Capitolul 89.Toate utilajele care exercită functiile prevăzute la aceasta pozitie (drage, sorburi etc.), se clasifica la Capitolul 89 atunci când sunt montate pe pontoane sau alte structuri flotante, prevăzute sau nu cu o masina de propulsie.APARATELE CU FUNCTII MULTIPLENumeroase masini sunt concepute pentru a realiza separat de operaţiile proprii masinilor de la pozitiile nr. 84.29 sau 84.30 (excavare, terasare, forare etc.) şi anumite functii prevăzute pentru aparatele de la pozitiile nr. 84.25, 84.26, 84.27 sau 84.28 (ridicare, încărcare etc.). Este cazul masinilor combinate pentru havarea (extragerea) şi încărcarea carbunelui, masinilor care asigura în acelasi timp saparea de transee şi punerea sau scoaterea tevilor etc.Asemenea masini se clasifica conform Notei 3 de la Secţiune sau eventual prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 c).Pozitia include:I. - MATERIALELE DE EXCAVARE, DE TERASARE, DE DECAPARE, DE NIVELARE ETC.În aceasta grupa, sunt menţionate:A) Masinile de terasare sau de excavare descrise în Notele explicative de la pozitia nr. 84.29, neautopropulsate.B) Motoarele de dragare neflotante, cu o construcţie asemanatoare cu a excavatoarelor cuprinse la pozitia nr. 84.29, dar prevăzute cu cupe de dragare sau cu lopeti.Masinile de dragat flotante se clasifica la pozitia nr. 89.05.C) Masinile de extras balast sau de cernere a balastului, montate pe un sasiu rulant pe sine şi compuse dintr-o serie de cupe de sapare, combinate cu un transportor şi un aparat de cernere (în ceea ce priveste cazul acestor masini montate pe vehiculele de la Capitolul 86, vezi paragraful a) din introducerea acestei Note explicative).

D) Masini pentru ararea drumurilor (sau masini de sapat) şi scarificatoare (de aerodromuri, de terenuri de sport etc.) prevăzute cu scule multiple pentru dezagregarea suprafetei solului în vederea refacerii sale.E) Lopeti de decopertare cu cupe, asemanatoare cu o lopata mecanica de la pozitia nr. 84.29 şi în care cupa taietoare, care lucreaza în urma, culiseaza de-a lungul unui brat orizontal cu glisiere.II. - MASINILE DE TASAT SAU COMPACTAT TERENULGrupa cuprinde:A) Rulourile compresoare, fără mijloc de propulsie, destinate să fie impinse sau tractate, inclusiv rulourile compactoare numite cu picioare de oaie, acoperite cu elemente metalice foarte iesite în relief, fixe sau articulate, care taseaza pamantul, ca şi rolele compactoare numite cu pneuri, constituite dintr-o serie de roti, analoge cu rotile de camioane, prevăzute cu anvelope pneumatice de secţiune mare şi montate pe un acelasi ax solidar al unui sasiu metalic.Rulourile compresoare autopropulsate (inclusiv cele prevăzute cu picioare de oaie, cu bandaje sau cu anvelope pneumatice) se clasifica la pozitia nr. 84.29, rulourile agricole la pozitia nr. 84.32.B) Masinile şi aparatele de compactare, neautopropulsate, adica masini de batatorit solul sau pavajul şi masinile de burat balastul sub traversele de cale ferata, cu excepţia uneltelor de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08.C) Masinile pneumatice vibratoare de rambleiat, care asigura tasarea rambleurilor, taluzurilor etc. prin actiunea placilor vibratoare.III. - MASINILE DE EXTRACTIE, DE ABATAJ SAU DE FORAJPrintre aceste masini, utilizate în mod special în industriile extractive (a carbunelui, minereurilor, a pietrei, a argilei etc.), sunt menţionate:A) Masinile perforatoare cu burghiu pentru gauri de impuscare, concepute pentru a fora gauri de mine în roca, carbune etc. şi masinile taietoare cu percutie, care utilizeaza diferite feluri de dalti şi care permit taierea liniara a rocii, orizontal şi oblic, exceptand cu toate acestea uneltele de mana, pneumatice sau cu motor incorporat (pozitiile nr. 84.67 sau 85.08).B) Penele hidraulice, numite crocodili, compuse dintr-un cilindru lung prevăzut lateral cu un rand de pistoane perpendiculare care, atunci când cilindrul este asezat intr-o falie, ies afara sub efectul presiunii hidraulice şi disloca roca sau carbonul.C) Havezele (masini de taiat carbuni sau roci), care asigura abatajul mecanic al carbunilor, mineralelor etc. fie prin intermediul unei bare sau a unui disc care se rotesc, prevăzute cu dinti (vârfuri) etc., fie adesea prin actiunea unui lant taietor fără sfârşit, dispus pe un brat metalic, adesea orientabil. Adesea montate pe sasiu automotor cu roti sau cu senile, aceste masini (combinele taietoare - încărcătoare) - pot sa atinga dimensiuni foarte mari şi sa conţină o serie de lanturi de abataj montate şi combinate cu un aparat de evacuare a materialului taiat (transportoare cu benzi sau cu raclete etc.).D) Masinile de abataj cu rindea sau cu grapa, al cărui organ activ este o lama taietoare sau o serie de vârfuri care ataca peretele de carbune, de argila etc.E) Masinile de sapat tunele sau galerii, în mod special scuturile de perforare pentru perforarea tunelelor, constituite dintr-un sasiu metalic egal cu gabaritul tunelului, inconjurat de scuturi puternice de protecţie, cu margini taietoare şi care este impins cu putere în peretele de pamant tare printr-un set de cricuri hidraulice.F) Masinile de sondare sau de forare, pentru explorarea petrolului, a gazelor naturale, extractia sulfului (procedeul Frasch), prelevarea esantioanelor de teren din straturile profunde ale pamantului, saparea puturilor de petrol, realizarea de fantani arteziene etc. Aceste materiale sunt de doua tipuri principale:1) Masinile rotative de sondare (rotary), constituite în esenta dintr-o masa rotativa, un dispozitiv care contine un tambur de troliu, organe de transmitere a miscarii la masa rotativa, frane etc., un cap de injectie şi un turn de sonda (derrick) cu scripete, cablu şi muta.Motoarele imprima mesei miscarea rotativa, miscarea care se transmite la prajinile de sonda, capul de injectie lucrand în acelasi timp. Pe de altă parte, masina comanda, cu ajutorul scripetelui şi a mufei, urcarea şi coborarea prajinilor de sonda.2) Masinile cu percutie, care contine un balansier, actionat de un excentric, care, alternativ, ridica şi lasă sa cada prajinile şi scula terminala în gaura de forare.Pozitia cuprinde numai masinile de forare propriu-zise; alte masini distincte care pot intră în componenta instalatiei de forare, urmeaza regimul lor propriu, chiar dacă sunt prezentate cu masinile de forare; astfel se intampla cu pompele şi compresoarele pentru injectia apei, care asigura evacuarea pamantului, resturilor de roci etc. (pozitiile nr. 84.13 sau 84.14).

Se clasifica la aceasta pozitie platformele fixe destinate explorarii sau exploatarii zacamintelor submarine de petrol sau de gaze naturale. Platformele flotante sau submersibile se clasifica la pozitia nr. 89.05.G) Masinile cu sfredel, de mana sau cu motor, pentru forarea gaurilor de plantare (arbori, stalpi etc.) cu excepţia uneltelor de mana de la Capitolul 82.IV. - SONETELE DE FORAJ ŞI MASINILE PENTRU EXTRAGEREA PILONILORSonetele de foraj utilizate pentru forarea pilonilor, palplanselor etc., sunt constituite dintr-un berbec metalic ridicat printr-un cablu de troliu la partea de sus a unui caprior de sustinere cu ghidaje verticale, care cad pe capul unui pilon de introdus, fie prin propria sa greutate (soneta cu efect simplu), fie sub actiunea unui motor care adauga puterea sa la efectul de gravitatie (soneta cu efect dublu).Pozitia cuprinde, de asemenea, masinile pentru extragerea pilonilor.V. - PLUGURILE DE ZAPADACu excepţia vehiculelor "pluguri de zapada" de la Secţiunea XVII, cu echipament inamovibil, aceasta grupa cuprinde plugurile de zapada de toate tipurile, cum sunt plugurile de zapada destinate să fie tractate sau impinse, ca şi cele fixate pe camioane sau pe tractoare.PARTISub rezerva dispoziţiilor referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.31.Pozitia exclude:a) Tunurile cu jet de apa pentru extractia nisipurilor aurifere, rocilor moi etc. (pozitia nr. 84.24).b) Rulourile (tavalugurile) agricole formate dintr-un cilindru mai usor, alungit şi de diametru mic (pozitia nr. 84.32) şi actionate uneori printr-un mic motor cu explozie.c) Picamerele sau spargatoarele de beton, maiurile, perforatoarele şi alte unelte asemanatoare pentru lucru cu mana, de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08.d)

Aparatele pentru taierea de deschideri în beton sau perforarea straturilor de roci (forarea termica), utilizand un procedeu bazat pe căldură ridicata pe care o degaja fierul sau otelul prin arderea într-un jet de oxigen (pozitia nr. 84.79).Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8430.31 şi 8430.39Se clasifica la aceste subpozitii masinile descrise la paragrafele (C), D) şi E) din partea a III^3 a Notei explicative de la pozitia nr. 84.30.84.31 - PARTILE CE POT FI RECUNOSCUTE CA FIIND EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL DESTINATE MASINILOR SAU APARATELOR DE LA POZITIILE NR. 84.25 PANA LA 84.30.8431.10 - Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.258431.20 - Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.27- Pentru masini sau aparate de la pozitia nr. 84.28:8431.31 - Pentru ascensoare, lifturi sau escalatoare mecanice8431.39 - - Altele- Pentru masini sau aparate de la pozitiile nr. 84.26, 84.29 sau 84.30:8431.41 - - Cupe, bene, graifere, lopeti8431.42 - - Lamele de buldozere, chiar reglabile8431.43 - - Părţi de masini pentru sondaj sau pentru forat de la pozitiile nr. 8430.41 sau 8430.498431.49 - - AlteleSub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), pozitia cuprinde părţile destinate în exclusivitate sau în principal masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.25 până la 84.30.Un numar mare de piese sau organe de masini autopropulsate sau automobile, nu pot să fie clasificate aici:a) Fie pentru ca fac obiectul unei clasificari particulare în Nomenclatura, cum sunt arcurile de suspensie (pozitia nr. 73.20), motoarele (pozitiile nr. 84.07 sau 84.08) sau echipamentul electric de demarare sau de aprindere (pozitia nr. 85.11).

b) Fie pentru ca, fiind vorba despre organele identice cu cele ale autovehiculelor şi care nu pot să fie recunoscute ca fiind în exclusivitate sau în principal destinate masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.25 până la 84.30 trebuie să fie clasificate ca piese de autovehicule, este vorba, în mod deosebit, de rotile sau de echipamentul de direcţie sau de franare (pozitia nr. 87.08).Sunt, în mod special, cuprinse aici:1) Benele, clestii, ghearele şi altele asemanatoare, cum sunt benele obisnuite (recipientele simple cu manere sau cu carlige), benele de basculare sau cu fund deschis, benele de dragare care sunt compuse din două cochilii complementare articulate pentru produsele în stare de pulbere sau de granule, clestii şi ghearele articulate cu doua sau mai multe gheare pentru manevrarea pietrelor de construcţie, a rocilor, a pietrisului etc.Capetele de ridicare electromagnetice pentru manevrarea elementelor de fier se clasifica la pozitia nr. 85.05.2) Tambururile de troliuri sau de cabestane; flesele (bratele) de macarale; carucioarele şi troliile de monoraiuri; benele, chesoanele şi vagonetele pentru transportoarele aeriene; cabinele, custile şi platformele pentru ascensoare; treptele de la scarile mecanice; lanturile cu raclete pentru transportoare; cupele de la elevatoare, sau transportoare; suporturile, calaretii cu role, rolele (chiar motoare) şi tambururile (chiar motoare) pentru transportoarele cu banda sau cu role; capetele motoare şi cele incetinitoare pentru transportoarele şi mesele vibratoare; dispozitivele de blocare (dispozitive împotriva caderii), pentru custi sau cabine de ascensoare, schipuri etc.3) Barele taietoare, lanturile taietoare şi bratele de haveze, lamele pentru dispozitivele de nivelare sau de decopertare, sau pentru rabotezele din exploatarile de carbune, argila etc.Se clasifica, de asemenea, la prezentul grup lamele dispozitivelor de impingere (buldozere) sau de dispozitive de impingere cu lama inclinata (angledozere) destinate să fie montate pe vehiculele de la Capitolul 87, ca organe de lucru.4) Elementele constitutive ale trenurilor de forare sau de sondare; mesele rotative, capetele de injectie, tijele de antrenare, mansoanele de antrenare, mansoanele cu suruburi, masele-tije, subansamblele, ghidajele de linie ale tijelor de sondare, inelele opritoare pentru ghidaje, pene sau coliere de blocare, piepteni pentru pene sau coliere de blocare, balansiere ale aparatelor de forare cu percutie ca şi port-pivotii, prevăzuţi sau nu cu pivot.5) Cupele şi bratele de lopeti mecanice sau de lopeti de decopertare, cupele de dragare izolate sau montate la elevatorul cu cupe, ghearele cu margini taietoare, berbecii de la sonete de batere.6) Sasiurile neautopropulsate pe senile sau pe roti, prevăzute cu coroane de orientare sau cu alte dispozitive rotative.Cablurile şi lanturile prevăzute cu garniturile lor (dispozitive de strangere cabluri, inele, carlige cu arc, carlige, zavoare etc.), urmeaza regimul masinilor sau aparatelor la care sunt destinate atunci când sunt prezentate cu acestea. Din contra, prezentate izolat, se clasifica la Secţiunea XV (pozitiile nr. 73.12 sau 73.15, în general). Sunt, de asemenea, clasificate la aceasta Secţiune, în cazul în care sunt lipsite de garniturile lor şi sunt prezentate în colaci, chiar taiate la lungime, cablurile şi lanturile insotind sau nu masinile cărora le sunt destinate (trolii, teleferice, macarale pe cablu, instalaţii de tragere, dragline, excavatoare etc.).Pozitia exclude între altele:a) Curelele transportoare din materiale plastice (Capitolul 39), din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), din piele (pozitia nr. 42.04) sau din materialele textile (pozitia nr. 59.10).b) Cablurile de legare (Capitolele XI sau XV).

c) Barele goale în interior pentru foraj (pozitia nr. 72.28).d) Burlanele, tevile şi tijele de forare (pozitiile nr. 73.04 până la 73.06).e) Suporturi sau proptele ajustabile sau telescopice (pozitia nr. 73.08).f) Carligele de ridicat (pozitiile nr. 73.25 sau 73.26).g) Sfredele, coroane, sapele de foraj, tuburile de prelevat carote, sfredele şi unelte asemanatoare de forare sau de sondare (pozitia nr. 82.07).h) Incuietori speciale pentru ascensoare, dispozitive de ridicare a sarcinilor etc. (pozitia nr. 83.01).i.j) Scripeti, scripeti cu mufe şi angrenaje (pozitia nr. 84.83).

84.32 - masini, aparate şi dispozitive agricole, horticole sau silvicole pentru pregătirea sau lucrul solului sau al culturilor; tavaluguri pentru peluze sau terenuri de sport.8432.10 - Pluguri- Grape, sacrificatoare, cultivatoare, extirpatoare, sape, masini de plivit şi prasitori:8432.21 - - Grape cu disc8432.29 - - Altele8432.30 - Semanatori, masini de plantat sau de transplantat (de repicat)8432.40 - Distribuitoare de ingrasaminte şi gunoi8432.80 - Alte masini, aparate şi dispozitive8432.90 - PărţiPozitia cuprinde, indiferent care este modul lor de tractiune, masinile, aparatele şi dispozitivele pentru agricultura, horticultura sau silvicultura care, în locul uneltelor manuale, permit să se realizeze una sau mai multe operaţii de cultura prezentate mai jos:I) Pregătirea solului în vederea culturii: defrisat, sapat, arat, afanat etc.II) Distribuirea de ingrasaminte sau fertilizoare sau distribuirea de amendamente.III) Plantarea sau insamantarea.IV) Curatirea şi întreţinerea solului în timpul cresterii plantelor (prasit, plivit, dezburuienit etc.).Aceste diverse masini pot să fie tractate de un animal sau de un vehicul (de exemplu tractor, motocultor) sau să fie montate pe un vehicul (de exemplu tractor, motocultor, sasiu).Masinile concepute pentru a fi purtate ca echipamente interschimbabile sau să fie tractate de un tractor sau un motocultor.Anumite masini agricole, horticole şi silvicole (pluguri, grape etc.) sunt destinate să fie numai tractate sau impinse de către un tractor sau motocultor, sunt cuplate printr-un dispozitiv de legătură (chiar conţinând un dispozitiv de ridicat). Altele sunt actionate de către un tractor sau un motocultor cu ajutorul unei prize de forta cu utilizare generală (de exemplu cultivator rotativ). Montarea şi schimbarea masinilor din această categorie se face pe camp, la ferma sau în padure. Toate aceste masini se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă sunt prezentate cu tractorul sau motocultorul - indiferent ca sunt sau nu montate pe acesta - în timp ce tractorul sau motocultorul se clasifica separat la pozitia nr. 87.01.Aceasta clasificare se aplică, de asemenea, în cazul în care un alt tip de tractiune inlocuieste tractorul sau motocultorul (de exemplu masina care se clasifica la pozitia nr. 87.04) sau atunci când o sapa rotativa pentru defrisare este montata, cu titlu de unealta interschimbabila, pe o osie motoare a unui motocultor în locul rotilor, în asa fel încât să asigure în acelasi timp munca pentru care este conceput, şi propulsia masinii.Masinile agricole, horticole sau silvicole autopropulsate.La masinile din această categorie partea de tractiune şi masina propriu-zisa formeaza un ansamblu inseparabil. Aceste masini autopropulsate se clasifica aici.Totusi se clasifica la pozitia nr. 87.05 ca masini cu utilizari speciale, utilajele autopurtate pentru raspandirea ingrasamintelor lichide.Pozitia cuprinde, pe de altă parte, tipurile mici de utilaje de arat destinate să fie tractate sau impinse de către om, cum sunt plugurile, grapele, cultivatoarele, sapele pentru defrisare, cilindrii (rolele), aparatele de semanat.Printre diferitele utilaje, aceasta pozitie include:1) Plugurile pentru orice sistem şi pentru orice utilaje, cum sunt plugurile cu brazdar şi cu cormana (cu un singur brazdar, cu mai multe brazdare, cu brazdare reversibile etc.), plugurile de subsol, care în general nu sunt prevăzute cu cormane, plugurile cu discuri etc.2) Grapele, a caror functie principala este de a diviza bulgarii rezultati prin arat. Sunt, de asemenea, masini cu dinti dispusi în siruri fie pe un batiu orizontal, rigid sau articulat, fie pe un tambur sau role rotative (grape extirpatoare). Intr-o varianta de grape (numite de maruntire), dintii sunt inlocuiti printr-unul sau mai multe randuri de discuri cu marginile ascutite, montate pe unul sau mai mulţi arbori orizontali.3) Grapele de buruieni (scarificatoarele), cultivatoarele (inclusiv vibrocultoarele şi grapele canadiene), extirpatoarele destinate pentru imbunatatiri funciare, pentru indepartarea buruienilor şi nivelarea solului după arat, ca şi sapele pentru defrisare sau prasitoarele, pentru întreţinerea culturilor (indepartarea buruienilor sau îmbunătăţirea funciara a solului); aceste utilaje, care sunt formate dintr-un batiu orizontal sau roti, prevăzut cu mai multe randuri de scule (dinti, brazdare, discuri etc.) rigide sau flexibile, fixe sau mobile, nu difera decat prin natura şi forma uneltelor lor.4) Semanatoarele, masinile de plantat sau transplantat (repicat) pentru seminte, tuberculi sau plante, constituite dintr-un recipient, palnie sau alt rezervor, care sunt adesea montate pe roti şi sunt prevăzute cu mecanisme distribuitoare, cu unelte trasatoare şi în general cu dispozitive de acoperire a brazdei.5) Distribuitoarele de ingrasaminte sau de fertilizatori. Aparatele pentru ingrasaminte sau pentru fertilizatori în stare solida (substante chimice, balegar etc.) adesea montate pe roti, conţin o palnie şi sunt prevăzute cu un mecanism distribuitor: fund mobil, pinteni rotativi, lanturi fără sfârşit, disc centrifug etc.; aparatele mecanice portabile utilizate în aceleasi scopuri se clasifica de asemenea aici. Grupa cuprinde dispozitivele de ingropare a balegarului, amovibile, care se monteaza în partea din spate a plugurilor şi sunt simplu constituite dintr-o coroana tronconica de otel, care este prevăzută cu dinti mari şi care se roteste liber pe o axa inclinata.Masinile de imprastiere şi remorcile cu podea mobila, montate pe roti, prevăzute cu un ansamblu distribuitor care să le faca functionale ca masini de împrăştiat balegar şi dejectii, formate dintr-o cuva în general prevăzută cu rampe simple sau palete de distribuire, se clasifica la pozitia nr. 87.16.Se clasifica de asemenea aici, ejectoarele portabile destinate introducerii lichidelor fertilizatoare în straturi profunde din sol; se compun dintr-o tija lunga goala în interior cu vârful ascutit, legata printr-o instalatie de tevi flexibile la recipientul cu ingrasaminte şi la cealalta extremitate are amplasata o pompa.6) Masinile de defrisat sau de indepartat buruieni, care curata pamantul invadat de buruieni sau maracini; sunt în general compuse dintr-un tambur şi doua roti de dimensiuni mari montate pe un sasiu şi prevăzute, pe circumferinta lor, cu lame taietoare.7) Masinile de indepartat pietrele, un fel de grape prevăzute cu dinti cu carlige dispuse în doua randuri convergente către un recipient cu deschidere care strange pietrele.8) Rulourile (cilindri), al caror rol principal este acela de a tasa usor pamantul şi care pot fi de urmatoarele tipuri: rulouri cu suprafaţa neteda, rulouri ondulate, rulouri compuse din discuri independente în general dintate, rulouri cu vârfuri etc. Rulourile mici, netede pentru amenajarea pistelor sau terenurilor cu gazon se clasifica de asemenea aici.9) Masinile de copilit (de exemplu separatori pentru sfecla) care separa plantele tinere; unele dintre ele sunt masini complexe, controlate printr-un dispozitiv foto-electric sau un palpator electric.10) Masinile de copilit, masinile de pretaiere şi masini de taiat în părţi, al caror rol este de a scurta tijele sau lastarele dezvoltate prea mult.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), se clasifica aici părţile de masini, aparate sau utilaje de la aceasta pozitie, cum sunt:Grindeiuri, stalpi principali ai batiurilor, fieruri de plug, brazdare, cormane şi discuri de pluguri (inclusiv brazdarele şi discurile, fierurile de plug şi discurile diamantate); unelte, dinti (chiar flexibili) de la grape de buruieni, cultivatoare (inclusiv vibrocultori) sau extirpatoare; dinti, tambururi, pinteni şi discuri de grape sau de pulverizatoare; cilindrii, segmente şi elemente de role; mecanisme distribuitoare de ingrasaminte, de la semanatoare, de la plantatoare sau de la masinile de repicat, brazdare, dinti şi discuri de sape pentru defrisare, masini de plivit sau de prasit.Pozitia exclude:a)

Vergelele semanatoare, plantatoarele şi uneltele manuale asemanatoare (pozitia nr. 82.01).b) Pompele şi elevatoarele de lichide, inclusiv pompele care se monteaza pe rotile de masini agricole pentru pulverizare sau stropire (pozitia nr. 84.13).c) Aparatele mecanice, chiar manuale, de utilizare agricola, horticola sau silvicola, destinate pulverizarii sau dispersarii materialelor lichide sau sub forma de pulbere (pozitia nr. 84.24).d) Incarcatoarele de balegar şi alte instrumente agricole, horticole sau silvicole, de ridicare sau de întreţinere de la pozitia nr. 84.28.e) Incarcatoarele, lopetile încărcătoare mecanice şi cilindrii compresori autopropulsati (pozitia nr. 84.29).f) Masinile şi aparatele de extractie, de terasare, de excavare sau de forare şi cilindrii compresori ne-autopropulsati (pozitia nr. 84.30).g) Masinile de scoatere a radacinilor prin rabotare ca şi masinile pentru transplantarea arborilor (pozitia nr. 84.36).

h) Vehicule agricole de transport (Capitolul 87).84.33 - MASINI ŞI UTILAJE PENTRU RECOLTAT SAU TREIERAT PRODUSE AGRICOLE, INCLUSIV PRESE DE BALOTAT PAIE SAU FURAJE; MASINI ŞI UTILAJE PENTRU TUNS GAZON ŞI PENTRU SECERAT; MASINI PENTRU CURATAT SAU SORTAT OUA, FRUCTE SAU ALTE PRODUSE AGRICOLE, ALTELE DECAT MASINILE ŞI APARATELE DE LA POZITIA NR. 84.37.- Masini şi utilaje pentru tuns gazon:8433.11 - - Cu motor, având dispozitiv de taiat cu rotire în plan orizontal8433.19 - - Altele8433.20 - Seceratori, inclusiv barele de taiat care se monteaza pe tractor8433.30 - Alte masini şi utilaje de cosit8433.40 - Prese de balotat paie sau furaje, inclusiv prese colectoare- Alte masini şi utilaje pentru recoltat; masini şi utilaje pentru treierat:8433.51 - - Combine pentru recoltat şi treierat8433.52 - - Alte masini şi utilaje pentru treierat8433.53 - - Masini pentru recoltat radacini sau tuberculi8433.59 - - Altele8433.60 - Masinile pentru curatat, sortat sau triat oua, fructe sau alte produse agricole8433.90 - PărţiPozitia cuprinde masinile, aparatele şi utilajele care, în locul uneltelor manuale, permit să se execute mecanic:A. Diferitele lucrari agricole pentru recoltarea produselor (taiere, smulgere, strangere, culegere, tasare, treierat, egrenat, formarea de manunchiuri etc.) inclusiv masinile de tuns gazon, seceratoarele ca şi presele de balotat paie sau furaje.B. Curatirea sau trierea oualor, fructelor sau altor produse agricole, cu excepţia masinilor şi aparatelor de la pozitia nr. 84.37.

Dispozitiile de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.32 se aplică, mutatis mutandis la articolele din aceasta pozitie, în mod special la echipamentele amovibile pentru motocultoare sau tractoare, cum sunt barele de taiere, seceratoarele, greblele.A. - MASINI PENTRU RECOLTAT SAU TREIERAT INCLUSIV PRESE DE BALOTAT PAIE SAU FURAJ; MASINI DE TUNS IARBA ŞI SECERATOAREGrupa cuprinde:1) Masinile de tuns gazonul, actionate manual sau mecanic. Printre acestea sunt menţionate masinile de tuns gazonul al caror organ de lucru este o mica bara taietoare ca la seceratoare, ca şi masinile de tuns echipate cu o vartelnita cilindrică orizontala care poarta mai multe lame elicoidale exterioare care, în rotatie culca şi taie gazonul pe o lama fixa orizontala ca şi cele care sunt echipate cu un disc rotativ care are montate lamele pe circumferinta.2) Seceratoarele, cositoarele (inclusiv moto-secerătoarele) pentru taierea furajelor, sunt compuse în general fie dintr-o bara de taiere orizontala constituita dintr-o lama cu dinti interschimbabili care oscileaza faţă de dintii unui pieptene portlame, fie discuri sau tambururi rotativi prevăzuţi cu lame.3) Seceratoarele-cositoare care au un dispozitiv propriu de depozitare a recoltei taiate în randuri pe camp (cositoare de brazde de iarba, cositoare-masini de aranjare a brazdelor de iarba).4) Masinile de intors paie şi cele de aranjat brazdele de iarba (cu furci, cu tambur etc.).5) Masini pentru greblarea fanului, în general constituite dintr-un ansamblu de role care poarta un rand de dinti semicirculari cu ridicare automata.6) Masinile de greblat şi intors fanul, de secerat-greblat şi greblat-balotat.7) Presele-recoltoare şi presele infasuratoare care strang şi pun în baloti sau snopi presati, fanul sau paiele lasate pe camp.8) Combinele, care realizează simultan taierea cerealelor, treierarea şi curatirea grauntelor.9) Masinile de recoltat porumb şi curatitoarele sau taietoarele de porumb.10) Remorcile autoincarcatoare, cu echipament de taiere inamovibil, utilizate pentru secerat-cosit, taiat şi transportul ierbii, al porumbului etc.11) Culegatoare de bumbac.12) Masini de recoltat inul.13) Masinile de recoltat via (tractate sau automotrice).14) Masinile pentru recoltarea de exemplu a fasolei verzi, a rosiilor, a morcovilor.15) Masinile de recoltat cartofi (cu brazdare, cu gratare, cu furci, cu sfredel rotativ etc.).16) Elevatoare, masini de decoletat radacinoase, masini de scos şi curatat radacinoase (pe camp) sau masini complete de recoltat pentru sfecla sau alte plante radacinoase.17) Masinile de recoltat-balotat-incarcat furajul.

18) Scuturator de arbori pentru recoltat.19) Masini de recoltat pentru alte produse agricole (oleaginoase etc.).20) Batoze de cereale. Sunt, de asemenea, clasificate aici - chiar dacă sunt prezentate separat angrenajele automate, care constituie aparatele auxiliare care se fixeaza pe batoze în vederea asigurarii unei alimentari continui a acestor masini, prin divizarea prealabila şi punerea în snopi.21) Masini de depanusat şi de desfacut boabele de pe stiuletele de porumb.Se clasifica la aceasta pozitie masinile de tuns gazonul, cunoscute ca masini de tuns autopurtate, constituite dintr-un corp de masina cu trei sau patru roti, echipat cu un loc pentru conducator şi care au un organ de taiere fix, adica care nu este destinat să fie demontat decat pentru scopuri de reparare sau de întreţinere. Se clasifica la aceasta pozitie, chiar cu un dispozitiv de prindere destinat sa traga sau sa impinga accesorii usoare, cum sunt o remorca.Din contra, pozitia exclude masinile portabile utilizate, de exemplu, pentru finisarea peluzelor, pentru indepartarea buruienilor de-a lungul peretilor, a bordurilor sau sub arbusti; aceste masini, care se compun dintr-un motor cu combustie interna incorporat într-un cadru de metal usor sau dintr-un motor electric montat pe un maner de metal şi dintr-un sistem de taiere care consta dintr-unul sau mai multe fire subtiri de nylon se clasifica la pozitia nr. 84.67 sau 85.08, după caz.B. - MASINILE PENTRU CURATAREA SAU SORTAREA OUALOR, A FRUCTELOR SAU A ALTOR PRODUSE AGRICOLEMasinile şi aparatele din această categorie, fie ca sunt folosite în ferma sau în industrie, asigura curatarea sau sortarea, după volumul, greutatea etc., a produselor agricole foarte diferite: oua, fructe, cartofi, ceapa, sparanghel, castraveciori, morcovi etc. Se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt sau nu cu functionare electrica (de exemplu masini de sortat şi masini de sortat şi verificat oua, electronice) şi chiar dacă conţin mecanisme auxiliare pentru a marca produsele verificate, ca în cazul anumitor masini de verificat oua, şi a anumitor sortatoare de oua.Masinile pentru curatarea sau pentru trierea semintelor sau a legumelor uscate se clasifica la pozitia nr. 84.37.Unele masini şi aparate de la aceasta pozitie (combine-batoze, batoze, presa de cules şi balotat, masini de sortat, selectionatoare etc.) pot sa incorporeze aparatele auxiliare de manevrare sau de alimentare, cum sunt transportoarele cu banda, masinile de ridicat snopi, elevatoarele de paie, lanturile de cupe etc., care urmeaza regimul masinii, dacă sunt prezentate împreună. Atunci când sunt prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.28.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI), se clasifica de asemenea aici, părţile componente de masini, aparate sau motoare de la aceasta pozitie, cum sunt:Bare de taiere, mecanisme de ridicat şi degete de cositoare sau de seceratoare; biele oscilante pentru transmiterea miscarii la barele de taiere al masinilor de tuns gazonul sau ale cositoarelor; separatoare, divizoare, greble, raboteze, mese de la mecanismele de legare, de la seceratoare-masini de culcat graul în pale sau al masinilor legatoare; tambururi; platforme de taiere, treieratoare, contra-treieratoare, scuturatoare, expulzatoare de baloturi de fan cosit de la combine sau de la treieratoare; brazdare, gheare, furci, freze şi alte unelte de scoatere; tambururi şi furci de masini de lucrat fanul; dinti şi mecanisme de ridicat a greblelor; greblele masinilor de strans fanul şi de balotat.Pozitia exclude:a) Lamele şi secţiunile de lame de la seceratoare şi lamele de masini de tuns gazonul (pozitia nr. 82.08).b) Masinile de format snopi, elevatoarele de paie sau de saci, elevatoare pneumatice, descarcatoare de furaj cu gheare, elevatoare de seminte cu cupe, masini de încărcare pneumatica pentru seminte, macarale agricole şi alte masini de ridicat sau de manevrat (pozitia nr. 84.26 sau 84.28).

c) Masinile pentru doborarea şi scoaterea arborilor ca şi tocatoarele de paie, taietoarele de radacini şi tocatoarele masini de insilozat, concasoarele, morile şi macinatoarele de graunte de tipul "de ferma", masinile de verificare a oualor (pozitia nr. 84.36).d) Masinile de curatat, masinile de triat şi de cernere a grauntelor sau a legumelor uscate ca şi masinile şi aparatele de macinat (pozitia nr. 84.37).e) Masinile pentru egrenat bumbac (pozitia nr. 84.45).f) Masinile pentru transat şi masinile pentru taierea frunzelor de tutun (pozitia nr. 84.78).84.34 - MASINILE PENTRU MULS ŞI MASINILE ŞI APARATELE DE LAPTARIE.8434.10 - Masinile pentru muls8434.20 - Masinile şi aparatele de laptarie8434.90 - PărţiÎn afara masinilor mecanice pentru muls, aceasta pozitie cuprinde toate masinile şi aparatele, atât de la ferme cat şi cele industriale, destinate prelucrarii laptelui sau transformarii sale în produse lactate.I. MASINILE DE MULS SAU "MULGATOARELE" AUTOMATEMasinile de muls cuprind cupe de muls, prevăzute în interior cu un manson de cauciuc şi legate, cu ajutorul unor tuburi flexibile, pe de o parte la o pompa, prin intermediul unui pulsator şi, pe de altă parte, la un rezervor colector în general din metal inoxidabil. Pulsatorul, dispus pe capacul recipientului colector, acţionează asupra ugerului vacilor prin stabilirea alternativa a unui vid relativ şi a presiunii atmosferice între cuva şi manson. Ansamblul format din cupe de muls, pulsator şi rezervor colector este numit rezervor mulgator.În cazul anumitor masini de mica capacitate, rezervoarele mulgatoare şi pompele, pot să fie grupate pe un soclu comun (masina cu unul sau mai multe rezervoare mulgatoare).

În masinile cu capacitate mai mare, aceste elemente diferite sunt în general separate. În aceste din urma cazuri masinile pot sa conţină un numar variabil de recipiente de muls legate prin conducte de o pompa de vid. Anumite tipuri sunt lipsite de rezervoarele colectoare, transferul laptelui de la cupele de muls la aparatele de racire sau la recipientele de stocare cu care sunt prevăzute fiind facut în acest caz, prin conducte fixe.Atunci când elementele constitutive de la aceste masini sunt prezentate în acelasi timp, ansamblul se clasifica la aceasta pozitie constituind o unitate functionala în sensul Notei 4 de la Secţiunea XVI (vezi Consideratiile generale din aceasta Secţiune). Cu toate acestea, aparatele şi dispozitivele care nu contribuie direct la operatia de tratare (filtre, aparate pentru racire, recipiente pentru stocarea laptelui, aparatele pentru curatirea cupelor sau conductelor etc.) nu se clasifica la aceasta pozitie ci urmeaza regimul lor propriu.II. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA LAPTELUIPozitia cuprinde, între altele:A) Aparatele de omogenizare, având ca efect ruperea membranei globulelor grase care, fin divizate, devin mai digerabile şi, se mentin mai mult timp în stare de emulsie fără formarea de smantana.B) Masinile de tratat laptele prin iradiere în care sub actiunea lampilor sau tuburilor cu raze ultraviolete creşte valoarea nutritiva a laptelui prin imbogatirea în vitamina D.Datorita principiului lor de functionare, care implica o schimbare a temperaturii, cea mai mare parte a masinilor utilizate pentru tratamentul laptelui în vederea conservarii sale sunt excluse şi se clasifica la pozitia nr. 84.19, de exemplu aparatele simple de racirea laptelui (de tipul "schimbatoare de căldură") şi a masinilor şi aparatelor destinate fie sa anihileze flora microbiana a laptelui prin încălzirea la temperatura joasa (pasteurizare, stasanizarea, sterilizarea etc.) fie pentru obtinerea unei deshidratari partiale (lapte concentrat) sau aproape complete (lapte în blocuri sau lapte praf).Sunt de asemenea excluse de aici:a) Aparatele frigorifice, chiar special concepute pentru a trata sau pentru a conserva laptele şi cuvele pentru racirea laptelui care incorporeaza un evaporator de grup frigorific (pozitia nr. 84.18).b) Masinile de separat smantana, separatoarele centrifuge, filtrele şi filtre-prese (pozitia nr. 84.21).c) Masinile şi aparatele pentru spalarea recipientelor de lapte sau pentru imbutelierea sau punerea în cutii a laptelui (pozitia nr. 84.22).III. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU TRANSFORMAREA LAPTELUI IN PRODUSE LACTATEŢinându-se seama de faptul ca masinile de smantana utilizate pentru separarea smantanii, din lapte, se clasifica la pozitia nr. 84.21, aceasta grupa cuprinde exclusiv utilajele pentru fabricarea untului şi a branzei.A) Masinile şi aparatele pentru fabricarea untului:

1) Putineiurile, constituite cel mai adesea dintr-un simplu butoi, în general de lemn, care se roteste orizontal, actionat manual sau mecanic şi în care smantana este agitata puternic şi batuta de peretii despartitori fixati în interior (batatoare). Intr-un alt tip de putinei, butoiul este fix şi baterea smantanii este asigurata de către un batator dispus în interiorul butoiului actionat manual sau mecanic.2) Malaxoarele, care sunt masini de framantare destinate sa elimine zerul din untul brut care iese din putinei, malaxarea se efectueaza prin comprimarea bulgarului de unt între o masa, fixa sau rotativa, şi un cilindru de lemn, conic şi canelat.3) Putineiurile - malaxoare, în care butoiul, prevăzut interior cu o rola canelata, în locul paletelor, permite să se realizeze simultan cele doua operaţii anterioare.4) Masinile pentru formarea untului în forme comerciale diferite, cu excepţia masinilor de categoria celor care asigura înainte de toate impachetarea sau cantarirea efectiva de la pozitia nr. 84.22 sau 84.23, după caz.B) Masinile şi aparatele pentru producerea branzei:1) Masinile de glasare, destinate sa omogenizeze amestecul de lapte prins şi de smantana şi pentru maruntirea cocoloaselor, în fabricarea branzei proaspete.2) Masinile pentru formarea branzei proaspete, cu excepţia masinilor care realizează între altele impachetare sau cantarire efectiva (pozitia nr. 84.22 sau 84.23 după caz).3) Presele pentru branza (cu melc, cu contragreutate etc.) care sunt utilizate mai ales la fabricarea branzeturilor fierte, la punerea lor în forma şi la eliminarea zerurilor.În afara masinilor şi aparatelor mai sus menţionate, industria de produse lactate utilizeaza diferite articole care se clasifica la alte pozitii din Nomenclatura. Este cazul cuvelor şi rezervoarelor de stocare, de fierbere, de maturare etc. clasificate la pozitia nr. 84.18 sau 84.19, în măsura în care aceste recipiente conţin un dispozitiv de incalzire sau de racire, chiar asociat cu un mecanism de agitare sau altceva. În absenta dispozitivelor mecanice sau termice, se clasifica, după caz, la pozitiile nr. 73.09, 73.10, 74.19 sau 76.12 şi 76.12. În ceea ce priveste cuvele şi rezervoarele de stocare care conţin mecanisme, cum sunt agitatoarele, mecanismele de basculare, se clasifica aici dacă pot să fie recunoscute ca aparţinând industriei pentru produse lactate şi în cazul contrar la pozitia nr. 84.79.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de Secţiune), se clasifica de asemenea aici, părţile de masini sau aparatele din aceasta pozitie, cum sunt:Rezervoarele, capacele şi pulsatoarele de rezervoare pentru masinile de muls, cuve pentru muls (cu excepţia mansoanelor din cauciuc de la pozitia nr. 40.16) butoaiele pentru putineuri, cilindrii canelati şi mesele de malaxoare, formele pentru masinile de format untul sau pentru masinile de format branzeturile etc.Pozitia exclude aparatele casnice de la pozitia nr. 82.10 sau 85.09.84.35 - PRESE, TEASCURI, MASINI ŞI DISPOZITIVE DE STORS SIMILARE PENTRU FABRICAREA VINULUI, CIDRULUI, SUCURILOR DE FRUCTE SAU A BAUTURILOR SIMILARE.8435.10 - Masini şi dispozitive8435.90 - PărţiPozitia cuprinde presele şi teascurile, storcatoarele, masinile şi aparatele similare, atât agricole cat şi industriale, utilizate pentru fabricarea vinului, cidrului, rachiului de pere, sucurilor de fructe sau bauturilor similare, chiar fermentate.Pozitia cuprinde, între altele:A) Masinile pentru extractia sucurilor de fructe care nu sunt destinate fermentarii (citricele, piersicile, rosiile, caisele, ananasul etc.) cum sunt mesele şi presele, de mana sau mecanice, şi masinile automate de extras sucul de citrice, cu cilindrii cu alveole, numite teascuri rotative.B) Concasoarele de mere sau pere, care sunt actionate manual sau mecanic, compuse dintr-o palnie dispusa deasupra unui mecanism care transforma pulpa în pasta prin razuire (nuci dintate rotative, razuitoare etc.) sau prin zdrobirea între cilindri.C) Presele pentru producerea cidrului, mecanice sau hidraulice, care asigura presarea pulpei rase, inclusiv teascurile de mere dotate cu un concasor pe carucior, numite utilaje mobile pentru fabricarea cidrului.D) Aparatele pentru presarea strugurilor, din care principalele sunt:1) Storcatoarele, masinile cu doi cilindri canelati sau cu un cilindru unic cu palete, care foloseşte pentru obtinerea sucurilor de struguri fără a zdrobi coaja boabelor şi samburii (fabricarea vinurilor de degustare); storcatoarele-pompe, care sunt storcatoare ce conţin un dispozitiv de pompare pentru evacuarea lichidului în cuva de fermentare.2) Dezbrobonitoarele, constituite cel mai adesea dintr-o cuva perforata care este prevăzută în interior cu dispozitive de agitare rotative, şi utilizate pentru a separa sucul (sau mustul) de ciorchini. Exista de asemenea storcatoare-dezbrobonitoare de boabe de pe ciorchine, care combina cele doua functii.3) Teascurile, utilizate pentru extractia sucurilor inca continute în coji zdrobite şi în pulpa scursa, ca şi drojdiile iesite din cuvele de fermentare (vinuri de presa). Exista doua tipuri principale:1●) Storcatoarele discontinui, constituite dintr-o presa, mecanica sau hidraulica, al cărui piston preseaza cojile şi pulpa dispusa într-un recipient şi mentinute lateral printr-o cutie demontabila cu deschizaturi (sita de sarma) prin care se scurge sucul; sunt de asemenea cuprinse aici storcatoarele de mare putere, constituite dintr-o presa hidraulica portal, sub care pot să fie succesiv puse mai multe mese ale teascului montate pe un carucior.2●) Teascurile continui, în care alimentarea şi presarea sunt asigurate printr-un arbore cu surub Arhimede care se invarte într-un cilindru.E) Mărunţitoarele, masini cu gheare sau palete rotative, care folosesc pentru dezagregarea blocurilor de drojdii presate, pentru o noua presare.Aparatele utilizate pentru tratarea sucurilor de fructe, a musturilor, a vinurilor, cidrurilor sau rachiurilor de pere sunt excluse, de exemplu:a) Racitoarele, sterilizatoarele, pasteurizatoarele şi evaporatoarele (pozitia nr. 84.19).b) Aparatele centrifuge, filtrele (inclusiv filtrele prese) şi aparatele asemanatoare pentru limpezirea bauturilor (pozitia nr. 84.21).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) se clasifica aici părţile aparatelor din aceasta pozitie, cum sunt:Cilindrii cu alveole de teascuri rotative, roti dintate şi razuitoare de zdrobitoare de mere, cilindrii de teascuri, cuve de la dispozitive pentru scoaterea boabelor de pe ciorchini, sitele de sarma, mesele teascului, batiurile, placile şi aparatele de strangere pentru prese, gheare şi palete pentru fărâmiţătoare etc.Pozitia exclude, între altele:a)

Presele de fructe de la pozitiile nr. 44.19, 82.10 sau 85.09.b) Pompele simple ale masinilor de recoltat struguri, ca şi pompele de sucuri de fructe, de vin, de cidru, chiar specializate (pozitia nr. 84.13).c) Masinile de stors centrifuge (pozitia nr. 84.21).d) Masinile pentru curatarea recipientelor, imbutelierea, punerea dopurilor şi toate celelalte aparate de la pozitia nr. 84.22 inclusiv aparatele cu jet de vapori pentru curatarea butoaielor etc.e) Transportoarele de fructe (pozitia nr. 84.26 sau 84.28).f) Masinile de razuit, de curatat sau de scos samburii fructelor (pozitia nr. 84.38).84.36 - ALTE MASINI ŞI UTILAJE PENTRU AGRICULTURA, HORTICULTURA, SILVICULTURA, AVICULTURA SAU APICULTURA, INCLUSIV GERMINATOARELE PREVĂZUTE CU DISPOZITIVE MECANICE SAU TERMICE; INCUBATOARELE ŞI CLOCITOARELE PENTRU AVICULTURA.8436.10 - Masini şi utilaje pentru prepararea hranei animalelor- Masini şi utilaje pentru avicultura, inclusiv incubatoare şi clocitoare:

8436.21 - - Incubatoare şi clocitoare8436.29 - - Altele8436.80 - Alte masini şi utilaje- Părţi:8436.91 - - De la masini sau utilaje pentru avicultura inclusiv de incubatoare şi clocitoare8436.99 - - AltelePozitia cuprinde o mare varietate de masini sau de utilaje care nu indeplinesc functiile definite la pozitiile de la nr. 84.32 până la 84.35 şi care sunt de felul celor utilizate la ferma sau în exploatarile asemanatoare (cooperativele agricole, scolile de agricultura, statiuni de cercetari etc.) în silvicultura, ca şi în avicultura sau în apicultura, cu excluderea masinilor şi aparatelor de tipul celor care sunt destinate acestor domenii.I. - ALTE MASINI ŞI APARATE PENTRU AGRICULTURA, HORTICULTURA SAU SILVICULTURA; GERMINATOARESunt menţionate:A) Pulverizatoarele pentru seminte, destinate acoperirii semintelor cu pulberi insecticide, substante toxice etc., constituite dintr-un simplu tambur, rotativ, montat pe un batiu şi alimentat prin unul sau mai multe buncare.Sunt excluse de aici pulverizatoarele de praf la pozitia nr. 84.24.B) Concasoarele şi amestecatoarele de ingrasaminte.C) Masinile de taiat altoiurile de la vie, arbori fructiferi etc.D) Masinile de taiat gard viu.E) Masinile şi aparatele destinate pregatirii alimentelor sau a cerealelor macinate pentru animale, cum sunt:1) Spargator de turte oleaginoase.2) Taietoare de varza şi alte masini pentru taierea plantelor verzi.3) Taietoare de radacini, ca şi masini de macinat, pentru sfecla, pentru varza cu radacina-tubercul, morcov sau plante furajere asemanatoare.4) Taietoarele de paie şi taietoarele de fan, inclusiv taietoarele-insilozatoare care presupun un transportor cu banda pentru punerea în silozuri a furajelor taiate.5) Aparatele de macinat seminte, care asigura zdrobirea, separarea cojilor de seminte de ovaz, de orz etc.

6) Concasoarele şi macinatoarele de cereale, porumb etc., morile de faina, de tipul celor utilizate la ferma.7) Amestecatoarele de cereale macinate.8) Aparatele de germinare (germinatoarele), dulapurile de cultura etc., care conţin dispozitive mecanice (motoare, pompe, ventilatoare etc.) sau elemente termice, cu excepţia dulapurilor simple sau a sertarelor care urmeaza regimul materialului constitutiv.F) Jgheaburile automate de adapat pentru bovine, cai, porci etc. cum sunt cele constituite dintr-o cuva metalica prevăzută în interior cu o paleta mobila care comanda alimentarea cu apa sub presiune botului animalului.G) Masinile de tuns mecanic pentru animale.Masinile manuale de tuns obisnuite se clasifica la pozitia nr. 82.14 sau 85.10, după caz.H) Masinile şi agregatele pentru silvicultura, cum sunt:1) Masinile pentru scoaterea arborilor cu radacinile lor, prevăzute cu falci care apuca trunchiurile şi le dezradacineaza prin actiunea cricurilor hidraulice.2) Masinile pentru doborarea arborilor cu ajutorul foarfecilor sau a ferastraielor hidraulice, chiar prevăzute cu dispozitive care să permită să fie taiate ramurile sau pentru desfacerea cojilor arborilor, sau grapinele care să permită să fie transportati la locul de încărcare şi stivuiti, ca şi utilajele pentru doborarea arborilor, care se fixeaza în partea din faţa a tractorului şi care funcţionează cu ajutorul unei cupe care taie radacinile şi a unei manete telescopice care amplifica puterea tractorului.3) Masinile pentru transplantarea arborilor prevăzute cu lame care taie o masa de pamant care contine şi radacinile arborelui ce trebuie să fie transplantat şi care poate eventual să efectueze un transport pe distante scurte.4) Masinile pentru scoaterea radacinilor prin rabotare, taind cioturile din profunzime cu ajutorul discurilor prevăzute cu cutite.5) Masinile de taiat ramuri, ramurele etc., în aschii cu ajutorul lamelor de fragmentare, apoi evacuandu-le printr-o suflanta.Pozitia exclude:a) Lamele de taiere şi cutitele pentru masinile de ferma, cum sunt taietoarele de radacini, taietoarele de paie, taietoarele de fan etc. (pozitia nr. 82.08).b) Masinile care se clasifica, după principiul lor de functionare, la pozitia nr. 84.19, cum sunt autoclavele, şi etuvele pentru tuberculi, furaje etc., altele decat incubatoarele şi clocitoarele pentru avicultura.c)

Aparatele mecanice care proiecteaza, disperseaza sau pulverizeaza lichide (aparate de stropire etc.) sau pulberi (pozitia nr. 84.24).d) Masini pneumatice de insilozat ca şi troliurile pentru scoatere, taiere, corhanire a lemnului sau încărcarea arborilor sau a butucilor, precum şi alte aparate de ridicat sau de manevrat (pozitiile nr. 84.25, 84.26 sau 84.28).e) Masinile de sapat gauri pentru plantare, buldozere (inclusiv cu lama orientabila) pentru doborarea sau scoaterea cioturilor (pozitia nr. 84.29 sau 84.30).f) Masinile folosit în industria zaharului pentru taierea sfeclei în taitei (pozitia nr. 84.38).g) Masinile de taiat butucii în aschii de la pozitia nr. 84.39.h) Masinile de cojit coaja de pe copac sau de pe butuci cu jeturi de apa (pozitia nr. 84.24) sau mecanice (pozitiile 84.65 sau 84.79 după caz).i.j) Masinile-unelte pentru lucrat lemnul (pozitiile nr. 84.65, 84.67 sau 85.08).k) Tractoarele special concepute pentru taierea arborilor (pozitia nr. 87.01).

l) Aparatele de uz veterinar, folosite pentru a ajuta vacile la fatare (pozitia nr. 90.18).m) Tunuri anti-grindina (pozitia nr. 93.03).II. - MASINILE DE AVICULTURA, INCUBATOARE ŞI CLOCITOAREGrupa cuprinde urmatoarele:A) Clocitoarele artificiale, destinate să asigure incubarea oualor până la ieşirea puilor. Ouale, aşezate în sertare sau platouri în interiorul incintei izoterme, sunt mentinute printr-un dispozitiv de incalzire (electrica sau altfel) la o temperatura constanta potrivita; anumite modele presupun între altele un mecanism special care să permită intoarcerea automata a ouălor.B) Incubatoarele, incinte incalzite, mai mari, pentru cresterea puilor.C) Baterii automate de crestere sau de ouat, instalaţii de mari dimensiuni compuse din serii de celule suprapuse şi echipate cu dispozitive automate pentru umplerea locurilor de mancat, curatirea incintei şi strangerea oualor.D) Aparatele mecanice pentru verificarea oualor, fără dispozitiv de triere (inclusiv masinile electronice de verificat oua), dar cu excepţia lampilor simple pentru verificat oua.Masinile de triat şi masinile de triat-verificat oua se clasifica la pozitia nr. 84.33.E) Masinile automate de jumulit păsări, cu degete de cauciuc, cu discuri, cu piepteni etc. care utilizeaza în general o baie de apa fierbinte sau de ceara topita pentru a usura detasarea penelor. Aceste aparate nu pot să se ocupe decat de o singura pasare o dată sau de un numar mic de păsări. Aceste masini de jumulit păsări nu se confunda cu cele de mare randament de la pozitia nr. 84.38.III. - MASINI ŞI APARATE DE APICULTURAGrupa cuprinde:A) Presele de miere.B) Masinile pentru format faguri artificiali din ceara.Grupa exclude:

a) Stupii clasificati după regimul materialului constitutiv (de exemplu pozitia nr. 44.21 pentru stupii de lemn).b) Cazanele de bain-marie pentru retopire (turnarea noua) a fagurilor de miere, chiar prevăzute cu un surub simplu de strangere (pozitia nr. 84.19).c) Pulverizatoarele şi afumatoarele portabile (pozitia nr. 84.24).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale din Secţiune), se clasifica aici părţile de masini şi aparate de la aceasta pozitie.84.37 - MASINI PENTRU CURATAT, CERNUT, SORTAT SAU TRIAT SEMINTE, BOABE SAU LEGUME USCATE; MASINI ŞI APARATE PENTRU MORARIT SAU PENTRU PRELUCRAREA CEREALELOR SAU A LEGUMELOR USCATE, ALTELE DECAT MASINILE ŞI APARATELE DE TIPUL CELOR FOLOSITE IN FERME.8437.10 - Masini pentru curatat, cernut, sortat sau triat seminte, boabe sau legume uscate8437.80 - Alte masini şi aparate8437.90 - PărţiI. - MASINI PENTRU CURATAT, SORTAT, TRIAT SAU CERNUT SEMINTE SAU LEGUME USCATEGrupa cuprinde diferitele aparate şi masini de tip atât agricol şi horticol cat şi industrial, pentru realizarea unei sortari a grauntelor (cereale, legume uscate, particule de seminte furajere, de legume etc.) sau pentru îmbunătăţirea calităţii lor prin ventilatii şi cerneri succesive, în scopul eliminarii impuritatilor, a semintelor parazite sau straine, a semintelor sparte şi, între altele, selectarea semintelor mai frumoase, specifice pentru însămânţare. În această categorie, sunt de mentionat:1) Tararele, care se compun dintr-un batiu pe care sunt montate un buncar de alimentare, un ventilator, gratarele în general vibrante şi o transmisie.2) Tararele de cernere (prin ventilare), tararele calibratoare, trioarele rotative şi selectionatoarele de seminte, aparate mai perfectionate care, în afara curatirii prin ventilare, asigura separarea şi cernerea semintelor după densitate, marime sau forma şi efectueaza adesea, ca functie accesorie, tratarea cu insecticide.3) Panzele trioare, utilizate în general pentru curatirea semintelor de sfecla, sunt constituite dintr-un batiu metalic pe care este montat un sistem de role care pun în miscare, sub o palnie de alimentare, o panza fără sfârşit foarte inclinata. Semintele iesite din palnie cad liber până la partea de jos a panzei, în timp ce deseurile vegetale mai usoare adera la suprafaţa panzei.

4) Masinile speciale pentru curatirea semintelor de însămânţare (aparatele de decuscutare, aparatele de dezradacinare etc.).Grupa cuprinde şi masinile şi aparatele utilizate în morarit pentru curatire, triere sau cernerea semintelor înainte de macinare. Aceste masini şi aparate, din care unele sunt de fapt bazate pe aceleasi principii ca şi tararele, sitele şi aparatele de triat descrise mai sus, sunt mult mai voluminoase şi net specializate şi sunt concepute pentru a lucra cu debite foarte mari. Printre aceste articole, se pot menţiona:1) Separatoarele cu cicloane, pentru eliminarea impuritatilor continute în seminte.2) Separatoarele şi clasoarele cu cilindri rotativi, alveolati sau perforati.3) Separatoarele pneumatice, cu site oscilante.4) Trioare (separatoare) cu dispozitive magnetice sau electromagnetice.5) Masinile de spalare şi indepartare a pietrelor, cu sau fără coloana de uscare, care asigura eliminarea pietrelor, spalarea semintelor şi antrenarea impuritatilor usoare.6) Masinile pentru perierea semintelor.7) Aparatele de inmuiere a semintelor, chiar cu dispozitiv de incalzire sau de cantarire.Grupa cuprinde şi masinile combinate care asigura în acelasi timp operaţiile de curatire, cernere şi triere; chiar dacă conţin un aparat electromagnetic de triere.II. - MASINI ŞI APARATE PENTRU MORARITIndependent de masinile şi aparatele pentru curatirea, trierea sau cernerea semintelor înainte de macinare (vezi partea I de mai sus), masinile şi aparatele pentru morarit cuprind:A) Anumite aparate pentru amestecare sau pregătirea semintelor înainte de macinare, cum sunt:1) Aparatele de măsura şi alimentatoare pentru grau, asigurand dozarea exacta a amestecurilor de seminte.2) Tocitoarele cu cilindri, cu vârfurile care se rotesc contra unor cilindri de cauciuc, vârfuri cu care sunt intepate boabele moi care trebuiesc eliminate.Sunt excluse:a) Aparatele al caror principiu de functionare este bazat pe o schimbare a temperaturii, cum sunt coloanele de uscare (cu tevi de vapori, sub vid etc.) sau de racire, altele decat aparatele de inmuiere a semintelor (pozitia nr. 84.19).b) Coloanele centrifuge de uscare (pozitia nr. 84.21).c) Transportoarele de orice categorie, cu cupe, cu banda, pneumatice etc. (pozitia nr. 84.28).B) Masinile şi aparatele pentru macinarea sau zdrobirea granelor. Grupa cuprinde:1) Morile cu pietre de macinat.2) Morile cu cilindri, formate din mai multe seturi de cilindri metalici canelati, adesea raciti interior; în functie de numărul de cilindri, de reglarea şi viteza lor relativa, granele sunt transformate în arpacas, gris sau faina.3) Convertizoarele, tipuri de mori cu cilindri care au suprafaţa aproape neteda, concepute în mod special pentru a transforma arpacasul şi grisul în faina.4) Dezagregatoarele şi acceleratoarele de macinare, utilizate pentru dezagregarea lamelelor de produse zdrobite care se formeaza pe cilindrii morilor sau convertizoarelor.5) Alimentatoarele, aparate destinate să asigure repartitia regulata a produselor între cilindrii de zdrobire.Micile mori pentru ferme se clasifica la pozitia nr. 84.36.C) Masinile şi aparatele de triat sau de separat faina de derivatii de la macinare.Grupa cuprinde masinile utilizate pentru separat faina, grisul, arpacasul obtinute în timpul macinarii.Separarea acestor diverse elemente necesita o serie de operaţii destul de complexe, realizate de către aparatele urmatoare, aşezate adesea în serie:1) Sitele plane, care asigura separarea fainii şi a arpacasului şi ale caror tipuri principale sunt sitele plane centrifuge, formate din tamburi poligonali sau cilindrici cu peretii prevăzuţi cu panze cu diferite dimensiuni de ochiuri şi prevăzute interior cu batatoare cu palete, şi sitele plane oscilante sau plansichters, care sunt alcatuite dintr-o serie de cutii suprapuse, suspendate, puse în miscare prin deplasari oscilatorii independente şi care conţin în interior o compartimentare speciala şi mai multe panze de cernut suprapuse.2) Sitele mecanice, care asigura calibrarea arpacasului şi separarea peliculelor cu ajutorul sitelor vibratoare traversate de un curent de aer.3) Masinile pentru curatirea taratelor.4) Amestecatoarele de faina, de tarate etc., ca şi aparatele destinate imbogatirii continutului de vitamine al cerealelor.Grupa exclude:

a) Aparatele pentru uscat faina (pozitia nr. 84.19).b) Filtrele de aer şi cicloanele utilizate pentru indepartarea, cu ajutorul aerului ventilat, a prafului provenit de la aparatele de triere sau de cernere (pozitia nr. 84.21).c) Aparatele numite inregistratoare de randament, pentru controlul procentelor de extractie a fainii şi alte aparate de testat faina (Capitolul 90).III. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA CEREALELOR SAU A LEGUMELOR USCATEOperaţiile de prelucrare vizate aici sunt în general precedate de operaţiile de curatire, de triere sau de cernere (vezi partea I de mai sus).Printre masinile şi aparatele incadrate aici, sunt:1) Masinile de decorticat sau de curatat coaja cerealelor sau legumelor uscate.2) Masinile de decorticat, de curatit coaja sau de glasare a orezului.3) Masinile pentru sfaramat mazarea, lintea, bobul etc. uscate.4) Aparatele de aplatizat sau transformat în fulgi boabele de cereale, chiar dacă conţin un dispozitiv auxiliar de incalzire.5) Morile şi concasoarele speciale care se folosesc la transformarea în faina a cerealelor nepanificabile sau a legumelor uscate.6) Masinile de taiat şi masinile de tocat a boabelor de orz sau de ovaz.Sunt excluse:a)

Etuvele, uscatoarele, aparatele de coacere, pentru fabricarea boabelor expandate, prajite sau coapte, pentru pregătirea maturilor destinate industriei berii, sau pentru prajirea şi coacerea fainii, de la pozitia nr. 84.19 şi, în general, toate aparatele şi masinile care, prin principiul de functionare, se clasifica la aceasta ultima pozitie.b) Masinile, aparatele şi utilajele care efectueaza o prelucrare ulterioară prepararii fainii, cum sunt cele pentru pregătirea pastelor alimentare sau a conservelor şi masinile pentru brutarie (pozitia nr. 84.38).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor componente (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile componente de masini sau aparate de la aceasta pozitie, cum sunt:Site, gratare (altele decat panzele de cernere, în bucăţi sau confectionate, de la pozitia nr. 59.11), cilindrii alveolari sau perforati, cilindrii amestecatori, cilindrii separatori, rolele pentru mori sau pentru convertizoare etc.Filtrele pentru morile de macinat cu piatra se clasifica la pozitia nr. 68.04.84.38 - MASINI ŞI APARATE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL, PENTRU PREPARAREA SAU FABRICAREA INDUSTRIALA A ALIMENTELOR SAU BAUTURILOR, ALTELE DECAT MASINILE ŞI APARATELE PENTRU EXTRAGEREA SAU PREPARAREA ULEIURILOR SAU GRASIMILOR VEGETALE STABILE SAU ANIMALE.8438.10 - Masini şi aparate pentru brutarie, patiserie, fabricarea biscuitilor sau a pastelor fainoase alimentare8438.20 - Masini şi aparate pentru produse de cofetarie sau pentru fabricat cacao sau ciocolata8438.30 - Masini şi aparate pentru fabricarea zaharului8438.40 - Masini şi aparate pentru fabricarea berii8438.50 - Masini şi aparate pentru prepararea carnii8438.60 - Masini şi aparate pentru prepararea fructelor sau a legumelor8438.80 - Alte masini şi aparate8438.90 - PărţiÎn măsura în care nu sunt specificate şi nici cuprinse în altă parte a acestui Capitol, pozitia cuprinde masinile şi aparatele concepute în vederea prepararii sau a fabricarii industriale a alimentelor sau a bauturilor în vederea consumului lor imediat sau a conservarii, atât pentru alimentatia umana, cat şi pentru alimentatia animalelor, cu excepţia masinilor şi aparatelor pentru extractia sau prepararea uleiurilor sau a grasimilor vegetale stabile sau animale (pozitia nr. 84.79).Totusi un mare numar de masini utilizate în aceste scopuri sunt excluse de la aceasta pozitie, de exemplu:

a) Aparatele de uz casnic, cum sunt dispozitivul de transare a carnii, masinile de taiat painea (pozitia nr. 82.10 sau 85.09).b) Cuptoarele industriale sau de laborator (pozitia nr. 84.17 sau 85.14).c) Aparatele de coacere, de etuvare, de prajire, de sterilizare etc. (pozitia nr. 84.19).d) Masinile centrifuge sau filtrele (pozitia nr. 84.21).e) Masinile pentru curatarea sau umplerea recipientelor, pentru ambalarea sau impachetarea marfurilor etc. (pozitia nr. 84.22).f) Masinile şi aparatele pentru prelucrarea cerealelor sau a legumelor uscate etc. (pozitia nr. 84.37).I. - MASINI ŞI APARATE PENTRU BRUTARIE, PATISERIE SAU FABRICAREA BISCUITILORGrupa cuprinde:

1) Copaile mecanice şi malaxoarele de aluat, constituite din recipienti rotativi sau ficsi, echipati interior cu un dispozitiv malaxor, cu brat fix sau mobil, indoit sau cu palete, care asigura framantarea aluatului. Unele tipuri, care funcţionează la viteza mare, conţin o cuva racita prin manta de apa pentru a evita încălzirea pastei.2) Masinile pentru impartirea aluatului, în care aluatul, iesit dintr-o covata, este debitat prin rasucire în bucăţi de dimensiuni egale. Adesea aceste masini conţin şi dispozitive de cantarit şi rulat.3) Masinile de format coca sub diferite forme, pentru fabricarea anumitor paini.4) Masinile pentru felierea painilor, biscuitilor, prajiturilor etc.5) Morile speciale de pesmet, care asigura macinarea painii uscate anterior.6) Masinile pentru aranjarea, fasonarea, formarea, umplerea sau trierea prajiturilor, biscuitilor etc.7) Aparatele pentru patiserie, pentru dozarea aluatului şi ingredientelor în forme, pentru fabricarea prajiturilor etc.Grupa exclude:a) Cuptoarele de brutarie, de patiserie sau de fabricare a biscuitilor (pozitia nr. 84.17 sau 85.14).b) Masinile pentru laminarea aluatului de biscuiti (pozitia nr. 84.20).II. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU FABRICAREA PASTELOR FAINOASE ALIMENTAREGrupa cuprinde:1) Copaile speciale pentru malaxat coca.2) Masinile pentru taierea şi imprimarea în forme speciale, a foilor de pasta laminate, adesea prevăzute cu propriul lor laminor de pasta.3) Presele de extrudare continua pentru formarea pastelor lungi şi cele de fabricat pastele mici de diferite forme pentru supe (litere, cifre, stele etc.) prevăzute cu un cutit rotativ pentru taierea pastelor la ieşirea din duzele profilate.4) Aparatele pentru umplut ravioli (coltunasi cu carne); canelonis etc.

5) Masinile pentru rularea pastelor lungi în forma de ghemotoace sau rasucite etc.Grupa exclude:a) Aparatele de preuscare şi aparatele de uscare pentru pastele alimentare (pozitia nr. 84.19).b) Masinile de laminat paste alimentare (pozitia nr. 84.20).III. - MASINI ŞI APARATE PENTRU PRODUSE DE COFETARIEGrupa cuprinde:1) Morile speciale pentru zahar glasat.2) Framantatoarele şi malaxoarele, formate din agitatoare sau mecanisme de macinat care acţionează într-un recipient prevăzut adesea cu serpentine sau mantale de apa care să permită încălzirea sau racirea materialelor în timpul lucrului.3) Masinile de tras şi de batut zaharul, care asigura tragerea şi framantarea maselor de zahar sub forma de pasta sub actiunea barelor rotative şi a carligelor.4) Centrifugele pentru drajeuri, utilizate pentru realizarea unei acoperiri dure şi netede cu zahar sau cu ciocolata a miezurilor de cofetarie (migdale, alune, pastele dure diferite etc.). Ele se compun în esenta dintr-un bazin emisferic de cupru, adesea chiar de sticlă, care se roteste în jurul unei axe inclinate şi, în general, încălzit fie printr-o sursa exterioara de căldură (insuflare de aer cald în bazin sau încălzirea peretilor printr-un bec de gaz independent), fie, mai rar, cu ajutorul unui dispozitiv de incalzire incorporat (bec de gaz, serpentina de aburi etc.).5) Dispozitivele pentru fabricarea pilulelor, berlingotierele şi alte masini pentru taierea, modelarea sau punerea în forma a bomboanelor sau a produselor de cofetarie diferite.Grupa exclude bazinele pentru pregătirea (fierberea) siropurilor şi alte aparate de incalzire (pozitia nr. 84.19) sau de racire (pozitia nr. 84.18 sau 84.19).IV. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU FABRICAREA DE CACAO ŞI DE CIOCOLATAGrupa cuprinde:1) Masinile de decorticat, de macinat sau de scoatere a germenilor pentru boabele de cacao prajite.2) Macinatoarele-amestecatoare pentru formarea pastei de boabe macinate şi macinatoarele şi morile cu pietre de moara sau cu cilindri, pentru a face pasta mai fina.

3) Presele de scoatere a untului din pasta de cacao, care conţin un dispozitiv de incalzire destinat sa lichefieze untul pentru a usura extractia.4) Masinile pentru fabricat pudra de cacao, care asigura macinarea turtelor de pasta din care s-a extras untul, cernerea pulberii şi adesea, de asemenea, incorporarea produselor de solubilizare sau de aromatizare.5) Amestecatoarele de pasta de ciocolata, cu sau fără dispozitive de dozat pudra de cacao, zaharul, untul de cacao etc.6) Masinile cu cilindri pentru rafinarea pastei de ciocolata.7) Macinatoarele-amestecatoare, numite "conches", constituite dintr-o cuva, în general emisferica, prevăzută cu un dispozitiv de incalzire şi echipata cu organe puternice de macinare şi în care pasta de ciocolata este supusă la un tratament termic şi la o triturare prelungita.8) Presele-extrudere, utilizate la omogenizarea pastei de ciocolata şi pentru debitarea în fractiuni regulate gata pentru a fi formate.9) Masinile de format ciocolata, în general prevăzute cu o masa vibratoare pentru confectionarea turtelor, a tabletelor etc. chiar prevăzute cu dispozitive auxiliare de incalzire şi mese de racire.10) Masinile numite nappenses sau de imbracat utilizate pentru acoperirea biscuitilor, a prajiturilor, bomboanelor etc. cu un strat de ciocolata sau de alte paste dulci; aceste masini, care conţin intotdeauna un dispozitiv de incalzire, se compun în general dintr-un transportor cu benzi, pe parcursul caruia produsele sunt introduse intr-o baie sau supuse actiunii unor jeturi de lichid de acoperire.V. - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA ZAHARULUIMasinile utilizate pentru obtinerea sucurilor de trestie de zahar sau de sfecla, sunt complet diferite, în timp ce masinile şi aparatele destinate sa extraga zaharul din aceste sucuri sunt practic aceleasi în ambele cazuri. De aceea, masinile şi aparatele de la aceasta grupa se clasifica în felul următor:A) Aparatele pentru extragerea sucului de trestie de zahar, cum sunt:1) Defibratoarele, care conţin axe orizontale rotative prevăzute cu lame cu tais dublu, dispuse în coroane alaturate, care taie trestiile de zahar în fasii longitudinale.2) Debitoare, prevăzute cu un ansamblu de cilindri dintati care se rotesc la viteze diferite şi care divizeaza fasiile în bucăţi mai scurte.3) Macinatoare, în general cu role canelate, care permit reducerea dimensiunilor acestor fasii în fragmente mai mici; macinatoarele sunt adesea combinate cu un dispozitiv debitor.4) Morile cu cilindri, destinate sa extraga sucul de la trestiile zdrobite, şi care se compun, în general, dintr-un mecanism de alimentare, un ansamblu de cilindri de zdrobire, un dispozitiv cu jeturi de apa care asigura dilutia sucurilor, şi una sau mai multe cuve de macerare.B) Masinile pentru extragerea sucurilor de sfecla, cum sunt:1) Masinile de spalat, constituite din cuve lungi parcurse de un curent de apa şi în care sfecla este în mod constant agitata de un arbore cu elice.2) Masinile de taiat sfecla, care taie pulpa în fasii subtiri sau taitei: se prezinta sub forma, fie de cuve cilindrice al caror fund este constituit dintr-un disc care se roteste, prevăzut cu lame taietoare, fie de tamburi rotativi ai caror pereti sferici sunt formati din lame alaturate, la care vin să se taie sfeclele proiectate prin forta centrifuga sau printr-un dispozitiv mecanic cu palete.3) Dispozitivele de difuzare, destinate sa extraga din taitei prin osmoza, sucul zaharat; aceste aparate se compun din două organe cilindrice lipite lateral: calorizatorul, un tip de incalzitor de apa cu serpentina de vapori şi cuva de difuziune, care comunică cu calorizatorul şi contine taiteii care trebuie să fie tratati; cuva de difuziune se compune dintr-o incinta mare, inchisa, prevăzută în partea sa superioara cu o deschidere de încărcare şi la baza cu o usa de descarcare (prezentată singura, cuva de difuzare este în general clasificata aici, în timp ce calorizatorul prezentat separat este prezentat de pozitia nr. 84.19).4) Presele pentru pulpa de sfecla.

C) Aparatele pentru extractia zaharului din sucuri zaharate sau pentru rafinarea zaharului cum sunt:1) Cuvele de sulfitare, în măsura în care ele conţin un agitator mecanic, cu excepţia cuvelor de acest tip, prevăzute cu un dispozitiv de incalzire (pozitia nr. 84.19).2) Cuvele de racire sau cristalizare, echipate cu agitatoare lente, şi în care masa coapta se raceste în aer şi continua cristalizarea inceputa în cuptor.3) Masinile pentru taierea sau zdrobirea zaharului.Grupa exclude:a) Cuvele de limpezire (defecare) aparatele pentru concentrarea sucurilor şi aparatele pentru coacere sau cristalizare numite dispozitive de coacere sub vid (pozitia nr. 84.19).b) Centrifugele pentru separarea cristalelor sau pentru purificarea zaharului brut (rafinarea) şi filtrele-prese (pozitia nr. 84.21).VI. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU FABRICAREA BERIIGrupa cuprinde:1) Cuvele de germinare, prevăzute cu un agitator şi tambururile rotative, destinate să asigure germinarea orzului necesar producerii berii.2) Cilindrii pentru degerminarea maltului uscat şi sitele.3) Concasoarele de malt, pentru sfaramarea maltului.4) Cuvele de zaharificare, sau cuvele de plamadire, fără dispozitiv de incalzire incorporat, în care maltul concasat, amestecat cu apa calda, este constant amestecat de un agitator mecanic în vederea obtinerii transformarii în maltoza a amidonului sau (zaharificare).5) Cuvele de filtrare, formate din recipiente mari echipate cu un agitator şi prevăzute cu funduri duble perforate care retin reziduurile solide (borhot) continute în musturile iesite de la cuva de zaharificare.Se clasifica aici combinatiile de masini pentru industria de producere a berii, care constituie unităţi functionale, în sensul Notei 4 de la Secţiunea XVI care cuprind, între altele, cuvele de germinare, concasoarele de malt, cuvele de zaharificare, cuvele de filtrare etc., cu excepţia masinilor auxiliare, cum sunt de exemplu masinile de imbuteliat şi pentru imprimarea etichetelor, care trebuie să urmeze regimul lor propriu (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI).Grupa exclude:a) Cuvele de fermentare care nu sunt prevăzute cu nici un fel de mecanism sau dispozitiv de racire (regimul materialului constitutiv).b) Uscatoarele pentru malt, maceratoarele (aparate de incalzire utilizate pentru transformarea amidonului de malt în clei de amidon, înainte de zaharificare), cuvele de zaharificare care conţin un dispozitiv de incalzire, cazanele de coacere sau de adaugare a fierturii din hamei (pozitia nr. 84.19), aparatele racitoare pentru bere şi cuvele de fermentare cu serpentine de racire (pozitia nr. 84.18 sau 84.19).c) Filtre-prese (pozitia nr. 84.21).VII. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PRELUCRAREA CARNIIGrupa cuprinde:1) Masinile şi aparatele pentru sacrificarea şi tratarea ulterioară a animalelor.2) Masinile pentru indepartarea parului de pe porci, compuse dintr-un postament metalic rotativ care sustine porcul taiat, deasupra caruia se rotesc, în sens invers, curele prevăzute cu razuitoare.3) Masinile de taiat sau de decupat, care opereaza cu ajutorul ferastraielor circulare sau a cutitelor rotative, pe carnea în carcasa.4) Masinile pentru despicarea sau taierea oaselor.5) Aparatele pentru fragezirea carnii, care au piepteni juxtapusi cu ace sau cu lame, care sectioneaza nervii.6) Masinile pentru tocarea sau pentru debitarea carnii în cuburi.7) Masinile pentru spalarea matelor.8) Aparatele numite "impingatoare", cu cilindru şi piston, pentru prepararea carnatilor, salamurilor etc.9) Masinile pentru taierea în bucăţi a jamboanelor, salamurilor etc.

10) Presele pentru presarea în forme a carnii sau a grasimii.11) Masinile şi aparatele pentru sacrificarea, scoaterea penelor şi eviscerarea pasarilor (cutit electric pentru sacrificare şi sangerare, masini cu randament mare pentru scos penele, aparate pentru eviscerat, pentru eliminarea pipotelor sau pentru scoaterea plamanilor).12) Masinile pentru sararea carnii, care au, fie o pompa legata prin tuburi flexibile la pistoale de mana care arunca saramura, fie un dispozitiv, în intregime automat, care asigura în acelasi timp transportul carnii şi trecerea sa sub o serie de ace care injecteaza saramura.Grupa exclude dispozitivele de oparit, autoclavele pentru topirea grasimii, dulapurile incalzitoare pentru coacerea jamboanelor, pastelor etc. şi alte aparate de la pozitia nr. 84.19.VIII. - MASINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA FRUCTELOR SAU A LEGUMELORGrupa cuprinde:A) Masinile de curatat, cum sunt:1) Masinile mecanice de descojit cartofi etc., cel mai adesea alcatuite dintr-un tambur rotativ care este captusit în interior cu materiale abrazive.2) Masinile mecanice de descojit mere, pere etc., care curata în spirala fructele sub actiunea cutitelor reglabile şi care asigura uneori între altele eliminarea miezului şi a samburelui.3) Depulpatoarele pentru citrice, care, cel mai adesea, indeparteaza coaja în sferturi, sau scoate pulpa citricelor anterior injumatatite.4) Aparatele pentru descojirea chimica, formate dintr-un transportor cu banda care traverseaza un recipient în care fructele sau legumele trec prin jeturi de apa sau de lesie calda sau introduse în bai care conţin aceste lichide; fructele şi legumele sunt apoi agitate puternic intr-o cuva pentru a indeparta pielitele (aparatele din această categorie rămân cuprinse aici chiar dacă conţin o cuva prevăzută cu un dispozitiv pentru încălzirea lesiilor).B) Masinile pentru curatirea mazarii sau legumelor asemanatoare formate dintr-un tambur rotativ a cărui axa este prevăzută cu palete interioare care fac să se desfaca pastaile, astfel încât boabele de mazare scapa prin deschiderile tamburului.C) Masinile pentru curatirea fasolei verzi.D) Masinile pentru scoaterea cozilor de la prune, cirese etc. şi masinile pentru scoaterea fructelor de pe ciorchini (coacaze, coacaze negre, struguri etc.).E) Masinile pentru scoaterea samburilor sau miezurilor de la fructe.F) Masinile pentru curatirea sau decorticarea nucilor, a alunelor etc.G) Masinile pentru taiat sau ras fructele proaspete sau uscate, legume, maniocul etc.H) Masinile pentru tocarea sau sararea verzei pentru a obtine varza acra.I.J) Aparatele pentru separarea pulpei fructelor sau legumelor pentru fabricarea dulceturilor, a sucurilor sau a concentratelor de rosii, cu excepţia preselor pentru sucuri de fructe (piersici, caise, rosii etc.) de la pozitia nr. 84.35.Grupa exclude:

a) Aparatele pentru descojirea fructelor sau a legumelor prin căldură radianta (pozitia nr. 84.17).b) Aparatele pentru albirea fructelor sau a legumelor, masini cu cilindri incalziti pentru pregătirea fulgilor de cartofi şi alte materiale de la pozitia nr. 84.19.c) Masinile de triat fructele sau legumele (pozitia nr. 84.33).IX. - MASINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA PESTILOR, CRUSTACEELOR, SCOICILOR ETC.Grupa cuprinde:1) Masinile pentru jupuirea, curatarea de solzi, scoaterea maruntaielor, separarea capului, oaselor, cozilor, la pesti.2) Masinile pentru spintecarea sau taierea în bucăţi a pestilor sau pentru separarea fileurilor.3) Masinile pentru taierea în bucăţi sau scoaterea din cochilie a crustaceelor.4) Morile şi concasoarele de faina de peste, pentru transformarea în faina de peste a resturilor de pesti uscati.Grupa exclude aparatele de coacere, prajire şi camerele de sarare sau afumare pentru conservele de peste, crustacee, scoici etc. şi alte aparate asemanatoare de la pozitia nr. 84.19.X. - ALTE MASINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA SAU FABRICAREA INDUSTRIALA A ALIMENTELOR SAU A BAUTURILORPrintre masinile şi aparatele de aici, se pot menţiona:1) Aparatele (butoaie), acetificatoare pentru otet, cu dispozitive mecanice.2) Decorticatoarele şi aparatele pentru scoaterea miezului de cafea (cu cilindri, cu discuri, sau cu lame).

3) Masinile pentru extractia uleiului esential de la portocale prin trecerea acestora între cilindri cu vârfuri.4) Masinile pentru taierea şi rularea frunzelor de ceai.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile de la Secţiune), se clasifica aici părţile componente de la masinile sau aparatele din aceasta pozitie (de exemplu formele de paine utilizate în instalatiile automatizate de brutarie, formele pentru masinile de format bomboane, şi produse de cofetarie diferite, formele pentru masinile de format ciocolata, matricele (sau filierele) din bronz sau alama, destinate sa echipeze presele pentru fabricarea pastelor alimentare).84.39 - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA PASTEI DIN MATERIALE FIBROASE CELULOZICE SAU PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA HARTIEI SAU CARTONULUI.8439.10 - Masini şi aparate pentru fabricarea pastei din materiale fibroase celulozice8439.20 - Masini şi aparate pentru fabricarea hartiei sau cartonului8439.30 - Masini şi aparate pentru finisarea hartiei sau cartonului- Părţi:8439.91 - - De masini sau aparate pentru fabricarea pastei din materiale fibroase celulozice8439.99 - - AltelePozitia cuprinde masinile şi aparatele pentru fabricarea pastelor din materiale fibroase celulozice pornind de la diferite materiale bogate în celuloza (lemn, iarba alfa, paie, carpe, franghii vechi, deseuri de hartii etc.), dacă aceste paste sunt destinate fabricarii hartiei sau altor scopuri, cum sunt materialele textile artificiale, explozivii, panourile de fibre vegetale. Pozitia cuprinde şi masinile pentru fabricarea hartiei sau cartonului, fie pornind de la pasta deja pregatita (de exemplu pasta mecanica sau chimica), fie direct pornind de la anumite materiale (iarba alfa, carpe, deseuri de hartii etc.), ca şi masinile pentru finisarea sau pentru pregătirea hartiei sau cartonului în vederea diferitelor lor utilizari, cu excepţia masinilor de imprimat de la pozitia nr. 84.43.I. - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA PASTEI DIN MATERIALE FIBROASE CELULOZICEGrupa cuprinde:A) Masinile şi aparatele pentru tratamentul preliminar al materiilor prime în vederea fabricarii pastei, cum sunt:1) Masinile de taiat (taietoare de carpe, franghii etc.).2) Masinile de desprafuit carpe sau sitele plate.3) Bateriile de spalatoare de carpe, cuve alungite în care carpele circula într-un curent de apa, agitate de o roata cu palete.4) Barbote şi alte defibratoare ale hartiilor sau cartoanelor vechi.5) Deschizatoarele sau defibratoarele de alfa sau de materiale asemanatoare, chiar cu un dispozitiv desprafuire.

6) Concasoarele de bambus cu cilindri şi masinile de taiere a paielor speciale ale industriei hartiei.7) Masinile de debitat aschii din rondele de lemn şi masinile de triat-cernut aschii.8) Defibratoarele de rondele de lemn, cu pietre de moara.9) Masinile, de tipul Masonite, pentru desfacerea aschiilor în fibre sub efectul unei presiuni puternice urmate de o depresie brusca.B) Sortizoare şi clasatoare-epuratoare de pasta, în care pasta foarte diluata este triata după grosimile fibrelor şi epurata într-un set de site care retin fibrele insuficient macinate, nodurile, cocoloasele sau impuritatile diferite, cu excepţia epuratoarelor şi rafinatoarelor centrifuge (pozitia nr. 84.21).C) Presele de pasta, masini care asigura concentrarea şi formarea foilor din pastele iesite de la concasoarele mecanice (pastele mecanice) sau de la digestoare (pastele chimice).D) Bateriile de destramare a carpelor şi bateriile pentru destramarea produselor de papetarie, de diferite tipuri (morile, concasoarele de paie, holendre olandeze, holendre de rafinare, holendre de inalbire etc.) care sunt cuve mari alungite parcurse de un curent de apa şi în care fibrele de diferite paste se transforma intr-o masa de pulpa sub actiunea tambururilor cu cutite sau a morilor de piatra.E) Aparatele de rafinare, în general compuse dintr-un recipient conic fix prevăzut interior cu lamele tesite şi în care este dispus un con rotativ, care este, de asemenea, prevăzut cu lamele. Pasta diluata care traverseaza aparatul este batuta violent între lamele, care zdrobesc cocoloasele şi dau pastei o consistenta uniforma.F) Masinile de macinat şi defibratoarele, care prelucreaza pasta deja pregatita în vederea obtinerii unei paste celulozice special tratate pentru aplicaţii particulare (de exemplu pregătirea nitrocelulozei).II. - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA HARTIEI SAU CARTONULUIGrupa cuprinde:A) Masinile de format hartie, în foi continue cu masa plata (de tipul Fourdrinier), care realizează transformarea pastei în foaie continua de hartie sau de carton. Aceste masini, foarte voluminoase şi complexe, conţin urmatoarele: mecanism de distribuţie, care repartizeaza pasta în strat uniform pe o tabla metalica lunga sau o panza fără sfârşit din monofilamente sintetice care se deplaseaza pe role; un dispozitiv vibrator (oscilant) care faciliteaza paslirea fibrelor; cutii aspiratoare dispuse din loc în lor sub panza; cilindri de scurgere (dandyrolls) prevăzuţi cu panza metalica, cilindri impasliti (presa umeda); cilindri incalziti (presa uscata) care asigura progresiv uscarea şi coeziunea foii de hartie; calandre, taietoare, bobinatoare etc.B) Masinile numite "de format rotund", utilizate în mod obisnuit pentru fabricarea cartonului. Pe un principiu identic cu cel anterior, masa este adesea inlocuita cu un tambur mare prevăzut cu panza metalica care se autoincarca de pasta prin rotire în cuva. Dezlipit apoi de pe tambur, stratul de pasta este transportat de o bandă de pasla sub cilindrii de stoarcere, numiti prese preliminare (sau prese umede), aspirante sau nu, urmate de uscatorii; hartia sau cartonul formate în felul acesta pot să fie debitate în banda continua sau în foi separate. Un model simplificat al acestei masini (numit masina de rulat permite să se obtina, foaie cu foaie, carton care se formeaza pe un cilindru prin infasurarea a mai multe straturi de pasta suprapuse; atunci când este atinsa grosimea dorita, foaia este taiata, cu mana sau mecanic, după generatoarea cilindrului. Aceste masini sunt, de asemenea, utilizate pentru fabricarea cartonului de azbest sau de placi de azbociment.C) Masinile pentru fabricarea hartiilor şi cartoanelor cu mai multe straturi. Este vorba despre masini care presupun mai multe mese plate suprapuse sau o baterie de masini de "format" sau chiar de mese plate combinate cu masini "de format rotund". Diferitele straturi de paste produse simultan sunt reunite pe masina în stare umeda şi fără liant.D) Aparatele mici pentru fabricarea hartiilor esantion destinate incercarilor. Aceste aparate sunt adesea numite "aparate pentru tragerea foilor" pentru controlul fabricatiei.III. - MASINI ŞI APARATE PENTRU FINISAREA HARTIEI SAU CARTONULUIGrupa cuprinde:A) Bobinatoarele-intinzatoare, care folosesc pentru intinderea şi aplatizarea hartiei după fabricare, chiar cu dispozitiv pentru descarcarea hartiei de electricitatea statica acumulata în timpul fabricarii sale.B) Masinile, altele decat calandrele, pentru incleiat hartia în foi (lipire de suprafaţa) şi masinile numite "stratificatoare" pentru prelucrarea suprafetei, cum sunt acoperirea (cu sulfat de bariu, caolin etc.), emailarea, lacuirea, metalizarea cu ajutorul pulberilor, gumarea, parafinarea, acoperirea hartiei carbon, hartiei fotografice etc., aplicarea, în vederea fabricarii hartiilor de vopsire, de pulbere de pluta, pulbere de mica etc.C) Masinile pentru impregnarea hartiei sau a cartonului cu ulei, cu materiale plastice etc. şi masinile pentru fabricarea hartiei sau a cartoanelor bituminale, gudronate sau asfaltate.

D) Masinile pentru glasat, cu agat (flint) sau cu ciocan.E) Masinile pentru linierea hartiilor scolare, hartiilor pentru registre etc. care funcţionează cu ajutorul unei serii de discuri mici sau penite de otel alaturate şi alimentate printr-un rezervor de cerneala, cu excepţia masinilor de imprimat de la pozitia nr. 84.43.F) Masinile pentru creponat, care lucreaza cu ajutorul unui cutit razuitor, care pliseaza hartia pe cilindrul încălzit.G) Masinile de umezit hartia (numite şi "pentru condiţionarea hartiei") în care hartia sau cartonul este expus la aerul umed pe toata suprafaţa sa.H) Masinile pentru granulat, gofrat, stampat (cu toate acestea, calandrele folosite pentru aceleasi scopuri cu care sunt legate de pozitia nr. 84.20).I.J) Masinile pentru fabricarea hartiilor şi a cartoanelor ondulate care conţin adesea un dispozitiv pentru contra-lipire (laminare).Unele dintre masinile mai sus menţionate, cum sunt masinile de reglare, de contra-lipire (laminare) sau de stratificare, pot să efectueze, de asemenea, acoperirea cu folii subtiri de materiale plastice sau de metale; ele rămân clasificate aici, dacă sunt de tipul celor utilizate la prelucrarea hartiei sau cartonului.Anumite masini complexe din aceasta pozitie pot sa conţină, inglobate în ele fără să fie modificata clasificarea, aparatele şi masinile clasificate la alte pozitii din Nomenclatura atunci când sunt prezentate separat; este cazul, de exemplu, al filtrelor pentru recuperarea fibrelor sau a materialelor de încărcare continute în apele de tratare (pozitia nr. 84.21), calandrele de toate tipurile (de lustruit, de frecat, de glasat, de gofrat etc.) (pozitia nr. 84.20) şi masini taietoare de orice fel (pozitia nr. 84.41).Pozitia exclude:a) Autoclavele şi masinile de spalat zdrente, autoclavele pentru tratarea aschiilor de lemn sau de alfa, cazanele pentru pastele de paie şi aparatele de coacere similare, ca şi uscatoarele pentru hartie cu cilindrii incalziti şi alte uscatoare (pozitia nr. 84.19).b) Masinile de cojit butuci cu jet de apa (pozitia nr. 84.24) sau mecanice (pozitia nr. 84.65 sau 84.79).c) Masinile pentru imprimarea hartiilor (pozitia nr. 84.43).d) Masinile de destramat zdrente de tipul lup (lupi batatori, lupi destramatori) sau de tipul Garnett, utilizate în industria textila (pozitia nr. 84.45).

e) Masinile pentru fabricarea fibrei vulcanizate (pozitia nr. 84.77).f) Masinile pentru aplicarea abrazivilor pe hartii, tesaturi, lemn etc. (pozitia nr. 84.79).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţi de masini sau aparate din aceasta pozitie, cum sunt:Tamburii dintati pentru prelucrat planta alfa (Esparto grass), tamburii şi placutele dintate de la destramatoare, cilindrii pentru stoarcere şi uscare şi cutiile aspirante de la masinile de hartie cu masa plata, tamburii de masini de hartie "de format rotund" etc.Nu sunt, cu toate acestea, considerate ca părţi ale acestei pozitii:a) Mansoanele de pasla pentru cilindri pentru masini de hartie, ca şi benzile fără sfârşit din materiale textile de la pozitia nr. 59.11 sau din azbest de la pozitia nr. 68.12).b) Morile (rotative sau fixe), vetrele de moara, contramorile şi alte părţi fixe de bazalt, lava sau piatra naturala (pozitia nr. 68.04 sau 68.15).c) Pietrele de agat nemontate pentru masinile de glasat (pozitia nr. 71.03).

d) Benzile fără sfârşit din panza metalica de cupru sau de bronz pentru masinile de hartie cu masa plata (pozitia nr. 74.14).e) Cutitele şi lamele taietoare pentru masini (pozitia nr. 82.08).f) Cilindri de calandre (pozitia nr. 84.20).84.40 - MASINI ŞI APARATE PENTRU BROSAT SAU LEGAT CARTI, INCLUSIV MASINILE PENTRU CUSUT FOI.8440.10 - Masini şi aparate8440.90 - PărţiPozitia cuprinde masinile şi aparatele utilizate pentru confectionarea sau asamblarea caietelor, carnetelor, fasciculelor, periodicelor, cartilor sau altor brosuri, ca şi cartile cartonate sau legate.Printre aceste masini şi aparate, se pot menţiona:1) Masinile de pliat în foi, utilizate pentru brosare sau legare, care pliaza foile mari de hartie în doua sau mai multe pliuri cu dimensiuni corespunzătoare paginilor; aceste masini se clasifica aici desi pot fi utilizate şi pentru alte operaţii de pliere.2) Masinile de cusut cu fir metalic şi masinile de agrafat, chiar dacă sunt utilizabile pentru fabricarea cutiilor de carton sau articolelor asemanatoare.3) Masinile de inserat sau de cusut brosuri, în care diferitele fascicule de cărţi, suspendate manual pe un lant de alimentare, sunt sortate, stranse şi aduse la capul de brosare.4) Presele-batatoare, care, prin laminare sau prin batere, finiseaza pliurile care formeaza corpurile cartilor înainte de brosare sau de legare.5) Masinile "grecquer", care au ca functie realizarea, pe partea din spate a cartilor inca necusute, crestaturilor sau taieturilor destinate sa primeasca firele de legătură.6) Masinile simple de cusut cu fir textil şi masinile de brosat, mai complexe, care conţin un dispozitiv de alimentare automata care aseaza foile sau fasciculele sub capul unei masini de cusut, care le reuneste prin simpla coasere, sau, mai adesea, printr-o panglica sau o bandă de tesatura.7) Masinile de indreptat sau de rotunjit părţile din spate ale volumelor înainte de aplicarea copertii sau a legaturii.8) Masinile pentru lipit fasii textile sau de hartie care conţin textul explicativ pe marginea gravurilor sau atlaselor sau pentru lipit alte foi intermediare, în vederea încadrării (intercalarii) lor în legătură.9) Masinile de copertat cu coperti din hartie, pentru cartile ieftine, brosuri etc.10) Masinile pentru fabricarea copertilor pentru cartile cartonate (acoperite prin imbucare) care conţin în general un mecanism de alimentare cu foi de hartie sau carton, cu percalina etc., şi un dispozitiv de lipire, completat adesea printr-un sistem de incalzire sau de uscare.11) Masinile de indreptat copertile terminate, constituite dintr-un sistem de role şi de mese.12) Masinile pentru copertarea cartilor cartonate (sau masinile pentru facut topuri) prin introducerea, lipirea şi presarea corpului cartii intr-o coperta prefabricata. Unele dintre masini sunt prevăzute cu un dispozitiv care să permită să se introduca în carte diferitele intercalari (ilustratii, desene, harti etc.).13) Masinile pentru aurit sau colorat muchiile cartilor.14) Masinile pentru aurit sau stampat, care să permită introducerea literelor, motivelor decorative, retele etc., pe partea din spate sau pe părţile plate ale legaturilor şi, în mod accesoriu, pe anumite lucrari de marochinarie (invelitoare de cărţi, mape de birou etc.) cu excepţia preselor simple de utilizare generală (pozitia nr. 84.79) sau a masinilor de imprimat care utilizeaza caracterele mobile compuse din bloc (pozitia nr. 84.43).15) Masinile de compostat sau de paginat cartile, paginile de carnete, registre-contabile etc.16) Masinile pentru legaturile numite "spirale" asambland într-un mod permanent foile cu ajutorul unei spirale (sau inele) de metal sau de material plastic, inserat într-un sir de perforatii realizate pe foi. Ele au în general un dispozitiv de perforat şi un mecanism pentru formarea spiralelor sau a inelelor.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Capitolului) sunt de asemenea cuprinse aici părţile de masini sau aparate din aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Gherghefurile, în general din lemn, constituite dintr-un dispozitiv cu surub care este destinat sa menţină intinse firele în timpul legarii cartilor cu mana (pozitia nr. 44.21).b) Cutiutele şi lamele, taisurile (pozitia nr. 82.08).c)

Masinile pentru indoirea hartiei sau cartonului, altele decat masinile de pliat în foi, masinile de taiat hartia şi alte masini pentru taiat, trasat sau canelat hartia sau cartonul, masinile pentru insemnarea sau pentru egalizarea teancurilor de foi de hartie, masinile pentru taierea marginilor şi taierea brosurilor sau a corpurilor de cărţi, masinile pentru rotunjirea colturilor cartilor, registrelor, carnetelor etc. masinile pentru executat crestaturi şi masinile pentru prindere (cu agrafe) de tipul celor care se folosesc numai la fabricarea cutiilor de carton (pozitia nr. 84.41).d) Masinile de facut margini, masinile de indoit şi masinile de numerotat cartile (masinile de insemnat), aparatele auxiliare ale masinilor de imprimerie (pozitia nr. 84.43).e) Masinile de taiat panza (pozitia nr. 84.51).f) Acele pentru masini de cusut (pozitia nr. 84.52).g) Masinile pentru impodobit pielea, utilizate în industria de legatorie (pozitia nr. 84.53).h) Masinile de pus agrafe de tipul utilizat în birouri pentru a reuni documentele (pozitia nr. 84.72).84.41 - ALTE MASINI ŞI APARATE PENTRU PRELUCRAREA PASTEI DE HARTIE, HARTIEI SAU CARTONULUI, INCLUSIV MASINILE DE TAIAT DE ORICE FEL.8441.10 - Masini de taiat8441.20 - Masini pentru fabricarea sacilor, pungilor sau plicurilor

8441.30 - Masinile pentru fabricarea cutiilor, lazilor, tuburilor de carton, bidoanelor sau ambalajelor similare, altfel decat prin mulare8441.40 - Masini pentru mularea articolelor din pasta de hartie, hartie sau carton8441.80 - Alte masini şi aparate8441.90 - PărţiPozitia cuprinde toate aparatele şi masinile pentru decuparea hartiei sau a cartonului şi, cu excepţia materialului de brosare sau de legare, toate aparatele şi masinile utilizate pentru fasonarea pastei de hartie, a hartiei sau a cartonului după fabricarea acestora, de la simpla taiere în benzi, sau în foi la latimea sau în formatele comerciale, până la fabricarea diferitelor articole.Pozitia cuprinde:1) Masinile de taiat şi de ornat hartia (inclusiv masinile cu mai multe cutite) masinile de decupat şi pentru decuparea în foi, inclusiv masinile de taiat în lungime şi transversal pentru masinile de fabricat hartie; masinile pentru taierea sau decuparea corpurilor de brosuri sau de cărţi şi masinile pentru facut crestaturi, ca şi foarfecele, masinile de taiat hartie şi aparatele pentru taierea probelor fotografice pe hartie sau pe cartoane de uz fotografic, dar cu excluderea masinilor şi aparatelor pentru taiat filme sau pelicule, de tipul celor utilizate în laboratoarele fotografice sau cinematografice (pozitia nr. 90.10).2) Masinile de taiere-rulare, care folosesc pentru debitarea hartiei în bobine sub forma benzilor rulate de latimi determinate.3) Aparatele pentru insemnarea sau egalizarea foilor, fiselor etc. în vederea stivuirii lor în topuri regulate, blocuri etc.4) Masinile de perforat, inclusiv cele pentru perforarea liniilor de decupare (perforare cu acul, perforare alungita etc.) pentru timbre, hartie igienica etc.5) Masinile pentru fabricarea plicurilor (decupare, indoire, dublare etc.).6) Masinile pentru decupare prin stantare (confetti, etichete, hartie - dantela, fise de clasor, acoperiri pentru ferestre, forme de cutii etc.).7) Masinile de taiat, de trasat sau de legat cartoane, pentru cutiile pliante, coperti de dosare etc.8) Masinile de pliat, altele decat masinile de pliat în foi de la pozitia nr. 84.40.9) Masinile de taiat, pliat, imbinat sau pus în caiete sau în tuburi a hartiei de tigarete.10) Masinile pentru fabricarea sacilor de hartie.11) Masinile pentru fabricarea cutiilor pliante.12) Masinile speciale pentru agrafarea cutiilor sau a articolelor asemanatoare, cu excepţia masinilor de cusut cu fir metalic şi masinile de agrafat simple, utilizate atât pentru brosare sau legare cat şi pentru cartonaje (pozitia nr. 84.40).13) Alte masini pentru fabricarea cutiilor şi cartoanelor.14) Masinile pentru rulat pentru fabricarea tuburilor, tevilor sau mansoanelor de filatura, tuburilor de cartuse, tuburilor izolante etc.

15) Masinile pentru format pahare, recipiente, butelii etc., de hartie sau carton parafinat, care au în general un dispozitiv de montare şi de lipire.16) Masinile de mulat articole din pasta de hartie, hartie sau carton (ambalajele pentru oua, platouri sau farfurii de cofetarie sau pentru camping, jucarii etc.) chiar cu un dispozitiv de incalzire.Presele simple, mecanice sau hidraulice, folosite adesea în acest scop, se clasifica la pozitia nr. 84.79.Anumite masini şi aparate de la aceasta pozitie, în particular masinile pentru fabricarea sacilor de hartie sau a cutiilor pliante, pot sa conţină un dispozitiv de imprimare fără să fie modificata, clasificarea lor, cu condiţia ca, în conformitate cu Nota 3 de la Secţiune, să fie vorba despre un simplu mecanism auxiliar.Pe de altă parte, unele dintre masinile clasificate aici, cum sunt masinile de decupat, de indoit sau de fabricat saci, pot sa foloseasca la fasonarea anumitor materiale plastice sau a metalelor trase în foi subtiri: cu toate acestea se clasifica la aceasta pozitie, dacă se dovedesc, în mod evident utilizabile pentru prelucrarea hartiei sau a cartonului.PARTISub rezerva dispoziţiilor referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Etuvele pentru uscarea articolelor din carton (pozitia nr. 84.19).b) Masinile pentru impachetat (de exemplu ciocolata) care realizează între altele fabricarea şi imprimarea cartonajelor (etuiuri etc.) (pozitia nr. 84.22).c) Presele pentru imprimari pe laturile stereotipurilor şi masinile de compus prin perforare a benzilor de hartie (pozitia nr. 84.42).d) Presele de tiparire, cu sau fără cerneala, şi alte masini şi aparate pentru imprimat (pozitia nr. 84.43).

e) Masinile pentru fabricarea sforilor de hartie din benzi de hartie (pozitia nr. 84.45).f) Masinile pentru perforat cartoane Jacquard (pozitia nr. 84.48).g) Masinile speciale pentru cusut pentru fabricarea sacilor de hartie (pozitia nr. 84.52).h) Masinile perforatoare de la pozitia nr. 84.71).i.j) Aparatele de perforat, hartii sau documente, ca şi aparatele utilizate în birouri pentru distrugerea documentelor confidentiale (pozitia nr. 84.72).k) Masinile şi aparatele pentru punerea ochetelor ca şi masinile pentru parafinarea paharelor, recipientelor etc., prin imersare (pozitia nr. 84.79).84.42 - MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE (ALTELE DECAT MASINILE-UNELTE DE LA POZITIILE NR. DE LA 84.56 PANA LA 84.65) PENTRU TURNAT SAU PENTRU COMPUS CARACTERE TIPOGRAFICE SAU PENTRU PREGATIREA SAU FABRICAREA CLISEELOR, PLANSELOR, CILINDRILOR SAU ALTOR COMPONENTE IMPRIMANTE; CARACTERE TIPOGRAFICE, CLISEE, PLANSE, CILINDRII ŞI ALTE COMPONENTE IMPRIMATE, PIETRE LITOGRAFICE, CILINDRI, PLANSE ŞI PLACI PREGATITE PENTRU IMPRIMARE (DE EXEMPLU SLEFUITE, GRANULATE, LUSTRUITE)8442.10 - Masini pentru compus caractere tipografice prin procedee fotografice8442.20 - Masini, aparate şi echipamente pentru compus caractere tipografice prin alte procedee, chiar cu dispozitiv de turnare8442.30 - Alte masini, aparate şi echipamente

8442.40 - Părţi ale acestor masini, aparate şi echipamente8442.50 - Caractere tipografice, clisee, planse, cilindri şi alte componente imprimante; pietre litografice, cilindri, planse şi placi pregatite pentru imprimare (de exemplu slefuite, granulate, lustruite)Pozitia cuprinde:1) Tipurile şi componentele imprimante: caractere, clisee, planse, cilindri şi alte forme imprimante, gravate sau acoperite cu amprente, care realizează imprimarea textelor sau a ilustratiilor fie manual, fie, mai obisnuit, pe masinile de imprimat de la pozitia nr. 84.43; sunt de asemenea cuprinse aici pietrele litografice, cilindrii şi placile pregatite, adica facute proprii pentru a primi amprente sau gravuri.2) Echipamentele, masinile şi aparatele care folosesc pentru fabricarea tipurilor sau componentelor imprimante de mai sus sau care permit să se efectueze asamblarea lor în vederea imprimarii (culegerea), fie ca aceste lucruri sunt executate manual sau mecanic.Se clasifica la aceasta pozitie echipamentele de felul celor pentru imprimarea, pe hartie, pe textile, pe linoleum, pe piele sau pe alte materiale, a tertelor, ilustratiilor, a motivelor decorative etc. în functie de procedeul de imprimerie, şi anume:I. Imprimarea în relief: prin tipografie cu ajutorul caracterelor mobile, a cliseelor stereotipice sau galvanoplastice, prin xilografie (gravura pe lemn) sau prin clisee fotogravate în relief; în aceste moduri de imprimare, cerneala se depune pe părţile care ies în relief.II. Imprimarea plata: prin litografie, fototipie, sau prin calcografie sau rotocalcografie (offset) - în aceste procedee, cerneala de imprimerie se depune numai pe anumite părţi special pregatite ale suprafetei plane ale tipului-, şi prin procedeul numit cu sablon (sau culoare) sau procedeul cu sita.III. Imprimarea în gol: prin heliogravura plata sau rotativa (rotogravura), prin gravura cu ac de gravat, cu apa tare, sau prin toate procedeele în care cerneala de imprimare este retinuta prin părţile goale în interior ale tipului.A. - CARACTERE TIPOGRAFICE, CUSEE, PLANSE CILINDRI ŞI ALTE COMPONENTE IMPRIMANTE; PIETRE LITOGRAFICE, CILINDRII, PLANSE ŞI PLACI PREGATITE PENTRU IMPRIMARE (DE EXEMPLU SLEFUITE, GRANULATE, LUSTRUITE)Grupa cuprinde:1) Caracterele tipografice şi tipurile izolate asemanatoare de orice fel (litere, cifre, semne, ornamente, flori, vignete, linii etc.) din lemn sau din metal (aliaje plumb-antimoniu-cositor, alama etc.) sau de materiale plastice, în principal utilizate pentru culegerea tipografica manuala; sunt de asemenea cuprinse aici blocurile mici (cvadrat şi alte genuri), care, desi neimprimante, sunt intercalate în materialul cules pentru realizarea spatiilor (a blancurilor).2) Cliseele tipografice sau plumburile, constituite dintr-un mulaj monobloc, plan sau semicilindric, de plumb (stereotipuri), adesea acoperite cu cupru, nichel sau crom prin galvanoplastie. Aceste clisee sunt obtinute prin mularea în plumb a unei amprente a blocului tipografic compus cu mana (forma), relevata la presa pe o foaie de carton sau de pasta de celuloza (matrita). Unele dintre celelalte clisee, numite galvanos sunt obtinute prin galvanoplastie dintr-o amprenta în ceara sau în material plastic a formei sau plansei de reprodus; cochilia galvanica obtinuta în felul acesta este apoi intarita prin umplere cu plumb şi fixata pe o placa suport din lemn.Se clasifica aici cliseele tipografice din materiale plastice realizate prin mularea matritei de carton cu ajutorul pulberilor termoplastice.3) Cliseele pentru fotogravuri, utilizate în principal pentru imprimarea ilustratiilor, care sunt reproduse fotografic - cu interpunerea unui ecran pentru ilustratiile umbrite (similigravura, autotipic) - apoi reduse pe o placa de cupru sau de zinc, gravata apoi în relief cu acid. Cliseele sunt în general fixate pe o placa de lemn, cu sau fără interpunerea unei dubluri de plumb.4) Plansele pentru reproducere, gravate în relief sau în adancime (intaglio), manual (cu ace de gravat, acuaforte etc.) sau mecanic (heliogravura etc.), pe lemn, linoleum, cupru, otel etc.5) Pietrele litografice, acoperite cu desene manuale sau prin transfer fotografic şi pregatite în acid.6) Placile pentru metalografie sau calcografie (litografia plata, pe metal), acoperite de amprente, reproduse plan (nici în relief, nici intaglio), în general din zinc sau din aluminiu, inclusiv foile metalice flexibile similare pentru rotocalcografie (offset).7) Cilindrii gravati sau imprimati pentru reproducere.8) Stampilele, placile, matritele şi contra-matritele gravate pentru stantare sau imprimare în relief, utilizate pentru imprimarea cu sau fără aplicarea cernelii, a antetelor pentru scrisori, facturi etc. cartilor de vizita etc.

Grupa include de asemenea, chiar dacă nu sunt inca gravate sau acoperite cu amprente, pietrele litografice, ca şi placile şi cilindrii, în măsura în care au fost facute operaţiile care le fac potrivite pentru a primi gravuri sau amprente. Acesta este cazul pentru:9) Pietrele litografice de masa perfect rectificate sau granulate.10) Placile de lemn pregatite pentru xilografie; acestea sunt planse de dimensiuni mici şi de grosime egala cu înălţimea caracterelor de imprimerie, rectificate perfect.11) Plansele şi placile metalice pregatite pentru gravura, adica slefuite, granulate sau lustruite.12) Cilindrii metalici cu suprafaţa granulata sau perfect lustruita: acesti cilindri, cel mai adesea din fonta, sunt în general, acoperiţi cu cupru mulat fie printr-un strat galvanoplastic, fie prin mansoane (inele) detasabile alaturate.13) Foliile şi plansele metalice sau de material plastic, pentru masinile care imprima offset, de tipul utilizat în birouri. Aceste folii şi planse conţin, în general, pe marginea lor superioara dispozitive de prindere care permit să fie fixate pe cilindrul masinii.Placile sensibilizate (de exemplu, cele constituite dintr-o folie metalica sau dintr-o folie de material plastic acoperita cu o emulsie fotografica sensibilizata sau cele constituite dintr-o folie de material plastic fotosensibila, chiar lipita pe un suport de metal sau de orice alt material) se clasifica la pozitia nr. 37.01.B. - MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE (ALTELE DECAT MASINILE-UNELTE DE LA POZITIILE NR. DE LA 84.56 PANA LA 84.65) DE TURNAT SAU DE COMPUS CARACTERE SAU PENTRU PREGATIREA SAU FABRICAREA CLISEELOR, PANSELOR, CILINDRILOR SAU ALTOR COMPONENTE IMPRIMANTECaracterele tipografice pot să fie efectuate fie manual, fie mecanic cu ajutorul masinilor mai mult sau mai puţin complexe. Grupa cuprinde:1) Matritele, plăcuţe, în mod obisnuit din cupru, sculptate în adancime cu ajutorul unui poanson care are în relief litera, semnul etc.; ele folosesc la mularea caracterelor izolate.2) Mesele de rectificat şi pentru nivelat manual caracterele; ele se compun în esenta dintr-o masa de fonta perfect rectificata ("marmura"), echipata cu un un canal lung cu falci de strangere în care sunt mentinute caracterele de rectificat la dimensiunile cerute.3) formatoarele automate, în care caracterele se elaboreaza, litera cu litera, dar fără nici un fel de muncă de culegere; conţin în general un creuzet încălzit electric, care contine rezerva de metal topit, un dispozitiv de racire a matritei pentru a grabi solidificarea şi mecanisme care asigura rectificarea caracterului.4) Masinile pentru formarea liniilor, blancurilor, regletelor etc., prin extrudare.5) Vingalacele (culegarele), pe care muncitorul începe culegerea asezand cu mana una sau mai multe linii de caractere. Sunt constituite dintr-o placuta sau o rigleta plata de lemn sau de metal, bine rectificate, cu doua laturi marginite de doua rigle aşezate în echer. Ele se completeaza adesea cu un mic dispozitiv de strangere cu rigleta sau cu cursor. Spalturile sunt plăcuţe asemanatoare, dar mai mari, care conţin o pagina culeasa în intregime numita şi pachet.6) Sasiul, de fonta sau de otel, în care se aseaza, în vederea imprimarii, una, doua sau patru pagini (pachete) fixate prin adaosuri, pene metalice speciale sau dispozitive mecanice de strangere (cu nuca, cu surub etc.), de asemenea, clasificate aici.În afara masinii automate de turnat, de mai sus, care realizează numai turnarea caracterelor, aceasta grupa cuprinde o serie de alte masini, de tipuri foarte diferite, care permit să se efectueze mecanic, nu numai turnarea caracterelor, dar şi culegerea lor tipografica. Acest lucru, se realizează, fie în doua operaţii deosebite, efectuate pe doua masini diferite, dar complementare (prima asigurand culegerea, sau mai exact preculegerea, cea de a doua, turnarea caracterelor compuse separat sau în linii-blocuri), fie simultan pe aceeasi masina, printre aceste masini, adesea foarte complexe, sunt de mentionat:7) Masinile de turnat şi de compus caracterele separate (monotip) în care o bandă, anterior perforata pe o masina speciala, asigura, prin relee pneumatice, alegerea matricelor speciale continute în sasiul masinii de topit care elibereaza caracterele izolate şi le compune pe un spalt care face corp cu masina.Aceste masini sunt utilizate împreună cu o masina de preculegerea constituita dintr-un perforator cu claviatura care să permită preculegerea textului sub forma unei benzi de hartie perforata. Masinile de preculegere se clasifica la aceasta pozitie.8) Masinile de cules şi de turnat caractere separate (rototipe), masini cu claviatura care să permită pe aceeasi masina operaţiile: selectarea matricelor, turnarea caracterelor separate şi culegerea.9) Masinile de turnat caracterele culese în linii-blocuri (de tipul Ludlow), care, cu ajutorul liniilor de matrice preculese manual, realizează linii intregi de caractere culese şi asamblate împreună (linii-bloc).

10) Masinile de cules şi de turnat în linii-blocuri, masini cu claviatura foarte complexe şi de tipuri foarte variate (intertip, linograf etc.) care asigura culegerea şi turnarea în linii-blocuri pe aceeasi masina. Unele dintre ele conţin un dispozitiv care să permită actionarea lor, fără utilizarea claviaturii proprii, cu ajutorul unei benzi perforate, anterior culeasa pe un perforator special cu claviatura, se clasifica de asemenea aici (culegere numita telemecanica).11) Masinile de scris, numite de "cules", cu seturi de caractere variabile, utilizate în principal pentru a realiza cliseele, placile offset sau copiile destinate fotolitografiei şi care, spre deosebire de masinile obisnuite, permit aranjarea randului.În mod special pentru tirajele mari, formele pe sasiu culese manual nu sunt intotdeauna utilizate ele insele pe masinile de imprimat; sunt substituite fie prin mulajele de plumb (clisee stereotipuri), pregatite manual sau mecanic, fie prin reproducerile galvanice (clisee galvanos); aceste clisee pot să fie conservate în vederea tirajelor ulterioare, fără imobilizarea caracterelor. Se clasifica aici:12) Presele speciale de amprentare, care folosesc pentru realizarea formelor pe matrite de carton, sau mai uzual pe ceara sau materiale plastice.13) Matritele impresionate, stantate pe masinile menţionate anterior.14) Masinile de format clisee de stereotipie, care asigura mularea cliseelor de plumb, plate sau cilindrice, negativul amprentei matritei de carton introdusa în masina. Masinile care conţin un cuptor destinat mentinerii în stare topita a rezervei de metal a mulajului se clasifica la aceasta pozitie, dacă cuptorul este integrat în masina.15) Aparatele pentru fabricarea cliseelor prin lectura directa a unui document. La aceste aparate, o celula fotoelectrica citeşte textul documentului şi impulsurile transmise printr-un dispozitiv electronic de aceasta celula, permit actionarea unei scule care arde sau indeparteaza materialul corespunzător din cliseul de material plastic.16) Masinile pentru plombaginat amprentele de ceara sau de materiale plastice, în vederea obtinerii, prin galvanoplastie, a cliseelor galvanos; pulberea de grafit este aplicata printr-un set de perii mobile, iar un dispozitiv de spalare cu apa preia plombagina în exces.Grupa cuprinde şi materialul şi masinile destinate pregatirii placilor, cilindrilor sau altor organe imprimate, cum sunt:17) Masinile de gravat cu acid a placilor sau cilindrilor, compuse din cuve speciale, prevăzute cu agitatoare.18) Masinile pentru sensibilizarea zincurilor de offset (centrifuge) în general prevăzute cu o Incalzire electrica.19) Cuvele de electroliza şi de lustruit pentru cilindrii de heliogravura rotativa, dotate cu o serie de perii de frecat prevăzute cu agat, care permit să se reincarce şi sa relustruiască simultan stratul de cupru al cilindrului rotit în timpul operaţiei deelectroliza.Pozitia cuprinde între altele, masinile de cules prin procedeul fotografic care culeg prin fotografiere succesiva, fie caracterele dispuse pe seturi de discuri rotative, fie pe faţa unor matrici special concepute în acest scop, fie pe un tub catodic printr-o matrice de puncte foarte fine care se suprapun. Sunt, de asemenea, cuprinse aici, masinile de cules cu raze laser proiectate pe o pelicula fotografica.Unele dintre aceste masini sunt cu claviatura sau cu dispozitive similare. Altele sunt concepute pentru a fi comandate de către o bandă de hartie perforata sau alt suport de informaţii codificate, anterior culese pe o masina separata.Nu se clasifica în aceasta pozitie decat masinile de cules sau de formare a cliseelor care culeg în mod real caracterele, chiar dacă caracterul este fotografiat după culegere. Din contra, se clasifica la Capitolul 90 unele aparate şi masini de cules sau de formare a cliseelor care utilizeaza un procedeu de reproducere fotografica. Acestea sunt, de exemplu:a) Masinile şi aparatele pentru fotocopierea documentelor, cum sunt desenele, textele, în vederea pregatirii diferitelor clisee sau a cilindrilor de imprimare; este cazul, de exemplu, al camerelor negre pentru fotogravura pe banc cu glisiere, sau batiu suspendat, a aparatelor de luat vederi tricome, masinile şi aparatele de micsorat sau de marit, aparatele şi ramele de copiat, mesele luminoase (sau formele luminoase) care folosesc atât la montarea fotocopiilor cat şi la expunerea probelor; unele dintre aceste aparate utilizeaza ecrane de sticlă sau de materiale plastice fin caroiate, ecrane colorate, de sticlă sau de materiale plastice pentru fotocromie, ca şi port-rastere şi port-ecrane.b) Aparatele care fotografiaza forme intregi de caractere, anterior culese manual sau cu masina, ca şi dispozitivele fotografice complementare prezentate separat, care transforma o masina normala de turnat caractere şi de cules intr-o masina care lucreaza prin fotografierea matricelor pe măsură ce se realizează culegerea lor.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt, de asemenea cuprinse aici, părţile masinilor, aparatelor sau echipamentelor de la aceasta pozitie.Sunt între altele excluse:a) Tiparele decupate din metal, material plastic, carton etc., pentru imprimarea pe masinile de colorat cu sablon (sau culoare) (regimul materialului constitutiv).b) Cartoanele speciale pentru matritele de stereotipie (în general pozitiile nr. 48.05, 48.10 sau 48.11): hartiile pentru reproducere sau transfer, care conţin textele sau desenele de reprodus (pozitia nr. 48.16).c) Panza de matase, colorata sau nu, montata pe cadre pentru imprimarea numita cu site (serigrafie) (pozitia nr. 59.11), ca şi panza cu fire metalice, montata pe cadre, pregatita sau nu, destinata imprimarii numite cu sita (regimul materialului constitutiv).d) Poansoanele pentru stantarea matricelor şi alte scule manuale (pozitia nr. 82.05).e) Cuptoarele de stereotipie (pozitia nr. 84.17 sau 85.14, după caz).

f) Uscatoarele de matrite şi presele pentru uscarea matritelor, prevăzute cu placi (marmura) incalzite (pozitia nr. 84.19).g) Fiarele pentru masinile de aurit (pozitia nr. 84.40).h) Masinile de prelucrat metalul, piatra, lemnul etc. cum sunt masinile pentru rectificat şi pentru finisat matricele, dispozitivele de taiat şi rabotezele cu filete, masinile pentru granularea pietrelor sau placilor metalice (cu discuri, cu bile etc.). masinile de gravat placi sau cilindri metalici, masinile de frezat, de rectificat sau de gravat cliseele (masinile de frezat în lemn sau linotere) ferastraiele în salturi pentru taierea după contur a cliseelor etc. şi masinile de rectificat sau granulat pietrele litografice (pozitiile nr. de la 84.56, până la 84.65, după caz).i.j) Masinile de cules sau stantat placile sau foile imprimante, de materiale plastice, metal etc. destinate masinilor de multiplicat, masinilor de imprimat adresele etc. (pozitia nr. 84.72).k) Caracterele şi componentele imprimante pentru masinile de scris, de calculat sau alte masini de la pozitia nr. de la 84.69 până la 84.72 (pozitia nr. 84.73).l) Formele (pozitia nr. 84.80) altele decat formele şi matricele care constituie piesele integrante ale masinilor de turnat sau de compus, care se clasifica aici.m) Matricele pentru granulat portabile electrice cu discuri (masini electrice de burat) pentru pietrele litografice (pozitia nr. 85.08).n)

Creuzetele electrice (pozitia nr. 84.14).o) Aparatele de teleculegere, emitatoarele şi receptoarele care realizează telegrafic culegerea la distanta (telelinotipie) a unui text înregistrat pe banda perforata (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27) după caz.p) Instrumentele de măsura, de control sau de verificare, cum sunt compasurile de identificare a matritelor, echerele, calibrele şi tipometrele (pozitia nr. 90.17 sau 90.31 în functie de caz).q) Mobilierul special de imprimerie cu cutii de litere sau cu sertare pentru conservarea caracterelor, poansoanelor, matritelor etc. (pozitia nr. 94.03).r) Rolele de aplicare manuala a cernelii (regimul materialului constitutiv).84.43 - MASINI ŞI APARATE DE IMPRIMAT, INCLUSIV MASINILE DE IMPRIMAT CU JET DE CERNEALA, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.71; MASINI AUXILIARE PENTRU IMPRIMARE (+).- Masinile şi aparatele de imprimat tip offset:8443.11 - - Cu hartie în sul8443.12 - - Cu foi de hartie format maxim de 22 x 36 cm (offset de birou)8443.19 - - Altele- Masini şi aparate de imprimat, tipografice, cu excepţia masinilor şi aparatelor flexografice:

8443.21 - - Cu hartie în sul8443.29 - - Altele8443.30 - Masini şi aparate de imprimat, heliografice8443.40 - Masini şi aparate de imprimat heliografice- Alte masini de imprimat:8443.51 - - Masini de imprimat cu jet de cerneala8443.59 - - Altele8443.60 - Masini auxiliare8443.90 - PărţiSe clasifica aici toate masinile şi aparatele care folosesc la imprimarea cu ajutorul semnelor, caracterelor sau formelor imprimante de la pozitia anterioara, cu excepţia urmatoarelor:a) Multiplicatoarele hectografice sau cu matrite de hartie parafinata, masinile de imprimat adresele şi alte masini imprimante de birou sau de magazin de la pozitiile nr. de la 84.69 până la 84.72.b) Aparatele de fotocopiat sau de termocopiat (în mod special pentru reproducerea planurilor, documentelor etc.) (Capitolul 90).Pozitia cuprinde, de asemenea:1) Masinile pentru imprimarea materialelor textile, a fetrului, a hartiei de tapet sau de ambalaj, materialelor plastice, a linoleumului, a pielii, a cauciucului etc. concepute pentru realizarea unei decoratii sau a unei imprimari uniforme formate prin alaturarea repetata a unui acelasi desen sau motiv (indienare).2) Masinile de imprimat cu jet de cerneala, cu excepţia celor special concepute pentru a constitui o unitate de la pozitia nr. 84.71.3) Masinile auxiliare, chiar prezentate separat, cum sunt masinile de realizat margini, masinile de pliat, în măsura în care ele sunt special concepute pentru lucrul cu masinile de imprimat.

I. - MASINI ŞI APARATE DE IMPRIMATSe deosebesc patru categorii principale:A) Presele de imprimat1) Presele obisnuite folosite mai ales pentru tragerea gravurilor sau a probelor artistice. De modelul cel mai simplu, ele se compun în general dintr-o masa orizontala fixa (sau marmura) pe care se aseaza forma, cliseul şi plansa de reprodus şi dintr-o placa mobila pe care un mecanism cu surub sau cu parghii permite o apasare puternica pe marmura, după interpunerea foii de imprimat acoperite cu o stofa speciala (blanchet) destinata sa repartizeze presiunea; tamponarea (cu cerneala) se face cu o rola în mod manual sau mecanic.2) Presele numite "cu tipar plan" sunt mult mai puternice dar au un principiu de functionare identic. Placa de presiune mobila (sau tiparul plan) care poarta blanchetul şi foaia este dispusa aproape orizontal şi se inchide ca o falca peste materialul cules sustinut de marmura fixa, asezata vertical; conţin în general un dispozitiv cu role de aplicare a cernelii. Se clasifica aici, de asemenea, presele cu tipar plan fără cerneala, destinate sa imprime pe uscat, în relief.B) Masinile de imprimat cu cilindri.Particularitatea acestor masini este ca "tiparul plan" este inlocuit cu un cilindru rotativ care poarta foaia şi blanchetul, în timp ce marmura, plana, primeste o miscare alternativa de translatie sub cilindru. Fac parte din aceasta clasa:1) Masinile numite "în alb", cu un singur cilindru şi care, ca şi presele descrise mai sus, imprima numai o parte a foii (imprimarea numita în alb); ele fac unu sau doua rotatii pentru fiecare foaie imprimata.2) Masinile cu unul sau doi cilindri care, prevăzute cu marmura care poarta doua forme, imprima cele doua fete ale foii, rotita mecanic de pe un cilindru pe celalalt (masini cu contratipar) sau pe un acelasi cilindru (masinile cu reactie).Unele dintre aceste masini reunesc mai multe grupe, pe acelasi batiu, pentru imprimarea în mai multe culori.C) Masinile de imprimat rotative.La aceste masini, marmura este ea insasi inlocuita cu un cilindru care poarta doua clisee semicilindrice (tipografice) sau cu cilindri gravati (heliogravura, rotogravura etc.) sau impresionati (rotocalcografie). Rotativele pentru imprimarea în culori conţin mai mulţi cilindri de imprimare şi rolele lor de tamponare cu cerneala, alaturate. Toate organele de imprimare, de tamponare cu cerneala sau de presiune fiind rotative, aceste masini permit nu numai imprimare foaie cu foaie, ca cele precedente, dar, de asemenea, imprimarea continua, faţa-verso, în negru sau în culori, pe benzi de hartie derulate din bobine. Unele dintre rotativele de presa, de dimensiuni considerabile, care reunesc pe un acelasi batiu mai multe grupuri de imprimare, permit să se imprime simultan toate paginile unui jurnal sau ale unui periodic, care sunt, la capatul masinii, taiate, pliate, asamblate, brosate şi stivuite de diferite mecanisme auxiliare integrate sau asociate cu masina.D) Masinile de imprimat cu jet de cernealaLa aceste masini, caracterele sunt reproduse pe hartie printr-un jet de picaturi de cerneala care traverseaza o matrita fin gaurita în puncte.Masinile de imprimat mai sus menţionate - şi în mod special rotativele de format mediu şi mic pot să fie echipate cu dispozitive de fasonare dispuse alaturi de elementele de imprimare, ansamblul fiind conceput pentru a realiza pornind, de exemplu, de la o bobina şi printr-o singura operaţie continua, produsele complete, cum sunt formele de cutii, ambalajele, etichetele, tichetele de cale ferata, carnetele de bilete de tramvai etc.La masinile clasice, utilizate în imprimerie sau în artele grafice, pot să se adauge anumite masini speciale, cum sunt:1●) Masinile de imprimat tabla cositorita (cutii de conserve, tuburi, tocuri etc.).2●) Masinile pentru imprimat cadranele de ceasuri.3●) Masinile de marcat dopuri, lumanari sau alte obiecte de forme diferite.4●) Masinile de marcat sau lipit viniete pentru tesaturi, lenjerie etc.

5●) Masinile pentru marcarea semnelor de referinţa pe brosuri şi cărţi (numite masini de semnat).6●) Masini de numerotat, datat, compostat şi, în mod general, toate masinile şi aparatele similare (altele decat aparatele manuale la pozitia nr. 96.11) care funcţionează cu folie metalica, sigilii, role de litere sau cifre etc. tamponate cu cerneala sau nu.7●) Unele masini mici de imprimat de birou, care utilizeaza caracterele tipografice sau procedeul offset (şi impropriu numite multiplicatoare datorita similitudinii de forma şi de utilizare cu aceste din urma aparate).Sunt de asemenea cuprinse aici masinile de colorat cu sablon care, utilizand sabloanele (sau tiparele) de zinc decupate, folosesc pentru colorarea, cu ajutorul periilor mobile, a rolelor sau prin pulverizare, a copiilor lucrărilor de arta, a cartilor de joc, a cartilor cu imagini pentru copii etc., anterior imprimate cu negru, ca şi masinile pentru imprimarea cu sita, având un principiu de functionare similar.Dintre masinile pentru imprimarea textilelor, a hartiei de tapet, a hartiilor de ambalaj, a linoleumului, a pielii etc., cuprinse în aceasta pozitie, se disting:1) Masinile de imprimat cu plansa (xilografice), care realizează un desen continuu, uniform, cu ajutorul planselor (cliseelor) gravate, cel mai adesea în relief, şi presate după tamponarea cu cerneala, pe tesatura, hartia de tapet etc., care avanseaza continuu în masina; aceste masini pot, de asemenea, să fie utilizate pentru imprimarea discontinua a articolelor mici (esarfe, baticuri, batiste etc.).2) Masinile de imprimat cu rulouri care cuprind în general un mare tambur central, prevăzut pe periferia sa (pentru imprimarea motivelor de culori diferite), cu o serie de cilindri gravati (cate un cilindru pentru fiecare culoare), prevăzut fiecare cu un cilindru de tamponare cu cerneala şi cu o razuitoare a surplusului.3) Masinile de imprimat cu sablon; tesatura sau foaia de imprimat trece în masina în acelasi timp cu o bandă decupata cu diferite desene, prin care este aplicata culoarea.4) Masinile de imprimat urzeala, care, înainte de tesut, imprima un desen firelor de urzeala desfăşurate de pe sulul de urzeala.5) Masinile de imprimat firele, care produc efecte de culoare pe fire, sau chiar pe semitort, înainte de filarea lor.II. - MASINILE ŞI APARATELE AUXILIARE DE IMPRIMERIEEste vorba aici de masinile şi de aparatele auxiliare, chiar prezentate separat, concepute numai pentru a functiona împreună cu masina de imprimat, în vederea asigurarii, în timpul imprimarii sau ulterior, a funcţionarii, manevrarii sau prelucrarii complementare a foilor sau a benzilor de hartie.Printre aceste masini şi aparate, care cel mai adesea nu fac parte integrantă din masina de imprimat, se pot menţiona:A) Elevatoarele de stive de hartie. Acestea reprezinta sasiuri prevăzute cu un platou mobil care poarta stiva de foi albe şi se ridica progresiv în timpul lucrului de imprimare, pentru a tine constant stiva la înălţimea masinii.B) Alimentatoare automate, utilizate pentru imprimarea foaie cu foaie. Au rolul de a apuca foile de pe o stiva una cate una (în general, cu ajutorul unui brat cu ventuze pneumatice) şi de a le insera în masina de imprimat, perfect centrate. Frecvent sunt folosite în combinaţie cu un elevator, de stive.C) Masinile de primire a foilor, aparatelor asemanatoare alimentatoarelor automate, dar care, executand operatia inversa, primesc şi stivuiesc foile imprimate.D) Masinile de indoit, de lipit, de perforat şi de intepat care asigura adesea, la capatul masinii, indoirea şi brosarea foilor imprimate (jurnale, prospecte, periodice etc.).Dacă masinile de acest tip nu sunt în mod exclusiv concepute pentru a functiona cu o masina de imprimat, sunt excluse (pozitia nr. 84.40 sau 84.41), după caz.E) Numaratoarele automate, mici accesorii ale masinilor de imprimat, în esenta compuse din role marcate cu cifre care sunt alaturate pe un acelasi ax şi funcţionează ca numarator cu role.F) Masinile de innegrit hartia, care se folosesc la depunerea pulberii metalice pe foile care tocmai au fost imprimate cu acid pentru gravare intr-o masina de imprimat.

PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Asternuturile şi mansoanele de cilindri, de tesatura cauciucata sau nu, de pasla, de cauciuc etc. (regimul materiei constitutive).b) Masinile cu dispozitive imprimante accesorii, cum sunt anumite masini de pus în saci, impachetat etc. (pozitia nr. 84.22) şi anumite masini pentru fasonarea hartiei sau a cartonului (pozitia nr. 84.41); prezentate separat, dispozitivele imprimate se clasifica aici. În măsura în care imprima prin procedeele utilizate de masinile de la aceasta pozitie.c) Aparatele anti-maculare (de curatat petele de cerneala) cu jet (pozitia nr. 83.24).d) Aparatele denumite telescriptoare sau teleimprimatoare belinografele şi aparatele asemanatoare care asigura transmiterea telegrafica şi reproducerea la distanta a textelor, desenelor etc. (pozitiile nr. 85.17, 85.25 sau 85.27 după caz).Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8443.11, 8443.12 şi 8443.19Se clasifica la aceste subpozitii, masinile şi aparatele, în care imprimarea este realizata cu ajutorul unei placi imprimante, pe care desenul este reprodus în plan, adica nici în gol nici în relief (procedeu de imprimare în plan sau offset). Formarea imaginii de imprimat se bazeaza pe principiul respingerii reciproce a apei şi a corpurilor grase. Imprimarea, realizata intotdeauna pe o masina rotativa este obtinuta nu prin contact direct al suportului imprimant pe materia de imprimat, ci prin transfer intermediar pe un cilindru de cauciuc numit asternut (blanchet) care la randul lui transfera pe materialul de imprimat. Masinile şi aparatele de la aceste subpozitii se caracterizeaza prin prezenta asternutului şi a unui dispozitiv destinat sa umezeasca în permanenta părţile neimprimante ale cliseului fixat pe un cilindru de metal. Masinile de imprimat în offset pot să fie alimentate în bobine sau în foi.Subpozitiile nr. 8443.21 şi 8443.29Imprimarea tipografica constituie un procedeu de imprimare unde cerneala este transferata prin presare, de către părţile în relief ale formei imprimante pe materia de imprimat. Forma imprimanta se compune din caractere separate, blocuri de linii sau de clisee de aceeasi înălţime tipografica.

Cu toate acestea, aceste subpozitii nu cuprind masinile şi aparatele de imprimat, flexografice.Subpozitia nr. 8443.30Imprimarea flexografica constituie o imprimare de tipul tipografic pentru lucrurile mai simple (imprimarea materialelor pentru ambalaj, formulare, prospecte etc.) unde placa de imprimare, din cauciuc sau din materiale termoplastice, este aplicata direct pe cilindrul de imprimare. Pe aceste masini, a caror construcţie este mai simpla şi mai usoara decat cea a masinilor şi a aparatelor care folosesc alte sisteme de imprimare, benzile de hartie continue sunt imprimate în una sau mai multe culori, cu ajutorul cernelii pe bază de alcool sau alti solventi volatili.Subpozitia nr. 8443.40Imprimarea prin procedeul cu tipar adanc constituie un procedeu de imprimare în care cerneala retinuta în părţile gravate ale tiparului este transpusa prin presiune pe materialul de imprimat. Aceasta forma de imprimare îşi găseşte originea în gravura pe cupru, procedeu în care elementele sunt gravate, cu ajutorul daltei sau a unui acid, mai mult sau mai puţin profund în placa metalica lustruita, în timp ce suprafaţa placii rămâne curata, canalele se incarca cu cerneala în cantitatea necesară pentru imprimarea motivelor.Imprimarea prin procedeul cu tipar adanc, este în principiu asemanatoare cu gravura pe cupru. În locul placii se utilizeaza un cilindru rotativ. Transpunerea imaginii sau semnelor se face pe o formă cilindrică aramita galvanic, prin efectul unui procedeu mecanic sau prin efectul unui procedeu fotochimic.84.44 - MASINI PENTRU FILAREA (EXTRUDAREA), LAMINAREA, TEXTURAREA SAU TAIEREA MATERIALELOR TEXTILE SINTETICE SAU ARTIFICIALE.Pozitia cuprinde masinile pentru fabricarea firelor de materiale textile sintetice sau artificiale, inclusiv masinile pentru taierea acestor fire.Aici se clasifica:1) Masinile de filat materiale textile sintetice sau artificiale sub forma fibrelor continui compuse fie dintr-un monofilament, fie din mai multe filamente alaturate. Aceste masini se compun dintr-o serie lunga de posturi de filare identice alaturate (travee). Fiecare element contine o pompa speciala şi un filtru care asigura alimentarea unei filiere; filamentul sau filamentele iesite din filiera trec fie într-un recipient care contine un coagulant chimic (în cazul viscozei), fie intr-o camera inchisa în care se pulverizeaza apa (matase artificiala tip cupro-amoniacala) sau un curent de aer cald (acetat de celuloza), fie în camere de racire. Filiera are un orificiu unic sau orificii multiple (adesea mai multe mii), destinate obtinerii unui fir unic sau, mai general, a unui fir cu mai multe filamente; în acest din urmă caz, filamentele elementare iesite dintr-o aceeasi filiera sunt, inca de la extrudarea lor, reunite printr-o torsionare usoara într-un dispozitiv special. După destinaţia produselor, fibrele iesite de la diferite posturi de filare sunt bobinate fie separat, fie sub forma cablurilor (tows) putand sa conţină mai multe sute de mii de filamente şi destinate să fie taiate în tronsoane scurte (fibre discontinui).2) Masinile de etirat (intins) filamentele de materiale textile sintetice până la trei sau patru ori lungimea lor initiala în scopul de a orienta moleculele lor şi de a imbunatati în felul acesta anumite caracteristici tehnice.3) Masinile pentru texturarea fibrelor din materiale textile sintetice. Cea mai mare parte a procedeelor de texturare (metoda conventionala discontinua, torsiune falsa, ondulare pe lama, termofixare, jet de aer cald sau de vapori, tricotare) modifica proprietăţile fizice ale fibrelor în vederea obtinerii firelor incretite, firelor tip "spuma" elastica, fire ondulate etc.4) Masinile de debitat fibre scurte (fibre discontinue) prin taierea cablurilor de fibre continui.5) Masinile "tow-to-top", care permit să se obtina de asemenea fibre scurte, dar fără a deranja paralelismul fibrelor din cablu; acest tip de masina furnizeaza în felul acesta, nu fibre scurte intretesute ca precedentele ci veritabile panglici (tops) direct filabile, fără cardare sau pieptanare; aceste masini sunt de altfel adesea incorporate intr-o masina de filat (un asemenea ansamblu, numit masina tow-to-yarn, este citat în Nota explicativa de la pozitia nr. 84.45).6) Masinile de rupt fire continui, pentru fabricarea firelor numite cu filamente rupte. Cu ajutorul rolelor diferentiale, aceste masini realizează ruperea, la intervale date, numai a unei părţi a fibrelor unui cablu; în ciuda prezentei unui anumit numar de fibre continui, firul obţinut după aceea prezinta proprietatea unui fir cu fibre scurte.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) părţile şi accesoriile masinilor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.Pozitia exclude:a) Masinile şi aparatele pentru pregătirea materialelor plastice destinate filarii produselor textile sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.19 sau 84.77, în general).b) Laminoare cu cilindrii şi laminoare de la pozitia nr. 84.45.c) Masinile de fabricat fibrele de sticlă continui sau discontinui (pozitia nr. 84.75).84.45 - MASINI PENTRU PREPARAREA (PRELUCRAREA PRELIMINARA) MATERIALELOR TEXTILE; MASINI PENTRU FILAREA, DUBLAREA SAU RASUCIREA MATERIALELOR TEXTILE ŞI ALTE MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA FIRELOR TEXTILE; MASINI DE BOBINAT (INCLUSIV DE CANETAT) SAU DE DEPANAT MATERIALELE TEXTILE ŞI MASINI PENTRU PREGATIREA FIRELOR TEXTILE IN VEDEREA UTILIZARII LOR PE MASINILE DE LA POZITIILE NR. 84.46 SAU 84.47.- Masinile pentru prepararea (prelucrarea preliminara) fibrelor textile:8445.11 - - Masini de cadrat8445.12 - - Masini de pieptanat8445.13 - - Laminoare şi flaiere8445.19 - - Altele8445.20 - Masinile de filat materiale textile8445.30 - Masinile de dublat sau rasucit materiale textile8445.40 - Masini de bobinat (inclusiv masinile de canetat) sau de depanat materiale textile8445.90 - AltelePozitia cuprinde, cu anumite excepţii menţionate mai jos, toate aparatele şi masinile care, în industria textila, permit să se realizeze operaţiile urmatoare:I. Pregătirea şi tratamentele preliminare ale diferitelor materiale textile în vederea:1●) Transformarii lor în fire sau sfori:

2●) Fabricarii paslei (fetrului), vatei sau altor materiale de umplere.II. Transformarea în fire continui, prin filare, rasucire sau cablare a diferitelor materiale textile naturale sau fibre sintetice sau artificiale, inclusiv fabricarea firelor de hartie pornind de la panglici, cu excepţia masinilor propriu-zise de fabricare a franghiilor sau a cablurilor (pozitia nr. 84.79).III. Depanarea sau bobinarea benzilor, semitorturilor, firelor sau sforilor şi pregătirea firelor textile în vederea utilizarii lor pe masinile de la pozitia nr. 84.46 sau 84.47).A. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PREGATIREA MATERIALELOR TEXTILE NATURALE SAU A FIBRELOR SCURTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE, IN VEDEREA FILARII ŞI MASINILE SIMILARE PENTRU PRODUCEREA MATERIALELOR DE UMPLERE DIN LANA, VATA SAU PASLAGrupa cuprinde:1) Aparatele de clasat, destinate sa claseze fibrele după lungime; aceste masini se compun dintr-o incinta lunga compartimentata la jumatatea inaltimii şi parcursa de un curent de aer produs de un ventilator; fibrele antrenate se repartizeaza după densitatea lor în compartimente succesive.2) Masinile de egrenat bumbac, care asigura separarea fibrelor filabile de seminte; separatoarele de linters, care să permită să se detaseze "linters"-ul (fibrele foarte scurte rămase) de pe seminte.3) Masinile de melitat şi masinile similare pentru separarea fibrelor (din în, canepa etc.) de resturile vegetale rămase după topire.4) Lupii-destramatori, lupii-batatori, destramatoarele de tipul Garnett şi aparatele asemanatoare care asigura desfacerea şi destramarea carpelor, a franghiilor vechi etc. în vederea aducerii lor la starea de fibre care să poată fi cardate, cu excepţia masinilor de taiat simple pentru carpa pentru industria hartiei (pozitia nr. 84.39).5) Masinile desfacatoare de baloturi, care folosesc pentru desfacerea în ghemotoace de fibre a baloturilor de bumbac comprimate.6) Alimentatoarele automate a destramatoarelor cu benzi, prevăzute cu un dispozitiv de uniformizare care regularizeaza alimentarea.7) Destramatoarele (verticale de tipul Crighton, orizontale cu tambur mare, pneumatice etc.), care asigura destramarea (desfacerea) mai avansată şi curatirea bumbacului, debitate de masina sub forma unei paturi rulate.8) Batatoarele şi alimentatoarele pentru bumbar, care permit o curatire mai avansată a paturilor de la destramator şi care livreaza o bandă mai afanata; batatoarele şi alimentatoarele de lana, mai simple, şi a caror functie este similara.9) Masinile pentru degresarea lanii, care conţin dispozitive mecanice de antrenare sau de pompare a apei calde şi masinile spalatoare de lana (leviatane etc.), prevăzute cu mecanisme diferite de scuturare (furci, greble etc.). chiar cu dispozitive de uscare.10) Masinile pentru vopsirea lanii în masa.11) Masinile de uleiere, care să permită impregnarea lanii, ramie (specie de planta din Extremul Orient din care se extrag fibre textile) etc. cu uleiuri sau produse chimice pentru usurarea cardarii sau a pieptanarii.12) Masinile de carbonizat lana, compuse dintr-o cuva cu solutie acida, dintr-o masina de stors, dintr-o camera de uscare şi dintr-un dispozitiv de indepartare a prafului care elimina impuritatile carbonizate.13) Cardele de diferite tipuri utilizate pentru bumbac, lana, fibre scurte sintetice sau artificiale şi calti de fibre lemnoase (în, canepa etc.). Aceste masini care au functia de a continua curatirea inceputa de către destramatoare şi batatoare, de a destrama şi indrepta fibrele, se compun, în principiu, dintr-un tambur mare antrenat în miscare de rotatie şi acoperit cu sarma cu dinti în ferastrau din otel sau cu tesatura implantata cu vârfuri sau ace metalice (garnituri de carda), la periferia caruia sunt dispuse alte elemente cardante fixe sau mobile (capace etc.), care sunt, de asemenea, prevăzute cu garnituri de carde ale caror vârfuri se intretaie cu cele ale tamburului; un dispozitiv de curatire, care curata organele cardante de masa de fibre sau de alte deseuri; cardele de lana conţin, între altele, un mecanism destinat sa elimine resturile de spini reţinute în lana de oaie (dispozitiv de indepartare a scaieţilor). În functie de fazele cardarii, variabile în functie de materiale prelucrate, cardele se impart în: cardele rupatoare, preliminare şi finisoare, care conţin dispozitive diferite destinate sa condenseze valul de fibre iesit din tambur pentru a-l elibera în forma de panze, benzi sau suvite, infasurate pe mandrine, bobine sau depuse în tuburi care se rotesc.Grupa cuprinde cardele pentru producerea paslei, a vatei, ca şi cele destinate prelucrarii fibrelor de umplutura, chiar de tipurile cele mai simple, compuse dintr-un sector circular simplu, prevăzut cu vârfuri, care oscileaza deasupra unei mese de asemenea prevăzute cu vârfuri.14) Laminoarele, care au ca functii sa uniformizeze benzile facand sa alunece fibrele unele pe lângă celelalte pentru a putea obtine o bandă omogena mai fina (cu o secţiune mai redusa); ele permit de asemenea să se realizeze, în timpul lucrului, amestecarea (dublarea) mai multor benzi de fibre de materiale sau de calităţi diferite. Printre aceste masini, care intervin după cardare şi uneori, după pieptanare, sunt menţionate laminoarele cu cilindri pentru bumbac, sau laminoarele cu pieptene circular, cilindru cu ace sau barete cu ace pentru lana, în, iuta (gills-box, gills-intersecting).

15) Masinile de pieptanat, care prelucreaza materialele textile în benzi, cordoane etc. fixate cu clesti în timpul actiunii organelor de pieptanare, prevăzute cu diferite ace. Aceste masini, al caror rol esential este de a elimina fibrele prea scurte, pot sa intervina la diferite stadii de fabricare, fie pentru a trata materia în stare bruta (de exemplu inul) fie pentru a completa actiunea cardelor sau a laminoarelor. Cele mai obisnuite sunt masinile de pieptanat în, canepa sau fibre similare, masinile de pieptanat discontinuu pentru bumbac (fire fine) sau lana şi masinile pieptanat de circulare continui pentru lana.16) Depunatoarele de în, iuta sau fibre asemanatoare "etaleuse". Ele amesteca manunchiurile de în sau de alte fibre de la pieptanat; conţin un dispozitiv de laminare cu placi cu piepteni, care debiteaza materialul în benzi continui.17) Masinile de spalat în contracurent pentru lana, care au ca functie, după cardare sau pieptanare, curatirea de ulei sau de alte materiale a benzilor. Ele se compun din două sau mai multe vane (recipienti) de apa calda cu sapun dispuse în serie în care este imersata succesiv banda antrenata printr-un sistem de role; aparatul contine între altele, una sau mai multe prese cu cilindri, urmate de cilindrii uscatori incalziti şi un laminor cu barete.18) Flaierele, pentru bumbac, în, canepa etc. care spre deosebire de precedentele, debiteaza materialul, nu în benzi, ci sub forma unei suvite usor rasucite prin actiunea unei fuse cu aripioare rotative similare celor de la masinile de filetat.19) Mecanismele rotative de depunere în cani ("coilere"), mici aparate auxiliare ale laminoarelor sau flaierelor, compuse dintr-un disc rotativ care imprima o miscare de rotatie a unui recipient cilindric (cana, tub) mobil destinat sa primeasca benzile sau pretorturile iesite de la laminoare sau flaiere. În general, acestea au un mecanism de infasurare care se afla deasupra rezervorului.B. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PREGATIREA MATASII INAINTE DE RASUCIREGrupa cuprinde:1) Aparatele de scoatere a coconilor de viermi de matase (curatitoare) care au ca destinatie sa elimine filamentele exterioare (blaze) şi aparatele pentru baterea coconilor pentru indepartarea filamentelor care nu pot să fie transformate în fire.2) Bazine, pentru tragerea manuala a matasii de la gogosile de viermi de matase, care conţin un dispozitiv de ghidare a firului care să permită reunirea multor filamente printr-o rasucire usoara şi un tambur de infasurare (vartelnita) adesea separate de bazin; în acest din urmă caz, cele doua elemente ale aparatului se clasifica aici atunci când sunt prezentate împreună.3) Masinile de indepartat ghemotoacele, părţile subtiate etc. din firul de matase bruta care conţin un dispozitiv de depanat, un dispozitiv de calibrare şi un selfactor.C. - MASINI ŞI APARATE DESTINATE SA TRANSFORME PRIN TORSIUNE SUVITELE IN FIRE SAU SA REUNEASCA ŞI SA RASUCEASCA ACESTE FIRE SIMPLE PENTRU A OBTINE FIRE MULTIPLEGrupa cuprinde:1) Masinile de filat, care printr-o noua laminare urmata de o torsiune potrivita, asigura transformarea în fire (filare) a suvitelor (pretorturile, semitorturilor) de fibre scurte naturale sau artificiale iesite de la carde, laminoare sau flaiere; dispozitivele de torsiune (aripioare, inel rotativ, inel cu cursor etc.), asociat cu o axa rotativa verticala sau oblica (fus) constituie organul esential al masinii, care cuprinde un numar mare de fuse alaturate în linie. Tipurile cele mai obisnuite sunt masinile de filat inul, canepa etc., prin procedeul uscat sau umed, masinile de filat intermitente sau masinile de filat cu actiune periodica (selfactoare) şi masinile de filat continui pentru bumbac, lana etc. Se clasifica aici rotile de filat manuale.2) Masinile numite tow-to-yarn, pentru filarea fibrelor textile sintetice sau artificiale discontinui, care asigura în acelasi timp ruperea cablurilor fibrelor continui (towss), laminarea benzii de fibre discontinui astfel formate şi filarea.3) Masinile de rasucit, masinile de dublat sau cablat şi masinile de dublat-rasucit, care au ca scop fie sa dea firului o rasucire suplimentara, fie sa reuneasca şi sa rasuceasca împreună fire simple de doua sau mai multe bobine pentru o formă firele rasucite, cabluri sau chiar sfori, cu excepţia masinilor speciale de fabricat franghii (pentru rasucirea toroanelor, pentru realizarea cablurilor, masinile de filat franghii etc.) care se clasifica la pozitia nr. 84.79; anumite masini din acest grup conţin dispozitive speciale pentru fabricarea firelor de efect (fire buclate, fire perlate etc.).Grupa cuprinde de asemenea masinile pentru mulinarea firelor de matase, cum sunt depanatoare sau intinzatoare pentru torsiunea matasii brute, depanatoare care asigura prin rasucire reunirea a mai multe fire şi masini asemanatoare pentru fibrele artificiale filamentare.4) Masinile pentru imbinarea cap la cap a parului de cal.D. - MASINILE DE BOBINAT SAU DEPANAT FIRELE SAU SFORILE PE ORICE SUPORTGrupa cuprinde, masinile care efectueaza operaţiile de acest tip, atât pentru necesitatile productiei cat şi pentru condiţionarea în vederea vanzarii, cu excepţia masinilor de urzit şi a rastelelor pentru bobinele de fire de urzeala (vezi partea E de mai jos). Printre masinile de debitat, pot să fie menţionate masinile de depanat, masinile de facut gheme sau sculuri, pe cartoane, pe tevi etc., şi masinile de facut gheme sau sculuri pentru sfori; cu toate acestea, infasuratoarele de sfori, franghii etc., se clasifica la pozitia nr. 84.79.Sunt, de asemenea, clasificate aici masinile de canetat, care sunt masini de bobinat concepute pentru a depune pe canete firele de batatura în vederea teserii, ca şi masinile pentru recuperarea şi bobinarea firelor folosite pentru fabricarea de articole din tricotaje care sunt defecte.

E. - MASINILE PENTRU PREGATIREA FIRELOR TEXTILE IN VEDEREA UTILIZARII LOR PE MASINILE DE LA POZITIA NR. 84.46 SAU 84.47Grupa cuprinde:1) Masinile de urzit, destinate pregatirii sulului de fire de urzeala, în care firele sunt dispuse paralel sub o aceeasi tensiune şi în ordinea care corespunde cu tesatura de obţinut (fire de diferite culori sau diferite grade de finete): stratul de fire poate să fie complet sau numai în parte, din benzi sau secţiuni (masina de urzit sectionala), şi, după caz, este rulata fie direct pe sulul de urzeala care va fi utilizata pe masina, fie provizoriu pe tamburul masinii de urzit sau chiar alte suporturi, cum sunt bobinele.Masinile de urzit se compun dintr-un cadru mare (sau rastele de urzit) care este prevăzut cu un numar mare de fuse port-bobine, cu o sanie sau soclu prevăzut cu perii şi ghidaje de fire şi cu un mecanism puternic de infasurare pe tambur; datorita functiilor lor respective, aceste trei organe sunt aproape intotdeauna net deosebite dar, prezentate împreună, rămân clasificate aici.2) Masinile de incleiat (de apretat), care au ca functie impregnarea provizorie a urzelii sau a secţiunilor de urzeala cu o substanţa aglutinanta destinata sa protejeze firele de frecare de masina de tesut şi pentru usurarea alunecarii lor. Aceste masini se compun în general dintr-un rezervor de apret, dintr-un sistem de role de ghidare, dintr-un cilindru incalzitor sau dintr-un dispozitiv de uscare cu aer cald, dintr-un dispozitiv de infasurare şi adesea dintr-un mecanism, de taiere şi marcare a bucatilor care imprima reperele la intervale regulate pe firele de margine.Pozitia nu cuprinde alte masini de incleiat, spre exemplu, pentru a incleia alte fire (inclusiv fire de batatura) sub forma de gheme sau ca fire separate (pozitia nr. 84.51).3) Masinile de navadire şi tras prin pieptene, care folosesc pentru introducerea firelor de urzeala în cocleti şi pieptenii masinii de tesut (repunere, gaurire sau navadire).4) Masinile pentru innodarea urzelii, destinate sa reuneasca (innoade) în spatele masinii de tesut firele de la o panza de urzeala terminata cu cele ale uneia noi.Pozitia nu se referă la innodatoarele automate sau rasucitoarele utilizate pentru imbinarea cap la cap mecanica a firelor de urzeala rupte în timpul teserii (pozitia nr. 84.48).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.Pozitia exclude:a) Masinile pentru tratamentul termic al coconilor, pentru uciderea viermilor de matase continute în coconi (pozitia nr. 84.19).b) Masinile pentru uscarea materialelor textile (pozitia nr. 84.19 sau 84.51) după caz.c) Storcatoarele centrifuge (pozitia nr. 84.21).

d) Masinile de la pozitia 84.44.e) Masinile şi aparatele pentru fabricarea sau finisarea paslei sau a materialelor netesute (pozitia nr. 84.49).f) Masinile de gazat, lustruit sau glasat firele şi alte masini de finisare, masinile de infasurare, desfăşurat sau pliat tesaturile (pozitia nr. 84.51).g) Masinile de taiat parul cu lame elicoidale pentru taierea parului de pe pieile animalelor (pozitia nr. 84.53).h) Masinile şi aparatele pentru ascutirea vârfurilor pieptenilor sau a acelor de la carde (pozitia nr. 84.60).i,j) Masinile şi aparatele pentru punerea dintilor în benzile de carde (pozitia nr. 84.63).k) Masinile pentru montarea garniturilor (benzilor) de carda pe tamburi (pozitia nr. 84.79).

84.46 - MASINILE DE TESUT8446.10 - Pentru tesaturi de o latime de maxim 30 cm- Pentru tesaturile cu o latime peste 30 cm, cu suveici:8446.21 - - Cu motor8446.29 - - Altele8446.30. - Pentru tesaturile cu o latime peste 30 cm, fără suveiciPozitia cuprinde masinile de tesut, care folosesc firele de materiale textile (inclusiv cele din turba) sau alte materiale (metal, sticlă, azbest etc.) pentru fabricarea de tesaturi cu urzeala şi batatura.Aceste masini pot sa impleteasca în unghi drept firele de urzeala şi firele de batatura pentru a forma o tesatura.În cazul cel mai simplu al panzei, urzeala care vine de la sul este împărţită în doua grupuri de fire alternate, firele de la fiecare grup fiind inserate separat intr-o aceeasi ita formata dintr-un cadru de lame; un dispozitiv special ridica şi coboara alternativ fiecare ita, deplaseaza cele doua părţi ale urzelii pentru a forma un unghi (sau rostul urzelii) în care sunt introduse firele de batatura (cu ajutorul unei suveici în masinile clasice). Ele sunt, apoi, impinse de pieptene lângă firul anterior şi fixate în rostul care se inchide pentru a forma un nou rost. Acest sistem de comanda al firelor de urzeala este practic limitat la opt ite pe masinile obisnuite.Exista masini cu mult mai complexe care conţin fie dispozitive de comanda ale firelor de urzeala (ratiere, mecanisme Jaquard etc.) care să permită manevrarea itelor în grupuri mai numeroase, sau chiar unul cate unul, pentru realizarea tesaturilor foarte complexe, fie mecanisme particulare pentru fabricarea anumitor tesaturi speciale (mecanisme pentru tesatura tip "gaz", tesaturi buclate etc.), fie, dispozitive speciale pentru comanda firelor de batatura (fire de culori, de compozitii sau fineti diferite) prin schimbarea suveicilor sau a canetelor în suveici (schimbatoare montante, cutii revolver etc.). Masinile au, adesea, mecanisme de siguranţă mecanice sau electrice, cum sunt palpatoarele de canete destinate sa controleze rezerva de fir a suveicilor şi pentru a initia inlocuirea (canetelor goale), şi supraveghetoarelor de batatura şi supraveghetoare de urzeala care au scop sa comande oprirea masinii în cazul ruperii a unui fir.Cea mai mare parte a mecanismelor menţionate pot sa faca parte integrantă din masina, fie să fie montate pe masina sub forma unui mecanism accesoriu amovibil (interschimbabil). Aparatele de acest tip se clasifica aici atunci când sunt prezentate cu masina pe care trebuie să o echipeze; prezentate separat, se clasifica la pozitia nr. 84.48 în general.Cel mai adesea, masinile de tesut produc o tesatura planta dar exista masini circulare care furnizeaza o tesatura tubulara în care una sau mai multe suveici rotative, antrenate mecanic sau prin electro-magnet, leagă între ele firele de batatura în jurul firelor de urzeala dispuse vertical în cerc.Diferitele modele de masini sunt proiectate fie în functie de felul lor de mecanism, fie în functie de natura tesaturii pe care o produc ele sunt în mod special masinile Jacquard, masinile automate cu schimbare a suveicilor sau a canetelor, masinile fără suveica în care firele de batatura sunt introduse cu aer comprimat, cu jet de apa, cu ac, cu o lance sau proiectile care nu au rezerva de fir, masini cu benzi (cu bara, cu tamburi etc.), masinile pentru catifea prin urzeala sau pentru mocheta şi masinile pentru covoare, mai ales cele pentru covoare cu puncte innodate.Sunt, de asemenea, cuprinse aici:1) Masinile de tesut manuale.2) Masinile de tesut panze din fire metalice sau metalizate de acelasi tip cu masinile de tesut textile. Sunt considerate ca masini de această categorie, dacă au elementele mecanice esentiale care caracterizeaza masinile de tesut textile, şi anume: un sul, cadrele de coclete destinate formarii rostului urzelii, mecanismele care fac sa treaca firul de batatura prin rostul urzelii şi îl fixeaza în aceasta în unghiul drept şi cilindrul care asigura avansul şi infasurarea panzei.Sunt, din contra, excluse din aceasta pozitie masinile concepute pentru a imbina, după sisteme diferite, firele metalice în vederea fabricarii grilajelor sau a retelelor (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 84.63).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), aparatele auxiliare, părţile şi accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.48.84.47 - MASINI ŞI UTILAJE DE TRICOTAT, DE COASERE-TRICOTARE, DE "IMBRACARE" A FIRELOR CU FIBRE TEXTILE, DE PRODUS TUL, DANTELA, BRODERIE, PASMANTERIE, ŞIRETURI, PLASA SAU SMOCURI.

- Masini de tricotat circulare:8447.11 - - Cu diametru cilindrului de maximum 165 mm8447.12 - - Cu diametru cilindrului peste 165 mm8447.20 - Masini de tricotat rectilinii; masini de coasere - tricotare8447.90 - AltelePozitia cuprinde aparatele şi masinile care sunt destinate, pornind de la benzile şi de la firele de materiale textile (inclusiv cele din turba) sau din alte materiale, sa fabrice tricoturile, tulurile, dantelele, pasmanteria, galoanele, plasele, suprafetele cu smocuri, ca şi cele destinate să execute "imbracarea" cu benzi sau cu fire din orice material, precum şi a lucrărilor de broderie pe orice suport.A. - UTILAJELE DE TRICOTAT (SAU PENTRU TRICOTARE)Se deosebesc, în mod special, urmatoarele doua grupuri:1) Utilajele de tricotat rectiliniu pentru producerea de produse plate, datorita unui dispozitiv care asigura o crestere sau o reducere a numarului de ochiuri ale unui rand, articolele plate de forme diferite destinate să fie finisate prin coasere (ciorapi, sosete etc.). Utilajele rectilinii executa la fel de bine tricotul cu ochiuri culese (utilajele Cotton etc.) ca şi tricotul urzeala (utilajele Rachel sau polka, utilajele milaneze, utilajele locknit etc.). Masinile din această categorie cuprind de la cea mai simpla masina de tricotat cu maneta, până la masina mare de tricotat cu mai multe fonturi care pot să fie prevăzute cu mecanisme Jacquard sau similare pentru realizarea diferitelor desene.2) Utilajele pentru tricotarea circulara, care tricoteaza un tricot tubular sau complet sau parţial în aceasta forma prin reducerea sau cresterea corespunzătoare a ochiurilor (sosete, ciorapi, margini de vesminte, berete, basti, fesuri şi alte tipuri de acoperaminte de cap etc.).Se clasifica aici masinile mici de tricotat casnice şi masinile mici de remaiat ciorapii, care nu realizează decat cateva ochiuri, dar nu masinile de remaiat care să foloseasca la reunirea, ochi cu ochi, prin simpla coasere, a marginilor de la cele doua bucăţi de tricotat (pozitia nr. 84.52).B. - UTILAJELE DE COASERE-TRICOTAREGrupa cuprinde utilajele de coasere - tricotare de toate tipurile.1) Utilajele prevăzute cu un dispozitiv cu ace care să permită sa fixeze firele de urzeala şi firele de batatura cu ajutorul punctelor de lantisor.2) Utilajele care insereaza bucle de fire intr-o tesatura de fond care anterior a fost obtinuta pe un utilaj de tesut de tipul clasic şi le fixeaza de acesta din urma prin ochiuri de tricotaje.3) Utilajele de tricotat-cusut pentru voalurile de fibre sau care efectueaza, pe straturi de fibre neregulate; produse de către alte masini (de exemplu, carde, masini batatoare), un mare numar de cusaturi, care se compun din bucle în forma de ochiuri, şi produc în felul acesta o consolidare a materialelor textile, utilizate ea materie filtranta, suport pentru covoare (pasla), materiale de izolare termica etc.C. - MASINILE PENTRU FABRICAREA FILEURILOR (PLASELOR), TULULUI, DANTELEI, IMPLETITURILOR SAU DE PASMANTERII, DE "IMBRACAREA" CU FIBRE TEXTILE, DE EXECUTARE A BRODERIILOR, A SUPRAFETELOR CU SMOCURI ETC.Grupa cuprinde:1) Utilajele pentru fileuri sau plase cu un fir sau cu doua fire, pentru fabricarea fileurilor cu ochiurile innodate pentru toate utilizarile, ca gen sau forma, cum sunt plasele de pescuit.2) Utilajele pentru tul monocolor, de tipul Roller machine.

3) Utilajele pentru tul ornat sau pentru imbracare cu fibre textile de tipul Gevers şi utilajele cu fuse de produs dantele (utilajele cu manere de tragere, utilajele Nottingham etc.).4) Utilajele pentru tul-mosor, perdea pe mosor şi dantela mecanica pe mosor, care să fabrice tul plat sau perdele de tul plat, ca şi dantele mecanice (tesute) pornind de la fire de urzeala şi fire de batatura. Cu toate acestea, firele de urzeala şi firele de batatura nu sunt intretesute în unghi drept ca în timpul tesutului, dar sunt inconjurate şi legate, datorita unei miscari de du-te-vino a suveicii, printr-un numar mare de fire de batatura (fire de bobina) dispuse pe bobine mici.5) Masini de brodat care, cu ajutorul unuia sau a mai multor fire suplimentare trecute cu acul printr-un-suport de tesatura sau din orice alt material, executa desene deosebite. Aceste masini pot să fie prevăzute cu mecanisme Jacquard sau mecanisme similare cum ar fi masinile de tesut sau de tricotat. Grupa cuprinde, de asemenea, masinile pentru tragerea firelor şi pentru fixarea firelor rămase în afara broderiei.Sunt excluse de aici gherghefurile de brodat, care executa un punct simplu de lantisor utilizat pentru a broda anumite articole textile şi pentru a realiza decorurile de broderie sumara, ca şi masinile de cusut prevăzute cu un dispozitiv de gherghef de brodat suplimentar (pozitia nr. 84.52).6) Masinile pentru imbracare cu fibre textile, care ruleaza în spirala stransa un fir de ornament în jurul unui miez în general mai gros, care este constituit de obicei dintr-unul sau mai multe fire sau suvite de materiale textile pe un fir metalic sau un fir de cauciuc. Aceste masini pot să fie utilizate, de asemenea, pentru izolarea cu fire textile a unor fire electrice de secţiune mica.7) Utilajele de pasmanterie, care folosesc pentru a impleti într-un mod mai complex suvitele sau firele textile diferite, imbracate cu fibre textile sau nu (utilajele cu carlige, utilaje pentru galoane sau pentru snururi etc.).Sunt, de asemenea, cuprinse aici echipamente pentru diverse produse obtinute prin impletirea firelor metalice, tevilor de cauciuc, din material plastic etc. ca şi utilajele de fabricat impletiturile de fire metalice, dacă conţin elemente mecanice esentiale care caracterizeaza utilajele vizate în alineatul precedent.8) Masinile de acoperit nasturi, de facut ciucuri, miezuri cu fire textile etc.9) Masinile de format smocuri, destinate introducerii de bucle sau de suvite de fire textile pe o tesatura deja existenta, în vederea obtinerii covoarelor, a carpetelor sau a articolelor mai usoare (cuverturi de pat, rochii de casa etc.).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), aparatele auxiliare, părţile şi accesoriile masinilor sau utilajelor de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 84.48.84.48 - MASINI ŞI APARATE AUXILIARE, PENTRU MASINILE DE LA POZITIILE NR. 84.44, 84.45, 84.46 SAU 84.47 (DE EXEMPLU RATIERE, MECANISME JACQUARD, VEGHETOARE DE URZEALA ŞI VEGHETOARE DE BATATURA, MECANISME PENTRU SCHIMBAREA SUVEICILOR); PARTI ŞI ACCESORII DESTINATE EXCLUSIV SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA ACEASTA POZITIE SAU DE LA POZITIILE 84.44, 84.45, 84.46 SAU 84.47 (DE EXEMPLU FUSE DE FILAT, FURCI, GARNITURI DE CARDA, PIEPTENI, BARETE, DUZE DE EXTRUDARE, SUVEICI, COCLETI, RAME PENTRU COCLETI, ACE PLATINE; CROSETE).- Masini şi aparate auxiliare pentru masinile de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47:8448.11 - - Ratiere şi mecanisme Jacquard; reductoare, perforatoare şi copiatoare de cartele; masini de snuruit cartele după perforare8448.19 - - Altele8448.20 - Părţi şi accesorii ale masinilor de la pozitia nr. 84.44 sau ale dispozitivelor, şi aparatelor lor auxiliare- Părţi şi accesorii ale masinilor de la pozitia nr. 84.45 sau ale dispozitivelor şi aparatelor lor auxiliare:8448.31 - - Garnituri de carde8448.32 - - Ale masinilor pentru prepararea materialelor textile, altele decat garniturile de carde8448.33 - - Fuse de filat şi furcile de flaier, inele de filatura şi cursori pentru masinile cu inele8448.39 - - Altele- Părţi şi accesorii ale masinilor de tesut sau ale dispozitivelor şi aparatelor lor auxiliare:8448.41 - - Suveici8448.42 - - Piepteni, cocleti şi rame pentru cocleti8448.49 - - Altele- Părţi şi accesorii de masini, utilaje sau aparate de la pozitia nr. 84.47 sau de la alte masini sau aparate auxiliare:8448.51 - - Platine, ace şi alte articole care participa la formarea ochiurilor8448.59 - - AltelePozitia cuprinde:I. Toate aparatele şi masinile auxiliare care, prevăzute cu o functie proprie, sunt utilizate, izolat sau concomitent, cu masinile de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47 (masinile pentru filatura, utilajele de tesut, de tricotat, de brodat etc.) în scopul de a le conferi posibilitati suplimentare (de exemplu ratierele şi mecanismele Jacquard) sau, mai simplu, să asigure mecanic o functie suplimentara, corelativ cu functia principala a masinii (de exemplu dispozitivele de semnalizare şi oprire a masinii la ruperea firelor de urzeala sau batatura şi innodatoarele automate).II. Părţile masinilor şi aparatelor de la aceasta pozitie, ca şi cele ale masinilor sau aparatelor de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47 care, cu excepţia regulii obisnuite (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) nu se clasifica cu masinile şi aparatele cărora le sunt destinate.III. Accesoriile diverse utilizate pe masini sau aparate de la pozitiile nr. 84.44. 84.45, 84.46 sau 84.47 sau de la aceasta pozitie; termenul accesorii se extinde, în principiu, la articolele sau organele de echipament interschimbabile, straine mecanismului propriu-zis al masinii şi care trebuie să fie frecvent inlocuite fie datorita uzurii lor rapide, fie ca este necesar să fie adaptate frecvent în functie de operatia de efectuat.A. - MASINI ŞI APARATE AUXILIAREGrupa cuprinde:1) Masinile şi aparatele auxiliare pentru masinile de filatura, cum sunt dispozitivele automate pentru indepartarea bobinelor golite şi inlocuirea lor cu bobine pline sau dispozitive mobile pentru inlocuirea randurilor de bobine goale.2) Carucioarele port-suluri sau rastelurile, care sustin sulurile de urzeala în timpul incleierii sau a bobinarii sau, în anumite cazuri, mentin sulurile de urzeala în timpul tesutului.3) Ratierele şi mecanismele Jacquard, care permit fabricarea de tesaturi foarte complicate care asigura comanda distincta a unui numar mai mare de ite sau chiar comanda individuala pentru fiecare fir de urzeala. Ratierele acţionează cu ajutorul unui mecanism selector care se roteste, constituit fie dintr-un dispozitiv cu lant fără sfârşit prevăzut cu stifturi mobile care să fie dispuse în mod potrivit, fie printr-un set de cartele special perforate şi asamblate cap la cap printr-o imbinare supla; stifturile care ies prin perforatiile cartoanelor selectioneaza şi comanda organul (maneta, ac, carlig etc.) care acţionează mecanismul de comanda pentru fiecare ita. Razboiul Jacquard este un sistem cu cartele perforate foarte asemanator, dar a cărui particularitate este ca acţionează separat pe fiecare fir de urzeala; la fel sunt dispozitivele Verdol, care funcţionează cu ajutorul unei benzi continui de hartie perforata.4) Mecanismele numite "reductoare de cartele" care se monteaza pe razboaiele Jacquard pentru a permite să se utilizeze consecutiv aceiasi cartela, pentru a reduce numărul lor şi pentru a creşte viteza teserii.5) Perforatoarele de cartele, chiar electrice, pentru dispozitivele tip ratiere sau similare.6) Masinile de asamblat cartoanele după perforare.

7) Mecanismele de schimbare a suveicilor, cu miscare verticala, cu miscare rotativa (revolver) etc. concepute pentru a fi montate pe masinile de tesut obisnuite, având ca efect cresterea posibilitatilor de comanda a firelor de batatura.8) Dispozitivele de semnalizare şi oprire a masinii la ruperea firelor de urzeala sau batatura, mecanisme amovibile care provoaca oprirea utilajului în caz de rupere a unui fir, ca şi palpatoarele de suveici, destinate să asigure un control permanent al rezervei de fir continut pe canete şi pentru a provoca inlocuirea acesteia din urma; aparatele de acest tip cu functionare electrica sunt, de asemenea, cuprinse aici.9) Innodatoarele automate sau rasucitoarele, aparatele mici care se aseaza pe utilaje, deasupra panzei de urzeala, în vederea permiterii innodarii firelor rupte în timpul teserii. Pozitia nu cuprinde masinile de innodat urzelile de la pozitia nr. 84.45.10) Mecanismele pentru realizarea de fire tip "gaz" care se monteaza pe utilajele de tesut obisnuite şi care permit să se obtina o incrucisare speciala a firelor de urzeala formand un fel de bucla în care se introduce firul de batatura în vederea fabricarii tesaturilor tip "gaz".11) "Batatoarele-brosatoare" mecanisme care permit să se lanseze o suveica volanta suplimentara între anumite secţiuni de urzeala, pentru a realiza anumite desene (brosate cu lantisor).12) Mecanismele pentru "realizarea de fire buclate" care asigura printr-o miscare variabila a pieptenului (spetei) formarea buclelor pe una sau doua fete ale panzei (tesatura burete etc.).13) Mecanisme pentru "realizarea de margine falsh", dispozitivele asemanatoare, adaptabile masinilor de tesut şi utilizate în mod special pentru a opri firele de batatura printr-un punct de "gaz" sau un fel de coasere a doua bucăţi de stofa margine la margine, atunci când se tese pe un utilaj de latime mare o tesatura destinata să fie decupata în mai multe bucăţi pe latime.14) Aparatele prevăzute cu celule fotoelectrice care folosesc pentru detectarea, în timpul fabricarii, a defectelor din produsul tricotat, din firele care sunt infasurate pe masini de urzit etc. şi care declanseaza, atunci când apare neregularitate, dispozitivul de oprire al masinii pe care sunt montate.15) Schimbatoarele automate de canete pentru utilajele de tesut.16) Masinile pentru asezarea lamelelor în dispozitivele de oprire a urzelii la ruperea firelor.17) Dispozitivele de semnalizare a ruperii firelor la masinile de urzit, de fabricare a plaselor şi masinile de tricotat.18) Port-bobinele.19) Gratarele şi bratele de bataie a batatoarelor pentru destramatoarele şi batatoarele pentru pickere.20) Cilindrii şi tamburii pentru pickere, carde sau masini de pieptanat.21) Agitatoarele, tamburii şi cilindrii pentru masinile pentru degresarea lanii sau pentru masinile de uleiere.22) Dispozitivele de intindere (tensionare) pentru laminoare, flaiere sau masinile de filat continui cu inele, ca şi cilindrii lor.23) Epuratoarele mecanice de fire, de construcţie simpla, pentru masinile de bobinat, destinate indepartarii nodurilor de pe fire, şi a altor defecte.Mecanismele sus menţionate sunt adesea concepute pentru a face parte integrantă din anumite tipuri de utilaje de tesut (masini de tesut Jacquard, masini de tesut automate etc.). Atunci când sunt prezentate separat, se clasifica la aceasta pozitie nu numai în calitate de masini sau aparate auxiliare, ci şi ca părţi ale masinilor de la pozitiile nr. 84.44, 84.45, 84.46 sau 84.47.B. - PARTI ŞI ACCESORIIGrupa cuprinde:

1) Rastelurile de urzit, destinate sa sustina bobinele cu fire de urzeala în timpul urzitului.2) Fusele şi aripioarele (furcile) lor şi inelele rotative pentru utilajele de filat.3) Oale centrifuge, sau vasele Topham, foarte adesea de material plastic, care folosesc pentru infasurarea fibrelor sub forma unui tort în timpul filarii materialelor textile sintetice sau artificiale.4) Pieptenii şi baretele cu ace de la masinile de pieptanat şi barele şi baretele cu ace ale laminoarelor cu placi de ace (gills).5) Benzile şi alte garnituri de carde, prevăzute cu vârfuri sau fire metalice şi garniturite de carde cu dinti în ferastrau.6) Cursorii, mici inele sparte care se aseaza pe inelul rotativ al masinilor de filat de acest tip, în scopul de a produce rasucirea firului.7) Filierele (sau capetele de filiere), chiar din metale pretioase, utilizate pentru extrudarea fibrelor sintetice sau artificiale, cu excepţia celor de materiale ceramice (pozitia nr. 69.09), sau de sticlă (pozitia nr. 70.20).8) Ghidajele de fire, cu excepţia celor de portelan sau de aluminiu sinterizat (pozitia nr. 69.09), de sticlă (pozitia nr. 70.20) sau complet de agat sau din alte pietre de la pozitia nr. 71.16.9) Sulurile de urzeala, bobine speciale de mari dimensiuni care poarta, în timpul tesutului, infasurarea de fire de urzeala.10) Pieptenii (sau pieptenii de tesatorie) pentru masinile de tesut, cu dinti reglabili sau nu, al caror rol este de a separa firele de urzeala şi de a presa firele de batatura peste cele de urzeala pentru a forma tesatura.11) Ramele de cocleti destinate sa cuprindă setul de cocleti care corespunde pentru fiecare secţiune a urzelii.12) Suveicile, cu excepţia canetelor.13) Cocletii metalici, tronsoane de sarme prevăzute cu un ochet central prin care trece un fir de urzeala, ca şi firele de sfoara ceruita pentru Jacquard, echipament de fir de comanda care leagă cadrul de coclete (ita) la mecanismul sau de ridicare şi coborare.Articolele din această categorie din sfori sau din fire textile se clasifica la pozitia nr. 59.11.14) Placutele de plumb sau lingourile, care folosesc drept contragreutate la ramele de cocleti şi la garnitura lor de ite.15) Placile cu ace şi placile de arcada, cel mai adesea realizate din lemn sau din fibra vulcanizata, strabatute de numeroase perforatii, folosite la razboaie Jacquard sau similare.16) Carlige pentru mecanisme Jaquard, port-carlige cu ace mici metalice special destinate sa lege firele de ridicare şi coborare.17) Acele pentru masinile de tricotat de exemplu, acele cu carlige, inclusiv poansoanele şi acele pentru masinile de remaiat, acele articulate (denumite, de asemenea, ace cu limba, cu clapeta sau cu paleta) prevăzute cu una sau mai multe limbi, ace cu culisa la care limba este inlocuita printr-o glisiera mobila, ace tubulare, ace cu carlig pentru utilajele cu carlig.18) Carucioarele, pieptenii pentru utilajele de tul, dantela sau broderie.19) Carligele de navadire, glisierele şi accesoriile asemanatoare pentru masinile de tricotat.

20) Mansoanele de tragere de materiale plastice.21) Suveicile pentru utilajele de tesut (suveici de tesut) utilajele pentru brodat şi utilajele pentru produs plase (retele).22) Platinele pentru utilajele de tricotat, de exemplu platinele pentru montarea ochiurilor, platinele de formare, de taiere, platinele de impingere, platinele cu margine dubla, platinele de ghidare a firului, platinele de transfer, platinele pentru ochiurile intoarse, platinele pentru ochiuri Jacquard. Este vorba despre articolele din foite de otel de grosime de aproximativ 0,1 la 2 milimetri şi prevăzute cu profile foarte variabile, care participa cu acele (în general ace cu carlig sau articulate) la formarea ochiurilor.23) Accesoriile pentru formarea ochiurilor, de exemplu unde, ghiduri de unde, carlige de modele, intinzatoare, ochiuri de coclete, pene, butoane.24) Sulurile de urzeala pentru urzit, sulurile sectionale şi placile de suluri, franele şi regulatoarele de sul cu desfăşurare automata.25) Calaretii şi carligele de suspendare a lamelor, dintii pentru piepteni.26) Tindechi pentru utilajele de tesut.27) Carcasele de suveici.28) Părţi metalice utilizate pentru utilajele de tesut, pentru formarea burlei, inclusiv cele rare conţin o parte taietoare.29) Carligele pentru masini de tesut cu carlige (fără suveici).30) Barele cu ace pentru masini de tricotat, placile glisante, camele şi placile cu ace (fonturi) pentru utilajele de tricotat rectilinii, camele de ace şi cilindrii cu ace pentru utilajele de tricotat circulare.31) Acele pentru utilajele de tul - mosor şi carligele pentru utilajele pentru confectionat retele (plase).32) Acele şi cadrele de brodat pentru utilajele de brodat.33) Fusele pentru masinile de impletit şi cu fuse.34) Franele (intinzatoarele) de fire şi pieptenii pentru masinile de urzit şi masinile de incheiat mecanice.35) Acele, platinele, "cutitele" şi ghearele pentru razboaiele cu ite sau razboaiele Jacquard.36) Magaziile (cutiile montante, rotative etc.) pentru schimbatoarele automate de suveici.37) Depozitele pentru schimbatoarele automate de bobina de batatura.38) Lamele pentru dispozitivele de protecţie la ruperea automata a urzelii.Pozitia exclude:

a) Hartiile şi cartelele perforate pentru razboaiele Jacquard sau asemanatoare (pozitia nr. 48.23).b) Pompe de capete ale utilajelor pentru alimentarea filierelor de materiale textile sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.13).c) Filtrele de capete ale utilajelor pentru filarea fibrelor sintetice sau artificiale (pozitia nr. 84.21).d) Acele de tipul celor utilizate pe masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).e) Canile (tuburile) de filatura din orice materiale (regim propriu).f) Vergelele constituie dintr-o lama simpla de lemn sau de metal, care sunt introduse între secţiunile de panza de urzeala pentru a limita deschiderea rostului urzelii (regimul materialului constitutiv).g) Canete, bobine, tevi, fuzete, mandrine, tamburi şi suporturi asemanatoare de orice fel şi orice materiale pentru infasurarea firelor sau tesaturilor (regimul materialului constitutiv).

84.49 - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA PASLEI SAU A ARTICOLELOR NETESUTE, IN BUCATI SAU IN FORME, INCLUSIV MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA PALARIILOR DIN PASLA; CALAPOADE PENTRU PALARII.Pozitia cuprinde masinile şi aparatele pentru fabricarea sau finisarea paslei de toate tipurile sau materialelor netesute şi articole din aceste materiale, cu excepţia celor de impaslire a tesuturilor. Aceasta pozitie se referă de asemenea la calapoadele din industria de palarii.Cu toate acestea, se clasifica la pozitia nr. 84.45 masinile care folosesc la pregătirea fibrelor înainte de paslirea propriu-zisa (masinile de suflat parul, lupi, batatoare, carde etc.), care sunt de acelasi tip cu cele utilizate pentru pregătirea fibrelor textile în vederea filarii.A. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU FABRICAREA SAU FINISAREA FETRULUI (PASLEI) SAU, IN GENERAL A MATERIALELOR NETESUTEGrupa cuprinde:1) Masinile de impaslit, compuse în general din două placi metalice striate (masinile de impaslit cu placi) una fixa, cealalta mobila care se deplaseaza printr-o miscare alternativa, şi între care, sub efectul combinat al frictiunii şi presiunii, stratul de fibre este supus la o primă impaslire.Aceste masini presupun între altele dispozitive de umezire şi de incalzire.La alte tipuri de masini de impaslit, placile sunt inlocuite cu doua randuri suprapuse de role canelate antrenate în viteze variabile.2) Masinile numite "de sapunit", destinate să aplice sapun pe pasla care vine de la masina de impaslit.3) Piua cu batator, care incheie impaslirea fibrelor umezite cu apa cu sapun. Aceasta piua se clasifica intotdeauna aici, desi ar putea să fie folosita pentru impaslirea articolelor mici din tesatura (berete etc.), dar, din contra, piua cu cilindri, în principal utilizeaza pentru impaslirea tesaturilor, se clasifica la pozitia nr. 84.51.4) Masinile pentru fabricarea "fetrului mixt" (combinarea unui strat de fetru de lana pe un suport textil). Atunci când suportul este de tesut din lana, aderenta este realizata, cu ajutorul unei role incalzite, prin impaslire simpla între fibrele de lana ale tesaturii şi fibrele de la patura (stratul) de lana; dacă suportul este din alta tesatura, legătură dintre panza impaslita şi suport este obtinuta prin actiunea unei serii de ace crestate care, traversand ansamblul, obliga anumite fibre de pasla (fetru) sa patrunda în planul tesaturii (masinile de intretesut).5) Masinile pentru finisarea fetrului în piese (masini de taiat, de gaurit, de lustruit etc.).6) Masini pentru fabricarea materialelor netesute, cum sunt cele care folosesc calea uscata, calea umeda sau filarea directa.B. - MASINI ŞI APARATE PENTRU FABRICAREA PALARIILOR DE FETRUGrupa cuprinde:1) Masinile de format mecanice, pentru fetru de par, destinate sa dea o primă forma palariei (conuri). Ele constau într-un sistem de cilindri de alimentare care dirijeaza perii către periile metalice rotative care proiecteaza perii, intr-o incinta inchisa, pe suprafaţa unui clopot conic de tabla metalica sau de tabla perforata care se roteste pe o axa şi în care un aspirator intretine un vid relativ. Retinuti prin efectul de aspirare, periile se aglomereaza în panza pe toata suprafaţa clopotului.2) Masini pentru formarea calotei, formate din două mese suprapuse, în general de lemn, una fixa, şi alta în miscare alternativa - sau ambele în miscarea alternativa - şi prevăzute cu caneluri pe fetele lor opuse. Formele sau conurile de fetru introduse între cele doua placi sunt supuse la impaslire progresiva sub efectul presiunii şi frictiunii simultane.3) Calcatoarele de postav, destinate sa termine de impaslit firele. Ele se compun din cilindri canelati suprapusi, deplasati intr-o miscare de rotatie şi intr-o miscare alternativa de translatie pe axa lor.4) Masinile de inaltat forma, care rotunjeste conul pentru a forma fundul palariei sau rozeta.

5) Masina pentru formarea borurilor care, sub actiunea cilindrilor conici, asigura o anumita ridicare a marginilor (capele).6) Masinile de slefuit, care au ca scop sa elimine din clopotul impaslit, cu ajutorul pietrei ponce sau a sarmei abrazive, perii lungi şi grosi sau perii subtiri care ies de la suprafaţa sa.7) Masinile pentru parlit conurile şi capelele în vederea eliminarii firelor iesite.8) Masinile de apretat, care asigura patrunderea apretului (scrobeala sau gelatina) în fetru, în scopul de a-i da o anumita rigiditate. Clopotele prevăzute cu apret prin inmuiere sau pulverizare sunt comprimate apoi între un set de cilindri.9) Masinile de corectat aspectul curbat (sau masinile de indreptat în forma dorita), având ca functie sa dea forma definitivă palariilor printr-o ridicare completa a borurilor, executate pe o formă potrivita.10) Presele cu nisip, constituite dintr-o serie de saci de nisip cald suspendati pe un batiu şi care, impinsi de către un dispozitiv mecanic, comprima palariile dispuse în forme goale în interior, în scopul de a imbunatati coeziunea fibrelor.11) Masinile de finisat destinate sa dea lustru palariei finisate.Masinile de fabricat palarii de fetru de lana nu se deosebesc de cele descrise mai sus pentru industria de palarii din par de animal, cu excepţia masinilor de formare mecanice. La acest tip de masina, stratul de fibre de lana care vine de la carda este dirijata către un dispozitiv format din două conuri masive pe care ea infasoara.C. - CALAPOADELE DE LA INDUSTRIA DE PALARIIAceste calapoade, de lemn sau de metal (aluminiu în general) sunt utilizate pentru anumite masini dintre cele mai sus menţionate.Sunt cuprinse, de asemenea, în aceasta pozitie aparatele de formare (calapoadele) folosite la magazinele de vanzare pentru a largi palariile, dar nu aparatele numite formatoare, care sunt destinate sa realizeze simplu, prin perforarea unei foi de hartie, conturul exact al capului clientului (pozitia nr. 90.31).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor componente (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Masinile de comprimat, calandre destinate sa omogenizeze valul înainte de trecerea la masina de impaslit (pozitia nr. 84.20).b) Utilajele pentru tricotat pentru fabricarea beretelor, fesurilor sau a acoperamintelor asemanatoare, pentru cap (pozitia nr. 84.47).

84.50 - MASINILE DE SPALAT RUFE, INCLUSIV CELE CU DISPOZITIV DE USCARE (+).- Masini cu o capacitate unitara exprimata în greutatea rufelor uscate de maximum 10 kg:8450.11 - - Masinile complet automateB450.12 - - Alte masini, cu storcator centrifugare incorporat8450.19 - - Altele8450.20 - Masini cu o capacitate unitara exprimata în greutatea rufelor uscate peste 10 kg8450.90 - PărţiAceasta pozitie cuprinde masinile de spalat (chiar electrice şi de orice greutate) de uz casnic sau de tipurile folosite la spalatorii. Ele au în general palete sau cilindri perforati rotativi pentru a asigura agitarea sau circularea continua a lichidului şi a articolelor tratate, sau uneori dintr-un dispozitiv care vibreaza şi care imprima lichidului o miscare oscilatorie de înaltă frecventa.Între altele, se clasifica aici masinile susmentionate care conţin un dispozitiv de uscare incorporat.Totusi, masinile de curatire uscata sunt clasificate la pozitia nr. 84.51.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale, referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile de la Secţiune) sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile masinilor de la aceasta pozitie.Nota explicativa de subpozitie:Subpozitia nr. 8450.11Aceasta subpozitie cuprinde masinile de spalat care efectueaza, după alegerea programului şi fără interventia utilizatorului, operaţiile de spalare, limpezire şi stoarcere.84.51 - MASINI ŞI APARATE (ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 84.50) PENTRU SPALAREA, CURATIREA, STOARCEREA, USCAREA, CALCAREA, PRESAREA (INCLUSIV PRESELE DE FIXARE), ALBIREA, VOPSIREA, APRETAREA, FINISAREA, ACOPERIREA SAU IMPREGNAREA FIRELOR, TESATURILOR SAU ARTICOLELOR CONFECTIONATE DIN MATERIALE TEXTILE ŞI MASINI PENTRU ACOPERIREA TESATURILOR SAU A ALTOR SUPORTI UTILIZATI PENTRU FABRICAREA ARTICOLELOR DE ACOPERIT PODELE CUM AR FI: LINOLEUMUL; MASINI PENTRU RULAREA, DERULAREA, PLIEREA, TAIEREA SAU DANTELAREA TESATURILOR.8451.10 - Masinile pentru curatirea uscata- Masinile de uscat:8451.21 - - Cu o capacitate unitara exprimata în greutatea rufelor uscate de maximum 10 kg8451.29 - - Altele8451.30 - Masini şi prese de calcat (inclusiv presele de fixare)8451.40 - Masinile pentru spalare, albire sau vopsire8451.50 - Masinile pentru rularea, derularea, plierea, taierea sau dantelarea tesaturilor8451.80 - Alte masini şi aparate8451.90 - PărţiAceasta pozitie inglobeaza o varietate mare de masini şi aparate destinate:I. Spalarii, curatirii, stoarcerii, calcarii, albirii, vopsirii, uscarii sau tratamentelor asemanatoare ale firelor, tesaturilor sau articolelor din materiale textile, cu excepţia masinilor de spalat rufe (pozitia nr. 84.50).II. Apretarii sau finisarii firelor sau tesaturilor după tesere sau filare, respectiv, în vederea îmbunătăţirii aspectului lor sau proprietăţilor lor (tundere, piuare, lustruire etc.) sau să le confere calităţi noi (impregnare, acoperire etc.), cu excepţia masinilor utilizate pentru apretarea sau finisarea fetrului (pozitia nr. 84.49).III. Rularii, derularii, indoirii, taierea sau dantelarii tesaturilor.Un mare numar dintre masinile din aceasta pozitie nu sunt de fapt decat o cuva, un rezervor sau un alt recipient prevăzut cu dispozitive mecanice simple, cum ar fi rolele de antrenare sau de ghidare a firului sau a tesaturii, cilindrii de presare pentru extragerea excesului de lichid, agitatoarele cu palete etc. Ele sunt utilizate pentru a executa diferite operaţii de spalare, de albire, de vopsire, de curatire etc. sau anumite operaţii de finisare care implica o acoperire cu diferite apreturi sau o impregnare cu compusi chimici destinati sa faca materia tratata impermeabila, nesifonabila, ignifuga, inatacabila de molii sau imputrescibila. Aceste masini şi aparate rămân clasificate aici, în măsura în care sunt prevăzute cu aceste dispozitive mecanice şi în mod clar destinate tratamentului materialelor textile.A. - MASINILE DE SPALAT ŞI ALTE MASINI DE CURATAT ECHIPATE SAU NU CU DISPOZITIVE DE INCALZIREFac parte din acest grup:1) Masinile de spalat industriale pentru fire, tesaturi sau alte articole textile, cu excepţia masinilor de spalat rufe (pozitia nr. 84.50), cum ar fi masinile de spalat cu tunel, prin care sculurile sunt antrenate, supuse unor pulverizari succesive cu lichid pentru spalare şi apoi uscate, masinile de spalat tesaturile în bucăţi.2) Storcatoarele cu rulouri (cilindrii).3) Masinile vibratoare, utilizate în spalatorii pentru a separa bucăţile umede şi a le desfăşura în vederea calcarii.4) Masinile şi presele pentru calcat (cu placi, cu cilindrii pe masa, cu cilindru şi cuva etc.) inclusiv presele de calcat haine şi presele de fixat, dar cu excepţia masinilor de netezit sau de calcat de tipul cafandru, chiar de uz casnic (pozitia nr. 84.20).B. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU ALBIRE SAU VOPSIREÎn acest grup, se pot cita masinile numite "J-boxes" pentru albire sau alte operaţii de finisare în stare umeda. Ele constau în esenta dintr-un recipient vertical cu doua brate, în forma de J, prevăzut în interior cu dispozitivele cu jeturi de vapori şi cu role care folosesc la antrenarea şi ghidarea tesaturii. Aceasta anterior impregnata cu un agent de albire, patrunde în bratul cel mai lung, în care rămâne atât cat este necesar pentru albire, pentru a iesi în cele din urma prin bratul cel mai scurt atunci când albirea este terminata.Sunt cuprinse aici alte masini, atât de tipul cu cuva mentionat anterior, adaptate pentru a prelucra materialele textile sub diferitele lor forme: fire în sculuri, gheme sau bobine, tesaturi în bucăţi sau articole confectionate. Printre aceste masini, se pot cita umezitoarele sau fulardele de vopsire sau de apretare pentru tratarea orizontala a tesaturilor în bucăţi; organul esential al acestor masini este constituit dintr-un set de role destinate sa extraga din tesatura excesul de lichid.C. - MASINILE PENTRU CURATIT PRIN METODA USCATA

Aceste masini lucreaza, nu cu apa, ci cu ajutorul altor lichide, cum ar fi esente de petrol (benzina), tetraclorura de carbon. Este vorba, în general, de masini complexe, care cuprind, de exemplu, cuve în care un dispozitiv agitator forteaza lichidul sa traverseze bucata de curatat, extractoare centrifugale, filtre sau purificatoare, rezervoare. Datorita caracterului inflamabil a majorităţii lichidelor utilizate, aceste aparate şi pompele de circulatie sunt în general prevăzute cu motoare şi organe de transmisie de siguranţă.D. - USCATOARELE ŞI MASINILE DE USCATAparatele şi masinile din această categorie nu sunt cuprinse aici decat în măsura în care sunt clar identificabile ca fiind destinate uscarii firelor, tesaturilor sau articolelor din materiale textile. Ele sunt de doua tipuri principale: cele care se compun în esenta dintr-o incinta inchisa în care materialele de uscat sunt supuse la actiunea unui curent de aer cald şi cele care acţionează cu ajutorul cilindrilor incalziti.Uscatoarele şi masinile de uscat care nu sunt concepute în mod special pentru tratamentul materialelor textile sunt clasificate la pozitia nr. 84.19, storcatoarele centrifuge sunt clasificate la pozitia nr. 84.21.E. - MASINILE DE APRETAT SAU DE FINISATApartin acestui grup:1) Masinile pentru mercerizare, în care firele sau tesaturile sunt tratate cu soda caustica în timp ce sunt intinse.2) Masinile cu "batator", în care randurile de ciocane cu cap de lemn sau de otel turnat, dispuse în spirala pe un cilindru, consolideaza tesatura obtinuta prin batere; ele inchid interstitiile tesaturii şi produc o lustruire a suprafetei sale.3) Masinile cu cilindri, pentru calcarea tesaturilor, care strang firele de urzeala şi de batatura, şi asigura o impaslire parţială a suprafetei.Piua cu ciocane sau cu maiuri de lemn cu doua capete, care este folosita adesea pentru fabricarea paslei (fetrului), este clasificata la pozitia nr. 84.49.4) Masinile de curatat noduri sau periile mecanice, utilizate pentru eliminarea nodurilor de fire sau a scaietilor care pot sa mai existe în stofe.5) Masinile de raclat (sau de scamosat sau de indepartat puful) numite masini de scamosat, care folosesc pentru indepartarea, prin raclare a fibrelor de la suprafaţa tesaturii. Ele se constituie în esenta dintr-un cilindru mare, prevăzut cu "garnituri de carde" echipate fie cu scaieti naturali (scaieti de carde), fie vârfuri fine metalice.6) Masinile pentru catifelare, care bat dosul legaturilor pentru a indrepta firele de par.7) Masinile numite "de tuns" pentru a netezi suprafaţa unei tesaturi scamosate, prin tundere; masini similare sunt folosite pentru finisarea catifelelor. Prin utilizarea placilor, sau a cilindrilor cu miscari variabile prevăzute cu lame canelate, se pot obtine efecte sau desene variate.8) Masinile de ratinare, care produc, la suprafaţa unei tesaturi de lana un efect deosebit, prin rularea sau calcarea smocurilor de par. Ele constau dintr-o masuta acoperita cu plus, pe care acţionează o alta masuta mobila, acoperita cu cauciuc, cu pasla sau adesea cu hartie smirghel şi care are o miscare circulara alternativa.9) Periile mecanice, compuse din perii cilindrice rotative, pentru perierea tesaturii după scamosare şi tundere.10) Masinile de de parlit, pentru a elimina de pe fir sau stofa aspectul sau scamosat. Aceste masini opereaza prin trecerea rapida a tesaturii pe cilindri sau placi curbate puternic incalzite sau mai curand peste flacari de gaze.11) Masinile pentru lustruit sfori, masinile de lustruit sculurile de matase şi masinile de acoperit (glasat) tesaturile de matase.12) Masinile de smirgheluit, pentru netezirea suprafetei stofei.13) Presele de lustruit, care produc un lustru de suprafaţa prin comprimarea pe o masa plata sau semicirculara (presa cu suveica). Se folosesc, de asemenea, în acest scop calandrele (pozitia nr. 84.20) sau presele hidraulice de uz general (pozitia nr. 84.79).

14) Masinile pentru eliminat apret, în care tesaturile sunt tratate cu ajutorul vaporilor pentru a le reda luciul şi pentru a preveni intr-o oarecare măsura deformarea, ca şi masinile asemanatoare pentru tratarea firelor sau a tesaturilor cu ajutorul vaporilor (masinile de vaporizat, umectat etc.).15) Masinile de largit (rame), care se folosesc pentru a reda bucatilor de tesatura latimea lor initiala, redusa în cursul operaţiunilor de calcare, imprimare etc.16) Masinile de ingustare, care acţionează printr-o strangere mecanica a firelor de batatura, în scopul ca ulterior tesatura sa nu se mai ingusteze la fel de usor în continuare.17) Masinile de apretat şi masinile pentru acoperirea sau impregnarea firelor sau tesaturilor cu produse speciale cum ar fi adezivul, substantele care conţin amidon, materialele plastice, cauciucul, gudronul sau compusi impermeabili diversi. Pozitia include masinile pentru aplicarea pastelor de acoperire pe suporturi de tesaturi sau de alte materiale în fabricarea linoleumului sau materialelor acoperitoare de parchet similare, şi umezitoarele sau fulardele de apretare descrise în partea B de mai sus.18) Masinile pentru fabricarea firelor de fantezie (de efect), care produc asupra firelor un efect special după filarea şi dublarea firului, cum ar fi masinile pentru decorarea firului cu picaturi mici de gelatina, ceara etc. (fire perlate).F. - MASINILE PENTRU RULAREA, DERULAREA, INDOIREA, TAIEREA SAU DANTELAREA TESATURILORAcest grup cuprinde:1) Masinile de pliat, de dublat şi de rulat mecanice, care permit să se ruleze tesaturile sau să fie indoite în lung sau lat, ca şi masinile de pliat, care permit, între altele, să se controleze defectele de tesatura. Aceste diferite masini sunt adesea combinate cu aparate de măsura.2) Masinile de taiat sau de dantelat tesaturi, inclusiv masinile de taiat tiparele sau părţile de imbracaminte etc.Rămân de asemenea clasate în aceasta pozitie:1) Aparatele de vaporizat (manechine cu vapori, busturile de calcat cu vapori), lenjeria.2) Masinile şi aparatele (mesele etc.) care folosesc pentru plierea lenjeriei deja calcate (batiste, cearceafuri de pat, fete de masa etc.).3) Masinile şi aparatele de fiert şi de spalat tesaturile de lana în vederea degresarii lor înainte de albire sau vopsire.4) Masinile care folosesc pentru eliminarea adezivului de la tesaturile de bumbac înainte de albire sau de vopsire.5) Masinile care folosesc pentru tratarea tesaturilor cu lesie de soda sau de potasiu înainte de albire sau de vopsire.6) Masinile de umezit cu ajutorul vaporilor a firelor, tesaturilor şi alte obiecte de materiale textile.7) Masinile pentru formarea sau fixarea formei inclusiv masinile de preformare şi de formare a ciorapilor sau a sosetelor.8) Masinile pentru impregnarea şi intinderea tesaturilor pentru anvelope pneumatice.9) Masinile de impregnarea cu cerneala a benzilor textile de la masinile de scris şi masinile similare.10) Masinile de descompunere a apretului de pe tesaturi.

11) Masinile pentru obtinerea tesaturilor pufoase, de exemplu masinile electrostatice pentru obtinerea materialelor pufoase.12) Masinile de plisat tesaturile.13) Aparatele pentru curatat covoarele şi mochetele pe loc, altfel decat prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate în localuri (altele decat cele casnice), cum ar fi hotelurile, motelurile, spitalele, birourile, restaurantele şi scolile.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale privitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Capitol), sunt de asemenea, cuprinse aici părţile de la masinile sau aparatele de la aceasta pozitie.Pozitia exclude:a) Autoclavele, cazanele, cuvele şi alte aparate care nu pot să fie recunoscute ca destinate tratamentului termic al textilelor de la pozitia nr. 84.19.b) Calandrele (pentru lustruit, glasat, polizat, gofrat, moarat) şi cilindrii lor (pozitia nr. 84.20).c) Storcatoarele şi alte masini şi aparate centrifuge de la pozitia nr. 84.21.84.52 - MASINI DE CUSUT, ALTELE DECAT MASINILE DE CUSUT CARTI DE LA POZITIA NR. 84.40; MOBILE, SUPORTI ŞI ACOPERITOARE SPECIAL CONCEPUTE PENTRU MASINILE DE CUSUT; ACE PENTRU MASINILE DE CUSUT (+).8452.10 - Masinile de cusut de uz casnic- Alte masini de cusut:8452.21 - - Automate8452.29 - - Altele

8452.30 - Ace pentru masini de cusut8452.40 - Mobila, suporti şi acoperitoare pentru masinile de cusut şi părţile lor8452.90 - Alte părţi ale masinilor de cusutA. - MASINILE DE CUSUTAceasta pozitie cuprinde toate masinile sau capetele de masini de cusut care, cu ajutorul unui ac mobil, permit să se reuneasca prin cusatura doua sau mai multe elemente de tesatura, piele, hartie etc. cu excepţia masinilor de brosat cu fir textil pentru brosarea, legarea sau cartonarea obiectelor din hartie şi carton (pozitia nr. 84.40). Rămân clasificate aici masinile care, în afara operaţiei de coasere, pot sa realizeze puncte pur decorative, cum ar fi efectele de broderie, dar nu sunt incadrate aici masinile special concepute exclusiv pentru brodare (inclusiv masinile de tras firele şi pentru legarea ajururilor), care sunt clasificate la pozitia nr. 84.47. Masinile de cusut foile sunt clasificate la pozitia nr. 84.40 şi utilajele de tricotat-cusut panzele de fibre ca şi alte masini şi utilaje de cusut tricotat de la pozitia nr. 84.47.În afara cazului în care ele realizează anumite puncte de broderie (semi-lant), aceste masini executa, în general, punctele de coasere cu ajutorul a doua fire deosebite, din care unul este introdus de către ac care strabate suportul (tesatura, hartie etc.), iar celalalt este legat de primul, sub suport, prin miscarea unei suveici mobile. Masinile de cusut se compun adesea dintr-un mecanism cu un singur ac şi o singura suveica (masinile cu un cap), dar anumite modele conţin mai multe capete care să permită simultan intepaturi duble, triple etc.Sunt, de asemenea, cuprinse aici masinile de cusut numite electrice, actionate de motor electric incorporat în cap, chiar dacă sunt de tipul casnic.În afara masinilor de cusut obisnuite, utilizate atât pentru lucrarile casnice cat şi pentru confectionarea de imbracaminte (taioare, costume etc.), aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, masinile industriale care sunt concepute exclusiv pentru executarea lucrărilor speciale de cusut; printre acestea din urma, se pot menţiona:1) Masinile de cusut speciale pentru industria pielariei, incaltamintei (masinile de cusut rame, talpi, părţile de sus ale incaltamintei etc.) în marochinarie, la producerea manusilor etc.2) Masinile pentru brodarea butonierelor, care presupun un dispozitiv pentru taierea butonierelor.3) Masinile de cusut nasturi.4) Masinile de cusut palarii de paie.5) Masinile de cusut şi festonat blanuri.6) Masinile pentru închiderea sacilor plini, prin coasere (sacii de faina, de ciment etc.); este vorba în general de masinile suspendate şi care nu sunt prevăzute cu suveici.7) Masinile pentru repararea sacilor desirati.8) Masinile pentru fabricarea sacilor şi masinile pentru tivirea cuverturilor, covoarelor etc.9) Masinile de cusut şi brodat şi masinile de festonat, care executa punctele de lantisor şi similare, pentru a fixa nedesirabil marginile de cuverturi, festoanele etc.10) Masinile de remaiat, destinate sa coasa margine la margine şi ochi cu ochi articolele de tricotaje.Anumite tipuri de masini care sunt cuprinse aici pot să execute, în afara operaţiei de coasere, diferite alte operaţii obisnuite, cum ar fi taierea, dantelarea, perforarea sau plisarea tesaturilor, pieilor, hartiilor etc.B. - MOBILE, SUPORTI ŞI ACOPERITOARE PENTRU MASINILE DE CUSUT

Se clasifica la aceasta pozitie, fie ca sunt prezentate izolat sau nu, mobilele (dulapuri, mese etc.) special concepute şi amenajate pentru a contine sau a sustine masinile de cusut, chiar dacă ele pot să fie utilizate ca mobile, atunci când masina este inchisa. De asemenea, sunt incluse părţile numitelor mobile (sertare, prelungiri etc.), platforme şi capace. Din contra, cutiile destinate în esenta protectiei sau transportului masinilor de cusut urmeaza regimul lor propriu atunci când sunt prezentate izolat.C. - ACE PENTRU MASINILE DE CUSUTSunt incluse aici acele destinate nu numai masinilor din aceasta pozitie, dar de asemenea masinilor pentru brosare de la pozitia nr. 84.40 şi chiar cele ale unor masini de brodat de la pozitia nr. 84.47, în măsura în care aceste ace sunt de acelasi tip cu acele pentru masinile de cusut, din care cea mai mare parte se caracterizeaza prin prezenta unei urechi de ac la vârf.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile de masini de cusut de la aceasta pozitie, cum ar fi batiurile sau suveicile, dar nu mosoarele, care urmeaza regimul materialului constitutiv.Masinile de cusut destinate pentru jocul copiilor sunt clasificate la pozitia nr. 95.03.Note explicative de subpozitie.Subpozitia nr. 8452.10.Subpozitia nr. 8452.10 cuprinde masinile de cusut şi la capetele de masini de cusut de tipul mentionat mai jos, care pot toate să execute cel puţin punctul innodat (punct de suveica).a) masini manuale sau cu pedala.b) masinile prevăzute cu un motor electric de o putere de maximum 120 wati.c) masinile cu motor prezentate fără motor, greutatea capului masinii nedepasind 16 kg.Se clasifica la aceasta subpozitie masinile de cusut numite "masini de festonat" sau "masini de surfilat" cu motor electric incorporat cu o putere de iesire ce nu depăşeşte 120 watt, care folosesc trei, patru sau cinci ghidaje de sarma, ca şi capetele masinilor de cusut similare prin modul de construcţie şi performanta cu masinile descrise mai sus, care cos prin altfel de puncte decat punctul suveicii, dar care sunt concepute în scopuri casnice şi nu pot depăşi o viteză de coasere în general de 1500 intepaturi pe minut.Sunt de asemenea, cuprinse în aceasta subpozitie masinile de cusut manuale, cu baterii, care cos cu ajutorul unei legaturi tip lantisor cu un singur fir.

Cu toate acestea, aceasta pozitie nu cuprinde masinile de cusut care nu realizează decat operaţii speciale cum ar fi masinile de gaurit butoniere sau închiderea sacilor plini.84.53 - MASINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA, TABACIREA, SAU PRELUCRAREA PIEILOR SAU PENTRU FABRICAREA SAU REPARAREA INCALTAMINTEI SAU A ALTOR OBIECTE DIN PIELE, ALTELE DECAT MASINILE DE CUSUT.8453.10 - Masini şi aparate pentru prepararea, tabacirea sau prelucrarea pieilor8453.20 - Masini şi aparate pentru fabricarea sau repararea incaltamintei8453.80 - Alte masini şi aparate8453.90 - PărţiCu excepţia masinilor de cusut cuprinse la pozitia nr. 84.52, aceasta pozitie grupează, pe de o parte, masinile, şi aparatele utilizate pentru pregătirea şi prelucrarea pieilor, în toate stadiile prelucrarii lor: operaţiile pregatitoare pentru tabacire (numite lucrari de rau) tabacirea propriu-zisa (şi pergamentarea), operaţii de netezire sau de finisare, apretarea sau lustruirea şi, pe de altă parte, masinile şi aparatele utilizate pentru fabricarea sau repararea obiectelor din piele; încălţăminte, manusi, articole de marochinarie etc. Pozitia exclude însă masinile de cusut (pozitia nr. 84.52).I. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU PREGATIREA, TABACIREA SAU PRELUCRAREA PIEILORTrebuie remarcat ca anumite masini şi aparate din acest grup intervin, în practica, în diverse stadii de transformare a pieilor (spre exemplu, spalare, pretabacire, vopsire sau alte procese de finisare); acesta este cazul cazilor speciale de piuare şi al anumitor tipuri de cuve sau de tambururi care conţin dispozitive agitatoare, mecanisme de rotatie, aparate de manipulare a produselor etc.Fac, în mod special parte din acest grup, între altele:1) Masinile de indepartat parul, care folosesc pentru indepartarea parului de pe brate care a fost anterior tratat prin bai chimice.2) Masinile de seruire (descarnare) pentru indepartarea de pe pielea cu par a proeminentelor de carne sau grasime care sunt pe partea carnoasa.3) Butoaiele cu batatoare sau cilindri canelati, utilizate în mod special pentru a favoriza anumite operaţii de tabacire (tabacire în vartej, tabacirea cu grasimi etc.).4) Masinile de pus la vant sau de intindere, pentru deschiderea porilor pieilor tabacite, pentru intinderea acestora şi pentru eliminarea defectelor de suprafaţa, masinile de daltuit, utilizate pentru egalizarea pieilor prin rabotarea părţii dinspre carne, masinile de inmuiere şi masinile de stoluire care inmoaie şi fac flexibile pieile prin actiunea cilindrilor de pluta sau de cauciuc.5) Masinile de luare în raspar (sau margarete mecanice) care freaca sau bat suprafaţa pieii pentru a elimina impuritatile continute în pori şi pentru a-i da aspectul natural.6) Masinile pentru batut sau pentru netezit cu ciocane, care au ca functie sa faca pielea mai tare şi mai neteda (pielea pentru talpi, pentru curele etc.).7) Masinile pentru egalizare sau pentru despicare, care prin actiunea lamelor care taie pielea în sensul grosimii, permit să se egalizeze sau să se imparta în foi.8) Masinile pentru lustruit, bufuit sau bizmuit, destinate sa faca mai mata suprafaţa pielii pentru a obtine un aspect catifelat.9) Masinile pentru periat, utilizate de exemplu după lustruire pentru curatirea pieilor şi pentru accentuarea aspectului catifelat.10) Masinile de lustruit sau de glasat pielea prin frecarea cu pietre sau cu role de agat sau de sticlă.

11) Masinile de granulat.Sunt, de asemenea, cuprinse aici masinile destinate muncii în atelierele de pielarie. În general, operaţiile de pretabacire sau de tabacire se efectueaza cu ajutorul acelorasi masini ca şi cele descrise mai sus, dar acest grup se referă de asemenea la masinile şi aparatele utilizate ulterior pentru finisarea produselor de pielarie (pregatite sau lustruite), cum ar fi masinile de tuns sau de ras, care folosesc pentru egalizarea lungimii parului, masinile pentru indepartarea parului, care au ca functie sa elimine firele de par lung şi gros sau firele de blana lungi, masinile de pieptanat, de buclat, de periat sau de vopsit blana.Sunt excluse din acest grup:a) Masinile de uscat (pozitia nr. 84.19).b) Calandrele (de netezit, de glasat, de dat stralucire, de granulat etc.) (pozitia nr. 84.20).c) Storcatoarele centrifuge (pozitia nr. 84.21).d) Masinile cu pistoale de vopsit, utilizate pentru pigmentarea, lacuirea, vopsirea etc. (pozitia nr. 84.24).e) Masinile pentru epilat porci (pozitia nr. 84.38).f) Presele mecanice şi hidraulice de utilizare generală (pozitia nr. 84.79).g) Masinile de masurat pielicelele şi pieile (pozitia nr. 90.31).II. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU FABRICAREA SAU REPARAREA INCALTAMINTEI SAU A ALTOR LUCRARI DIN PIELE SAU A OBIECTELOR DIN PIELEAcest grup cuprinde masinile şi aparatele utilizate pentru fabricarea sau repararea lucrărilor din piele, sau obiectelor din piele, cum ar fi încălţămintea, manusile, imbracamintea, articolele de marochinarie, de selarie, de calatorie.Se pot menţiona în mod special:A) Masinile de subtiere, care folosesc pentru reducerea grosimii marginilor sau a anumitor altor părţi ale pieselor din piele pentru a usura astfel asamblarea prin coasere sau prin lipire.B) Masinile de decupat pieile sau pielicelele (carâmburile de încălţăminte, formele de la manusi etc.). Modelele cele mai raspandite sunt masinile cu lame flexibile sau cu cutite şi presele speciale.C) Masinile de perforat, pentru ornamentarea dosurilor de manusi, caputelor sau vârfurilor de încălţăminte etc.D) Perforatoarele, care folosesc la pregătirea gaurilor pentru cusut în piele.E) Masinile pentru fabricarea incaltamintei de piele, cum ar fi:1) Masinile de taiere a santului talpii, care folosesc la realizarea, de-a lungul marginilor de talpi de încălţăminte, a unei adancituri lineare oblice destinate sa primeasca şi sa protejeze punctele de cusatura, ca şi masinile pentru indepartarea sau închiderea marginilor santurilor talpilor, înainte sau după cusut.2) Masinile de montat care, cu ajutorul unui dispozitiv de clesti de tragere, folosesc la reunirea fetei incaltamintei (capute sau caputa) la prima talpa şi pentru a le fixa provizoriu pe forma de lemn, prin baterea în cuie sau lipire, pentru a permite asamblarea lor ulterioară definitivă prin coasere, baterea cu cuie sau lipire.3) Masinile de ciocanit marginile de la faţa (carambul) incaltamintei la prima talpa, montate pe calapod.4) Masinile de umplut, care folosesc la umplerea primei talpi bucăţi mici de piele sau alte materiale de umplere (deseuri de piele, de pluta etc.) înainte de montarea talpii exterioare.5) Masinile pentru baterea (infigerea) ramelor, asigurand o batere în cuie provizorie a ramei de montare aşezate pe forma, în vederea coaserii definitive.6) Masinile pentru fixarea talpilor exterioare, masini care ataseaza talpa exterioara la forma de montaj şi o aplica provizoriu pe aceasta, în vederea asamblarii definitive.7) Masinile de asamblat sau de insurubat talpa exterioara pe prima caputa, ca şi masinile de fixare a tocului pentru baterea în cuie a tocurilor.8) Masinile de deformat sau de lustruit marginile, adica marginile talpilor sau tocurilor, cu ajutorul moletelor sau a tocurilor.

9) Masinile de polizat şi finisat, care conţin o serie de pietre abrazive, perii sau discuri de polizat, pentru finisarea fetelor incaltamintei, a marginilor sau a fundurilor de talpi, inclusiv masinile asemanatoare utilizate de către cizmari.10) Masinile pentru largirea incaltamintei.Unele masini din aceasta pozitie, cum ar fi masinile de granulat, masinile de decupat, perforat sau poansonat şi chiar anumite masini pentru încălţăminte, pot eventual sa foloseasca la fasonarea materialelor altele decat pielea (carton, piele inlocuitoare, materiale plastice etc.); ele rămân, cu toate acestea, clasificate aici în măsura în care sunt concepute pentru a prelucra în principal pieile.Grupa exclude:a) Formele pentru încălţăminte (regimul materialului constitutiv: pozitia nr. 44.17 în general).b) Masinile pentru fabricarea papucilor, talpilor sau tocurilor de lemn etc. (pozitia nr. 84.65).c) Aparatele automate pentru ceruirea incaltamintei ca şi masinile pentru punerea capselor (pozitia nr. 84.79).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor componente (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie, ca şi matritele şi alte scule interschimbabile destinate acestor masini sau aparate.84.54 - CONVERTIZOARE, OALE DE TURNARE, LINGOTIERE ŞI MASINI DE TURNARE PENTRU METALURGIE, OTELARIE SAU TOPITORIE.8454.10 - Convertizoare8454.20 - Lingotiere şi oale de turnare8454.30 - Masini de turnat8454.90 - Părţi

A. - CONVERTIZOARESunt acele aparate de metalurgie pentru tratarea termica dar lipsite de cuptor, utilizate pentru arderea sau oxidarea anumitor elemente de materiale tratate, anterior aduse la starea de topitura sau aduse la temperatura înaltă cu ajutorul unui puternic curent de aer. Sunt folosite, în principal, pentru realizarea afanarii fontei (defosforare, eliminarea sulfului etc.) şi transformarea sa în otel (arderea carbonului), sau chiar pentru coacerea matei de cupru, de nichel sau de galena.Convertizoarele cele mai obisnuite (tipurile LD sau Kaldo) sunt recipiente de otel în forma de para sau cilindro-conice prevăzute interior cu o imbracaminte refractara de compozitie variabila (acida, bazica etc.).Exista şi variante faţă de tipul clasic: convertizoarele cu suflare laterala, convertizoarele cilindrice rotative, convertizoarele conice cu gratar (pentru mata de arama etc.); asemenea aparate rămân clasificate aici, în măsura în care raspund la definitia data de mai sus.B. - OALELE DE TURNATORIEOalele de turnatorie sunt destinate sa colecteze metalul în stare topita care iese de la cuptoare pentru a-l varsa fie în convertizoare, fie în lingotiere sau în sabloane. Este vorba despre simple recipiente metalice deschise, tronconice, cilindrice, emisferice etc., prevăzute în general cu o acoperire interioara refractara, cu pivoti sau alte dispozitive de suspendare, de suport sau de basculare, care să permită manevrarea lor de către macarale, poduri rulante etc. sau chiar montate pe roti. Sunt, de asemenea, cuprinse aici oalele mici de turnare pentru topitorie, transportate sau manevrate manual cu ajutorul barelor cu articulatii fixe de oala dar nu şi simplele cupe manuale utilizate de către tinichigii, argintari etc. (pozitia nr. 73.25 sau 73.26).C. - LINGOTIERELEEste vorba despre recipiente simple de forma variabila, monoblocuri sau forme de doua cochilii ce se asambleaza, în care sunt turnate metalele topite pentru a le da, de exemplu, forma lingourilor, ale somonilor, ale bramelor.Sabloanele, formele de turnare destinate sa dea metalelor forme mai complicate sau definitive sunt în general clasificate la pozitia nr. 84.80.Prezentul grup nu se referă decat la lingotierele de metal, cel mai adesea de fonta sau de otel. Lingotierele de grafit sau alt carbune sau din materiale refractare, sunt clasificate la pozitia nr. 68.15 şi 69.03.D. - MASINILE DE TURNAT METALELE IN STARE TOPITA, PENTRU METALURGIE, OTELARIE SAU TOPITORIEApartin în mod special la acest grup:1) Masinile care constau în general dintr-un lant sau curea de transport care să permită succesiv umplerea, racirea şi scoaterea din forma. Ele conţin uneori dispozitive destinate sa faca sa vibreze sau sa loveasca usor formele în vederea facilitarii repartitiei regulate a metalului topit.2) Masinile de turnat metalele sub presiune, care se compun în esenta din două placi reglabile (care pot să fie apropiate una de cealalta), pe fiecare dintre ele fiind fixata o jumătate a formei de turnare; acestea doua sunt piese complementare ale caror doua fete opuse au în negativ forma piesei. În general, metalul în stare topita, este adus printr-o conducta şi este introdus fortat în forma fie prin actiunea directa a aerului comprimat care exercită o presiune înaltă pe suprafaţa libera a metalului topit continut în rezervorul de alimentare, fie sub efectul presiunii hidraulice antrenate de insertia pistonului plonjor intr-o camera inchisa umpluta cu metal topit şi în legătură cu forma. Aceste masini pot sa conţină un aparataj de racire destinat sa accelereze solidificarea metalului şi, adesea, un dispozitiv pentru turnarea metalelor neferoase sau a aliajelor lor, în mod special pentru turnarea pieselor de dimensiuni relativ mici.Cu toate acestea, nu sunt cuprinse aici masinile pentru turnarea sub presiune, prin sinterizare, a pulberilor metalice (pozitia nr. 84.62).3) Masinile de turnat prin centrifugare pentru fabricarea tevilor metalice sau a racordurilor lor (de fonta mai ales). În aceste masini, metalul în stare topita este introdus de un dispozitiv special în peretii unei forme cilindrice care se roteste la viteza mare; sub efectul forţei centrifuge, metalul lichid se repartizeaza în strat regulat pe toata suprafaţa interioara a formei şi este mentinut asa până la solidificarea sa.4) Masinile pentru turnarea continua. În aceste masini, metalul în stare topita trece de la oala de turnare într-un distribuitor repartizor care alimenteaza diferitele linii de turnare.O linie de turnare cuprinde:a) o lingotiera fără fund cu dispozitivul sau de racire;

b) în afara lingotierei, un sistem de pulverizare de apa pentru racirea metalului topit;c) un ansamblu de cilindri de antrenare care să permită extragerea regulata a metalului solidificat;d) un sistem de taiere, urmat de dispozitivul de evacuare.Formele de turnare destinate să fie utilizate pe masinile din prezentul grup sunt clasificate la pozitiile nr. 68.15, 69.03 sau 84.80 în mod uzual.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.84.55 - LAMINOARELE PENTRU METALE ŞI CILINDRII LOR.8455.10 - Laminoarele de tevi- Alte laminoare:8455.21 - - Laminoarele la cald şi laminoarele combinate la cald şi la rece8455.22 - - Laminoarele la rece8455.30 - Cilindrii pentru laminoare8455.90 - Alte părţi

I. - LAMINOARELE ŞI TRENURILE DE LAMINOARELaminoarele sunt masini destinate sa deformeze produsele metalurgice sub efectul presiunii exercitate de către doi cilindrii care se rotesc şi între care metalul laminat este supus la o reducere a grosimii, o alungire proporţională şi eventual o punere în forma, în acelasi timp imbunatatindu-se şi calitatile sale structurale. Operatia de laminare poate să fie utilizata pentru obtinerea produselor placate sau dublate, facand sa treaca între cilindri doua sau mai multe placi de calitate sau de naturi diferite, sau mai curand pentru a realiza, cu ajutorul cilindrilor potriviti, anumite desene sau particularitati ale suprafetei produselor (table striate, bare crenelate etc.).Cu toate acestea, pozitia prezenta nu cuprinde masinile-unelte pentru metale - cum ar fi masinile de rulat, curbat, indoit sau netezit (pozitia nr. 84.62) masinile de intrelipit (hartie pe metal) (pozitia nr. 84.20) - care lucreaza cu ajutorul cilindrilor, dar nu realizează o veritabila operaţie de laminare, şi nici masinile (în mod special calandrele), care, desi asigura efectiv o functie de laminare, sunt destinate pentru prelucrarea altor materiale altele decat metalele (pozitia nr. 84.20).Diferitele tipuri de laminoare se pot grupa în modul următor:A) Laminoarele cu cilindri netezi, utilizate în anumite cazuri pentru transformarea lingourilor în blumuri, tagle, brame, sleburi etc. (bluminguri, laminoare de degrosare) sau pentru transformarea bramelor sau a sleburilor în table, folii etc.B) Laminoarele cu cilindri canelati utilizate adesea pentru fabricarea taglelor, dar mai obisnuit pentru transformarea blumurilor, taglelor etc., în bare profilate etc.C) Laminoarele pentru producerea de tuburi sau tevi.D) Laminoarele pentru bandaje sau corpuri ale rotilor de vagoane.Laminoarele cele mai obisnuite, care asigura operaţiile citate la A) şi B), se compun din două, trei sau patru cilindri (laminoarele duo, trio, dublu duo) montate orizontal, unul deasupra celuilalt, într-un batiu masiv vertical numit caje; spatiile realizate pentru trecerea metalului între cilindrii sunt reglabile. Laminoarele trio şi dublu duo permit să se prelucreze metalul succesiv între cilindrii inferiori, apoi între cilindrii superiori. Unele dintre cajele duo conţin cilindrii suplimentari de diametru mai mare, asezati de o parte şi de cealalta a cilindrilor de lucru, şi al caror rol este presarea acestora din urma în vederea prevenirii incovoierii şi vibrarii lor.Trenurile de laminare se compun din mai multe caje dispuse fie de o parte şi de alta fie usor decalate, fie unele în faţa celorlalte; formele, vitezele şi ecartamentele cilindrilor sunt atunci calculate în asa fel încât să se realizeze o laminare gradata a produselor.Anumite laminoare conţin în plus faţă de cilindrii normali, cilindri de lucru verticali sau dispusi diferit pentru a fasona faţa laterala a produselor (laminoarele universale) sau pentru obtinerea articolelor speciale (grinzi în dublu T etc.).Pentru laminarea produselor plate (brame, sleburi, table etc.), cilindrii sunt netezi şi acţionează pe toata suprafaţa lor, în timp ce pentru producerea anumitor tagle, bare profilate etc. laminarea este asigurata numai pe suprafaţa interna a spatiului gol format între canelurile circulare concordante facute în corpul celor doi cilindrii de lucru opusi; fiecare set de cilindri prezinta o serie de caneluri alaturate de adancime şi de profil crescator, se aduce în felul acesta metalul la forma dorita prin trecerile succesive.Laminoarele clasificate aici sunt de dimensiuni foarte variabile, de la cele mai mici laminoare de metale pretioase până la laminoare de mare gabarit de siderurgie.Cu excepţia anumitor metale, cea mai mare parte a transformarilor mai sus vizate sunt efectuate la cald, dar anumite operaţii de finisare, mai ales pentru table, se efectueaza la rece.Tipurile principale de laminoare citate la C) şi D) sunt urmatoarele:1) Laminoarele (de tipul Mannesmann) pentru gaurirea taglelor sau a barelor destinate fabricarii tevilor fără sudura; în aceste masini, tagla, adusa la temperatura înaltă, este preluata de cei doi cilindrii de lucru conici, cu axe ne-paralele şi care se rotesc în acelasi sens; tagla este în acelasi timp impinsa de către un dorn fix care se introduce în deschidere; aceasta se adanceste în metalul maleabil sub efectul rasucirii spirale exercitate prin cilindrii.2) Laminoarele pentru fabricarea tevilor fără sudura pornind de la tagle sau de la bare gaurite, trase pe mandrina. Laminarea peretilor de-a lungul dornului este realizat fie printr-o masina analoga cu precedenta, fie pe un laminor ai cărui cilindrii sunt prevăzuţi cu o canelura speciala, care este în acelasi timp excentrica şi de secţiune din ce în ce mai mica (laminoare cu pas de pelerin) sau, adesea chiar pe un laminor cu cilindrii prevăzuţi cu caneluri circulare, destul de asemanatoare cu laminoarele de finisare menţionate la paragraful următor.3) Laminoarele pentru finisarea tevilor fără sudura sau sudate, care opereaza pe dorn sau fără dorn, cu ajutorul cilindrilor cu caneluri regulate.4) Laminoarele pentru finisarea tevilor de otel tras de diametru mare (conducte fortate etc.) în care teava este pusa în rotatie şi laminata simultan în diferite puncte ale sale prin mai multe seturi de cate doi cilindri de lucru dispusi radial pe interior şi exterior (luminor radial).5) Laminoarele pentru bandaje (roti) sau de corpuri de roti de vagoane, care conţin o combinaţie mai mult sau mai puţin complexa de cilindri drepti sau conici, dispusi diferit, care să asigure laminarea simultana a diferitelor puncte ale inelului de bandaj sau al ebosei de roata, în vederea formarii profilului de rulare, carligului de inchidere, flansele etc. Unele dintre sine, grinzi etc. sunt fabricate pe laminoare de această categorie.

Operaţiile de laminare, indeosebi în cazul laminoarelor mari, necesita un echipament auxiliar considerabil, care cuprinde, de exemplu, dispozitivele de ghidare, transportoarele cu role, aparatele de manevrare a produselor, cuptoarele de incalzire sau de recoacere, posturile de decapare, bobinatoarele de infasurare a tolelor (tablelor), posturilor de taiere, posturile de racire, dispozitivele de cantarire sau de marcare, mecanismele de rectificare sau de netezire, aparatele de măsura sau de control mecanice, pneumatice sau electrice (electromagnetice sau electronice) etc.II. - CILINDRI DE LAMINOARE ŞI ALTE PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) sunt de asemenea cuprinse aici părţile de laminoare de la aceasta pozitie, în special cilindrii de laminoare, a caror lungime şi diametru pot sa varieze considerabil (dimensiunile cilindrilor pentru laminarea otelului sunt de regula generală de 30 la 520 cm lungime şi de 18 la 137 cm diametru). Sunt, cel mai adesea, de otel sau de fonta, în general caliti la suprafaţa şi prelucrati riguros la dimensiunea ceruta; pot să fie netezi sau goi în interior cu goluri sau caneluri de forme foarte diferite. Fiecare extremitate a cilindrului are una sau mai multe ingustari sau gatuiri, care constituie paliere care să permită montarea pe caja laminorului; dincolo de aceste ingustari, cilindrul este prevăzut cu un cuplaj pentru aplicarea forţei motrice.84.56 - MASINILE-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN INDEPARTAREA ORICĂRUI MATERIAL CARE ACTIONEAZA CU LASER SAU CU ALT FASCICUL DE LUMINA SAU DE FOTONI, CU ULTRASUNETE, PRIN ELECTROEROZIUNE, PRIN PROCEDEE ELECTROCHIMICE, CU FASCICULE DE ELECTRONI, CU FASCICULE DE IONI SAU CU JET DE PLASMA. (+)8456.10 - Cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni8456.20 - Cu ultrasunete8456.30 - Care acţionează prin electroeroziune- Altele:8456.91 - Pentru gravarea uscata a circuitului pe materiale semiconductoare8456.99 - AlteleMasinile-unelte din aceasta pozitie sunt masini care folosesc la fasonarea pieselor din orice material sau pentru prelucrarea suprafetei lor. Ele trebuie să satisfaca trei condiţii esentiale:1●) sa lucreze prin indepartarea materialului;2●) să efectueze o prelucrare de felul celor executate pe masini-unelte echipate cu scule traditionale;3●) sa utilizeze unul dintre cele sapte procedee urmatoare; laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, ultrasunete, electro-eroziune, procedee electrochimice, fascicule de electroni, fascicule ionice sau jet de plasma.A. - MASINILE-UNELTE CU LASER SAU ALT FASCICUL DE LUMINA SAU DE FOTONIPrelucrarea prin laser (prelucrarea fotonica) consta în bombardarea unei tinte cu fotoni. Acest grup cuprinde în mod special masinile de perforat (metalele, cristalele semi-conductoare, rubinele pentru ceasuri etc.), masinile de taiat metalele şi alte materiale dure şi masinile de gravat (cifre, litere, linii etc.) pe diversele materiale foarte rezistente.B. - MASINILE-UNELTE CU ULTRASUNETEMasinile-unelte cu ultrasunete care conţin un poanson supus unor vibratii ultrasonice şi un material abraziv aflat în suspensie într-un lichid. Ele pot sa incorporeze o cuva de reciclare a abrazivului.Fac în mod special parte din acest grup masinile-unelte care permit:1) decuparea pastilelor de semi-conductori şi decuparea sau gaurirea substratelor în ceramica pentru circuite integrate;

2) prelucrarea filierelor de diamant sau de carburi metalice;3) gaurirea şi fasonarea mineralelor;4) gravura pe sticlă;5) frezarea, brosarea, rectificarea.C. - MASINILE-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN ELECTROEROZIUNEPrincipiul acestei prelucrari este indepartarea metalului dintre cei doi electrozi metalici (piesa şi scula) prin descarcarea electrica brusca de foarte scurta durata la cadenta de mai multe sute de mii de cicluri pe secunda. Acest grup cuprinde, de exemplu, masinile electrice pentru gaurirea sau taierea metalelor cu ajutorul curentului electric de înaltă frecventa.D. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN PROCEDEELE ELECTROCHIMICEPrincipiul acestei prelucrari este indepartarea metalului prin electroliza. Piesa (anodul) este conducatoare de electricitate, ca şi scula (catodul). Cele doua sunt introduse într-un electrolit ales în asa fel încât depunerea catodica să fie imposibila şi ca sa avem de-a face numai cu o dizlocare anodica.Acest grup cuprinde, între altele:1) Aparatele electrolitice de lustruire, utilizate în metalurgie pentru lustruirea esantioanelor înainte de examinarea lor la microscop.2) Polizoarele electrolitice pentru polizarea sculelor de taiere, taierea canelurilor de taiere a aschiilor, taierea plăcuţelor de carburi metalice, aceste masini care lucreaza cu ajutorul unui disc diamantat.3) Masinile de debavurat a diferitelor feluri de pinioane prin dizolvarea anodica.4) Masinile de rectificat suprafetele plane etc.E. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN FASCICULE DE ELECTRONIPrelucrarea prin fascicule de electroni consta în bombardarea piesei pe o suprafaţa foarte mica prin electroni emisi de către un catod, accelerati printr-un camp electric intens şi focalizati printr-un sistem de lentile magnetice sau electrostatice.F. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN FASCICULE IONICEPrelucrarea se efectueaza datorita unui fascicul care lucreaza prin actiunea continua şi nu prin impulsuri ca laserul.G. - MASINILE-UNELTE CARE LUCREAZA PRIN JET DE PLASMAPrelucrarea prin jet de plasma se face prin ionizarea intensa a unui gaz cu ajutorul unui curent electric pornind de la un generator de impulsuri magnetice sub tensiune ridicata. El permite să se decupeze placile la viteze foarte mari, să se degroseze şi să se prelucreze filete în ebosa.H. - MASINI-UNELTE PENTRU GRAVAREA USCATA A CIRCUITULUI PE MATERIALELE SEMICONDUCTOARE

Aceste masini-unelte pentru gravarea prin procedeul uscat a circuitului pe materialele semiconductoare fac parte din fluxul tehnologic al discurilor de semiconductori. Unele masini pentru gravarea prin procedeul uscat utilizeaza energia undelor electromagnetice de înaltă frecventa în banda de lungimi de unda cuprinse între 100 şi 450 kHz. Altele funcţionează pe frecventa de 13,56 MHz, altele chiar, în hiperfrecventa pe frecventa de 2,45 Ghz. Alegerea frecventei de energie aplicata poate influenţa energia ionilor din plasma care e creata. În anumite cazuri, ionii din plasma au foarte putina energie dirijata. În alte cazuri, ionii au o energie dirijata mult mai importanţa. Este vorba în acest din urmă caz de fascicole de ioni.Termenii utilizati pentru denumirea unor forme specifice de gravura pe uscat sunt "gravare cu plasma în paralel, gravare prin ioni reactivi, gravare prin fascicole ionice imbogatite magnetic, gravare prin fascicole ionice şi gravare prin rezonanta ciclotronică sau rezonanta giromagnetica". Acesti termeni diferiti descriu diferitele tehnici utilizate pentru a crea plasma gazoasa care poseda caracteristici specifice diferite.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Aparatele pentru curatirea prin ultrasunete (pozitia nr. 84.79).b) Masinile şi aparatele pentru lipire sau sudare, sau chiar pentru taiat (pozitia nr. 85.51).c) Masinile de incercare (pozitia nr. 90.24).Note explicative de subpozitieSubpozitia nr. 8456.91Aceasta subpozitie cuprinde masinile-unelte pentru gravarea prin procedeul uscat a circuitului pe materiale semiconductoare care sunt în general cunoscute sub numele de masini de gravat uscat. Mai multe metode sunt utilizate la masinile de gravat uscat pentru a crea o plasma gazoasa care preleveaza pelicule fine de material de la suprafaţa discurilor. Gravarea pe uscat a discurilor semiconductoare intervine după imprimarea prin procedeu litografic a conturului traseului de gravat pe aceleasi discuri. Este un procedeu anizotropic deoarece ionii ce lovesc suprafaţa discului urmeaza traiectorii paralele ce sunt perpendiculare pe planul discului. Gravarea anizotropica permite obtinerea unei copii a traseului pe disc fără ca suprafetele interioare ale santurilor astfel gravate sa formeze unghiuri antijupuire.Aceste masini au în general una sau mai multe camere de reactie, pompe, pompe de vid, generatoare de înaltă frecventa sau de hiperfrecventa, o aparatura de circulare a fluxului gazos şi dispozitive de comanda a procesului în ansamblu. Ele pot de asemenea să aibă incorporate mecanisme de încărcare a discurilor şi pot trata simultan în camerele de reactie mai multe discuri de semiconductori.84.57 - CENTRE DE PRELUCRARE, MASINI CU POST FIX ŞI MASINI CU POSTURI MULTIPLE, PENTRU PRELUCRAREA METALELOR.8457.10 - Centre de prelucrare8457.20 - Masini cu post fix8457.30 - Masini cu posturi multipleNu sunt clasificate la aceasta pozitie (vezi Nota 4 de la Capitolul 84) decat masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor (altele decat strungurile) care pot să efectueze pe o aceeasi piesa diferite tipuri de operaţii de prelucrare, fie prin:a) schimbarea automata a sculelor pornind de la o magazie (depozit) în conformitate cu un program de prelucrare (centre de prelucrare);b) utilizarea automata, simultana sau secventiala, a diferitelor unităţi de prelucrare care prelucreaza o piesa la post fix (masini cu post fix) sauc) transferul automat al piesei de prelucrat în faţa diferitelor unităţi de prelucrare (masini cu posturi multiple).A. - CENTRE DE PRELUCRARECentrele de prelucrare sunt masini individuale, adica toate operaţiile de prelucrare sunt executate pe o aceeasi masina (masini cu functii multiple). Ele trebuie să satisfaca doua condiţii: să efectueze mai multe operaţii de prelucrare şi sa schimbe automat sculele pornind de la un depozit (magazie de scule) conform cu un program de prelucrare.Decurge de aici ca acest grup cuprinde masinile-unelte care executa doua operaţii de prelucrare sau mai multe prin schimbarea automata a sculelor pornind de la o magazie (depozit) şi ca masinile-unelte care executa o singura operaţie de prelucrare cu ajutorul unei singure scule sau a mai multor scule care lucreaza simultan sau succesiv (gaurire multibrosa sau masina de frezat cu tren de freze, de exemplu) sunt clasificate la pozitia nr. 84.59 la 84.61.Condiţia de schimbare automata a sculelor exclude de la aceasta pozitie masinile cu functii multiple (gaurire, alezare, tarodare şi frezare de exemplu) ale caror diferite scule nu sunt schimbate automat. Asemenea masini sunt clasificate la pozitiile nr. 84.59 până la 84.61, conform cu Nota 3 de la Secţiunea XVI sau eventual în aplicarea Regulii generale interpretative 3 c). Fac excepţie, bineinteles, cele care pot să fie considerate ca masini cu statii multiple unde piesa de prelucrat este transferata automat în faţa diferitelor unităţi de prelucrare (vezi partea C care urmeaza).Centrele de prelucrare pot sa conţină dispozitive auxiliare cum ar fi schimbatoarele de palete, sistemele de depozite de palete sau schimbatoarele de depozite de unelte.B. - MASINI CU POST FIXMasinile cu post fix sunt masini individuale cu functii multiple în care piesa de prelucrare este mentinuta pe un suport intr-o pozitie definitivă în timpul în care unitatile de prelucrare se deplaseaza în raport cu piesa pentru executarea operaţiei sau operaţiilor de prelucrare.Unitatile de prelucrare sunt părţi de masini pe care ele sunt montate şi folosesc pentru menţinerea, ghidarea şi actionarea sculei (prin rotatie, avans, retragere), ca şi asigurarea interschimbabilitatii sale. Unitatile de rotatie incorporeaza cel mai adesea un motor electric iar unitatile de translatie un cilindru hidraulic: aceste doua unităţi pot să fie combinate una cu alta.

Grupa cuprinde masinile cu post fix care efectueaza doua operaţii de prelucrare sau mai multe cu ajutorul a doua sau a mai multor unităţi de prelucrare.În schimb, masinile care efectueaza o prelucrare cu ajutorul mai multor unităţi sau cele care efectueaza mai multe operaţii de prelucrare cu o singura unitate de prelucrare sunt excluse de aici.C. - MASINI CU POSTURI MULTIPLEMasinile din aceasta grupa trebuie să satisfaca trei condiţii: să efectueze mai multe operaţii de prelucrare, sa lucreze prin transferul automat al piesei în faţa sculei şi să fie prevăzute cu diferite unităţi de prelucrare.Se deosebesc în mod obisnuit masinile cu transfer rotativ şi masinile cu transfer linear. La primele, unitatile de prelucrare care executa prelucrari diferite sunt dispuse în cerc pe un batiu comun. Piesa de prelucrare este supusă unei miscari rotative în asa fel încât să se supuna la fiecare oprire (post) actiunii sculelor de la fiecare unitate de prelucrare (gaurire, alezare, tarodare de exemplu). La masinile de transfer linear, unitatile de prelucrare sunt plasate în linie pe un acelasi batiu, şi prelucreaza succesiv piesa, care se deplaseaza în faţa lor cu o miscare lineara.Conform Notei 4 c) din Capitol, aceasta pozitie nu cuprinde liniile sau lanturile de transfer compuse din diferite masini legate între ele printr-un conveior pentru transportarea pieselor de prelucrare.Conform dispoziţiilor Notei vizate mai sus, nu sunt clasificate la aceasta pozitie, "sisteme de prelucrare flexibile" care sunt constituite din mai multe masini, în general cu comanda numerica, sau din mai multe grupe de masini ca şi sistemele de manevrare automata compuse din portaluri, carucioare transportoare fără conducator, manipulatoare, roboti industriali, de exemplu, destinati sa aprovizioneze masinile sau sa deplaseze piesele după prelucrare. Diferitele grupe de masini şi de sisteme de manevrare care constituie atelierul flexibil, sunt comandate prin masinile automate de tratare a informaţiilor.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) părţile şi accesoriile de la masinile-unelte din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia sculelor de la Capitolul 82.Pozitia exclude între altele:a) Masinile-unelte care prelucreaza orice material şi care lucreaza prin laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, prin ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedeele electrochimice, prin fascicolele de electroni, prin fascicolele ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).b) Strungurile (inclusiv mijloacele de strunjire fina) care lucreaza prin indepartarea metalului (pozitia nr. 84.58).c) Unitatile de prelucrare cu glisiere (pozitia nr. 84.59).Masinile şi aparatele pentru brazare sau sudare de la pozitiile nr. 84.68 sau 85.15.

84.58 - STRUNGURI (INCLUSIV CENTRE DE STRUNJIRE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR (+).- Strungurile orizontale:8458.11 - - Cu comanda numerica8458.19 - - Altele- Alte strunguri:8458.91 - - Cu comanda numerica8458.99 - - AlteleStrungurile (inclusiv centrele de strunjire) de la aceasta pozitie sunt masini care folosesc la fasonarea pieselor de metal sau la prelucrarea suprafetei lor. Ele acţionează prin indepartarea metalului.Aceste masini se deosebesc de sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor pentru utilizare manuala de la pozitiile nr. 84.67 şi 85.08 prin faptul ca, fiind concepute în mod obisnuit fie pentru a fi puse pe o fundatie, fie pentru a fi fixate la sol, pe o platforma, pe un perete sau pe o alta masina, ele conţin în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv potrivit.Aceasta pozitie cuprinde:1) Strungurile, automate sau nu (strungurile paralele, strungurile verticale, strungurile revolver etc.) inclusiv strungurile de copiat sau de reprodus. Cu toate acestea, strungurile de presat, care lucreaza prin deformarea metalului, sunt clasificate la pozitia nr. 84.63.2) Masinile de strunjit, utilizate pentru strunjirea simultana şi simetrica a extremitatilor (fusele) arborilor sau axelor de roti de dimensiuni mari etc.3) Centrele de strunjire, care lucreaza prin indepartarea metalului.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile strungurilor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia sculelor de la Capitolul 82.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricărui metal prin laser sau alte fascicole de lumina sau fotoni, prin ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedee electrochimice, prin fascicole de electroni, prin fascicole ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).b)

Centrele de prelucrare, masinile cu post fix şi masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).c) Masinile de debitat (pozitia nr. 84.61).d) Sculele pneumatice sau cu motor altele decat electrice incorporate, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).e) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).f) Masinile şi aparatele de incercare de la pozitia nr. 90.24.Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8458.11 şi nr. 8458.91Se înţelege prin "masina-unealta cu comanda numerica" o masina capabila să efectueze operaţiuni de prelucrare conform unui program de instrucţiuni numerice codificate, care sunt interpretate de către sistemul de comanda şi transformate în miscari mecanice ale masinii. Introducerea datelor poate să se faca, fie manual prin comutatoare, cadrane, claviaturi etc., fie prin intermediul unei benzi perforate, cartele perforate sau o bandă magnetica, fie prin intermediul unei masini de prelucrare automata a datelor.Masinile-unelte cu comanda numerica conţin elementele caracteristice urmatoare:1) Sistemul de măsura a deplasarii sau a pozitiei organelor mobile; acesta se compune în esenta din traducatori care sunt dispusi pe carucior, masa, suruburi de actionare sau pe mecanismele de antrenare a cremalierelor, şi din motoare pas cu pas care sunt montate pe carucioare sau pe masa ce comanda avansul.2) Unitatea de comanda care este plasata pe masina sau, în cazul masinilor de dimensiuni mari, incorporată intr-o unitate distincta (consola, pupitru sau dulap de comanda de exemplu). Unitatea de comanda constituie aparatul în care instrucţiunile numerice codificate sunt introduse pentru a fi coordonate aici, tratate şi transformate în instrucţiuni de

comanda pentru diferitele părţi mobile ale masinii.Chiar dacă unitatea de comanda nu este prezentată în acelasi timp cu masina-unealta, aceasta trebuie să fie considerata ca o masina cu comanda numerica în măsura în care ea prezinta caracteristicile specifice ale acestui tip de masina.84.59 - MASINI-UNELTE (INCLUSIV CENTRELE DE PRELUCRARE GLISANTE) DE GAURIT, ALEZAT, FREZAT, FILETAT SAU TARODAT METALELE PRIN INDEPARTAREA MATERIALULUI, ALTELE DECAT STRUNGURILE ŞI CENTRELE DE STRUNJIRE DE LA POZITIA NR. 84.58 (+).8459.10 - Centre de prelucrate glisante- Alte masini de gaurit8459.21 - - Cu comanda numerica8459.29 - - Altele- Alte masini unelte de alezat-frezat:8459.31 - - Cu comanda numerica8459.39 - - Altele8459.40 - Alte masini de alezat- Masinile de frezat, cu consola:8459.51 - - Cu comanda numerica8459.59 - - Altele- Alte masini de frezat:8459.61 - - Cu comanda numerica8459.69 - - Altele8459.70 - Alte masini de filetat sau de tarodat.Aceasta pozitie inglobeaza masinile de gaurit, alezat, frezat sau tarodat metalele prin indepartarea materialului, altele decat strungurile (inclusiv centrele de prelucrare) de la pozitia nr. 84.58.Cea mai mare parte dintre aceste masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt prevăzute cu actionare manuala sau cu ajutorul piciorului (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca şi sculele pentru folosirea manuala de la pozitia nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind în mod obisnuit, concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe o platforma, pe un perete sau pe o alta masina, ele au în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv adecvat.

Aceasta pozitie se referă la:1) Masinile de gaurit a caror activitate consta în realizarea a unei gauri cilindrice, (oarbe sau strapunse) cu ajutorul unei scule numite burghiu sau sfredel. În general, piesa de prelucrat rămâne imobila în timpul actiunii sculei, care este actionata intr-o miscare de rotatie (miscare de taiere) şi de o miscare de patrundere (miscare de avans). Sunt, de asemenea, clasificate la aceasta pozitie masinile de gaurit a caror actiune se efectueaza cu ajutorul unei scule imobile ce acţionează asupra unei piese antrenate în miscare de rotatie, sau cele care combina cele doua procedee.Se deosebesc, printre masinile de gaurit, masinile de brosat, radiale sau nu, şi masinile cu mai multe brose (masinile de gaurit multibrose).2) Masinile de alezat, adica masinile pentru realizat forma şi dimensiunile interne exacte ale gaurilor anterior realizate prin gaurire sau produselor turnate. Alezarea poate să fie cilindrică, conica sau sferică. Masinile de alezat sunt, de exemplu, utilizate pentru a aduce la dimensiunile exacte, cilindrii motoarelor sau pompelor cu piston.Operatia de alezare se efectueaza, fie cu ajutorul sculelor care lucreaza la dimensiuni fixe (burghiuri alezoare, alezoare de finisare a canelurilor drepte sau elicoidale), sau variabile (masinile de alezat reglabile în vârf, masinile de alezat cu lame reglabile, capetele de reglare micrometrica a elementelor, capetele de rabotat cu lame), fie cu ajutorul sculelor care lucreaza ghidaj (elemente reglabile sau centrate şi mansoanele goale în interior monobloc sau cu elemente reglabile).Aceasta pozitie cuprinde în mod special masinile de alezat verticale, orizontale (cu coloana fixa sau mobila), masinile de alezat multiplu, masinile de alezat pentru reproducerea interiorului arborilor cu cavitati ca şi masinile numite în mod obisnuit masini de alezat-frezat, prevăzut cu o brosa combinata constituita din două brose concentrice a caror antrenare poate să fie separata; brosa interioara contine un manson lung care permite fixarea unei bare de alezare (brosa de alezare), în timp ce brosa exterioara, în general cuplata în mod rigid cu o placa, este adecvata pentru montarea unei freze (brosa de frezare).Rămân de asemenea clasate în aceasta pozitie masinile concepute şi construite pentru efectuarea lucrărilor de alezare, chiar dacă ele se preteaza şi la executarea altor operaţii complementare (de exemplu, gaurirea, prelucrarea suprafetei, frezare, strunjire şi adesea chiar filetare). Din contra, strungurile care executa operatia de alezare cu titlu accesoriu sau complementar rămân clasate în pozitia nr. 84.58.3) Masinile de frezat, care prelucreaza suprafetele plane sau profilate cu ajutorul sculelor rotative numite freze a caror miscare circulara de taiere este combinata cu o miscare de translatie a piesei fixate pe masa masinii. Printre diferite tipuri de masini de frezat, se pot cita frezele orizontale, verticale, orizontale-verticale; masinile de frezat cu capul orientabil în mai multe planuri - masinile de frezat - rabotat; masinile de frezat universale care, în afara lucrărilor normale de frezare, pot, cu ajutorul unui dispozitiv de divizare montat pe masina, sa frezeze canelurile arborilor canelati ca şi angrenajele mici drepte sau elicoidale; masinile de frezat pentru reprodus (copiat), masinile de frezat a canelurilor sau sanfrenurilor şi masinile de gravat cu freza.4) Masinile de filetat, adica masinile pentru efectuarea pasului de surub al pieselor de tip arbore, şi masinile de tarodat, adica masinile pentru facut pasul surubului la piesele de tip alezaj. De notat ca masinile de filetat cu freza sunt considerate ca masini de frezat.Aceasta pozitie cuprinde unitatile de prelucrare cu glisiera. Aceste masini, concepute pentru efectuarea operaţiilor de prelucrare descrise mai sus, sunt fără batiu; ele se compun numai dintr-o structura care contine un motor şi un dispozitiv port-scule, echipat la baza cu o talpa cu glisiera care permite o miscare de du-te-vino, atunci când sunt puse pe un soclu corespunzător. Piesa de prelucrat se afla asezata pe un suport independent de unitatea de prelucrare şi se deplaseaza pe un ax orizontal pentru a efectua operaţiile de gaurire, alezare etc.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Masinile-unelte care lucreaza prin indepartarea oricărui material şi care opereaza cu laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete, prin electro-eroziune, prin procedeele electrochimice, cu fascicole de electroni, cu fascicole ionice sau cu jet de plasma (pozitia nr. 84.56).b) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix şi masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).c)

Strungurile (inclusiv centrele de prelucrare) care prelucreaza metalul prin indepartare (pozitia nr. 84.58).d) Masinile de rabotat şi alte masini-unelte care prelucreaza metalul prin indepartare de la pozitia nr. 84.61.e) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altfel decat electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 84.67).f) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).g) Masinile şi aparatele de control de la pozitia nr. 90.24.Note explicative de subpozitii.Subpozitiile nr. 8459.21, 8459.31, 8459.51 şi 8459.61Vezi Nota explicativa de la nr. 8458.11 şi 8458.91.Subpozitiile nr. 8459.51 şi 8459.59Masinile de la aceste subpozitii pot fi recunoscute prin prezenta unei console, constituita dintr-un element orizontal care se deplaseaza vertical pe un batiu cu ajutorul glisierelor. Acest batiu sustine masa de lucru care este antrenata în sensul transversal. Consola contine în general mecanismul necesar punerii în actiune a masinilor.84.60 - MASINI-UNELTE PENTRU DEBAVURAT, ASCUTIT, POLIZAT, RECTIFICAT, HONUIT, LEPUIT, SLEFUIT (POLIZAT) SAU PENTRU ALTE OPERAŢII DE FINISAT METALE SAU METALOCERAMICE CU PIETRE DE RECTIFICAT, CU ABRAZIVI SAU CU ALTE PRODUSE DE SLEFUIT (POLIZAT), ALTELE DECAT MASINILE DE DANTURAT SAU FINISAT ANGRENAJE DE LA POZITIA NR. 84.61 (+).

- Masinile de rectificat suprafete plane, cu reglare în orice axa cu precizie de cel puţin 0,01 mm:8460.11 - - Cu comanda numerica8460.19 - - Altele- Alte masini de rectificat, cu reglare în orice axa cu o precizie de cel puţin 0,01 mm:8460.21 - - Cu comanda numerica8460.29 - - Altele- Masini-unelte de ascutit:8460.31 - - Cu comanda numerica8460.39 - - Altele8460.40 - Masini-unelte de honuit sau de lepuit8460.90 - AlteleAceasta pozitie cuprinde anumite masini pentru finisarea suprafeţelor metalelor, carburilor metalice sinterizate (metaloceramice), cu excepţia masinilor de taiat sau de finisat angrenajele (pozitia nr. 84.61). Ele acţionează prin indepartarea materialului cu ajutorul pietrelor de rectificat, a abrazivilor sau a produselor de polizare. Sunt considerate ca produse de polizare în sensul acestei pozitii:1) discurile polizoare din carburi metalice (metaloceramice), din otel, din metale moi, din lemn, din pasla, din tesatura sau din piele;2) periile metalice;3) tampoanele de polizare.Cea mai mare parte din masinile acestui grup sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele de mana de la pozitia nr. 82.05, ca şi de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, în mod obisnuit sunt concepute fie pentru asezarea pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masinii, ele au în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.Printre masinile din această categorie, se pot menţiona:1) Masinile de debavurat cu perii metalice sau cu polizoare pentru degrosarea pieselor formate brute sau piesele decupate brut.2) Masinile de ascutit sculele sau de polizat (inclusiv cele de polizat din materiale metaloceramice şi vârfurile sculelor de metal dur), ca şi masinile de ascutit vârfurile de carde.3) Masinile de rectificat, de tipuri foarte diferite (de exemplu masini de rectificat interior, masini de rectificat fără centre, masini de rectificat suprafetele plane, filete, supape, glisiere), a cărui functie este de a finisa până la un grad de precizie dorit, operaţiile facute pe alte masini.4) Masinile de honuit pentru superfinisarea suprafeţelor alezajelor.5) Masinile de lustruit (polizat) pentru finisarea suprafetei piesei prelucrate.6) Masinile de gravat altele decat cele de la pozitiile nr. 84.59 sau 84.61.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale legate de clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia sculelor de la Capitolul 82.Pozitia exclude, între altele:a) Sculele manuale, polizoarele cu batiuri, manuale sau cu pedala (pozitia nr. 82.05).b) Masinile de sablat (pozitia nr. 84.24).c) Masinile-unelte care acţionează pentru indepartarea oricărui material şi care lucreaza cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, prin ultrasunete, prin electroeroziune, prin procedeele electrochimice prin fasciculele de electroni, prin fasciculele ionice sau prin jet de plasma (pozitia nr. 84.56).d) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix şi cu masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).e) Sculele pneumatice sau cu motor altele decat electric incorporat, pentru folosinţă manuala (pozitia nr. 84.67).

f) Butoaiele rotative pentru desablarea, decuparea sau lustruirea pieselor metalice (pozitia nr. 84.79).g) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru folosinţă manuala (pozitia nr. 85.08).h) Masinile şi aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).84.61 - MASINI-UNELTE DE RABOTAT, SEPINGURI, MASINI DE MORTEZAT, DE BROSAT, DANTURAT ŞI FINISAT ANGRENAJE DINTATE, DE DEBITAT CU FERASTRAUL, DE SECTIONAT ŞI ALTE MASINI-UNELTE CARE ACTIONEAZA PRIN INDEPARTAREA METALULUI SAU METALOCERAMICELOR, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE.8461.10 - Masini-unelte de rabotat8461.20 - Sepinguri şi masini de mortezat8461.30 - Masini de brosat8461.40 - Masini de danturat sau de finisat angrenaje8461.50 - Masini de debitat cu ferastraul sau de secţionat8461.90 - AlteleAceasta pozitie cuprinde masinile-unelte care acţionează prin indepartarea metalului sau a produselor metaloceramice, nedenumite şi necuprinse în altă parte.Cea mai mare parte dintre aceste masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05 ca şi de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind în mod obisnuit concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, conţin în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.Fac în mod special parte din aceasta pozitie:

Masinile de rabotat destinate sa realizeze suprafetele plane sau profilate, în partea exterioara a unei piese, cu ajutorul sculelor de taiere cu taisul unic. Sunt masini-unelte în care scula este fixata şi masa care poarta piesa se deplaseaza printr-o miscare alternativa orizontala de translatie. Cu toate acestea, anumite masini de rabotat de mari dimensiuni, cum ar fi masinile de rabotat cu fosa sau cele pentru sanfrenat tabla au o masa fixa şi sunt folosite pentru prelucrarea pieselor de lungime mare (sine, de exemplu).Unele dintre raboteze pot să fie prevăzute cu una sau doua sanii port-freza (carucioare-frezoare) care inlocuiesc un numar egal de sanii de rabotare. Aceste masini-unelte, numite masini de rabatat şi de frezat trebuie să fie considerate ca masini de rabotat, desi este posibil, prin reducerea vitezei mesei, să fie utilizate pentru a efectua operaţiile de frezare. Ele nu trebuie să fie confundate cu anumite masini de frezat numite freze-raboteze de la pozitia nr. 84.59 al caror aspect exterior îl reaminteste pe cel al rabotezei, dar care sunt echipate numai cu sanii port-freza.Masinile de rabotat pot, de asemenea, să aibă în afara saniilor de rabotare, una sau doua sanii-rectificatoare. Adaugarea acestor dispozitive port-polizor permite să se utilizeze aceste raboteze ca masini de rectificat a suprafeţelor plane. Exista de asemenea modele echipate, în acelasi timp, cu sanii de rabotare, sanii-frezoare şi sanii-rectificatoare, ca şi tipuri echipate cu dispozitive care să permită operaţii de mortezare.2) Sepingurile sunt masini-unelte care lucreaza după tehnica rabotarii şi care se diferentiaza de masinile de rabotat prin faptul ca piesa de prelucrat este imobila în timpul trecerii, sculei care este intr-o miscare de deplasare rectilinie alternativa şi orizontala. Ca urmare a dimensiunilor port-sculei, cursa maxima a acesteia este limitata; pentru acest motiv, folosirea sepingului este destinata în mod special prelucrarii pieselor de mici dimensiuni.3) Masinile de mortezat care sunt masini-unelte care lucreaza după tehnica de rabotare, în care piesa de prelucrat este imobila în timpul trecerii, în timp ce scula este deplasata printr-o miscare de deplasare rectilinie alternativa intr-o direcţie verticala sau uneori inclinata. După utilizarile lor, se pot cita mortezele de prelucrare care se caracterizeaza prin cursa mica a sculei şi mortezele-poansonatoare, pentru operaţiile care necesita indepartarea rapida a unui volum important pe o grosime mare. Aceste masini utilizeaza fie scule pentru strunjire (cu muchie aschietoare), fie o scula de poansonat (cu patru muchii aschietoare); mortezele verticale; mortezele cu deplasare transversala a culisorului; masinile numite de nutuit (pentru impingere sau tragere) al cărui procedeu de prelucrare reaminteste pe cel al masinilor de brosat, diferenţa rezultand din scula folosita.4) Masinile de brosat a caror scula (brosa) are o miscare de du-te-vino, raboteaza partea sau gaura de prelucrat pentru a fasona suprafaţa. Printre diferitele tipuri de masini de brosat, se pot cita masinile orizontale sau verticale cu culisou simplu, masinile duble, numite duble, numite duplex, care conţin doua culisouri care acţionează fiecare pe o brosa, sau presele de brosat care sunt masini verticale care acţionează pe brosa prin impingere.5) Masinile de danturat sau de finisat angrenajele sau cremalierele.Prin masinile de danturat angrenaje, de la aceasta pozitie, trebuie să se inteleaga masinile concepute în mod exclusiv pentru prelucrarea angrenajelor prin indepartarea metalului, pornind de la piesele de baza cilindrice sau conice.Masinile de danturat lucreaza în principal după procedeele urmatoare:- Taierea cu ajutorul frezei cu modul care utilizeaza ca scula freza-disc, freza-tarod (sau freza-conica); acest procedeu este în mod curent utilizat pentru danturarea angrenajelor cilindrice drepte.- Taierea prin reproducere, în care dintii sunt realizati cu o scula de rabotare (scula-cutit drept); acest procedeu permite să se taie angrenajele conice ca şi angrenajele cilindrice.- Taierea prin angrenare care utilizeaza ca scula o freza-mama, o scula-cremaliera (sau pieptene) sau o scula-pinion (sau cutit circular); acest procedeu permite prelucrarea angrenajelor cilindrice interioare sau exterioare, drepte sau elicoidale, şi a angrenajelor conice.- Taierea cu polizorul.6) Masinile de debitat (taiat). În functie de forma sculei folosite, se deosebesc masinile de tipul:- Masini de taiat cu miscare alternativa sau masinile cu ferastrau oscilant a cărui scula constituita dintr-o lama dintata dreapta, este antrenata intr-o miscare rectilinie alternativa;- Masinile de taiat cu ferastraul circular, care utilizeaza o scula de forma circulara care este dintata pe periferia sa şi se roteste cu viteza mare. Aceasta scula este în mod obisnuit denumita freza ferastrau sau freza de debitat.- Masinile de taiat cu ferastrau cu panglica, care utilizeaza o lama de lungime mare, la care una din margini este prevăzută cu dinti şi ale carei extremitati sunt sudate una la alta, sub forma unei benzi.7) Masinile de retezat. Aceste masini-unelte difera de masinile de taiat prin natura sculei pe care o utilizeaza. Aceasta poate să fie, fie o scula-cutit analoga sculei a strungului, fie un polizor, fie un disc.- Masinile de retezat cu scula-cutit fac apel la doua procedee de lucru diferite.Unele funcţionează în felul strungurilor paralele. Cu toate acestea, ele se deosebesc de acestea din urma prin faptul ca port-scula lor nu poate să fie deplasata longitudinal ca în cazul port-sculei de la strungurile paralele. Celelalte funcţionează în felul masinilor cu fuse (pozitie fixa a sculei rotative, şi avansul piesei fixate pe sanie). Ele se deosebesc totusi de acestea din urma prin faptul ca piesa de prelucrat nu poate să se deplaseze decat intr-o singura direcţie. În ambele cazuri, masinile de retezat nu pot să efectueze decat o singura operaţie de taiere (retezare).

Cele care funcţionează ca un strung paralel conţin o brosa rotativa goala în interior, de diametru mare care antreneaza piesa în rotatie. Un banc foarte scurt sustine una sau doua port-scule care pot sa primeasca un avans transversal. La cele care funcţionează în felul masinilor cu fuse, piesa de secţionat este fixata pe o sanie care îi permite avansul. Organul de lucru, care ocupa o pozitie fixa pe masina, este constituit dintr-o coroana care se roteste la viteza mare, pe care mai multe scule de taiere sunt dispuse sub forma de inel.- Masinile de retezat cu polizor au o construcţie analoga cu cea a masinilor cu ferastrau circular, dar freza-ferastrau este inlocuita printr-un polizor cu muchie dubla.- Masinile de retezat cu disc, care sunt denumite de asemenea masini de retezat prin frictiune, se caracterizeaza prin faptul ca ele lucreaza cu ajutorul unui disc de otel moale a cărui circumferinta este lipsita de dinti. Acest disc (care poate să fie striat) este antrenat în rotatie în asa fel încât sa i se asigure o viteză tangentiala mare astfel ca, dacă se apropie în mod progresiv circumferinta acestui disc de o piesa de metal, aceasta se incalzeste puternic şi arde imediat fără să fie în contact intim cu discul. Acest fenomen rezultă din frecarea, combinata cu actiunea oxidanta a stratului de aer antrenat de disc la metalul de taiat.8) Masinile de pilit care sunt de conceptie analoga cu masinile de retezat cu miscare rectilinie alternativa dar care utilizeaza o pila în locul unui ferastrau.9) Masinile de gravat altele decat cele de la pozitia nr. 84.59 sau 84.60.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Sculele manuale (pozitia nr. 82.05).b) Masinile-unelte care prelucreaza prin indepartarea oricărui material şi cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete, prin electroeroziune, prin procedeele electrochimice, cu fasciculele de electroni, cu fasciculele ionice sau cu jet de plasma (pozitia nr. 84.56).c) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix şi masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).d) Sculele pneumatice, hidraulice, sau cu motor incorporat, altfel decat electric, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).

e) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).f) Masinile şi aparatele de incercare de la pozitia nr. 90.24.84.62 - MASINI (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN FORJARE, CIOCANIRE, STANTARE, PRESARE; MASINI (INCLUSIV PRESE) PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN INDOIRE, PLIERE, INDREPTARE, APLATIZARE, FORFECARE, PERFORARE, CRESTARE; PRESE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR SAU A PRODUSELOR METALOCERAMICE, ALTELE DECAT CELE DE MAI SUS (+).8462.10 - Masini (inclusiv prese) de forjat, stantat şi ciocane, stantate, capete de presare etc.- Masini (inclusiv prese) de indoit, pliat, indreptat, aplatizat:8462.21 - - Cu comanda numerica8462.29 - - Altele- Masini (inclusiv prese) de forfecat, altele decat masini combinate de Altele8462.31 - - Cu comanda numerica8462.39 - - Altele- Masini (inclusiv prese) de forfetat sau crestat, inclusiv masinile combinate de poansonat şi de forfecat:8462.41 - - Cu comanda numerica8462.49 - - Altele- Altele:8462.91 - - Presele hidraulice8462.99 - - Altele

Aceasta pozitie inglobeaza, într-un mod limitativ, anumite masini-unelte care lucreaza prin deformarea metalelor sau a carburilor metalice.Cea mai mare parte a masinilor sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt actionate cu mana sau cu piciorul (masini cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05 ca şi de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, în mod obisnuit sunt concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele conţin în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.Pozitia cuprinde:1) Masinile de forjat sau de stantat. Prin forjare se înţelege orice procedeu de fasonare a metalului la cald prin soc sau prin presiune destinat, fie sa elimine zgura (ciocanire), fie pentru realizarea unei forme anumite. În afara cazului ciocanirii, unde este prelucrat în stare de lingouri, metalul de ebose se prezinta, fie sub forma semifabricatelor, cum ar fi blumurile, taglelor sau sleburile, fie sub forma barelor, cel mai adesea de secţiunea circulara. Forjarea se defineste ca fiind o operaţie care se efectueaza la cald, fără matrite.Prin stantare (sau matritare) se înţelege actiunea de a face ca metalul, prin soc sau prin presiune, sa umple golurile (cavitatile) de la sabloanele metalice numite matrite. Aceasta operaţie se efectueaza la cald pentru metalele dure (otel mai ales), sau, la rece pentru metalele moi, în general, prin utilizarea de prese.În procedeele de stantare sau de matritare, matritele cuprinde complet piesa de prelucrat. Dar în anumite cazuri se utilizeaza un singur sablon metalic care nu lucreaza decat pe o parte a ebosei; acest sablon se numeste atunci stanta şi operatia este numita stantare.Masinile de stantat pot sa elimine părţile de metal care au iesit peste sabloane în timpul stantarii sau matritarii: aceasta operaţie (debavurare) se efectueaza cu ajutorul matritelor speciale de decupare. Prin calibrare se înţelege o operaţie de finisare constituita dintr-o matritare de precizie a pieselor debavurate; calibrarea permite să se obtina riguros cotele dorite.Printre masini special concepute şi construite pentru a efectua operaţiile definite mai sus, se pot cita:- Ciocanele mecanice, hidraulice sau pneumatice şi ciocanele prin cadere actionate cu aer comprimat sau cu vapori care lucreaza prin socuri repetate.- Presele, care lucreaza prin actiunea continua. Bineinteles, sunt admise aici numai masinile de felul celor special concepute pentru prelucrarea metalelor cu excepţia preselor de folosire generală (pozitia nr. 84.79).2) Masinile de rulat sau de curbat. Printre aceste masini se pot cita masinile care prelucreaza produsele plate (table, foite), facandu-le sa treaca printre trei sau patru cilindri (pentru tabla), sau role (pentru foite) pentru a le da curbura cilindrică (rolele sunt atunci paralele, asa cum este cazul pentru masinile de format tuburi) sau conica (rolele nu sunt paralele); masinile care prelucreaza produse care nu sunt plate (bare, profile, tuburi). Aceste masini (pentru curbat) funcţionează fie cu ajutorul rolelor de curbat fie prin indoirea la presa, fie, pentru conductele de petrol, în mod special, prin tractiunea extremitatilor lor în timp ce partea mediana este mentinuta printr-un cilindru fix.3) Masinile de indoit (de pliat). Printre aceste masini pot să fie citate:c) Masinile care prelucreaza produsele plate. Indoirea unui produs plat consta în a da unei table (sau unei benzi), o deformare permanenta cu raza de curbura mica, fără a antrena ruperea metalului. Aceasta operaţie este efectuata, fie pe masina de indoit universala, fie pe presa de indoit.d) Masinile care prelucreaza produsele care nu sunt plate. Indoirea barelor, tuburilor şi profilurilor este inrudita cu curbarea (vezi alineatul 2) de mai sus. Indoirea sarmei consta în a-i da o curbura într-un plan. Masinile care prelucreaza sarma şi care procedeaza la operaţii mai complexe (masinile de fabricat arcuri, de exemplu) nu constituie masini simple de indoit şi sunt clasificate la pozitia nr. 84.63.4) Masinile de indreptat (planat). Aceste masini sunt destinate sa remedieze deformarile la care sunt supuse produsele metalice neplate cum ar fi barele, profilele, tuburile şi firele sau produsele metalice plate cum sunt foile sau benzile în timpul manevrarii lor după fabricare.Printre masinile de indreptat, se pot menţiona:

a) Masinile de indreptat cu role, care conţin o serie de role (sau cilindrii) paraleli, fie în numar mic (5 până la 11) cu diametrul relativ mare şi de mare rigiditate, fie în numar mare (15 până la 23 în general), cu diametru mic şi de flexibilitate mare, susţinute prin contra-role.b) Bancurile de indreptat prin tragere, în care deformarile sunt eliminate printr-o alungire permanenta de importanţa redusa.5) Masinile de taiat (forfecat), care ataca metalul perpendicular, în cea mai mare parte a cazurilor, la suprafaţa sa, cu ajutorul a doua scule de taiere ale caror fete active se afla aproximativ în acelasi plan. Aceste scule patrund în metal care se deformeaza plastic şi ale caror fibre, sunt supuse unor eforturi din ce în ce mai mari, pe măsură ce aceasta patrundere continua, se rup la nivelul muchiilor ascutite ale sculelor.Printre diferitele masini din această categorie, se pot cita foarfecele cu balansier, foarfecele cu parghie, foarfecele cu ghilotina, care utilizeaza lame taietoare; foarfecele cu cutite disc (circulare) care, în locul lamelelor, utilizeaza sculele în forma de discuri sau de trunchiuri de con.6) Masinile de perforat, care folosesc pentru perforarea, crestarea sau decuparea metalului prin actionarea cu doua scule care se ajusteaza una la cealalta; scula tata denumita poanson, cealalta este numita matrita. Decuparea metalului se efectueaza ca la taierea cu foarfecele. Forma gaurii de obţinut este în functie de forma sculelor.Printre diferitele masini din această categorie, se pot cita masinile de fabricat angrenaje prin stantare.7) Masinile de crestat care sunt masini mici utilizate pentru diferite prelucrari pe profile în L, T, I sau U şi pe semi-rotunde, fie pentru a le pregati în vederea asamblarii (crestaturi, locase, cepuri, cepuri în forma de coada de randunica etc. fie simplu pentru a le taia sau a le gauri.8) Presele de extrudat sau de filat barele, profilele, sarmele sau tuburile. Aceste prese sunt concepute pentru a forta, cu ajutorul unui poanson, o masa de metal sa treaca printr-o filiera, în functie de caracteristicile de maleabilitate ale metalului, aceasta operaţie se efectueaza la rece sau la cald.9) Presele pentru prelucrarea pulberilor metalice, prin sinterizare.10) Presele de compactare a obiectelor meta.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor din aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia, cu toate acestea, a sculelor de la Capitolul 82.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Sculele manuale (pozitia nr. 82.05).

b) Centrele de prelucrare, masinile cu post fix şi masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).c) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altul decat electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 84.67).d) Masinile de stantat placile de adresa (pozitia nr. 84.72).e) Masinile şi utilajele spargatoare de blocuri şi dispozitivele speciale pentru a sparge deseuri de fonta (pozitia nr. 84.79).f) Sculele electromagnetice cu motor electric incorporat, pentru folosirea manuala (pozitia nr. 85.08).g) Masinile şi aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).Nota explicativa de subpozitii.Subpozitiile nr. 8462.21, 8462.31 şi 8462.41.Vezi Nota explicativa de la nr. 8458.11 şi 8458.91.84.63 - ALTE MASINI - UNELTE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR SAU A METALOCERAMICELOR CARE LUCREAZA FARA INDEPARTAREA MATERIALULUI.8463.10 - Bancuri de trefilat bare, tevi, profile, sarme sau produse similare8463.20 - Masini pentru executarea unei filetari exterioare sau interioare prin rulare sau laminare8463.30 - Masini pentru prelucrarea sarmei8463.90 - AlteleCu excepţia celor de la pozitia nr. 84.62, aceasta pozitie cuprinde ansamblul masini-unelte care lucreaza prin deformarea metalului sau a metaloceramicelor, fără indepartarea materialului.Cea mai mare parte a acestor masini sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când sunt prevăzute cu actionare manuala sau cu piciorul (masinile cu pedala) ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca şi de sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 şi 85.08, prin faptul ca, fiind concepute în mod obisnuit fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, sau pe un perete sau pe o alta masina, ele sunt prevăzute în acest scop cu o placa de asezare sau orice alt dispozitiv de acest fel.Sunt incluse aici:1) Bancurile de trefilat bare, tuburi, sarme sau produse similare, ca şi masinile de trefilat.2) Masinile de fabricat şi de filetat buloane sau suruburi prin rulare sau laminare şi nu prin indepartarea (aschierea metalului).3) Masinile pentru prelucrarea sarmelor metalice, destinate, de exemplu, fabricarii articolelor de tipul arcurilor, a sarmei ghimpate, a anumitor lanturi, ace, vârfuri, cuie, crampoane etc. Apartin, de asemenea, acestui grup masinile de fabricat grilajele sau retelele (plase) metalice care, diferite fiind atât datorita principiului lor de functionare cat şi elementelor pe care le compun de masinile de tesut de tipul normal, sunt specifice acestui gen de activitate. Sunt excluse totusi masinile pentru asamblarea sarmelor anterior aduse la forma necesară (pozitia nr. 84.79) de exemplu.Masinile pentru fabricarea paramelor mixte de fire metalice sau de textile sau cablurilor metalice sunt clasificate la pozitia nr. 84.79).4) Masinile pentru spiralat filamentele de la lampile electrice.5) Masinile pentru nituit, cu excepţia preselor de la pozitia nr. 84.62.6) Masinile pentru ingustat adica masinile pentru reducerea diametrului tuburilor sau a barelor prin trecerea fortata în matritele rotative.7) Strungurile de ambutisat. Aceste masini se deosebesc de strungurile, inclusiv centrele de prelucrare de la pozitia nr. 84.58 prin faptul ca ele lucreaza prin deformarea metalului.8) Masinile pentru fabricarea tuburilor flexibile din benzi metalice spiralate.9) Masinile pentru formarea metalelor prin impulsuri electromagnetice (sau prin magnetoformare) utilizand forta unui flux magnetic pentru realizarea formei, fără indepartarea materialului, cu ajutorul unei matrite, utilizate de obicei la prelucrarea pieselor metalice tubulare.PARTI ŞI ACCESORII

Sub rezerva dispozitiunilor generale legate de clasificarea părţilor (vezi Consideratiilor generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia, cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.Sunt din contra excluse de la aceasta pozitie:a) Sculele manuale de la pozitia nr. 82.05.b) Masinile pentru legat cu cercuri (sarma, benzi etc.) a boltilor, cutiilor etc. ca şi cele de sertizat (inchis) capace pe cutiile pline (pozitia nr. 84.22).c) Centre de prelucrare, masinile cu post fix şi masinile cu posturi multiple, pentru prelucrarea metalelor (pozitia nr. 84.57).d) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altfel decat electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).e) Sculele electromagnetice cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 85.08).f) Masinile şi aparatele de incercare (pozitia nr. 90.24).

84.64. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA PIETREI, PRODUSELOR CERAMICE, BETONULUI, AZBOCIMENTULUI SAU MATERIALELOR MINERALE SIMILARE, SAU PENTRU PRELUCRAREA LA RECE A STICLEI (+).8464.10 - Masini de taiat8464.20 - Masini de slefuit sau de rectificat8464.90 - AlteleCea mai mare parte a masinilor din aceasta pozitie sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt actionate manual sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele manuale de la pozitia nr. 82.05, ca şi sculele pentru folosirea manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, fiind concepute în mod obisnuit fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele conţin în acest scop o piesa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.I. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA PIETREI, A PRODUSELOR CERAMICE, A BETONULUI, A AZBOCIMENTULUI SAU A MATERIALELOR MINERALE SIMILAREGrupa cuprinde masinile utilizate pentru prelucrarea, nu numai a pietrei naturale, dar de asemenea a materialelor dure asemanatoare, cum ar fi ceramica, betonul, pietrele artificiale, azbocimentul. De asemenea, desi cea mai mare parte dintre ele prezinta caracteristici particulare (precizie mai ridicata etc.) masinile pentru prelucrarea pietrelor pretioase sau semipretioase, naturale sau sintetice.Se clasifica la aceasta pozitie:A) Masinile de taiat sau de debitat, cum ar fi:1) Masinile de taiat propriu-zise (ferastraie circulare, ferastraie cu panglica sau ferastraiele alternative, cu lame dintate sau nu).2) Masinile cu discuri abrazive de decupat sau de taiat santuri, care sunt folosite fie pentru debitarea placilor sau a bucatilor, fie pentru a taia santuri sau legaturi false (elemente de imbinare) pe suprafetele sau peretii de piatra sau de beton.3) Masinile-ferastraie cu fir elicoidal, care acţionează cu ajutorul unui fir de otel fără sfârşit, compus din mai multe fire rasucite sau în spirala; ghidat printr-un sistem de fulii cu şanţ, firul patrunde în piatra prin frecare, patrunderea fiind usurata prin stropirea pietrei şi a firului cu un amestec de apa cu pudra de gresie.B) Masini de despicat sau de crapat (clivat).C) Masinile de lustruit, polizat, slefuit, granulat, maruntit etc.D) Masinile de gaurit sau de frezat.E) Strungurile şi masinile de rindeluit, gravat, sculptat etc.F) Masinile pentru taierea sau acoperirea pietrelor abrazive.G) Masinile utilizate pentru prelucrarea (gaurirea, decuparea, frezarea, lustruirea etc.) produselor ceramice intarite prin coacere, cu excepţia masinilor pentru prelucrarea pastelor ceramice crude (masinile de lustruit, strungurile de modelat etc.) care sunt clasificate la pozitia nr. 84.74).II. - MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA LA RECE A STICLEIPrin prelucrarea la rece a sticlei, în sensul acestei pozitii, se înţelege prelucrarea efectuata pe sticlă de consistenta dura - chiar dacă a fost incalzita usor pentru a usura prelucrarea, prin opozitie cu prelucrarea numita la cald, vizata la pozitia nr. 84.75, care se efectueaza pe sticlă adusa la starea lichida sau plastica prin încălzirea prelungita.

Un numar mare de masini clasificate aici efectueaza operaţiile analoge cu cele indicate pentru prelucrarea pietrei etc. la partea I de mai sus.Altele, din contra, corespund unei prelucrari mai specifice, cum ar fi prelucrare decorativa sau fasonarea în vederea anumitor utilizari deosebite (optica, ceasornicarie etc.). Sunt clasificate în mod special la aceasta din urma categorie:1) Masinile de taiat sau de decupat sticlă cu cutit-disc, cu diamant etc.2) Masinile de taiat pentru fabricarea paharelor fără picior sau alte articole (taierea în fatete, fete, decoruri diferite etc.).3) Masinile de polizat, rodat etc., care se folosesc în mod special pentru regularizarea marginilor, debavurarea obiectelor matritate şi de aplatizat fundurile.4) Masinile de netezit sau de polizat (inclusiv masinile de acest fel pentru industria sticlei). Lustruirea este adesea urmata de o operaţie de finisare inca mai avansată, numita sapunire care se face cu ajutorul masinilor cu placi de pasla, de asemenea, clasificate aici.5) Masinile de gravat sticlă cu diamant, cu piatra de lustruit sau cu piatra de lustruit sau cu cutit-disc, cu excepţia masinilor de gravat cu jet de nisip (pozitia nr. 84.24).6) Masinile utilizate pentru finisarea sau lustruirea sticlelor optice, de microscop sau de ceasornicarie, cum ar fi masinile speciale de format sau de lustruit sticlă optica, prin frecarea suprafeţelor: lentile, prisme, obiectivelor pentru microscoape (sferice, toroidale, cilindrice, cu mai multe focare etc.) ca şi masinile de taiat lentilele du ochelari, care sunt folosite în mod deosebit pentru decuparea sticlelor de microscoape.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale legate de clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masini-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.Pozitia exclude:a) Sculele de mana cum ar fi pietrele de polizor cu batiu manuale sau cu pedala (pozitia nr. 82.05).b) Masini de filat sau de tesut fibrele de sticlă, de tipurile vizate la pozitiile nr. 84.45 sau 84.46.c) Masini-unelte care prelucreaza prin indepartarea materialului şi cu prin laser sau alt fascicol de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete sau cu jet de plasma şi alte masini-unelte de la pozitia nr. 84.56.

d) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor incorporat altul decat electric, pentru utilizare manuala (pozitia nr. 84.67).e) Masinile de macinat, concasat, amestecat, format, aglomerat, turnat, brichetat etc. de la pozitia nr. 84.74.f) Sculele electromecanice pentru folosirea manuala, cu motor electric incorporat (pozitia nr. 85.08).Nota explicativa de subpozitii.Subpozitia nr. 8464.10Aceasta subpozitie cuprinde masinile-ferastrau sau de debitat menţionate în mod special în paragraful A) de la punctul I de la Nota explicativa de la pozitia nr. 84.64.84.65 - MASINI-UNELTE (INCLUSIV MASINILE DE BATUT CUIE, DE PRINS CU SCOABE, DE LIPIT, DE INCLEIAT SAU PENTRU ALTE ASAMBLARI), PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI, PLUTEI, OSULUI, EBONITEI, A MATERIALELOR PLASTICE DURE SAU ALTOR MATERIALE DURE SIMILARE.8465.10 - Masinile care pot efectua diferite tipuri de operaţii de prelucrare, fără schimbarea uneltelor între operaţii- Altele8465.91 - - Masini de taiat (ferastraie)8465.92 - - Masini de indreptat sau de rabotat; masini de frezat sau de modelat (prin taiere)8465.93 - - Masini de slefuit, de polizat sau de lustruit8465.94 - - Masini de curbat sau de asamblat8465.95 - - Masini de gaurit sau de mortezat

8465.96 - - Masini de spintecat, de retezat sau de decojit8465.99 - - AlteleAceasta pozitie cuprinde masini-unelte concepute pentru a executa fasonarea sau prelucrarea suprafetei (inclusiv debitarea, deformarea sau asamblarea) lemnului, materialelor derivate din lemn, din pluta, din os, din ebonita, din materiale plastice dure sau materiale dure asemanatoare (corn de animal, fildes vegetal, sidef, fildes, de exemplu).Aceasta pozitie nu cuprinde masinile pentru prelucrarea materialelor care, desi de aceeasi denumire cu cele vizate la titlul pozitiei, nu prezinta caracteristicile materialelor dure în momentul punerii în functiune; este cazul masinilor de decupat sau de transat materialele plastice flexibile sau a cauciucului neintarit (pozitia nr. 84.77). Ea nu se referă nici la masinile pentru fabricarea articolelor pornind de la materialele granulate sau în stare de pulbere, cum ar fi masinile de format materialele plastice (pozitia nr. 84.77), masinile de aglomerat sau de format particulele sau fibrele de lemn sau de alte materiale lemnoase (pozitia nr. 84.79) şi celelalte masini similare. Desi sunt concepute pentru prelucrarea materialelor vizate în titlul pozitiei, sunt de asemenea excluse, la modul general, masinile şi aparatele ale caror functie nu este de a fasona materialul prin prelucrarea suprafetei, cum ar fi etuvele pentru uscarea lemnului sau pentru expandarea plutei (pozitia nr. 84.19) sau masinile de comprimat, densificat sau de impregnat lemnul (pozitia nr. 84.79).Cea mai mare parte a masinilor din aceasta pozitie sunt actionate mecanic. Dar, chiar atunci când ele sunt prevăzute cu actionare manuala sau cu piciorul (masinile cu pedala), ele se deosebesc de sculele actionate manual de la pozitia nr. 82.05, ca şi de sculele pentru utilizare manuala de la pozitiile nr. 84.67 sau 85.08, prin faptul ca, sunt concepute fie pentru a sta pe o fundatie, fie pentru a fi fixate pe sol, pe un batiu, pe un perete sau pe o alta masina, ele conţinând în acest scop o placa de asezare sau orice alt dispozitiv destinat acestui scop.A. - MASINILE DE UTILIZARE GENERALĂGrupa cuprinde:1) Masinile de taiat (fierastraiele) de toate tipurile. Aceste masini lucreaza cu ajutorul unei lame sau a unui lant, în general, prevăzute cu dinti. Ele cuprind:a) Masini de taiat (masini-ferastrau) cu scula cu miscare alternativa cum ar fi taietoarele cu miscare alternativa care utilizeaza lamele dintate drepte, ferastraiele de cioplit sau ferastraiele alternative verticale sau orizontale pentru debitarea arborilor doborati nedecojiti în placi.b) Masini-ferastrau a caror scula este deplasata intr-o miscare de rotatie. Printre acestea, se pot cita ferastraiele cu lant şi masini-ferastrau panglica cum ar fi masinile cu ferastrau panglica verticale sau orizontale, masini-ferastrau panglica pentru spintecat sau spart în doua, masini-ferastrau panglica cu carucior sau cu masa şi masini speciale diferite cum ar fi ferastraiele panglica multiple pentru fabricarea prizelor de parchet şi ferastraiele panglica pentru industria de producere a hartiei.c) Masinile de taiat având scula cu miscare circulara. Aceasta categorie, foarte vasta, cuprinde toate masinile a caror operaţie principala este de a taia cu ajutorul uneia sau a mai multor lame dintate, antrenate intr-o miscare circulara. Ea va cuprinde, de exemplu, ferastraiele pendulare, ferastraiele de taiat cu avans rectiliniu al sculei, ferastraiele radiale, ferastraiele cu scula mobila pentru taierea longitudinala, ferastraiele circulare pentru arborii doborati nedecojiti, ferastraiele circulare de tivire, ferastraiele circulare cu masa, de tamplar, ferastraiele circulare pentru taierea panourilor.2) Masinile de indreptat sau de rabotat care prelucreaza suprafaţa unei piese de prelucrat cu ajutorul lamelor de taiere prin indepartarea aschiilor. Se pot menţiona masinile de indreptat pentru prelucrarea pe una sau doua fete şi masinile de rabotat pentru prelucrarea pe una, doua, trei, sau patru fete.3) Masinile de frezat sau de mulurat care permit să se profileze o piesa prin indepartarea aschiilor cu ajutorul sculelor rotative profilate. Aceasta categorie cuprinde, de exemplu, masinile de frezat în lemn, masinile de cepuit simple cu brosa, masinile de facut cozi, masinile de frezat de sus cu modelator şi cutie cu armaturi, masinile de copiat (altele decat strungurile), masinile de mulmurat pe una, doua, trei sau patru fete, masinile de frezat betele cu secţiune circulara, masinile de fasonat cu piese rotative, masinile de imbinat în lamba şi uluc, de canelat etc. masinile de frezat copacii doborati dar nedecojiti "canters".4) Masinile de polizat, de slefuit sau de lustruit. Masinile de slefuit care lucreaza cu ajutorul pietrelor de slefuit sunt în principal utilizate pentru produsele dure cum ar fi fildesul vegetal, cauciucul durificat, cornul de animale sau fildesul de elefant.

Masinile de slefuit permit cu ajutorul abrazivelor, să se efectueze o prelucrare superficiala pentru a imbunatati starea suprafetei şi de asemenea de a efectua anumite retusuri. Printre masinile de slefuit, se pot cita cele cu patina oscilanta, cu banda, cu discuri, cu tambururi sau cu cilindri. Intra de asemenea în această categorie anumite masini denumite de lustruit.Masinile de polizat sunt destinate sa faca netede, cu ajutorul benzilor, tambururilor sau cilindrilor flexibili, piese anterior acoperite cu un strat de acoperire.5) Masinile de indoit care permit să se modifice mecanic forma unei piese prin actionarea pe textura sa.6) Masinile de asamblat.Printre acestea se pot menţiona:a) Masinile de asamblat prin lianti, substante de lipit sau hartii gumate, care permit să se asambleze doua sau mai multe piese. Se pot cita masinile de legat placajele, de lipit placile, de lipit panourile între ele, presele de cadrat, presele de carcase, de contra-placi, pentru lemne stratificate, pentru placat. Aceste masini pot sa conţină dispozitive de lipit care permit să se intinda substanţa de lipit pe suprafaţa lemnelor.b) Masinile de asamblat prin cuie, scoabe, sarme, de exemplu.c) Masinile de asamblat fără lianti sau elemente de asamblare, cum ar fi presele de montare.7) Masinile de gaurit care sunt destinate exclusiv să execute gauri cilindrice cu ajutorul unui dispozitiv rotativ (brosa sau burghiu). Centrul sculei sau al gaurii de executat sunt situate pe acelasi ax. Deplasarile sculei sau a piesei de prelucrat se fac coaxial. Aceasta categorie cuprinde, de exemplu, masinile de gaurit monobrosa sau multibrose, burghiurile de dat dopuri şi masinile de gaurit pentru stifturi.8) Masinile de mortezat care permit executarea altor locasuri decat cilindrice cu ajutorul foarfecelor, lanturilor sau burghiilor de mortezat, cum ar fi mortezele cu scula oscilanta, cu lant, dalta sau cu burghiu.9) Masinile de canelat, de stantat, de fragmentat, de taiat sau de derulat. Toate aceste masini transforma mecanic piesa de prelucrat fără indepartarea aschiilor.Printre aceste masini, se pot cita:a) Masinile de canelat, care divid piesa după fibra cu ajutorul unei pene. Se pot menţiona masinile de taiat butuci, masinile de taiat lemnele de încălzit, masinile de canelat rizomii şi masinile de taiat nuielele de salcie sau stuful de India.

b) Masinile de stantat care taie o piesa asemanator unui sfredel. Printre acestea se pot menţiona masinile de stantat placaje.c) Masinile de fragmentat lemnul care produc piese mici de forma şi dimensiuni similare. Se pot cita masinile de facut aschii de lemn, masinile de taiat lemnul sau aschiile pentru a obtine particule, masinile de facut lana de lemn, sau masinile de faramitat cu scule care lucreaza prin socuri.Cu toate acestea, defibratoarele utilizate pentru fabricarea pastei de hartie sunt excluse de la aceasta pozitie şi sunt clasificate la pozitia nr. 84.39.d) Masinile de taiat sau de derulat care cu ajutorul unei lame taietoare rectilinii permit să se imparta o piesa în bucăţi subtiri, fie prin taiere (masinile de facut placi), fie prin desfacerea (masinile de facut foi de placaj sau de contraplacaj). Sunt de asemenea, cuprinse aici masinile de taiat lemnul în bucăţi şi masinile de taiat lemnul în forma de cruce pentru ferestre.Fac, de asemenea, parte din prezentul grup masinile de taiat placajul, care permit să se taie foile de placaj cu ajutorul unor lame de cutit rectilinii.10) Strungurile care permit să se fasoneze o piesa antrenata intr-o miscare de rotatie în jurul axei sale, scula ramanand fixa. Aceasta pozitie cuprinde strungurile de toate tipurile, inclusiv cele de copiat.11) Masinile de taiat ramurile sau de taiat arborii.12) Masinile de decojit lemnul (decojitoare de arbori, stalpi etc.) altele decat cele care lucreaza cu jet de apa, care sunt clasificate la pozitia nr. 84.24 sau tambururile de decojire de la pozitia nr. 84.79.13) Masinile de indepartarea nodurilor, pentru pregătirea arborilor care au fost doborati sau taierea lor în vederea, în mod special, a fabricarii pastei de hartie. Rămân, de asemenea, clasificate la aceasta pozitie masinile care pot să efectueze diferite tipuri de operaţii de prelucrare fără schimbarea sculei între aceste operaţii.Se pot menţiona:1) Masinile combinate de tamplarie care reunesc pe acelasi corp doua sau mai multe masini de functii diferite, utilizate independent unele de altele. La acest gen de masini, este necesar să se manevreze manual piesa de prelucrat între fiecare operaţie. Printre aceste masini se pot menţiona rabotezele-masini de rindeluit, chiar combinate cu una sau mai multe alte operaţii şi ferastraiele circulare-masini de frezat lemn-mortezele.2) Masinile cu functii multiple în care după introducerea piesei de prelucrat aceasta suporta, fără manevrare manuala, diferitele operaţii de prelucrare prevăzute. Printre aceste masini, se pot cita masinile de prelucrat copacii doborati dar nedecojiti, cepuitoarele simple cu mai multe brose, cepuitoarele duble, masinile de prelucrat, orificiile pentru montarea feroneriei sau a gaurilor de stifturi, masinile pentru asamblarea cu ajutorul substanţelor de lipit şi pentru prelucrat (cum ar fi cele concepute pentru realizarea de benzi pornind de la placaj sau pentru fabricarea panourilor de sipci).B. - MASINI-UNELTE CONCEPUTE PENTRU REALIZAREA DE APLICATII PARTICULAREFac, în mod special, parte din acest grup:1) Masinile pentru dogarie, cum ar fi masinile de rabotat, de indoit, de taiat sau de asamblat doage ca şi masinile de strans cercuri, cu excepţia etuvelor şi a conurilor de etuvare pentru doage sau butoaie (pozitia nr. 84.19).2) Masinile pentru fabricarea creioanelor sau a plăcuţelor pentru creioane.3) Masinile speciale pentru cioplirea sau gaurirea traverselor de cale ferata.4) Masinile sculptat sau gravat lemnul, inclusiv masinile similare de copiat sau de reprodus.5) Morile de faina de lemn, cu excepţia defibratoarelor utilizate în industria pastei de hartie (pozitia nr. 84.39).6) Masinile de batut cuie, de prins scoabe, de lipit sau de asamblat cutii, lazi, butoaie etc.7) Masinile pentru fabricarea nasturilor de lemn.8) Masinile de fabricat saboti, galosi, talpi, tocuri sau forme de încălţăminte de lemn.9) Masinile pentru prelucrarea rachitei, stufului, palmierului etc. (cojire, indoire, filare etc.) cu excepţia masinilor de fabricat articole de tip cosuri impletite sau impletituri din fibre vegetale (pozitia nr. 84.79).Masini-unelte utilizate pentru prelucrarea plutei (în mod special crestarea, taierea, decuparea sau gaurirea) ca şi masinile pentru prelucrarea osului, a cauciucului intarit, a materialelor plastice dure sau a materialelor dure similare sunt, în general, de o structura analoga cu cea a masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile şi accesoriile masini-unelte de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.66, cu excepţia cu toate acestea a sculelor de la Capitolul 82.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Macinatoarele de bambus, masinile de taiat bustenii sub forma de aschii, defibratoarele de busteni cu discuri abrazive, utilizate în fabricarea pastei de hartie (pozitia nr. 84.39).b) Masinile-unelte care prelucreaza prin indepartarea oricărui material cu laser sau alt fascicul de lumina sau de fotoni, cu ultrasunete sau cu jet de plasma şi alte masini-unelte de la pozitia nr. 84.56.

c) Sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor incorporat altfel decat electric, pentru folosinţă manuala (pozitia nr. 84.67).d) Sculele electromecanice cu motor electric incorporat pentru folosinţă manuala (pozitia nr. 85.08).84.66 - PARTI ŞI ACCESORII DESTINATE NUMAI SAU IN PRINCIPAL MASINILOR DE LA POZITIILE NR. 84.56 PANA LA 84.65, INCLUSIV PORT-PIESELE ŞI PORT-SCULELE, FILIERELE CU DECLANSARE AUTOMATA, CAPETELE DIVIZOARE ŞI ALTE DISPOZITIVE SPECIALE CARE SE MONTEAZA PE MASINI-UNELTE; PORT-SCULE DESTINATE UNELTELOR SAU SCULELOR MANUALE DE ORICE TIP.8466.10 - Port-sculele şi filiere cu declansare automata8466.20 - Port-piese:8466.30 - Capete divizoare şi alte dispozitive speciale care se monteaza pe masini-unelte- Altele:8466.91 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.648466.92 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.658466.93 - - Pentru masinile de la pozitiile nr. 84.56 până la 84.618466.94 - - Pentru masinile de la pozitia nr. 84.62 sau 84.63Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune) cu excepţia sculelor de la Capitolul 82, aceasta pozitie cuprinde:A) Părţile masinilor-unelte care sunt clasificate la cele zece pozitii anterioare (pozitiile nr. 84.56 până la 84.65).B) Accesoriile pentru aceste masini, adica piesele interschimbabile, care permit acestor masini să se adapteze la genul de operaţii de executat, mecanismele care le conferă posibilitati suplimentare sau o precizie mai mare şi dispozitive concepute pentru a asigura o functie suplimentara faţă de functia principala a masinii.C) Port-sculele sau utilajele manuale, de toate tipurile.Printre părţile şi accesoriile despre care este vorba, se pot menţiona:

1) Port-sculele, care folosesc pentru susţinerea, ghidarea şi actionarea sculei şi pentru a permite interschimbabilitatea sa. Sunt modele foarte diferite. Se pot menţiona, între altele:Mandrinele, clestii şi bucsele pentru burghiuri sau tarozi etc., port-sculele de strunguri, filierele cu declansare automata, brosele port-pietre-abrazive, corpurile de rectificat pentru masinile de rectificat şi barele de alezare, ca şi turelele port-scule pentru strungurile-revolver.Sunt, de asemenea, incluse aici, port-sculele pentru sculele sau utilajele manuale de toate tipurile (de la pozitiile nr. 82.05, 84.67 sau 85.08 în special), inclusiv cele pentru utilajele din această categorie numite cu arbore flexibil. (Vezi din acest punct de vedere Notele explicative de la pozitiile nr. 85.01 şi 85.08).2) Port-piesele, utilizate pentru menţinerea piesei şi, eventual, pentru a- i imprima miscarile corespunzătoare prelucrarii de realizat, cum ar fi:Vârfurile de centrare pentru strunguri, mandrinele mecanice sau pneumatice pentru strunguri, ca şi falcile de strangere, platourile circulare şi mesele, cu sau fără dispozitivele de orientare sau de reglare micromecanice, bridele şi echerele de fixare, calele şi blocurile de calare, menghinele fixe, rotative sau orientabile ale lunetelor, organe inelare destinate sa menţină, în timpul strunjirii piesele de lungime mare, în vederea prevenirii flambarii sau vibratiilor datorate presiunii sculei.3) Dispozitivele auxiliare pentru strunjire sferică şi dispozitivele de detalonat, drenat etc.4) Dispozitivele de copiat sau de reprodus (chiar electrice sau electronice) care permit fabricarea automata a pieselor după un model sau un prototip.5) Dispozitivele de rectificat, pentru raboteze sau sepinguri.6) Dispozitivele mecanice sau pneumatice utilizate pentru a regla automat avansul piesei sau a sculei în cursul prelucrarii.7) Alte dispozitive auxiliare speciale destinate sa creasca precizia masinilor-unelte fără a avea ele insele functie proprie de prelucrare, cum ar fi dispozitivele de centrat, aparatele de ascutit, dispozitivele de divizare, dispozitivele micrometrice pentru oprirea sau limitarea cursei carucioarelor de strunguri etc. chiar dacă conţin un dispozitiv optic de citire (divizoare numite optice, de exemplu) cu excepţia aparatelor care se monteaza pe asemenea masini. dar care constituie instrumente pur optice, în mod special microscoape de centrare (pozitia nr. 90.11), cititori micrometrici, lunetele de aliniere şi proiectoarele de profile (pozitia nr. 90.31).Sunt, între altele, excluse din aceasta pozitie:a) Pietrele abrazive şi articolele similare de materiale abrazive de la pozitia nr. 68.04.b) Filtrele magnetice sau electromagnetice pentru eliminarea piliturilor din uleiurile de la masini-unelte (pozitia nr. 84.21).c) Accesoriile care constau în aparatele de ridicare sau de manevrare, cum ar fi cricurile de nivelare utilizate adesea pentru a pune pe pozitie şi a bloca (fixa) pe masini piesele grele sau voluminoase (pozitia nr. 84.25, de exemplu).

d) Reductoarele şi variatoarele de viteza, ca şi ambreiajele şi dispozitivele similare de la pozitia nr. 84.83.e) Părţile şi accesoriile electrice (chiar electronice) cum ar fi mandrinele şi platourile magnetice ca şi tablourile, dulapurile şi pupitrele pentru comanda numerica (Capitolul 85).f) Aparatele de control sau de verificare (pozitia nr. 90.31).g) Contoarele de strunguri şi contoarele de productie (pozitia nr. 90.29).h) Periile care constituie elemente de masina (pozitia nr. 96.03).84.67 - UNELTE PNEUMATICE, HIDRAULICE SAU CU MOTOR NEELECTRIC INCORPORAT, PENTRU FOLOSIREA MANUALA.- Pneumatice:8467.11 - - Rotative (chiar cu periute)8467.19 - - Altele- Alte unelte:

8467.81 - - Fierastraie cu lant8467.89 - - AltelePărţi:8467.91 - - De fierastraie cu lant8467.92 - - La unelte pneumatice8467.99 - - AlteleÎn sensul acestei pozitii, sculele pneumatice, hidraulice sau cu motor altul decat electric sunt masinile care conţin un motor neelectric, formand corp comun cu scula. Motoarele cele mai frecvent utilizate în acest scop sunt motoarele cu aer comprimat (inclusiv pistoanele cu resort actionate cu aer comprimat), în general alimentate dintr-o sursa exterioara, motoarele cu aprindere prin scantei (a caror baterie de aprindere este uneori separata de ansamblu) şi motoarele hidraulice, cum ar fi cele de la turbinele mici. La aparatele pneumatice, un dispozitiv hidraulic completeaza adesea actiunea aerului comprimat (sculele hidropneumatice sau oleopneumatice).Dar aceasta pozitie este legata numai de masinile din categoria pentru folosirea manuala. Trebuie să fie considerate ca scule pentru utilizare manuala, cele concepute pentru a fi tinute cu mana în timpul utilizarii lor ca şi aparatele mai grele (cum ar fi compactoarele) dar care rămân portabile, adica, pot fi ridicate şi deplasate de către muncitor în cursul lucrului şi care sunt astfel, concepute pentru a fi comandate şi dirijate cu mana în timpul utilizarii lor. Pentru a usura efortul muncitorului, masinile din această categorie sunt adesea dotate cu dispozitivele auxiliare de suport (trepiede, pistoane pneumatice, suspensie de rulare etc.).Nu sunt deci clasificate la aceasta pozitie masinile care nu pot, datorita în principal greutatii lor sau a gabaritului prea mare, să fie folosite manual. Sunt de asemenea excluse cele, chiar portabile, prevăzute cu un soclu sau orice alt dispozitiv care să permită să fie fixate, de exemplu pe un batiu, pe sol, pe un perete sau să fie deplasate pe sine (în mod special în cazul motomortezoarelor şi a cheilor de trifoane cu motor pentru lucru la caile ferate).Aceasta pozitie nu cuprinde nici ansamblurile compuse dintr-o port-scula cuplata simplu la un motor cu aprindere prin scanteie, cu ajutorul unui arbore flexibil şi a uneia sau a mai multor scule, port-scula este legata de pozitia nr. 84.66, motorul, prevăzut cu arborele flexibil la pozitia nr. 84.07, iar sculele urmeaza de asemenea regimul lor propriu.Sub rezerva dispoziţiilor vizate mai sus, printre sculele de la aceasta pozitie se pot cita:1) Perforatoarele, masinile de alezat şi masinile de tarodat.2) Perforatoarele rotative.3) Masinile de insurubat, masinile de imbinat prin buloane şi masinile de desfacut buloane.4) Polizoarele, alezoarele, masinile de lustruit şi masinile de rectificat suprafaţa.5) Masinile de periat.6) Ferastraiele şi masinile de taiat (circulare, cu lant etc.).7) Ciocanele de indepartat rugina, ciocanele-dalta, ciocanele de abataj (picoanele), ciocanele de spart beton şi ciocanele de nituit.8) Masinile de nituit cu falci.9) Foarfecele şi masinile de taiat table.

10) Masinile de sablat, masinile de curatat şi vibratoarele pentru topire.11) Ciocanele, compactoarele şi compactoarele de mAna pentru construcţia sau întreţinerea drumurilor.12) Ciocanele-cazmale.13) Vibratoarele pentru omogenizarea şi tasarea betonului.14) Curatitoarele de depuneri cu turbina hidraulica pentru tuburi de cazane.15) Pistoale de gresare cu aer comprimat pentru garaje, ateliere etc.16) Masinile portabile utilizate pentru afisarea peluzelor, pentru dezburuienarea de-a lungul peretilor, a bordurilor sau pe sub arbusti, de exemplu: aceste masini se compun dintr-un motor cu explozie incorporat într-un cadru de metal usor şi dintr-un sistem de taiere care consta dintr-un fir subtire de nylon.17) Masinile de defrisat portative cu motor cu explozie incorporat, conţinând un arbore de transmisie (flexibil sau nu) şi o port-scula, prezentate cu mai multe unelte de taiat interschimbabile, destinate montarii pe port-scula.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), sunt de asemenea cuprinse aici părţile de scule din aceasta pozitie, cu excepţia port-sculelor de la pozitia nr. 84.66.Sunt, între altele, excluse din aceasta pozitie:a) Polizoarele de ascutit, de polizat, ferastraiele cu discuri etc. din piatra, din materiale abrazive aglomerate sau din materiale ceramice (pozitia nr. 68.04).b) Sculele de la Capitolul 82.c) Motoarele cu aprindere prin scanteie (pozitia nr. 84.07).

d) Compresoarele de aer (pozitia nr. 84.14).e) Pulverizatoarele materialelor lichide sau sub forma de pulbere, masinile de sablat şi masinile asemanatoare (pozitia nr. 84.24).84.68 - MASINI ŞI APARATE PENTRU LIPIT SAU SUDAT, CHIAR AVAND POSIBILITATEA DE TAIERE, ALTELE DECAT CELE DE LA POZITIA NR. 85.15; MASINI ŞI APARATE CU GAZ PENTRU CALIRE SUPERFICIALA.8468.10 - Arzatoare dirijate manual8468.20 - Alte masini şi aparate cu gaz8468.80 - Alte masini şi aparate8468.90. PărţiAceasta pozitie inglobeaza:A) Masinile şi aparatele de lipire sau de sudare, chiar având posibilitatea de taiere, cu gaz sau prin alte procedee decat cele vizate la pozitia nr. 85.15. Masinile destinate exclusiv sa taie sunt clasificate după regimul lor propriu.B) Masinile şi aparatele cu gaz pentru calire artificiala.I. - MASINILE ŞI APARATELE CU GAZE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR etc.Aparatele pentru lipire, sudare, sau calirea superficiala clasificate aici, sunt aparatele care utilizeaza un jet de flacara cu temperatura foarte ridicata, determinata de arderea unui gaz carburant într-un jet de oxigen sau de aer comprimat.În general, aceste aparate pot să fie utilizate nu numai în scopurile mai sus menţionate, dar şi pentru alte operaţii care necesita de asemenea o temperatura foarte ridicata, cum ar fi reincalzirea pieselor sau reincarcarea cu metal a pieselor metalice uzate. Cu toate acestea, anumite aparate sunt exclusiv concepute exclusiv în vederea acestor din urma operaţii; ele sunt clasificate, de asemenea, de aceasta pozitie, în măsura în care lucreaza în acelasi mod şi pe acelasi principiu de functionare ca şi celelalte aplicaţii ale pozitiei.Toate aceste aparate conţin un bec de sudura cu doua ajutaje, concentrice sau alaturate, care aduc unul, gazul combustibil (acetilena, butan, propan, gaz de huila, hidrogen etc.) şi altul oxigen sau aerul comprimat.Aparatul despre care este vorba poate să se prezinte sub forma de aparate manuale sau sub forma de masini.A. - APARATELE MANUALE (ARZATOARELE)

În functie de faptul ca sursa de alimentare cu gaz combustibil la care sunt legate debiteaza gaz puternic comprimat sau nu, arzatoarele sunt numite de presiune înaltă sau joasa. În timp ce, la primele, presiunea este suficienta pentru a da gazului debitul necesar pentru a produce conul flacarii, la celelalte, prezenta unui injector de aer este indispensabila pentru a obtine acelasi rezultat.Ambele tipuri au aproximativ aceeasi structura. Ele se compun schematic dintr-un manson care poarta tuburile de alimentare a gazelor şi duzelor de reglare, astfel ca la ieşirea duzei becului de sudura amestecul să fie aprins. Tevi flexibile, prevăzute cu racorduri adecvate, asigura conexiunea cu sursele exterioare de gaz.Pentru a permite adaptarea aparatelor la anumite aplicaţii speciale, cum ar fi curatarea (evacuarea) furnalelor inalte, reincalzirea, denituirea, nutuirea, arzatoarele şi duzele sunt în general interschimbabile (arzatoare cu orificiu reglabil, duze pentru becuri - arzatoare - multiple, arzatoare pentru reincalzirea "sub forma de stropitoare", becuri divizoare de flacara etc.). Unele dintre arzatoare, cu toate acestea, sunt direct concepute în vederea unor operaţiuni determinate; este cazul de exemplu al arzatoarelor de sudura pentru operaţiile de mari dimensiuni, care conţin o retea de circulatie a apei (pentru racire).B. - MASINILE PENTRU LIPIRE SAU SUDAREEste vorba în exclusivitate de masinile bazate pe aceleasi principii ca aparatele manuale de la grupul precedent. Aceste masini se compun în esenta din arzatoare combinate cu dispozitive pentru reglarea şi orientarea becurilor, şi din mecanisme diferite, cum ar fi carucioare, mese de alimentare, falci, glisiere, brate articulate, pentru a menţine, pentru a ghida sau a face sa avanseze piesele de prelucrat.C. - MASINILE PENTRU CALIREA SUPRAFETEIÎn afara masinilor de sudat, exista masini pentru calirea suprafetei. Acestea conţin becuri cu flacara, potrivite cu forma pieselor de tratat. Încălzirea se face cat mai rapid posibil pentru a evita patrunderea caldurii în miezul metalului şi, imediat ce suprafaţa lor se afla la temperatura de calire, dispozitivele proiecteaza pe piese un lichid de calire sau le introduce într-un asemenea lichid.II. - APARATELE CU GAZE PENTRU SUDAREA MATERIALELOR TERMOPLASTICESunt, de asemenea, cuprinse aici anumite tipuri de aparate pentru sudarea materialelor termoplastice sau a articolelor facute din aceste materiale. Aparatele despre care este vorba aici sunt cele care utilizeaza căldură unei flacari sau a unui jet de aer, de azot sau de gaz inert cald, furnizat printr-un arzator. Aerul sau alte gaze pot să fie incalzite prin trecerea printr-un tub încălzit cu gaz.III. - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU SUDARE ALTELE DECAT CELE CARE FUNCTIONEAZA CU GAZSe pot cita, printre masinile din acest grup:1) Masinile şi aparatele de sudat cu cositor sau cu alte materiale pentru lipituri moi cu ajutorul moletelor sau a ciocanelor de lipit incalzite, cu excepţia ciocanelor de lipit manuale (pozitia nr. 82.05) şi aparatelor electrotermice (pozitia nr. 85.15).2) Masinile de sudat prin frictiune.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor competente (vezi Consideratiilor generale de la Secţiune), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile de masini sau aparate de la aceasta pozitie.Se introduc între altele în aceasta pozitie dispozitivele accesorii, cum ar fi suporturile (cu bile, cu scripeti sau altele).Pozitia exclude:a) Masinile şi aparatele de sudat care nu sunt bazate pe principiul arzatorului, cum ar fi lampile de sudat de la pozitia nr. 82.05.b) Pistoalele şi alte aparate pulverizatoare de metal topit (pozitia nr. 84.24).c) Aparatele pentru taierea lucrărilor de beton sau perforarea (gaurirea) materialelor stancoase (foraj termic), care utilizeaza un procedeu bazat pe încălzirea ridicata pe care o degajeaza fierul sau otelul prin arderea într-un jet de oxigen (pozitia nr. 84.79).d) Aparatele şi masinile de sudat sau lipit care utilizeaza în acelasi timp gazul şi electricitatea (pozitia nr. 85.15).84.69 - MASINI DE SCRIS ALTELE DECAT IMPRIMANTELE DE LA POZITIA NR. 84.71; MASINI PENTRU TRATAREA TEXTELOR.- Masini de scris automate şi masini pentru prelucrarea textelor8469.11 - - Masini pentru prelucrarea textelor8469.12 - - Masini de scris automate8469.20 - - Alte masini de scris, electrice8469.30 - - Alte masini de scris, neelectriceMasinile de scris sunt în general caracterizate printr-o claviatura (tastatura) ale carei taste transmit miscarea la caracterele care se imprima direct pe hartie. Caracterele sunt gravate în relief pe ciocanele antrenate cu parghii, fie dispuse pe o sfera, un cilindru, o roata cu caractere (margareta) sau pe elementele cilindrice (suveici) care se deplaseaza în asa fel încât să prezinte litera potrivita. Actionarea se face litera cu litera sau, în mod excepţional, pe grupe restranse de litere care reprezinta abrevieri sau indicatii codificate.Clasificarea acestor masini cu depinde de tipul de caractere utilizate. Sunt cuprinse aici, la aceeasi pozitie cu masinile cu caractere normale, masinile de stenotip sau de stenografiat, masinile pentru scrierea simbolurilor muzicale, masinile pentru scrierea în caractere Braille etc. şi, în măsura în care ele scriu ca masinile anterioare, masinile de cifrat sau de descifrat (criptografie).Aceasta pozitie cuprinde nu numai masinile cu functionare manuala, ci şi cele care au un motor electric, releele electromagnetice sau un sistem electronic (de exemplu în cazul anumitor masini de scris automate).Faptul ca masinile de scris pot să fie utilizate pentru a realiza matritele pe hartia parafinata pentru duplicatoare şi pentru imprimarea cliseelor de materiale plastice sau a foitelor metalice ale masinilor de imprimat, numite de asemenea multiplicatoare, nu influenţează clasificarea lor. Din contra, trebuie notat ca matritele speciale de stantat placile pentru masinile de imprimat adrese sau pentru masinile de marcat ambalaje sunt incadrate la pozitia nr. 84.72.Sunt, de asemenea, clasificate aici:

a) Masinile ale caror organe de lovire sunt actionate cu prin clapete de la claviatura, ci cu ajutorul unei benzi de hartie pe care a fost în prealabil perforat textul care urmeaza a fi scris. Dar masinile de perforat care servesc la pregătirea benzilor se clasifica la pozitia nr. 84.72.b) Masinile dotate cu o memorie de capacitate slaba, care pot, datorita claviaturii functionale suplimentare, sa memoreze textele, sa corecteze şi să le rabata automat.c) Masinile (imprimatele) fără claviatura imprimand litera cu litera cu ajutorul unei roti interschimbabile. Aceste masini sunt concepute pentru a fi conectate de alte masini de scris, de alte masini de tratat textele sau de masini automate de prelucrarea datelor prin intermediul unei interfete. Dar imprimantele care cuprinde condiţiile enuntate la paragrafele B) b) şi B) c) de la Nota 5 din acest capitol sunt intotdeauna clasificate la pozitia nr. 84.71.2) Masinile de inscripţionat pe invelisuri şi tuburi izolante, cum ar fi izolatia firelor electrice, de exemplu, pentru a permite să fie identificate. Aceste masini utilizeaza adesea caracterele incalzite.3) Masinile de scris fără dispozitiv de calcul, în mod special concepute pentru a imprima pe registrele sau formularele de contabilitate, cum ar fi facturile, foile mobile de la cartile contabile, fise.4) Masinile de scris prevăzute cu un dispozitiv de legătură electrica sau electromecanica care transmite automat cifrele batute la o masina de calculat către o masina contabila distincta.5) Masinile pentru prelucrarea textelor, care conţin, în afara unei claviaturi de lovire, una sau mai multe memorii de capacitate mare (discuri, minidiscuri, casete, de exemplu), un ecran de vizualizare şi o imprimanta. Aceste componente pot sa constituie un singur corp sau să se prezinte în elemente distincte legate prin cabluri. Masinile pentru prelucrarea textelor pot să fie prevăzute cu interfete care să permită să fie legate, de exemplu, la alte masini pentru prelucrarea textelor, la o masina de fotocomputere, la o masina automata de tratare a informatiei, la sistemele de transmitere la distanta. Capacitatea lor de a corecta sau de a compune textele este mai mare decat cea a masinilor de scris automate. Capacitatea lor eventuala de a efectua operaţiile aritmetice nu poate să fie comparata cu cea a masinilor automate de prelucrare a informaţiilor (definite la Nota 5 de la acest capitol) şi nu pot să le faca sa piarda caracterul lor de masini pentru prelucrarea textelor. Între altele, ele se deosebesc de masinile automate de prelucrare a datelor de la pozitia nr. 84.71 prin faptul că nu pot sa ia decizia logica de modificat execuţia unui program în timpul prelucrarii (vezi Nota 5 din acest capitol).PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.73.Între altele, pozitia exclude:a) Masinile de scris, numite "de compus", cu caractere variabile utilizate pentru imprimarea offset în fotolitografie (pozitia nr. 84.42).b)

Masinile contabile (pozitia nr. 84.70).c) Masinile automate de prelucrare a datelor (pozitia nr. 84.71).d) Masinile de completat sau de semnat cecuri (pozitia nr. 84.72).e) Teleimprimatoarele (pozitia nr. 85.17).f) Jucariile tip masina de scris (pozitia nr. 95.03).84.70 - MASINI DE CALCULAT ŞI MASINI DE BUZUNAR CARE PERMIT INREGISTRAREA, REPRODUCEREA ŞI AFISAREA DATELOR, CU FUNCTIE DE CALCUL; MASINI DE CONTABILIZAT, MASINI DE FRANCAT, MASINI DE EMIS BILETE ŞI MASINI SIMILARE, CU DISPOZITIV DE CALCUL; CASE DE INREGISTRARE8470.10 - Calculatoare electronice care pot sa functioneze fără sursa de energie electrica exterioara şi masini de buzunar având o functie de calcul ce permite inregistrarea, reproducerea şi afisarea datelor- Alte masini de calcul electronic:8470.21 - - Care au un organ imprimant incorporat8470.29 - - Altele8470.30 - Alte masini de calculat

8470.40 - Masini contabile8470.50 - Case de înregistrare8470.90 - AlteleMasinile şi aparatele din aceasta pozitie, cu excepţia, totusi, a unor case de înregistrare, au ca o caracteristica comuna existenta unui dispozitiv de calcul care permite, cel puţin, sa adune doua numere de mai multe cifre. Nu se încadrează, ca urmare, la acest grup, simplele aparate de calcul care aduna unitate cu unitate, cum ar fi calculatoarele care fac parte integrantă din anumite masini de facturare, turometre, contoare de productie etc. Masinile cuprinse aici pot să fie actionate manual sau electric. Operaţiile de calcul sunt asigurate, fie prin mijloace mecanice, fie printr-un sistem electromagnetic sau electronic, fie chiar printr-un sistem care utilizeaza un fluid lichid sau gazos.A. - MASINI DE CALCULAT ŞI MASINI DE BUZUNAR CE PERMIT INREGISTRAREA, REPRODUCEREA ŞI AFISAREA DATELOR, CARE CONTIN O FUNCTIE DE CALCULAcest grup cuprinde o gama de masini de calculat care porneste de la modelele cele mai simple, care nu pot decat sa adune sau sa scada, până la modelele cele mai complexe care pot să efectueze cele patru operaţii şi diferite alte calcule (de exemplu, sa scoata radacina patrata, sa ridice un numar la o putere data, sa faca calculele trigonometrice). Sunt clasificate de asemenea aici, calculatoarele electronice de buzunar şi calculatoarele electronice de birou, programabile sau nu. De asemenea sunt clasificate la prezentul grup masinile de buzunar ce permit inregistrarea, reproducerea şi afisarea datelor, care au o functie de calcul (vezi Nota 8 din acest capitol).Calculatoarele electronice programabile se deosebesc de masinile automate de prelucrare a informatiei, în mod special, prin faptul ca aceste calculatoare nu pot să execute, fără interventia omului, un program de prelucrare a datelor a cărui execuţie poate să fie modificata în timpul executiei prin decizie logica. Ele cuprind un microprocesor conceput special pentru a nu executa decat operaţiile matematice complexe.Masinile de calculat conţin în esenta elementele urmatoare:1) Un dispozitiv manual de introducere a datelor (cursoare, claviatura etc.). Ele pot, cu toate acestea, să fie prevăzute cu dispozitive complementare (cititoare de cartele sau de benzi perforate, de benzi magnetice etc.) pentru intrarea automata a anumitor date fixe sau predeterminate.2) Un dispozitiv de calcul ale cărui functii sunt comandate fie printr-un sistem de taste, fie printr-un program care poate să fie fix sau care poate să fie modificat prin inlocuirea dispozitivului de programare sau prin schimbarea instructiunilor.3) Un dispozitiv de iesire care da rezultatul prin expunere vizuala sau prin imprimare. Aceste masini sunt numite imprimante sau non-imprimante, în functie de faptul ca ele conţin sau nu un organ care imprima rezultatele şi adesea datele initiale. Aceasta sau absenta unui asemenea organ nu influenţează clasificarea.Masinile imprimante utilizeaza numerele şi o gama limitata de simboluri, dar, spre deosebire de masinile contabile, imprimarea se efectueaza pe banda, numai în sensul vertical. Anumite masini pot să fie accesoriu prevăzute cu dispozitive pentru punerea pe suport, sub o formă codificata, a rezultatelor obtinute.Unele dintre componentele acestor masini (în mod special, organe de calcul, dispozitive complementare) pot să fie incorporate în masini sau să fie prezentate sub forma elementelor separate destinate să fie conectate la aceasta prin cabluri electrice.B. - MASINI CONTABILEConcepute pentru evidenta documentelor sau a inscrisurilor contabile, aceste masini cumuleaza sau asociaza doua functii: pe de o parte, functia contabila, (spre exemplu putand calcula suma unei serii de factori) şi, pe de altă parte, functia masinii de scris, adica posibilitatea de a reproduce, prin imprimare în afară de alte cifre, a caracterelor alfabetice, sau a oricăror alte semne necesare pentru identificarea operaţiilor contabile.Masinile contabile au o structura sensibil analoga cu cea a masinilor de calculat. În plus faţă de un dispozitiv manual de intrare care să permită să se introduca datele variabile (de exemplu miscarile debit credit) ele pot sa conţină, ca acestea din urma, dispozitive de citire a cartelelor sau a benzilor perforate, benzile sau fisele magnetice etc. pentru introducerea anumitor date fixe (numărul de cont, numele şi adresa clientului etc.) sau predeterminate (de exemplu soldul de cont).Masinile contabile sunt prevăzute cu organe imprimante numerice sau alfanumerice care pot, şi aceasta este una dintre caracteristicile care le deosebesc de masinile de calculat, sa imprime în acelasi timp în sensul vertical şi în sensul orizontal.Aceste masini utilizeaza, în general, formularele sau imprimatele speciale, cum ar fi foile de plată, facturile, foile mobile de la cartile contabile, sau fisele contabile, destinate să fie clasate. Unele dintre ele pot sa completeze simultan mai multe documente diferite, de exemplu, contul şi o carte jurnal.Ele sunt adesea prevăzute cu dispozitive care să permită punerea datelor pe suport sub o formă codificata. Unele imprima în clar pe o fisa şi înregistrează simultan rezultatele sub forma codificata, pe o pista magnetica dispusa pe una dintre marginile laterale ale fisei. Aceste rezultate pot în felul acesta să fie reintroduse în masina, ca date de baza, în timpul operaţiilor ulterioare.Aceste masini pot ca şi masinile de calculat, să se prezinte sub forma unui bloc unitar sau sub cea a unui ansamblu format de elemente separate destinate, să fie legate între ele prin conexiuni electrice.

C. - CASELE DE INREGISTRAREGrupa cuprinde casele de înregistrare chiar dacă nu conţin un dispozitiv de calcul.Sunt aparate utilizate indeosebi în magazine sau birouri pentru a inregistra, progresiv, şi pentru a totaliza tranzactiile (vanzarile de marfuri, prestaţiile de servicii etc.), suma totala şi eventual alte indicatii care sunt clasificate la acestea: numărul de cod distinct al articolului, cantitatea vanduta, ora de tranzactie etc.Introducerea datelor se efectueaza manual cu ajutorul unei claviaturi şi a unei taste, cu o maneta, cu o manivela sau automat, de exemplu cu ajutorul unui cititor de coduri de bare. Unele masini de calculat sau masini contabile pot să fie prevăzute cu dispozitive cum ar fi cititoarele de cartele sau de benzi care să permită introducerea automata a anumitor date fixe sau predeterminate.În general, rezultatele se afişează pe un vizor şi se imprima, în acelasi timp pe un tichet destinat clientului şi pe o bandă de control care este preluata periodic pentru verificare.Casele inregistratoare conţin adesea un sertar de casa în care este tinut numerarul. Ele pot sa incorporeze sau sa lucreze în legătură cu dispozitive cum ar fi multiplicatoarele, destinate sa creasca capacitatea lor de calcul, calculatoarele de rest de plată, distribuitoarele automate de monede, distribuitoarele de timbre sau de tichete, dispozitivele de citire a cartilor de credit sau de verificare a operaţiilor realizate prin casa şi dispozitivele de punere pe suport, sub forma codificata, a tuturor operaţiilor sau a unei părţi dintre ele.Se clasifica, de asemenea, la aceasta pozitie casele de înregistrare care lucreaza în legătură directa sau indirecta cu o masina automata de prelucrat informatia, ca şi aparatele de acest fel care folosesc, de exemplu, memoria şi microprocesorul de la o alta casa de înregistrare de care este legata prin cablu, în scopul asigurarii unei functiuni identice.D. - ALTE MASINI CARE CONTIN UN DISPOZITIV DE CALCULAcestea includ:1) Masinile de francat corespondenta, care imprima pe plicuri o vinieta ce inlocuieste timbrul postal şi care, în acelasi timp, cu ajutorul unui dispozitiv de totalizare cu miscare ireversibila, contabilizeaza totalul francarilor facute în felul acesta. În afara valorii de eliberare, aceste masini pot imprima pe plic şi alte indicatii, cum ar fi menţiunile publicitare.2) Masinile de distribuit tichete, utilizate, în mod special la companiile de transporturi, sau în salile de spectacole pentru a elibera bilete şi a calcula suma totala, uneori după ce le-a imprimat pe loc.3) Masinile pentru cursele de cai, care elibereaza biletele de participare, totalizeaza mizele şi adesea chiar calculeaza cotele şi raporturile.Masinile pentru distribuirea tichetelor, pentru lipirea timbrelor sau a vinietelor etc. care nu fac decat sa numere tichetele, timbrele etc. fără a totaliza valoarea, sunt clasificate la pozitia nr. 84.72, sau dacă ele funcţionează prin introducerea unei monede, la pozitia nr. 84.76.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale relative la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie sunt clasificate la pozitia nr. 84.73.Sunt între altele, excluse de la aceasta pozitie:a) Masinile de prelucrare a datelor (de la pozitia nr. 84.71).b)

Aparatele şi instrumentele de cantarire prevăzute cu un dispozitiv de totalizare a cantaririlor (pozitiile nr. 84.23 sau 90.16).c) Riglele, cercurile, rolele şi alte instrumente de calcul bazate pe principiul riglei de calcul sau a altor principii matematice, cum ar fi dispozitivele de buzunar care să permită sa faca adunări sau scaderi prin deplasarea regletelor cifrate cu ajutorul unui index (pozitia nr. 90.17).d) Aparatele care cumuleaza (aduna) unitate cu unitate, cum ar fi tabometrele, calculatoarele de productie de la pozitia nr. 90.29.84.71 - masini de prelucrare automata a datelor şi părţi ale acestora; cititori magnetici sau optici, masini pentru transpunerea informaţiilor pe suport sub forma codificata şi masini de prelucrare a acestor informaţii, nedenumite şi necuprinse în altă parte.8471.10 - Masini automate de prelucrare a datelor, analogice sau hibride8471.30 - Masini automate de prelucrare a datelor numerice (digitale), portabile, de o greutate care nu depăşeşte 10 kg, care conţin cel puţin o unitate centrala de prelucrare, o tastatura şi un ecran- Alte masini automate de prelucrare a datelor numerice (digitale):8471.41 - - Având, în acelasi corp, cel puţin o unitate centrala de prelucrare şi o unitate de intrare şi una de iesire, chiar combinate8471.49 - - Altele, prezentate sub forma de sistem8471.50 - Unităţi de prelucrare a datelor numerice (digitale), altele decat cele de la subpozitia nr. 8471.41 şi 8471.49, chiar conţinând în acelasi corp, unul sau doua tipuri din unitatile urmatoare: unitate de memorie, unitate de intrare şi unitate de iesire8471.60 - Unităţi de intrare sau de iesire, chiar conţinând unităţi de memorie în acelasi corp:8471.70 - Unităţi de memorie8471.80 - Alte unităţi de masini automate de prelucrare a datelor8471.90 - AlteleI. - MASINILE AUTOMATE DE PRELUCRARE A DATELOR ŞI UNITATILE LOR

Prelucrarea datelor consta din prelucrarea informaţiilor de orice fel, după diferite procese logice prestabilite pentru unul sau mai multe scopuri determinate.Masinile automate de prelucrare a datelor sunt masinile apte sa furnizeze, prin operaţii logice legate unele de altele, care se succed intr-o ordine predeterminata (program), informaţii direct utilizabile sau susceptibile, în anumite cazuri, de a fi ele insele date pentru alte operaţii de prelucrare a datelor.Aceasta pozitie se referă la masinile din această categorie în care secventele logice ale operaţiilor pot să fie modificate în functie de lucrarile de realizat şi în care operaţiile pot să se efectueze automat, adica fără nici un fel de interventie a operatorului în timpul oricarei etape a prelucrarii. Ele utilizeaza în esenta semnale electrice, dar pot sa foloseasca şi alte tehnologii: pneumatica, hidraulica, optica etc. Unele combina chiar mai multe dintre aceste tehnologii.Ele se prezinta fie sub forma blocurilor unitare care reunesc, în acelasi corp (carcasa), toate elementele necesare prelucrarii informatiei, fie sub forma ansamblelor sau a sistemelor compuse dintr-un numar variabil de unităţi deosebite, aşezate fiecare în propriul sau corp.În functie de modul de prelucrare a informatiei pe care le utilizeaza, aceste masini sunt numite numerice, analogice sau hibride (numerice şi analogice).Aceasta pozitie cuprinde de asemenea unitatile constitutive ale sistemelor automate citate mai sus, prezentate izolat.Cu toate acestea, pozitia exclude masinile, instrumentele şi aparatele care incorporeaza o masina automata de prelucrare a informatiei sau care lucreaza în legătură cu o asemenea masina şi care exercită o functie proprie. Aceste masini, instrumente şi aparate sunt clasificate în pozitia corespunzătoare acestei functii sau, în caz contrar, la o pozitie reziduala (vezi partea E de la Consideratiile generale ale acestui capitol).A. - MASINILE NUMERICEEste vorba despre masinile numerice de prelucrare a datelor prevăzute cu memorii şi programe înregistrate care pot să fie modificate în functie de activitatea de efectuat.Masinile din această categorie prelucreaza datele sub o formă codificata. Codurile utilizate se compun dintr-un numar limitat de caractere (codul binar, codul standardizat la şase impulsuri de Organizaţia Internationala a Normalizarii (ISO) etc.).Informaţiile sunt în general introduse automat cu ajutorul suporturilor cum ar fi cartelele sau benzile perforate, cu benzi magnetice, prin lectura directa a documentelor etc. Datele pot de asemenea să fie introduse manual cu ajutorul tastaturilor sau să fie furnizate direct prin anumite instrumente (de exemplu de măsura).Datele introduse în felul acesta sunt transformate în semnale prin unitatile de intrare şi inmagazinate în memorii.Masinile de prelucrare numerica a datelor de la aceasta pozitie trebuie să corespunda simultan condiţiilor enumerate la nota 5 A) de la acest Capitol. Ele trebuie să fie apte sa:1) inregistreze programul sau programele de prelucrare sau cel puţin datele imediat necesare pentru execuţia acestui program sau a acestor programe;2) să fie liber programabile conform cu necesitatile utilizatorului;3) să execute prelucrari aritmetice definite prin intermediul utilizatorului; şi4) să execute, fără interventia umana, un program de prelucrare caruia sa i se poata modifica execuţia în timpul prelucrarii.În felul acesta, masinile care funcţionează numai pornind de la programele fixe, adica programele care nu pot să fie modificate prin intermediul utilizatorului, sunt excluse, chiar dacă acesta are posibilitatea de a alege între mai multe dintre aceste programe fixe.O parte a datelor şi a programului sau programelor pot să fie înregistrate în memoriile auxiliare cum ar fi cele cu discuri sau cu tambururi magnetice, cu benzi magnetice etc. Dar aceste masini trebuie să aibă o memorie principala care să fie direct accesibila pentru execuţia unui program determinat şi a cărui capacitate trebuie cel puţin să fie cel puţin suficienta pentru a inregistra părţile programelor de prelucrare şi de traducere şi datele, imediat necesare pentru prelucrarea în curs.Masinile numerice de prelucrare a informatiei sunt compuse, cel mai adesea, din mai multe unităţi deosebite interconectate. Ele formeaza atunci un sistem (Vezi Nota 1 a subpozitiilor din acest Capitol).

Un sistem numeric complet de prelucrare a informatiei presupune cel puţin:1) O unitate centrala de prelucrare care să cuprindă în general memoria principala, elementele aritmetice şi logice şi organele de comanda sau de control, aceste diferite elemente şi organe putand cu toate acestea, în anumite cazuri, să fie separate în mai multe unităţi.2) O unitate de intrare care primeste informaţiile şi le transforma în semnale apte să fie prelucrate de către masina.3) O unitate de iesire care transforma semnalele furnizate de către masina intr-o formă accesibila (texte imprimate, grafice, afisaje etc.) sau în date codificate pentru alte utilizari (prelucrare, comanda etc.).Doua dintre aceste unităţi (de intrare şi de iesire de exemplu) pot să fie reunite intr-o singura unitate (un singur corp).Aceste sisteme pot sa conţină unităţi de intrare sau de iesire la distanta, sub forma terminalelor.Sistemele de această categorie pot sa conţină unităţi periferice, altele decat unitatile de intrare sau de iesire, destinate sa creasca capacitatea ansamblului, în mod special prin intarirea functiei unui dispozitiv sau a mai multor dispozitive ale unităţii centrale (vezi partea D - care urmeaza).Aceste diferite unităţi se introduc între unitatea de intrare şi unitatea de iesire care delimiteaza sistemul, cu excepţia unităţilor de adaptare (adaptorii de canale) sau de conversiune (convertizoarele de semnale) care sunt adesea conectate în amonte de unitatea de intrare sau în aval de unitate de iesire.Se considera ca facand parte dintr-un sistem numeric complet de prelucrare a datelor, orice unitate care indeplineste simultan urmatoarele condiţii:a) să fie de tipul utilizat exclusiv sau în principal într-un sistem automat de prelucrare a informatiei;b) să fie conectabil la o unitate centrala fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor alte unităţi;c) să fie apt sa receptioneze sau sa furnizeze date sub o formă - coduri sau semnale - utilizabile pentru sistem.Interconexiunile pot să fie realizate prin mijloacele materiale (cabluri, de exemplu) sau prin mijloacele nemateriale (legaturi radio, optice etc.).Totusi imprimantele, tastaturile, dispozitivele de intrare în coordonate x-y şi unitatile de memorie pe discuri care indeplinesc condiţiile enuntate la aliniatele b) şi c) de mai sus trebuie să fie considerate intotdeauna ca fiind unităţi constitutive ale sistemelor de prelucrare a datelor.Sunt excluse ca fiind special concepute ca părţi ale sistemelor automate de prelucrarea informatiei, mai ales aparatele cum ar fi aparatele de măsura şi de control care au fost adaptate prin adaugarea de dispozitive (convertizoare de semnal, de exemplu) care permit să fie conectate direct la o masina de prelucrare a informatiei. Asemenea aparate trebuiesc clasificate la pozitia care le este proprie.Masinile numerice pentru prelucrarea informatiei au numeroase aplicaţii în mod special în industrie, în comert, în cercetarea stiintifica sau în administraţiile publice sau private.B. - MASINILE ANALOGICELa masinile analogice, datele de prelucrat reprezentate de marimi fizice (deplasari unghiulare, tensiuni electrice, de exemplu) pot sa ia indiferent orice valoare între doua limite determinate. Aceste date sunt tratate conform cu un program afisat într-un tabel de interconectare şi care poate să fie modificat în functie de muncă ce trebuie să fie efectuata.Aceste masini cuprind cel puţin:1) Elemente analoge şi anume:1●) Sumatoarele, integratoarele şi inversoarele care constau în retele şi în amplificatoare operationale.2●) Multiplicatoare.3●) Generatoarele de functii.4●) Potentiometrele de reglare a coeficientilor.2) Elemente de control care conţin generatoare de impulsuri reglabile şi elemente de comanda pentru ansamblul masinii.3) Elemente de programare care cuprind:1●) Tablourile de conexiuni (în general interschimbabile).2●) Panourile de interconectare (în general interschimbabile).Ele pot sa mai conţină:4) Elemente care să aibă functia de intrare (unitatea de reglare a servo-potentiometrelor şi unitate de reglare a generatorului de functii etc.).5) Elemente care să aibă functia de iesire (voltmetre, osciloscoape, voltmetre numerice etc.). Aceste elemente diferite sunt situate în acelasi corp şi formeaza un tot.Aceste masini pot fi racordate la unitatile periferice cum ar fi:1●) Cititori de benzi perforate.2●) Urmaritor de curbe.

3●) Perforator de benzi.4●) Trasator de curbe.5●) Inregistrator de timpMasina şi unitatile periferice formeaza astfel un sistem de prelucrare a informatiei.Aceste unităţi periferice trebuie considerate ca facand parte din sistemul complet în măsura în care indeplinesc condiţiile prevăzute în partea A de mai sus, legat de unitatile care trebuie considerate ca părţi ale sistemelor numerice.Masinile analogice de prelucrare a informatiei sunt utilizate pentru a simula modelele matematice şi îşi gasesc principalele aplicaţii în cercetarea stiintifica, industrie, domeniul spatial etc.C. - MASINILE HIBRIDE (ANALOGICE ŞI NUMERICE)Masinile hibride se compun dintr-o masina analogica asociata cu elementele numerice sau o masina numerica asociata cu elementele analogice.În anumite cazuri, aceste diferite componente sunt reunite într-un acelasi corp. În alte cazuri, sunt repartizate în mai multe unităţi şi formeaza în felul acesta un sistem.Exista de asemenea sisteme hibride constituite dintr-un sistem analogic şi un sistem numeric legate între ele cu ajutorul uneia sau a mai multor interfete hibride care comporta elemente de comanda şi convertizoare de semnale analogice în semnele numerice sau invers.D. - UNITATILE PREZENTATE IZOLATAceasta pozitie se referă de asemenea la diferite unităţi constitutive ale sistemelor de tratare a informatiei prezentate izolat. Sunt considerate ca unităţi constitutive ale acestor sisteme, unitatile definite în părţile A şi B de mai sus ca facand parte din sistemele complete.Printre unitatile constitutive vizate, sunt incluse unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a datelor care prezinta sub forma grafica datele prelucrate. Aceste unităţi difera de monitoarele video şi de receptoarele de televiziune de la pozitia nr. 85.28 din mai multe puncte de vedere, mai ales asupra punctelor de mai jos:1) Unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a informaţiilor sunt capabile sa receptioneze un semnal emis numai de o unitate centrala de prelucrare a unei masini automate de prelucrare a datelor şi în consecinţa nu sunt în măsura sa reproduca o imagine în culori pornind de la un semnal video disparat al caror unde au o formă ce corespunde unei norme de difuziune (NTSC, SECAM, PAL, D-MAC sau altele). În acest scop, ele sunt prevăzute cu organe de conectare tipice sistemului de prelucrare a datelor (interfata RS-232C, conectoare DIN sau SUB-D, de exemplu) şi nu sunt echipate cu circuit audio. Ele sunt comandate de adaptoare speciale (adaptoare monocrome sau grafice, de exemplu) care sunt integrate în unitatea centrala a masinii automate de prelucrare a informatiei.2) Aceste unităţi de afisaj se caracterizeaza printr-o slaba emisie de camp magnetic. Pasul liniilor ecranelor utilizate în informatica, cu care aceste unităţi sunt echipate, începe de la 0,41 mm pentru o rezolutie mijlocie şi scade treptat, pe măsură ce rezolutia creşte.3) În scopul prezentarii imaginilor de mici dimensiuni dar de o definiţie ridicata, dimensiunea punctelor (pixels) pe ecran este mai mica iar convergenta mai puternica în unitatile de afisaj de la aceasta pozitie decat în monitoarele video şi receptoarele de televiziune de la pozitia nr. 85.28 (convergenta este capacitatea tunului de electroni de a excita un singur punct de pe suprafaţa ecranului catodic, fără sa excite punctele adiacente).4) În aceste unităţi de afisaj frecventa video (latimea benzii), care este unitatea de măsura ce determina cate puncte pot fi transmise pe secunda pentru a forma imaginea, este în general de 15 Mhz sau mai mult, pe când în monitoarele video de la pozitia nr. 85.28 latimea benzii nu depăşeşte în general 6 MHz. Frecventa de baleiaj orizontal a acestor unităţi de afisaj variaza în functie de normele utilizate pentru diferite moduri de afisare şi merge în general de la 15 KHz la mai mult de 155 KHz. Numeroase tipuri de unităţi de afisaj pot utiliza multiple frecvente de baleiaj orizontal. Frecventa de baleiaj orizontal a monitoarelor video de la pozitia nr. 85.28 e fixa, în general de ordinul 15,6 sau 15,7 MHz, conform normelor de televiziune utilizate. Pe de altă parte, unitatile de afisaj ale masinilor automate de prelucrare a informatiei nu funcţionează după normele de frecventa internationale sau naţionale adoptate în materie de difuziune publică sau urmand normele de frecventa adoptate pentru televiziunea în circuit inchis.5) Unitatile de afisaj din aceasta pozitie conţin mecanisme ce permit reglajul inclinarii şi pivotarii, ecrane fără luciu, fără scanteiere ca şi alte caracteristici ergonomice, destinate să permită operatorului sa lucreze timp indelungat în apropierea unităţii, fără a obosi.În afară de unitatile centrale de prelucrare a datelor şi unitatile de intrare sau de iesire, se pot cita ca exemple de aceste unităţi:1) Unitatile suplimentare de intrare sau de iesire (cu cartele sau cu benzi perforate, imprimante, trasatoarele de curbe, terminalele intrare sau iesire etc.).

2) Unitatile suplimentare de memorii exterioare la unitatea centrala de prelucrare (cu benzi, cu fise, cu discuri, cu tambururi sau cu profile, magnetice etc.).3) Unitatile destinate sa creasca capacitatea de prelucrare a unităţii centrale (unitatile aritmetice cu virgula mobila, de exemplu).4) Unitatile de control sau de adaptare cum sunt cele care realizează interconectarea unităţii centrale cu alte masini numerice de prelucrare a informatiei sau cu grupele de unităţi de intrare sau de iesire care pot sa cuprindă console de vizualizare, de terminale indepartate etc.Apartin de asemenea la această categorie, unitatile numite adaptoarele de canale, care folosesc pentru legarea între ele a sistemelor numerice.5) Unitatile de conversie a semnalelor care dau, la intrare, un semnal exterior comprehensibil pentru masina numerica de prelucrare a informatiei sau care transforma, la iesire, semnalele tratate în semnale utilizabile de mediul extern.6) Dispozitivele de introducere a coordonatelor x, y sunt unităţi ce permit introducerea în masinile automate de prelucrare a informatiei de date relative la o pozitie. Aceste dispozitive conţin "mouse-ul", creioanele fotosensibile, manetele de joc (joystick), bilele rulante (track ball) şi ecranele tactile. Ele au în comun faptul ca datele de intrare furnizate de ele constau sau sunt interpretate ca reprezentand o informatie ce indica o pozitie în raport cu un punct fix. Sunt utilizate în general pentru comandarea pozitiei cursorului pe ecranul de vizualizare, în scopul inlocuirii sau a completarii tastelor, având rolul de cursor pe tastatura. Astfel, "mouse"-ul contine o bila şi captatori ce detecteaza miscarea bilei în doua direcţii. Deplasarea "mouse"-ului pe o suprafaţa plana antreneaza o rotatie a bilei. Sensul acestei rotatii detectata de captatori este dat apoi printr-o deplasare pe doua axe, ceea ce furnizeaza o dată de iesire sub forma de coordonate x şi y ce corespund componentelor stanga-dreapta şi înainte-inapoi din miscare. Pe de altă parte, "mouse"-ul contine un numar anumit de butoane ce pot fi utilizate ca taste pe tastatura pentru a efectua selectarea.II. - CITITORI MAGNETICI ŞI OPTICI, MASINILE DE PUNERE A INFORMATIILOR PE SUPORT SUB FORMA CODIFICATA ŞI MASINILE DE PRELUCRARE ALE ACESTOR INFORMATII, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTEAcest grup cuprinde un ansamblu de masini din care multe sunt cu functionare electromagnetica sau electronică, având functii complementare şi fiind adesea utilizate sub forma ansamblelor mecanografice pentru elaborarea de statistici, realizarea de operaţii contabile sau alte lucrari.Sunt cuprinse aici cititoarele magnetice sau optice, masini care pun informaţiile pe suport sub forma codificata şi cele care prelucreaza aceste informaţii, decodifica rezultatele şi le exprima în clar.Aceasta grupa nu cuprinde decat masinile care nu sunt nici denumite nici cuprinse în altă parte; sunt deci excluse în special:a) Masinile automate de prelucrare a şi unitatile lor, descrise în partea I de mai sus, altele decat cititoarele de coduri de bare.b) Masinile de scris automate şi masinile pentru prelucrarea textelor (pozitia nr. 84.69).c) Masinile de calculat, masinile contabile şi casele de înregistrare de la pozitia nr. 84.70, de care se deosebesc prin faptul ca ele nu conţin dispozitive manuale de intrare, datele fiindu-le furnizate exclusiv sub forma codificata (cartele sau benzi perforate, benzi magnetice etc.).A. - CITITOARELE MAGNETICE SAU OPTICE

Cititoarele magnetice sau optice sunt aparate care citesc caractere, care au în general forma speciala şi le transforma în semnale electrice direct utilizabile de masinile de punere pe suport sau de prelucrare a datelor codificate.1) Cititoarele magnetice. La acest tip de aparate, caracterele, imprimate cu ajutorul unei cerneli speciale numite magnetice, sunt, după magnetizare, transformate în impulsuri electrice printr-un cap de citire magnetic. Sunt apoi identificate fie prin compararea cu datele înregistrate în memoriile aparatului, fie prin referire la un cod numeric în general binar.2) Cititoarele optice. Acest tip de cititoare nu necesita, ca precedentele, folosirea unei cerneluri speciale. Caracterele sunt citite direct printr-o serie de celule fotoelectrice şi traduse după un cod binar. Sunt de asemenea clasificate aici cititoarele de coduri de bare. Aceste aparate utilizeaza în general dispozitive fotosensibile cu semiconductori (diode laser, spre exemplu) şi sunt folosite în special în legătură cu o masina automata de prelucrarea automata a datelor, ca unitate de intrare, sau cu alte aparate, de exemplu, casele inregistratoare. Ele sunt concepute pentru a fi folosite manual, aşezate pe o masa sau fixate pe un aparat.Cititoarele descrise mai sus sunt incluse aici numai dacă sunt prezentate izolat. Asociate la alte masini cum ar fi masinile de punere a informatiei pe suport sub forma codificata sau de tratare a informaţiilor codificate, ele urmeaza, în măsura în care sunt prezentate în acelasi timp, regimul acestor masini.B. - MASINILE DE PUNERE A INFORMATIILOR PE SUPORT SUB FORMA CODIFICATASe pot menţiona, printre masinile din aceasta grupa:1) Perforatoarele, masinile de perforat cartele sau benzi perforate, inregistratoarele de benzi magnetice. Aceste masini asigura prima faza a oricărui ciclu de tratare a informatiei. Ele permit transcrierea, sub o formă codificata (perforare, spot magnetic etc.) a informaţiilor în timpul operaţiilor ulterioare a prelucrarii.Cea mai mare parte a masinilor din această categorie au o tastatura manuala. Unele dintre ele pot totusi sa primeasca informaţiile sub forma de impulsuri electrice care le sunt transmise de către un cititor magnetic sau optic sau de către un alt dispozitiv special.2) Verificatoarele utilizate pentru a controla exactitatea informaţiilor codificate transcrise pe diferite tipuri de suporturi. Verificatoarele de cartele permit în mod special, facand sa repete printr-un alt operator manevrele executate pe masina de perforat, sa stabileasca greselile de perforare şi sa elimine cartelele defecte.Masinile de transfer a informaţiilor codificate de pe un suport pe altul. Masinile din această categorie pot, fie sa transfere informaţiile codificate de la un tip de suport pe alt tip de suport (cartele perforate pe benzi magnetice, de exemplu, sau invers), fie să le transfere pe un suport de aceeasi natură. Apartin în mod special la aceasta din urma categorie, reproducatoarele sau multiplicatoarele utilizate pentru a reproduce pe cartele sau benzi virgine (neperforate), total sau parţial, informaţiile de pe cartele sau benzi principale (master).Masinile de introdus programele fixe în circuitele integrate (programatoarele). Masinile de această categorie au ca obiectiv sa transfere sub forma codificata informaţiile continute în memoria interna a programatorului către circuitele integrate de programat. Programatoarele imprima prin "fuziune" informatia pe unul sau mai multe circuite integrate după diferite tehnici corespunzătoare tipurilor de circuite integrate programabile pe care le utilizeaza.Unele dintre programatoare prezinta o caracteristica suplimentara care permite utilizatorului sa verifice prin simulare rezultatul programarii înainte de a inregistra material programul pe circuitul integrat.C. - MASINILE DE PRELUCRARE A DATELOR, DE DECODIFICARE ŞI DE PREZENTARE IN CLAR A REZULTATELORAcest grup contine:1) Calculatoarele care executa automat operaţiile aritmetice mai mult sau mai puţin complexe pornind de la date codificate inscrise pe suporturile de informaţii introduse în masina şi care exprima rezultatele, de asemenea, sub forma codificata. Calculatoarele cu cartele perforeaza aceste rezultate fie pe aceleasi cartele, fie pe ultima cartela din serie.2) Cititoarele care decodifica informaţiile inscrise pe cartele sau benzi. Acest tip de masini include traductoarele sau interpretatoarele de cartele care imprima pe cartele - în general în margine sau la superioara - toate datele sau o parte a lor, care corespund cu perforatiile.3) Masini de sortat cartele şi masinile de colationare a cartelelor. Masinile de sortat cartele claseaza sau triaza cartelele în functie de datele numerice, alfabetice sau alfanumerice exprimate prin perforatii. În ceea ce priveste colationatoarele, ele au ca functie sa combine intr-o ordine numerica, alfabetica sau alfanumerica data, doua seturi de cartele deja clasate în aceasta ordine. Colationatoarele pot de asemenea să execute operaţiile selective pe doua seturi de cartele pentru a fi grupate intr-o ordine determinata.4) Tabulatoarele. Sunt în principiu ultimele masini ale ciclului de tratare a informatiei. Pornind de la datele codificate care le sunt furnizate ele efectueaza calculele şi operaţiile care corespund cu programul introdus şi imprima în clar datele extrase sau rezultatele obtinute pe foile sau rolele de hartie, sub forma tabelelor sau a situaţiilor.Cel mai adesea, aceste diferite masini sunt deosebite una de alta. Dar exista de asemenea masini care cumuleaza sau combina cele mai multe dintre functii; acesta este cazul, de exemplu, al perforatoarelor interpretatoare, a perforatoarelor verificatoare, a dispozitivelor de triere tabulare; bineinteles masinile de acest tip sunt clasificate, de asemenea, la aceasta pozitie.PARTI ŞI ACCESORII

Sub rezerva dispoziţiilor generale legate de clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor de la aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.73.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Aparatele pentru perforarea sau crestarea cartelelor sau a documentelor în vederea clasarii (pozitia nr. 84.72).b) Unitatile de alimentare stabilizate (pozitia nr. 85.04 în general).c) Aparatele modulatoare-demodulatoare (modeme) care permit, pe de o parte, sa moduleze informatia obtinuta intr-o masina automata de tratare a informatiei sub o formă transmisibila intr-o retea telefonica şi, pe de altă parte, sa o reconverteasca sub forma digitala (pozitia nr. 85.17).d) Circuitele integrate şi micro-asamblajele electronice utilizate ca unităţi centrale de prelucrare a datelor (numite microprocesoare, memorii etc.) (pozitia nr. 85.42).e) Simulatoarele de zbor (pozitia nr. 88.05, de exemplu).Note explicative de subpozitiiSubpozitia Nr. 8471.90Aceasta subpozitie cuprinde masinile automate portative, de prelucrare a informaţiilor numerice, a caror cutie este uneori echipata cu un maner şi a cărui greutate nu depasesc 10 kg. Dotate cu un ecran plat aceste masini pot uneori functiona fără sursa de energie electrica exterioara şi dispun uneori de un modem acustic permitand stabilirea unei legaturi prin reteaua comuna.

Subpozitia Nr. 8471.90Aceasta subpozitie cuprinde, printre altele, sistemele de stocare cu discuri optice, care conţin de obicei claviaturi, unităţi de afisaj, unităţi de antrenare a discurilor optice, scanere şi imprimante. Aceste sisteme pot contine o masina automata de prelucrare a datelor ca unitatea de comanda, sau să fie dispuse astfel încât să poată fi dirijate de o masina automata de prelucrare a datelor. Aceste sisteme asigura în general functiile urmatoare:- inregistrarea de imagine prin baleiaj electronic- indexarea- regasirea (accesarea ulterioară)- afisarea- tipărirea pe hartie obisnuitaDiscurile optice, care sunt utilizate în sisteme ca suport de înregistrare pentru diferite tipuri de informatie, cum ar fi texte şi grafica, pot sa conţină mari cantitati de informaţii şi permit regasirea şi extragerea rapida a anumitor părţi din informaţiile înregistrate.84.72 - ALTE MASINI ŞI APARATE DE BIROU (DE EXEMPLU DUPLICATOARE HECTOGRAFICE SAU CU MATRITE, MASINI DE IMPRIMAT ADRESE, DISTRIBUITOARE AUTOMATE DE BANCNOTE, MASINI DE TRIAT, DE NUMARAT SAU DE FACUT FISICURI DE MONEDE, APARATE DE ASCUTIT CREIOANE, APARATELE DE PERFORAT SAU DE CAPSAT).8472.10 - Duplicatoarele8472.20 - Masinile de imprimat adresele sau de stantat (stampat) placile de adrese8472.30 - Masinile pentru trierea, indoirea, punerea în plic sau pe banda a corespondentei, masinile de deschis, de inchis sau de stampilat corespondenta şi masinile de aplicat sau de obliterat timbrele8472.90 - AlteleAceasta pozitie inglobeaza ansamblul masinilor sau aparatelor de birou care nu sunt cuprinse mai specific în cele trei pozitii anterioare sau intr-o alta pozitie oarecare din Nomenclatura.Expresia masini şi aparate de birou trebuie să fie acceptata în sens foarte larg. Sub rezerva excepţiilor semnalate mai jos legate de duplicatoare, ea se referă nu numai la masinile şi aparatele utilizate în birouri, dar şi la cele folosite în magazine, uzine, ateliere, scoli, gari, hoteluri etc., pentru a executa munca de birou, adica munca ce se referă la inscriptionari (înregistrare, conţinutul documentelor, corespondenta etc.), clasare, contabilitate etc.Nu sunt, cu toate acestea, admise aici decat masinile şi aparatele din această categorie care conţin un soclu pentru asezarea sau fixarea de exemplu pe o masa, pe un birou, sau pe un alt dispozitiv de fixare; sunt excluse, ca urmare, instrumentele manuale cum ar fi sculele manuale de la Capitolul 82.Incadrarea la aceasta pozitie a masinilor şi aparatelor sus-menţionate este independenta de modul lor de functionare care, după aparate sau tip, pot să fie manuale, mecanice sau electrice (inclusiv electromagnetice sau electronice).Sunt între altele clasificate aici:1) Masinile de duplicat de tip hectografic (cu pasta sau cu alcool) şi masinile de duplicat cu matrita de hartie cerata, inclusiv presele mici concepute pentru a fi utilizate cu aparatele hectografice.Din contra, nu sunt clasificate la aceasta pozitie, chiar atunci când sunt destinate să fie utilizate în birouri, masinile mici de imprimat care lucreaza prin imprimarea tipografica, litografica sau în offset, cu ajutorul foilor de metal sau de material plastic, ca şi masinile mixte susceptibile sa lucreze în acelasi timp prin policopie şi prin imprimare (pozitia nr. 84.43). La fel, sunt excluse aparatele de fotocopiere sau termocopiere, ca şi aparatele de înregistrare fotografica pe microfilme sau pe microfise (Capitolul 90).

2) Masinile de imprimat adrese, utilizate pentru a reproduce frecvent aceleasi inscriptii la numeroasele exemplare, în mod special pentru imprimarea adreselor de corespondente pe facturi, scrisori, plicuri etc. Aceste masini funcţionează în general cu ajutorul fie a matritelor cu hartie cerata incadrate, fie a formelor serigrafice mici, fie a placilor metalice stantate. Sunt, de asemenea, clasificate aici masinile special destinate sa decupeze numitele forme serigrafice sau sa stanteze placile de adrese (masinile de stantat sau grafotipuri) ca şi masinile de selectionat aceste forme serigrafice sau plăcuţe.3) Masinile de eliberat tichetele sau biletele (altele decat cele care conţin un dispozitiv de totalizare, de la pozitia nr. 84.70, sau care funcţionează prin introducerea unei monede, de la pozitia nr. 84.76), inclusiv aparatele de compostat data pe tichete, aparatele mici portabile, în general fixate la centura, care sunt folosite, în mod special de către primitorii de la intreprinderile de transporturi în comun, pentru a perfora tichetele sau pentru a composta, adesea imprimandu-le pe o rola de hartie.4) Masinile de triat, de calculat sau de decontat monede sau bancnote, chiar dacă ele conţin un dispozitiv care să asigure punerea în teancuri a biletelor sau în fisicuri a pieselor cu ajutorul unei benzi de hartie sau de carton, sigilarea rolelor sau teancurilor şi adesea chiar, imprimarea pe aceste ambalaje a numarului şi a valorii pieselor sau a biletelor.Masinile de numarat monedele prin cantarire (balante-calculatoare de piese) sunt clasificate la pozitia nr. 84.23 sau 90.16, după caz.5) Distribuitoarele automate de bancnote care opereaza în conexiune (directa sau nu) cu o masina automata de prelucrare a datelor.6) Aparatele "ghiseu bancar automat" care permit depunerea retragerea sau transferul fondurilor şi verificarea soldului unui cont fără a intră în contact cu personalul unei bănci.7) Masinile pentru ascutit creioane, inclusiv masinile actionate manual. Masinile nemecanice de ascutit creioane sunt clasificate la pozitia nr. 82.14, sau dacă au caracterul de jucarii, la Capitolul 95.8) Aparatele de perforat, utilizate pentru a face gauri în hartii sau documente fie în scopuri de clasare, în legătură mobila de exemplu, fie în scopuri de indexare (fise contabile, în mod special).Masinile de perforat pentru cartonaje sau prelucrarea hartiei sunt clasificate la pozitia nr. 84.41 şi perforatoarele sau gauritoarele de cartele sau de benzi la pozitia nr. 84.71.9) Masinile de perforat, utilizate pentru a face perforatiile în benzile pentru comanda masinilor de scris automate.Masinile de perforat utilizate în imprimerie pentru precompozitia textelor sunt legate de pozitia nr. 84.42.10) Masinile care utilizeaza benzi perforate, care nu conţin ele insele mecanisme de scriere, dar constituie unităţi separate utilizate împreună cu masini de scris obisnuite pentru scriere automata. Unele dintre aceste masini pot selecta paragrafelor textelor de reprodus.11) Aparatele mici de prins sau de scos cleme, utilizate pentru a reuni documentele cu ajutorul unei agrafe metalice sau pentru a scoate aceasta agrafa.Sunt excluse cu toate acestea:a) Pistoalele de agrafat (pozitia nr. 82.05).b) Masinile de introdus firul metalic utilizate în industria de brosare (pozitia nr. 84.40).

c) Masinile de cusut cu sarma de tipul care se utilizeaza la fabricarea cutiilor de carton (pozitia nr. 84.41).12) Masinile de pliat corespondenta. Faptul ca aceste masini conţin uneori un dispozitiv complementar pentru a pune corespondenta în plic sau pe banda este fără influenţa pentru incadrarea lor.13) Masinile de inchis, de sigilat sau de deschis corespondenta.14) Masinile de obliterat timbrele.15) Masinile de triat scrisori, utilizate în birourile de posta, inclusiv cele care se compun în esenta din grupuri de pupitre de codificare, de sisteme de pretriere, de dispozitive de triere intermediare şi de dispozitive de triere definitivă, totul fiind dirijat printr-o masina automata de prelucrare a datelor şi care constituie o unitate functionala, prin aplicarea Notei 4 de la Secţiunea XVI (vezi Consideratiile generale de la Secţiunea XVI).16) Aparatele pentru distributia hartiei de ambalat sau a hartiei gumate.17) Aparatele pentru umezirea hartiei gumate sau a timbrelor, inclusiv cele cu rola simpla.18) Aparatele utilizate în birouri pentru distrugerea documentelor confidentiale.19) Masinile de completat cecurile, care scriu fie litera cu litera, fie cu cuvinte intregi sau grupe de cuvinte. Aceste masini sunt adesea concepute pentru a dubla perforatiile fine pentru ghilosarea scrierii caracterelor sau alte semne imprimate.20) Masinile pentru semnat ceruri, la care imprimarea semnaturii se face o singură dată şi de obicei pe un fond dificil de reprodus.Masinile citate la alineatele 18) şi 19) de mai sus, care utilizeaza cel mai adesea cerneluri speciale, care nu se sterg şi sunt penetrante, permit accesoriu sa completeze şi să semneze alte documente, în vederea prevenirii riscurilor de falsificare.PARTI ŞI ACCESORIISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), părţile şi accesoriile masinilor sau aparatelor din aceasta pozitie sunt legate de pozitia nr. 84.73.Sunt excluse de la aceasta pozitie:a) Masinile de dictat şi alte aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului (pozitia nr. 85.19 sau 85.20).b) Aparatele pentru examinarea radioscopica a biletelor de banca, a corespondentei sau altor documente (pozitia nr. 90.22).c) Aparatele de control a miscarii în orologie (inregistratoarele de prezenta, aparatele care imprima data şi ora, controlorii de rotatii etc.) (pozitia nr. 91.06).d) Sigiliile, numaratoarele, compostoarele, dispozitivele de datat, timbrele şi articolele asemanatoare, manuale (pozitii nr. 96.11).84.73 - PARTI ŞI ACCESORII (ALTELE DECAT CUTIILE DE TRANSPORT, HUSELE ŞI ALTELE ASEMANATOARE) CARE POT SA FIE RECUNOSCUTE CA FIIND IN EXCLUSIVITATE SAU IN PRINCIPAL DESTINATE PENTRU MASINILE SAU APARATELE DE LA POZITIA NR. 84.69 LA 84.72.8473.10 - Părţi şi accesorii de masini de la pozitia nr. 84.69- Părţi şi accesorii de masini de la pozitia nr. 84.70:8473.21 - - De la masinile de calculat electronice de la pozitiile nr. 8470.10, 8470.21 sau 8470.298473.29 - - Altele8473.30 - Părţi şi accesorii de la masinile de la pozitia nr. 84.718473.40 - Părţi şi accesorii de la masinile de la pozitia nr. 84.728473.50 - Părţi şi accesorii ce pot fi utilizate cu masinile sau aparatele de la pozitia nr. 84.69 la 84.72Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale de la Secţiune), aceasta pozitie se referă la părţile şi accesoriile destinate exclusiv sau în principal masinilor şi aparatelor de la pozitia nr. 84.69 până la 84.72.Accesoriile cuprinse la aceasta pozitie pot sa constea fie din organe de echipament interschimbabile, care să permită adaptarea masinilor la activităţi specifice, fie în mecanismele care le conferă posibilitati suplimentare, fie inca la dispozitivele de natura să asigure un serviciu particular faţă de functia principala a masinii sau sa creasca gama de operaţii.Sunt clasificate aici:1) Dispozitivele de pliere în acordeon pentru alimentarea continua cu hartie a masinilor de scris, a masinilor contabile etc.

2) Dispozitivele de distantat (de avans) pentru aceste masini.3) Dispozitivele pentru scoaterea, sub forma de liste, a adreselor imprimate de masinile de imprimat adrese.4) Dispozitivele auxiliare de imprimare pentru tabulatoare.5) Dispozitivele port-copii pentru masinile de scris.6) Formele serigrafice şi placile metalice, nestantate, dar care pot să fie recunoscute ca atare, pentru masinile de imprimat adrese.7) Dispozitivele de calcul pentru masini de scris, masini contabile şi masini de calculat etc.8) Dischetele concepute pentru curatarea mecanismului de citire a dischetelor (floppy disk drive) de la masinile de prelucrare automata a datelor.Nu sunt cuprinse aici cutiile de transport, husele, covoarele de pasla (felt pad) etc. care urmeaza regimul lor propriu, nici mesele sau mobilele asemanatoare, chiar destinate a fi utilizate exclusiv ca birou (pozitia nr. 94.03). Din contra, sunt cuprinse la aceasta pozitie mobilele concepute pentru a primi în mod stabil - sub forma de batiu - o masina sau un aparat de la pozitia nr. 84.69 până la 84.72 şi care nu pot să fie utilizate decat cu aceasta masina sau cu acest aparat.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Bobinele şi suporturile asemanatoare pentru masinile sau aparatele de la pozitiile nr. 84.69, 84.70, 84.71 sau 84.72 (clasificate după materialul constitutiv: pozitia nr. 39.23, Secţiunea XV etc.)b) Matritele în hartie cerata pentru duplicatoare (pozitia nr. 48.16) sau de alte materiale (clasificate după materialul constitutiv).c) Cartelele imprimate pentru statistica (pozitia nr. 48.23).d) Pachetele de discuri magnetice (disc packs) şi alte suporturi pregatite pentru înregistrare magnetica (pozitia nr. 85.23).

e) Circuitele integrate şi micro-asamblarile electronice (pozitia nr. 85.42).f) Dispozitivele adaptabile pe masinile de scris, pentru a controla viteza de lovire (pozitia nr. 90.29).g) Panglicile pentru masinile de scris şi panglicile asemanatoare, chiar pe bobine sau pe încărcătoare (pozitia nr. 96.12).84.74 - MASINILE ŞI APARATELE PENTRU SORTAT, CERNUT, SEPARAT, SPALAT, CONCASAT, MACINAT, AMESTECAT SAU MALAXAT PAMANT, PIETRE, MINEREURI ŞI ALTE SUBSTANTE MINERALE SOLIDE (INCLUSIV PRAF ŞI PASTA); MASINI PENTRU AGLOMERAT, FORMAT SAU MODELAT COMBUSTIBILI MINERALI SOLIZI, PASTE CERAMICE, CIMENT, GHIPS SAU ALTE SUBSTANTE MINERALE SUB FORMA DE PRAF SAU DE PASTA; MASINI PENTRU FABRICAT FORME DE NISIP PENTRU TURNAT.8474.10 - Masini şi aparate de sortat, cernut, separat sau spalat8474.20 - Masini şi aparate de concasat, macinat sau pulverizat- Masini şi aparate de amestecat sau de malaxat:8474.31 - - Betoniere şi aparate pentru amestecarea cimentului8474.32 - - Masini de amestecat materialele minerale cu bitum8474.39 - - Altele8474.80 - Alte masini şi aparate8474.90 - PărţileAceasta pozitie cuprinde:

I. Masinile şi aparatele de tipurile utilizate în principal în industriile extractive, pentru tratarea (sortarea, cernerea, separarea, spalarea, malaxarea, concasarea, macinarea, pulverizarea, amestecarea sau framantarea) materialelor minerale solide (în general produsele de la Secţiunea V) cum ar fi pamanturile sau argilele (inclusiv pamanturile colorate), pietrele, minereurile, combustibilii sau ingrasamintele minerale, zgurile, cimentul, betonul.II. Masinile şi aparatele care folosesc pentru aglomerarea, formarea sau mularea în diferite forme, cu sau fără lianti sau materiale de încărcare, unele dintre aceste produse mai mult sau mai puţin granulate, în stare de pulbere sau de pasta, cum ar fi combustibilii minerali solizi, pastele ceramice, betonul, ipsosul reintarit.III. Masinile de format formele pentru turnatorie în nisip.Aceleasi masini cumuleaza adesea mai multe functii, de exemplu: trierea şi spalarea, macinarea şi trierea, macinarea şi amestecarea, amestecarea şi formarea.Unele dintre masinile de la aceasta pozitie au în plus posibilitatea de aplicare de accesorii pentru prelucrarea produselor solide neminerale, cum ar fi lemnul sau osul. Aceasta particularitate nu afectează clasificarea lor. Din contra, sunt excluse de aici masinile şi aparatele concepute pentru a fi utilizate cu titlu principal pentru tratarea unor asemenea produse, ca, de exemplu, masinile de macinat lemnul, de triat aschiile de lemn, de concasat sau de amestecat produsele chimice sau materialele colorante organice, de macinat oasele, fildesul etc., de aglomerat sau de format pulberea de pluta etc.I. - MASINI ŞI APARATE PENTRU INDUSTRIILE EXTRACTIVEAcest grup include:A) Masinile şi aparatele de sortat, de cernut, separat sau spalat, care folosesc fie pentru gruparea materialelor în categorii (cel mai adesea după dimensiunile sau greutatea bucatilor sau a particulelor), fie pentru debarasarea de impuritatile lor. Aceste masini cuprind:1) Sortatoarele cu role canelate, care constau intr-o serie de role canelate şi paralele, care se rotesc în acelasi sens, aflate într-un contact mai mult sau mai puţin apropiat unele de altele. Fiecare rola are un numar de caneluri, astfel încât, împreună cu rola alaturata, formeaza un canal prin care materialul care trece deasupra rolelor poate să cada dacă sunt suficient de mici. Canelurile se maresc continuu astfel încât materialul cade, pe categorii, în sitele.2) Sitele cu panze sau cu table perforate, în care materialul de sortat trece pe o suprafaţa de cernut inclinata, cu o deschidere a ochiurilor sau a gaurilor care este tot mai mare de sus în jos. Exista doua tipuri de aparate din această categorie: intr-unul (tipul tambur), suprafaţa de cernere este formata din table cu perforatii diferite care constituie peretele lateral al unui tambur rotativ, în general cilindric sau hexagonal; în celalalt, ea consta din mese plate, formate din site sau table perforate şi actionate printr-o miscare vibratoare sau oscilanta dispuse sub cadru.3) Sitele şi sortatoarele cu racleti, aparate în care trierea este operata printr-un set de racleti mobili cu dinti mai mult sau mai puţin distantati.4) Masinile speciale de diferite tipuri pentru indepartarea pietrelor din carbuni5) Spalatoarele, separatoarele şi concentratoarele hidraulice (jigs, aparate pentru spalat carbuni de tip "rheo", hidrooscilatoarele, spiralele, auto-spalatoarele etc.). Unele dintre aceste aparate efectueaza simpla spalare a materialelor. Altele combina actiunea apei şi fenomenul de gravitatie pentru a tria sau a concentra particulele în functie de densitatea lor, cele mai puţin grele fiind mai mult timp în suspensie.6) Separatoarele prin flotare, utilizate în principal pentru concentrarea minereurilor. În aceste aparate, minereul fin macinat este amestecat cu apa adăugată la un produs tensio-activ potrivit (ulei sau diferite produse chimice). Unele dintre particulele minerale sunt acoperite de produsul tensio-activ şi urca la suprafaţa unde sunt culese. În unele dintre cazuri, operatia este accelerata prin insuflare de aer.Sunt, de asemenea, cuprinse aici aparatele de sortat prevăzute cu dispozitive magnetice sau electrostatice, ca şi cele care conţin organe de detectare electronice, fotoelectrice sau asemanatoare (de exemplu, aparatele pentru trierea minereului de uraniu sau de thoriu prin masurarea radioactivitatii).Sunt clasificate, la pozitia nr. 84.21 aparatele de sortat prin centrifugare, adica cele în care bucăţile sau particulele sunt proiectate prin forta centrifuga la distante variabile după greutatea lor şi astfel sunt sortate. Nu este cazul aparatelor care nu utilizeaza forta centrifuga decat pentru a proiecta materia de sortat pe o sita periferica; aceste aparate rămân clasificate la aceasta pozitie.Instalatiile de sortare sau de cernere comporta frecvent benzi transportoare. Aceste benzi urmeaza regimul lor propriu, numai dacă nu constituie o parte integrantă a aparatului de sortat sau de cernut sau dacă, special amenajate în acest scop, cu ajutorul perforatiilor de exemplu, asigura ele insele o functie de sortare sau de cernere.B) Masini şi aparate de concasat (sfaramat), macinat sau pulverizat. Acestea sunt, în principal:1) Concasoarele rotative cu conuri, compuse în esenta dintr-un con canelat, numita nuca, care se roteste în interiorul unui invelis canelat fix, numit plan-plansa (palplansa). În unele aparate, nuca este comandata printr-un excentric şi atunci deplasata este printr-o miscare în acelasi timp rotativa şi oscilatorie.2) Concasoarele cu falci, în care materialele de tratat coboara, prin greutatea lor proprie, între doua falci canelate din care una, mobila, le apasa peste alta care este fixa, provocand în felul acesta dezagregarea lor.

3) Concasoarele cu tambur, care ridica materialul de tratat, până la partea superioara a unui tambur rotativ vertical cu ajutorul unui set de aripioare dispuse în interiorul tamburului, pentru a le lasă apoi sa cada la fund. Socul, la sfârşitul caderii, asigura fragmentarea.4) Concasoarele şi masinile de macinat cu cilindri, în care macinarea rezultă prin trecerea fortata a materialului între doi cilindri paraleli care se rotesc în jurul axei lor în sens invers unul faţă de celalalt. În general, ecartamentul cilindrilor este reglabil, ceea ce permite să se obtina o concasare bruta sau fina. Adesea, mai multe perechi de cilindri sunt dispuse în serie în acelasi aparat.5) Macinatoarele de percutie sau cu socuri, aparate în care materia de tratat este proiectata prin brate rotative de exemplu, pe peretele unui corp fix, numit camera de macinare.6) Macinatoarele cu ciocane.7) Morile (concasoarele) cu bile sau cu bare, compuse dintr-un tambur în care sunt puse, în afara materialului de tratat, bilele de otel, de silex, de portelan etc. sau tronsoane de bare de otel. Aceste aparate macina prin soc şi prin frictiune sub actiunea combinata a bilelor sau a barelor, pe de o parte, şi rotatiei tamburului, pe de altă parte.8) Morile (concasoarele) cu pietre abrazive.9) Sonete, concasoare (cunoscute ca mori de pisat). Sunt o serie de sonete concasoare care se dispun adesea etajate, care sparg materialul până la dimensiunea dorita.10) Cioplitoarele, masinile de taiat în bucăţi şi dezagregatoarele din industria ceramica. Se denumesc sub aceste nume anumite concasoare speciale care sunt utilizate pentru tratamentul pregatitor al argilelor destinate sa formeze pastele ceramice.C) Masinile şi aparatele de amestecat sau de malaxat. Este vorba aici despre masinile şi aparatele care constau în esenta dintr-o cuva sau un recipient în care materialele de tratat sunt agitate cu palete sau alte dispozitive potrivite până ce consistenta lor a atins omogenitatea dorita. Printre masinile din această categorie se pot menţiona:1) Betonierele şi aparatele pentru amestecarea mortarului, cu excepţia betonierelor care, montate pe sasiul vagoanelor, sunt clasificate la pozitia nr. 86.04 sau dacă constituie vehicule de utilizari speciale la pozitia nr. 87.05.2) Masinile de amestecat materialele minerale (pietre, concasate, piatra de var etc.) cu bitum, pentru a pregati acoperirile bituminoase ale soselelor. Acestea pot să se prezinte, de exemplu, sub forma fie a instalaţiilor constituite dintr-un ansamblu de elemente distincte (dozator alimentator, uscator, dispozitiv de indepartare a prafului, malaxor, elevator etc.) montate pe un sasiu comun, fie a unităţilor functionale ale caror elemente sunt simplu alaturate (instalaţii de asfaltare fixe sau mobile).3) Amestecatoarele de minereuri.4) Masinile şi aparatele de amestecat pulberea de carbune cu liantii, pentru fabricarea combustibililor aglomerati.5) Masinile utilizate în mod special în industria ceramica pentru incorporarea materialelor colorante cu argila sau pentru malaxarea pastelor argiloase.6) Amestecatoare pentru pregătirea nisipurilor de turnatorie.II. - MASINILE ŞI APARATELE DE AGLOMERAT, FORMAT SAU MULATÎn general, aceste masini sunt legate de unul din urmatoarele trei grupuri:1●) Presele de formare, în care materia anterior pregatita este aglomerata şi pusa în forma sub presiune.2●) Aparatele cu cilindrii alveolari.3●) Filierele.

Apartin indeosebi acestor categorii masinile sau aparatele:A) Masinile pentru aglomerarea combustibililor minerali solizi (praf de carbon, fibre de turba etc.) în caramizi, bule, brichete etc.B) Masini pentru aglomerarea şi punerea în forma a pastelor ceramice, cum ar fi:1) Masinile de fabricat caramizi, de tipul cu presa sau cu filiera, inclusiv masinile de debitat bucăţile de pasta care ies de la filiera.2) Masinile pentru formarea tiglelor, inclusiv masinile pentru debavurarea marginilor.3) Masinile pentru formarea sau tragerea tevilor pentru olane.4) Masinile pentru fabricarea olanelor-subtiri (retelele metalice imbracate cu argila) pentru plafoane, umpluturile de zidarie, pereti despartitori etc.5) Rotile de olari şi aparatele asemanatoare pentru modelarea manuala sau cu dispozitive a articolelor din materiale ceramice.6) Masinile şi aparatele de format dintii artificiali din portelan.C) Masinile de aglomerat materialele abrazive, pentru fabricarea pietrelor abrazive.D) Masinile şi aparatele pentru formarea elementelor prefabricate de ciment sau de beton (dale, pavaje, balustrade, piloni etc.) inclusiv masinile de format tuburile prin centrifugare.E) Masinile şi aparatele pentru formarea articolelor din ipsos, de stucatura sau de staff, cum sunt jucariile, statuetele, motivele decorative.F) Masinile şi aparatele de format articolele de azbociment cum sunt cuvele, jgheaburile de adapat, palplansele de semineuri şi masinile de fabricat tevile sau tuburile de azbociment prin rularea pe o mandrina.G) Masinile şi aparatele de format electrozi din grafit.H) Masinile şi aparatele de tras minele de creion din grafit.I.J) Masinile şi aparatele pentru formarea cretelor pentru scris pe tabla.III.- MASINILE PENTRU FORMAREA MATRITELOR (FORMELOR) DE TURNATORIE IN NISIPSunt clasificate aici masinile de tipuri diferite utilizate pentru a forma fie miezurile de nisip, fie formele de nisip în jurul modelelor în sasiurile de turnatorie, cu excepţia masinilor şi aparatelor de acest tip cu jet de nisip (pozitia nr. 84.24).Cea mai mare parte a masinilor sunt pneumatice; actiunea aerului comprimat asupra suprafetei de nisip se exercită, după tip, direct sau prin intermediul unui piston şi, cel mai adesea, ea este completata, pentru a obtine o tasare mai buna, prin socurile imprimate de către un dispozitiv auxiliar. Etuvele şi alte aparate de uscat formele sunt clasificate la pozitia nr. 84.19.PARTI

Sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor componente (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, cuprinse aici părţile de masini sau de aparate de la aceasta pozitie. Cu toate acestea, bilele şi barele pentru concasoare urmeaza regimul materialului constitutiv.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Arzatoarele cu carbune pulverizat şi incarcatoarele automate care incorporeaza un dispozitiv de pulverizare sau de concasare (pozitia nr. 84.16).b) Calandrele şi laminoarele (pozitia nr. 84.20).c) Filtrele-prese (pozitia nr. 84.21).d) Masinile-unelte pentru prelucrarea pietrei sau a altor minereuri sau pentru prelucrarea la rece a sticlei (pozitia nr. 84.64).e) Masinile pentru formarea sau presarea sticlei (pozitia nr. 84.75).f) Masinile pentru formarea materialelor plastice (pozitia nr. 84.77).

g) Vibratoarele pentru beton (pozitiile nr. 84.67, 84.79 sau 85.08) după caz.h) Presele pentru uz general (pozitia nr. 84.79).i.j) Masinile de împrăştiat betonul (pozitia nr. 84.79 sau Capitolul 87) după caz.k) Cutiile de turnatorie pentru turnarea metalelor, ca şi formele utilizate în masinile sau aparatele de la aceasta pozitie (pozitia nr. 84.80)84.75 - MASINILE PENTRU ASAMBLAREA LAMPILOR, TUBURILOR SAU BECURILOR ELECTRICE SAU ELECTRONICE SAU A BECURILOR PENTRU FLASHURI (BLITZ), CARE CONTIN UN INVELIS DE STICLA; MASINILE PENTRU FABRICAREA SAU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEI SAU A OBIECTELOR DE STICLA.8475.10 - Masini pentru asamblarea lampilor, tuburilor sau becurilor electrice sau electronice sau a becurilor pentru producerea luminii de blitz (flashuri), care conţin un invelis de sticlă- Masini pentru fabricarea sau prelucrarea la cald a sticlei sau articolelor de sticlă:8475.21 - - Masini pentru fabricarea fibrelor optice şi a eboselor de fibre de sticlă8475.29 - - Altele8475.90 - PărţiAceasta pozitie cuprinde masinile pentru asamblarea lampilor, tuburilor sau a becurilor electrice sau electronice sau a lampilor pentru producerea luminii de blitz, care conţin un invelis de sticlă. Ea cuprinde, între altele, masinile pentru fabricarea sau prelucrarea la cald a sticlei sau a obiectelor de sticlă, cu excepţia cuptoarelor, care sunt clasificate la pozitia nr. 84.17 sau 85.14.I. - MASINILE PENTRU ASAMBLAREA LAMPILOR, A TUBURILOR SAU A BECURILOR ELECTRICE SAU ELECTRONICE SAU A FLASHURILOR, CARE AU UN INVELIS DE STICLAAcest grup include:A) Masinile pentru vidarea şi etansarea becurilor.B) Masinile rotative pentru asamblarea automata a diferitelor părţi ale lampilor cu incandescenta, a valvelor de radio etc.Aceste masini conţin în mod obisnuit mecanismele pentru prelucrarea la cald a sticlei, cum ar fi arzatoarele de reincalzire sau dispozitivele de presare şi de sudare, dar chiar lipsite de asemenea mecanisme, rămân incadrate aici.Rămân de asemenea clasificate aici combinatii de masini concepute pentru asamblarea automata a lampilor cu incandescenta ale caror elemente constitutive sunt legate între ele prin conveioare, care conţin, mai ales, mecanisme pentru prelucrarea la cald a sticlei, pompele şi unitatile pentru testarea lampilor (vezi Nota 4 de la Secţiunea XVI).Sunt, din contra excluse de la aceasta pozitie masinile care folosesc numai pentru fasonarea pieselor şi părţilor metalice ale lampilor sau becurilor, cum ar fi masinile de decupat sau ambutisat ecrane, anozi sau brose (suporturi) (pozitia nr. 84.62) masinile de decupat sau ambutisat ecrane, anozi sau brose (suporturi) (pozitia nr. 84.62) masinile de spiralat filamente de lampi electrice (pozitia nr. 84.63) şi masinile de sudat ecranele sau electrozii (pozitia nr. 84.68 sau 85.15).II. - MASINILE PENTRU FABRICAREA SAU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEI SAU A OBIECTELOR DIN STICLAPrin masinile pentru prelucrarea la cald a sticlei - termen care inglobeaza quarţul şi alte silice topite - se înţeleg masinile care prelucreaza sticlă în stare lichida sau plastica, cu excepţia acelora care prelucreaza sticlă cu consistenta dura, chiar atunci când aceasta este usor incalzita pentru a usura prelucrarea (pozitia nr. 84.64). Aceste masini acţionează de obicei prin tragere, turnare, laminare, filare, suflare, modelare sau formare sau prin utilizare a mai multor procedee simultan.A. - MASINILE PENTRU FABRICAREA STICLEI PLATEFac parte din acest grup:1) Mesele de fonta pentru turnarea geamurilor, în măsura în care conţin dispozitivele mecanice, de exemplu, pentru a regla orizontalitatea mesei sau pentru a fixa riglele mobile care limiteaza neuniformitatea grosimii sticlei, ca şi rolele de fonta sau cilindrii, adesea actionati electric, care raspandesc cantitatea de sticlă pe masa.2) Masinile pentru fabricarea geamurilor prin suflarea şi tragerea unui manson de sticlă. La aceste masini, un manson de sticlă este tras, pornind de la un creuzet special, de-a lungul unui pilon lung de mai mulţi metri, forma mansonului fiind mentinuta cilindrică cu ajutorul unei suflari continui. La sfârşit de cursa, mansonul este culcat. Apoi este tronsonat şi bucăţile sunt taiate după doua generatoare opuse, pentru a obtine jgheaburi, care sunt apoi desfacute (desfăşurate) în folii.3) Masinile pentru fabricarea geamurilor prin tragerea unei benzi de sticlă. La aceste masini, sticlă preluata printr-un dispozitiv special, sub forma unui inceput de foaie, este prinsa printr-un set de cilindri de tragere, apoi antrenata vertical sau orizontal după tip - printr-o serie de role potrivite dispuse de-a lungul unei galerii de prelucrare, la capatul careia banda continua obtinuta în felul acesta este debitata în foi printr-un dispozitiv mecanic sau o rezistenta incalzitoare electrica.4) Masinile pentru fabricarea prin laminare a geamurilor sau a produselor de sticlă trase (geamurile trase). La unele tipuri, o cantitate de sticlă, turnata cu o cupa pe o masa, este prinsa şi laminata printr-una sau mai multe perechi de role racite interior prin circularea apei. La alte modele, fabricarea este continua, laminarea efectuandu-se asupra unei panze de sticlă care curge de la buza unui cuptor cu bazin special amenajat şi sunt alimentate direct la role. Unele dintre aceste masini au un cilindru gravat care permite să se obtina geamuri în relief sau cu suprafaţa prelucrata (geamuri de catedrale, striate, ondulate, canelate etc.).5) Masinile pentru fabricarea geamurilor armate. Destul de asemanatoare cu anterioarele, ele conţin în plus un mecanism de desfăşurare a plasei metalice care este fie aplicata, fie introdusa printr-un ansamblu de cilindrii de presare în foaia de sticlă inca moale, fie inserata între doua foi de sticlă debitate simultan prin doua dispozitive de laminare simetrice.B. - ALTE MASINI PENTRU PRELUCRAREA LA CALD A STICLEIDin acest grup, se pot menţiona:1) Masinile de fabricat sticle, flacoane etc., care cuprind de la aparatul simplu mecanic de culegere şi de suflare actionand (prin aspiratie sau prin aer comprimat, care utilizeaza forme izolate), până la masinile automate cu canal de alimentare continuu (feeder) (care au doua placi circulare rotative, una prevăzută cu sabloane de formare bruta şi alta cu sabloane de finisare).2) Masinile şi presele speciale pentru formarea articolelor diferite de sticlă, cum ar fi pavajele, olanele, izolatoarele, ebosele din sticlă optica şi articolele de industrie de fabricare a paharelor fără picior, cu excepţia preselor mecanice sau hidraulice de folosire generală (pozitia nr. 84.79).3) Masinile de tras, de fasonat sau de suflat tevile sau tuburile de sticlă, ca şi masinile speciale de tragere a tuburilor de silice (SiO2) topite.4) Masinile pentru fabricarea margelelor de sticlă. La aceasta clasa se clasifica în mod special tambururile rotative incalzite, în care bucăţi de tuburi de sticlă sunt rotunjite prin rulare.5) Masinile pentru fabricarea fibrelor de sticlă, cum ar fi:

1●) Masinile pentru fabricarea firelor de sticlă continui pentru tesere (fibra de sticlă) care se compun dintr-un mic cuptor electric incarcat cu bile de sticlă şi al cărui fund este format dintr-o filiera cu o serie de gauri foarte fine; filamentele care ies de la aceste gauri sunt reunite şi uleiate printr-un dispozitiv special într-un fir unic; acest fir se ruleaza pe un tambur rotativ, care asigura în felul acesta tragerea continua a filamentelor.2●) Masinile pentru fabricarea fibrelor scurte destinate să fie filate; aceste masini conţin un cuptor electric cu filiera, identic cu cel al masinilor de la paragraful precedent, dar flancat de o parte şi de alta cu dispozitive cu jeturi de aer comprimat sau cu vapori convergenti care au, în acelasi timp, ca efect tragerea şi ruperea filamentelor; firele cad, printr-o pulverizare de uleiere, pe un tambur rotativ perforat pe care, datorita unui dispozitiv aspirator asezat în interiorul cilindrului, se aduna intr-o suvita care se ruleaza pe o bobina.3●) Masinile speciale pentru fabricarea vatei de sticlă, de exemplu cele în care sticlă topita, turnata pe un disc rotativ încălzit, din material refractar, se fixeaza pe asperitatile discului şi este trasa în fire sub efectul unei forte centrifuge. 6) Masinile de fabricare a lampilor cu incandescenta, becurilor sau tuburilor de radio, tuburilor catodice etc., cum ar fi masinile de suflat fiole, de fabricat părţi sau piese de sticlă (socluri, suporturi de filamente etc.).7) Masinile pentru fabricarea fibrelor optice şi a eboselor lor.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii) sunt cuprinse aici părţile de masini de la aceasta pozitie.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Tuburile de suflare pentru industria sticlei pentru folosirea manuala, chiar cu aer comprimat, ca şi arzatoarele sau lampile de emailare (pozitia nr. 82.05).b) Masinile pentru fabricarea sticlei calite, în care foile de sticlă obisnuita pentru calit sunt incalzite între doua placi, apoi racite (pozitia nr. 84.19).c) Sabloanele de sticlarie, manuale sau pentru masini (pozitia nr. 84.80).84.76 - MASINI AUTOMATE PENTRU VANZAREA PRODUSELOR (DE EXEMPLU TIMBRE POSTALE, TIGARI, PRODUSE ALIMENTARE, BAUTURI), INCLUSIV MASINI PENTRU SCHIMBAT MONEDE (+).- Masini automate de vanzare a bauturilor:8476.21 - - Care conţin un dispozitiv de incalzire sau de racire (refrigerare)8476.29 - - Altele

- Alte masini:8476.81 - - Care conţin un dispozitiv de incalzire sau de racire8476.89 - - Altele8476.90 - PărţiExpresia "masini automate de vanzare a produselor" denumeste diferite aparate care furnizeaza o marfa atunci când, printr-o fanta prevăzută în acest scop, se introduc una sau mai multe monede sau jetoane sau o cartela magnetica. Aceasta pozitie se referă la aparatele de acest tip care nu sunt incadrate mai specific la o alta pozitie din Nomenclatura.Aceasta pozitie cuprinde nu numai aparatele în care distributia insasi este automata, dar de asemenea pe cele care constau dintr-o serie de compartimente din care se scoate marfa cu mana, după introducerea monedei sau a jetonului şi apasarea unui buton pentru deschiderea compartimentului care corespunde cu marfa dorita.Sunt din contra excluse, dulapurile, lazile, cofretele şi alte recipiente diferite care sunt prevăzute numai cu o inchizatoare individuala cu deblocare automata, printr-o moneda sau un jeton, cum ar fi cele care sunt utilizate în anumite gari pentru depunerea bagajelor sau în sali de spectacol pentru binoclurile de teatru (Secţiunea XV sau Capitolul 94, după caz).Faptul ca aparatele despre care este vorba - în special, distribuitoarele pentru alimente sunt adesea echipate cu un dispozitiv de pregatire a produselor (sucuri de fructe, cafea, inghetata etc.) sau au un dispozitiv simplu de incalzire sau de racire, nu afectează clasificarea lor la aceasta pozitie în măsura în care functia lor principala rămâne vanzarea automata a produselor în sensul indicat mai sus.Printre aparatele cu jetoane sau monede cuprinse aici, se pot cita, distribuitoarele de timbre, bilete de cale ferata, ciocolata sau bomboane, inghetata, tigari sau trabucuri, bauturi, cum ar fi berea, vinul, cafeaua, lichiorul, sucurile de fructe, produse de toaleta (inclusiv distribuitoarele sau vaporizoarele de parfum), de ciorapi, de pelicule fotografice, de jurnale etc., masinile de imprimat sau distribuitoarele pentru stantare de adrese sau alte menţiuni pe benzile de metal.Aceasta pozitie cuprinde, de asemenea, masinile pentru schimbarea monedelor.PARTISunt, de asemenea, cuprinse aici mecanismele de vanzare automata destinate să fie incastrate în vitrinele magazinelor ca şi, sub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), părţile de masini de la aceasta Secţiune.Pozitia exclude, chiar dacă funcţionează automat cu ajutorul unei monede sau a unui jeton:a) Inchizatoarele pentru dulapuri sau uşi de WC de exemplu (pozitia nr. 83.01).b) Pompele pentru distributia carburantilor sau a lubrifiantilor de tipurile utilizate în statiile-service sau garaje (pozitia nr. 84.13).c)

Basculele (aparatele de cantarit) (pozitia nr. 84.23).d) Masinile de scris (pozitia nr. 84.69).e) Aparatele automate de lustruit pantofii care funcţionează cu monede (pozitia nr. 84.79).f) Masinile electrice de ras (pozitia nr. 85.10).g) Aparatele de telefon (pozitia nr. 85.17).h) Aparatele receptoare de televiziune (pozitia nr. 85.28).i.j) Telescoapele, aparatele fotografice şi aparatele de proiectie cinematografica (Capitolul 90).k) Contoarele de gaz şi de electricitate (pozitia nr. 90.28).

l) Aparatele pentru jocuri de indemanare sau de noroc (pozitia nr. 95.04) şi alte aparate de la Capitolul 95.Nota explicativa de subpozitiiSubpozitia Nr. 8476.21 şi 8476.29Prin masini automate de vandut bauturi se înţeleg toate masinile automate destinate vanzarii tuturor sorturilor de bauturi (cafea, ceai, suc de fructe, bauturi alcoolice etc.) prezentate fie într-un pahar fără picior, fie în altfel de ambalaj (cutie, sticlă etc.), fie distribuind separat amestecuri de pulberi instantanee şi apa calda sau rece.84.77 - MASINI ŞI APARATE PENTRU PRELUCRAREA CAUCIUCULUI SAU A MATERIALELOR PLASTICE SAU PENTRU FABRICAREA PRODUSELOR DIN ACESTE MATERIALE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE A ACESTUI CAPITOL.8477.10 - Masini de format prin injectie8477.20 - Masini de extrudat8477.30 - Masini de format prin suflare8477.40 - Masini de format sub vid şi alte masini de termoformare- Alte masini şi aparate de format sau de modelat:8477.51 - - Pentru format sau resapat anvelopele pneumatice sau pentru formarea ori modelarea camerelor de aer8477.59 - - Altele8477.80 - Alte masini şi aparate8477.90 - PărţiAceasta pozitie se referă la masinile şi aparatele pentru prelucrarea cauciucului sau a materialelor plastice, sau pentru fabricarea produselor din aceste materiale, care nu sunt denumite, nici cuprinse în altă parte în acest Capitol.Printre masinile şi aparatele clasificate aici, se pot menţiona:1) Masinile de format anvelope sau alte obiecte de cauciuc sau de materiale plastice, cu excepţia formelor propriu-zise (pozitiile nr. 68.15, 69.03 sau 84.80 de obicei).

2) Masinile de dat gauri de ventil în camere pneumatice.3) Masinile şi aparatele speciale de decupat firele de cauciuc.4) Presele speciale de rasucit cauciucul sau materialele plastice înainte de bobinare.5) Presele speciale pentru formarea (mularea) pulberilor termoplastice.6) Presele de fabricat discurile pentru electrofoane.7) Masinile pentru fabricarea fibrelor vulcanizate.8) Masinile de extrudat.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale relative la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt de asemenea cuprinse aici părţile masinilor sau aparatelor de la aceasta pozitie.84.78 - MASINI ŞI APARATE PENTRU PREPARAREA SAU PRELUCRAREA TUTUNULUI, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.8478.10 - Masini şi aparate8478.90 - PărţiÎn măsura în care nu sunt denumite, nici cuprinse în altă parte în acest Capitol, pozitia se referă la masinile şi aparatele pentru pregătirea sau prelucrarea tutunului.Curatarea (striparea) este efectuata în masini batatoare-separatoare. Intr-un sistem care contine ciocane de batut rotative, retele metalice interschimbabile de diferite marimi şi un flux de aer, frunzele de tutun sunt fragmentate, separate de nervuri şi de părţile mai grele.Fac parte din aceasta pozitie:1) Masinile de curatat şi masinile de tocat frunzele de tutun.2) Masinile de fabricat trabuce sau tigari, cu sau fără dispozitiv complementar de impachetare.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale relative la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt, de asemenea, cuprinse aici părţile de masini sau de aparate din aceasta pozitie.84.79 - MASINI ŞI APARATE MECANICE CU FUNCTIE PROPRIE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL.

8479.10 - Masini şi aparate pentru lucrari publice, constructii sau activităţi similare8479.20 - Masini şi aparate pentru extractia sau prepararea grasimilor sau a uleiurilor vegetale stabile sau animale8479.30 - Prese pentru fabricarea panourilor din particule sau din fibre de lemn sau din alte materiale lemnoase şi alte masini şi aparate pentru tratarea lemnului sau a plutei8479.40 - Masini de fabricat franghii sau cabluri8479.50 - Roboti industriali, nedenumiti şi necuprinsi în altă parte8479.60 - Aparate de racire a aerului prin evaporare- Alte masini şi aparate:8479.81 - - Pentru prelucrarea metalelor, inclusiv masinile de bobinat pentru infasurarea cablurilor electrice8479.82 - - Pentru amestecat, malaxat, concasat, spart, macinat, cernut, omogenizat, emulsionat sau agitat8479.89 - - Altele8479.90 - PărţiPozitia inglobeaza masinile şi aparatele mecanice care au o functie proprie, care nu sunt:a) Excluse din acest Capitol prin Notele legale.b) Clasificate mai specific la alte Capitole.c) Clasificate la alte pozitii mai specifice ale acestui Capitol deoarece:

1●) Nu sunt specializate prin functia sau tipul lor.2●) Nu sunt specifice pentru vreuna dintre industriile vizate în aceste pozitii şi nu îşi gasesc în consecinţa aplicare în nici una dintre industriile numite.3●) Pot să fie utilizate în doua (sau mai multe) din aceste industrii (masini de uz general).Masinile şi aparatele de la aceasta pozitie se deosebesc de părţile masinilor şi aparatelor care trebuiesc clasificate în conformitate cu dispozitiile generale referitoare la părţi, datorita faptului ca au o functie proprie.Sunt de considerat ca având o functie proprie, pentru aplicarea dispoziţiilor precedente:A) Dispozitivele mecanice, care conţin sau nu motoare sau masini motrice, a caror functie poate să fie exercitata într-un mod deosebit şi independent de orice alta masina, aparat sau dispozitiv.Exemplu: Umidificarea şi dezumidificarea aerului sunt functii proprii deoarece ele pot să fie asigurate prin aparate care funcţionează independent de orice alta masina sau aparat.Dezumidificatoarele de aer destinate să fie montate pe generatoarele de ozon sunt deci, atunci când sunt importate separat, aparate având o functie proprie, de clasificat la acest titlu, în aceasta pozitie.4) Dispozitivele mecanice care nu pot sa functioneze decat montate pe o alta masina, un alt aparat sau dispozitiv, sau incorporate într-un ansamblu mai complex, cu condiţia ca functia lor:1●) să fie deosebită de cea a masinii, aparatului sau a dispozitivului pe care ele trebuie să fie montate, sau de cea a ansamblului în care ele trebuie să fie incorporate, şi2●) sa nu participe într-un mod integrant şi indisociabil la functionarea acestei masini, a acestui aparat, dispozitiv sau ansamblu.Exemplu: Un dispozitiv mecanic de taiere a atei, destinat să fie montat pe o masina de cusut industriala în vederea taierii automate a firului şi pentru a permite, în felul acesta, masinii de cusut sa functioneze fără intrerupere, este un aparat cu functie proprie deoarece nu participa la functia de cusut a masinii. În lipsa unei pozitii mai specifice, un asemenea aparat este clasificat la aceasta pozitie.Spre deosebire de aceasta, un carburator pentru motor cu aprindere prin scanteie nu are, desi functia sa este distincta de functia motorului, o functie proprie în sensul definitiei de mai sus deoarece aceasta functie se integreaza în cea a motorului din care ea nu este de fapt decat o faza. Carburatoarele prezentate separat sunt deci părţi de motor şi se clasifica ca atare la pozitia nr. 84.09.În mod similar, amortizoarele mecanice sau hidraulice sunt parte integrantă a masinilor sau aparatelor la care sunt incorporate. Prezentate izolat, aceste amortizoare sunt deci de incadrat ca părţi ale masinilor sau aparatelor la care sunt destinate să fie montate. Amortizoarele pentru automobile, avioane sau alte vehicule sunt clasificate la Secţiunea XVII.Foarte dispersate din punct de vedere tehnic, numeroasele aparate şi masini de la aceasta pozitie pot, cu toate acestea, din punct de vedere formal, să fie grupate după cum urmeaza:I. - MASINILE ŞI APARATELE DE UZ GENERALFac parte de exemplu din acest grup:1) Cuvele şi alte recipiente, inclusiv cuvele şi recipientele de electroliza, echipate cu dispozitive mecanice (agitatoare etc.), care nu sunt de recunoscut ca destinate în principal unei industrii determinate şi care nu raspund, pe de altă parte, definitiei cuvelor sau recipientelor de la pozitia nr. 84.19. Nu sunt considerate ca aparate mecanice, cuvele şi recipientele simple, prevăzute cu robinete, cu indicatoare de nivel, cu manometre sau articole analoage (regimul materialului constitutiv).2) Presele, concasoarele, macinatoarele, amestecatoarele şi malaxoarele, fără aplicatie specifică.3) Distribuitoarele şi dozatoarele volumetrice de solide sau de lichide, distribuitoarele mecanice de piese pentru ateliere etc. fără aplicatie specifică.4) Masinile şi aparatele de aplicat ochetele sau niturile tubulare indiferent pe ce materiale, cum ar fi textilele, cartonul, materialele plastice, pielea, ca şi masinile de aplicat agrafe pe curelele de transmisie de piele, de balata, textile, de cauciuc etc.5) Motoarele-vibratoare constituite dintr-un motor electric al cărui arbore este prevăzut la cele doua extremitati ale sale, cu discuri excentrice, care produc vibratii polidirectionale care se transmit aparatului sau masinii pe care aceste motoare-vibratoare sunt fixate (bena, palnie, transportor, dispozitiv de compactare etc.).6) Vibratoarele electromagnetice, destinate să fie fixate pe diferite tipuri de aparate (distribuitoare, site, aparate de compactare etc.), care constau dintr-un soclu pe care sunt fixate, pe de o parte, un electromagnet şi, pe de altă parte, doua tije metalice care suporta o masa solidara cu cele doua seturi de resorturi care o mentin la o anumita distanta de electromagnet, aceasta masa fiind alternativ atrasa de magnet şi respinsa de arcuri.7) Robotii industriali cu utilizari multiple; robotii industriali sunt masini automate care pot să fie programate pentru a executa în mod repetitiv un ciclu de miscari oarecare în spatiu (comportamentul tip). Robotii au capacitatea de a analiza, datorita senzorilor, mediul în care lucreaza şi de a analiza informaţiile astfel obtinute în scopul de a-şi putea modifica comportamentul şi pentru a se adapta la variatiile acestui mediu.Robotii industriali pot să se compuna dintr-o structura articulata comparabila cu cea a unui brat uman, montata pe un soclu plasat în pozitia orizontala sau verticala, şi care are la extremitatea sa o articulatie orientabila pentru suportul de scule (robotii numiti verticali). Ei pot de asemenea să fie constituiti dintr-o structura rectilinie care se deplaseaza după o axa verticala şi a cărui articulatie constituie partea extrema a unei unităţi de translatie care se deplaseaza după o axa orizontala (robotii numiti orizontali). Acesti roboti pot, de asemenea, să fie plasati pe un portal (robotii portal).Diferitele părţi ale structurii sunt actionate prin motoare electrice sau prin intermediul unui sistem hidraulic sau pneumatic.Robotii industriali au multiple aplicaţii: sudura, vopsitorie, manevrare, încărcare, descarcare, decupare, asamblare, debavurare etc. Ei inlocuiesc din ce în ce mai mult omul la execuţia operaţiilor în condiţii improprii omului (de exemplu produse toxice, praf) sau care prezinta un grad foarte înalt de dificultate (deplasarea sarcinilor grele, repetarea operaţiilor cu cadenta ridicata). Pentru aceste diferite aplicaţii, robotii sunt prevăzuţi cu un suport de scule şi cu scule special concepute pentru realizarea sarcinii (de exemplu clesti, grapine (cange), capete şi clesti de sudare).Aceasta pozitie nu cuprinde decat robotii industriali care pot să fie folositi la functii diferite datorita utilizarii echipamentelor diferite. Din contra, sunt exclusi robotii conceputi în exclusivitate pentru o aplicatie anumita; acestia sunt clasificati la pozitia care contine functia pe care ei o asigura (de exemplu pozitiile nr. 84.24, 84.28, 85.15).II. - MASINILE ŞI APARATELE CARE POT SA FIE GRUPATE DUPA INDUSTRIILE UTILIZATOAREÎn acest grup, se pot menţiona:A) Masinile şi aparatele pentru industria uleiurilor, industria de sapunuri şi industria de grasimi alimentare, cum ar fi:1) Concasoarele, macinatoarele, morile, presele şi teascurile speciale pentru graunte sau fructe oleaginoase.2) Recipientele cu agitatoare mecanice special concepute pentru epurarea uleiurilor.3) Aparatele pentru spalarea grasimilor.4) Laminoarele de grasimi, pentru spargerea celulelor înainte de topire.5) Putineiurile de emulsificat şi malaxoarele pentru margarina.6) Masinile de decupat sau de format calupurile de sapun.B) Masinile şi aparatele pentru impletit cosurile, pentru impletiturile de fibre vegetale etc., pentru impletirea sau intreteserea rachitei, a trestiei, palmierului, panglicilor de lemn, materialelor plastice etc., cum ar fi:1) Masinile pentru confectionarea cosurilor, sau articolele similare.

2) Masinile de invelit damigenele în cosuri de nuiele etc.3) Masinile pentru fabricarea cosurilor de nuiele impletite pentru sticle.4) Masinile pentru impletirea palariilor sau impletiturilor sau treselor pentru industria de palarii.Masinile pentru spintecat lemnul, deconicarea rachitei, pentru impletit palmier etc. sunt clasificate la pozitia nr. 84.65.C) Masinile şi aparatele pentru producerea periilor sau a pensulelor, cum ar fi:1) Masinile pentru pregătirea capetelor de pensule, inclusiv masinile pentru rotunjirea sau raderea capetelor pregatite.2) Masinile pentru implantarea fibrelor sau a firelor de par în bucsele, monturile sau lemnului de la perii sau de la pensule.Sunt excluse:a) Masinile de sterilizat firele sau fibrele (pozitia nr. 84.19).b) Masinile pentru prelucrarea monturilor sau a manerelor de perii de lemn, pluta, os, cauciuc durificat sau materialele asemanatoare (pozitia nr. 84.65).D) Masinile şi aparatele pentru lucrarile publice, construcţie sau lucrari asemanatoare, cum ar fi:1) Masinile pentru raspandirea mortarului sau a betonului, cu excepţia belonierelor sau a amestecatoarelor asemanatoare pentru pregătirea betonului sau a mortarului (pozitia nr. 84.74 sau 87.05).2) Masinile pentru realizarea drumurilor, care asigura tasarea betonului, finisarea suprafetei de rulare şi adesea chiar raspandirea acestuia.Sunt cu toate acestea excluse de la aceasta pozitie masinile nivelatoarele-regulatoare de la pozitia nr. 84.29.3) Masinile de pus pietris, chiar autopropulsate, pentru raspandirea pietrisurilor pr acoperirile rutiere sau asemanatoare (masinile de depus pietris montate pe un sasiu automobil sunt clasificate la pozitia nr. 87.05) ca şi masinile autopropulsate pentru raspandirea şi tasarea acoperirilor rutiere bituminoase.4) Aparatele şi masinile mecanice de netezit, striat, cadrilat etc. betoanele proaspete, ca şi asfalturile sau acoperirile pastoase asemanatoare.

Cazanele şi masinile de topit pentru bitum sunt clasificate la pozitia nr. 84.19.5) Aparatele mici cu motor auxiliar, conduse cu mana pentru întreţinerea soselelor, cum ar fi motomaturatoarele, masinile de trasat liniile de circulatie pe caile publice.Sunt incadrate, de asemenea, la aceasta pozitie, ca echipament interschimbabil, maturile mecanice rotative, montate eventual pe o bena de gunoi şi un sistem de stropire pe un sasiu cu roti, destinate să fie actionate printr-un tractor de la pozitia nr. 87.01, chiar dacă sunt prezentate împreună cu acesta.E) Masinile şi aparatele pentru tratarea metalelor, inclusiv masinile de bobinat pentru infasurarea cablurilor electrice, cum ar fi:1) Menghinele-prese cu creuzet pentru sudarea alumino-termica a sinelor sau altor piese mecanice.2) Masinile pentru decaparea sau degresarea metalelor (cu acid, cu tricloretilena etc.) inclusiv posturile de decapare pentru laminatoarele de table, dar cu excepţia masinilor şi aparatelor din această categorie cu jet de nisip sau de vapori de la pozitia nr. 84.24.3) Butoaiele rotative pentru sablarea, decaparea sau lustruirea pieselor metalice (piulite, buloane, bile de rulmenti etc.).4) Masinile pentru fabricarea tablei galvanizate prin imersare.5) Masinile şi aparatele spargatoare de blocuri de fonta şi masini de sfaramare speciale pentru spargerea obiectelor vechi de fonta.6) Masinile speciale pentru izolarea sau acoperirea cablurilor electrice cu fire textile, cu benzi de hartie impregnata, panglici de azbest sau alte benzi izolatoare sau protectoare, cu excepţia masinilor şi utilajele de tipurile vizate la pozitia nr. 84.47.7) Bobinatoarele de fire electrice, adica masinile de infasurat conductori electrici (de exemplu: pentru motoare, transformatoare sau inductoare etc.)F) Masinile şi aparatele pentru tratarea lemnului sau a materialelor asemanatoare, cum ar fi:1) Tambururile de cojire în care bucăţile de lemn rotunde sunt cojite prin frecare una de cealalta.2) Presele speciale pentru aglomerarea fibrelor, aschiilor sau rumegusului de lemn sau a pulberii de pluta.3) Presele de densificat lemnul.4) Masinile de impregnat lemnul sub presiune.G) Masinile de facut franghii sau cabluri (masinile de toronat, masinile de filat franghii, masinile de cablat etc.) pentru fire textile sau pentru fire metalice, inclusiv masinile şi aparatele pentru rasucit sau cablat conductori electrici flexibili, altele decat utilajele de rasucit de tipurile utilizate la filatura (pozitia nr. 84.45).Sunt excluse de aici:a) Masinile de infasurat sau de facut gheme din fire sau din sfori (pozitia nr. 84.45).

b) Masinile pentru finisarea firelor sau sforilor (pozitia nr. 84.51).III. - MASINI ŞI APARATE DIFERITEApartin acestui grup:1) Umidificatoarele sau dezumidificatoarele de aer, altele decat aparatele de la pozitia nr. 84.15, 84.24 sau 85.09.2) Demaroarele de motoare (startere) şi aparatele de pornire a elicelor de avion (mecanice, hidraulice, cu aer comprimat etc.), cu excepţia aparatelor electrice de la pozitia nr. 85.11.3) Acumulatoarele hidraulice, destinate sa tina ca rezerva o anumita cantitate de lichid sub presiune pentru a regulariza debitul sau presiunea de alimentare a masinilor hidraulice; se compun în general dintr-un cilindru vertical, alimentat printr-o pompa, în care se deplaseaza un piston incarcat cu o masa grea, tarata.4) Gresoarele automate de masini, cu pompe.5) Masinile de depus pasta pe betele de chibrituri.6) Masinile şi aparatele pentru gudronarea sau acoperirea fitilelor, altele decat aparate cu jet de la pozitia nr. 84.24.7) Masinile pentru acoperirea electrozilor de sudura.8) Masinile pentru umplerea sau golirea cilindrilor de depunere a gelatinei.9) Masinile pentru depunerea emulsiilor fotosensibile pe suporturile lor.10) Masinile pentru indepartarea luciului sticlei cu ajutorul acidului.11) Masinile şi aparatele pentru punerea buloanelor sau pentru scoaterea buloanelor ca şi aparatele de scoatere a cuielor sau de scoatere a butucilor, cu excepţia sculelor de la Capitolul 82 şi aparatelor pneumatice pentru folosinţă manuala (pozitia nr. 84.67) sau electromecanice (pozitia nr. 85.08).12) Masinile pentru întreţinerea traseelor de conducte sau a altor canalizari asemanatoare, inclusiv masinile mici autopropulsate pentru refacerea stratului de acoperire care, circuland pe traseele de conducte, decapeaza conducta, o acopera cu smoala şi o acopera cu o infasurare protectoare, ca şi masinile pentru curatirea interiorului traseelor de conducte prin deplasarea lor în conducte sub actiunea lichidului transportat.13) Masinile de infasurat banda de carde pe tambururile de carde.14) Masinile de fabricat talpi din sfoara pentru sandale.

15) Masinile de spalat, degresat sau desprafuit penele pentru asternuturi.16) Masinile pentru umplerea plapumilor cu puf sau umplerea saltelelor, prin aspirare sau impingere.17) Masinile pentru aplicarea abrazivelor pe diferite suporturi (tesaturi, hartii etc.).18) Masinile de infasurare a cablurile flexibile sau a tevilor, utilizate pentru bobinat cabluri sau corzi din fire textile sau metalice, cabluri electrice, tevi de plumb etc.19) Aparatele pentru taierea ierburilor acvatice, constituite printr-o secera orizontala imersata, care se roteste pe o axa verticala sustinuta printr-un batiu care permite să fie adaptat la o ambarcatie; aceste aparate funcţionează manual sau cu motor.20) Clopotele de scufundare şi costume metalice pentru scufundare, echipate cu mecanisme.21) Giroscoapele pentru stabilizarea navelor sau pentru utilizari asemanatoare, cu excepţia aparatelor giroscopice pentru instrumente de la Capitolul 90 (girocompase etc.) şi a stabilizatoarele giroscopice de la pozitia nr. 93.06 (pentru torpile marine, de exemplu).22) Aparatele de timonerie sau de conducere a navelor, cu excepţia carmelor simple (pozitia nr. 73.25 sau 73.26 în general) şi timoneriile automate sau giropilotii de la pozitia nr. 90.14.23) Stergatoarele de parbriz cu motor (electrice, hidraulice, pneumatice etc.) pentru vehiculele terestre de toate tipurile, aeronave sau vapoare, cu excepţia celor pentru cicluri sau automobile de la pozitia nr. 85.12. Pozitia se referă de asemenea la port-periile şi racletele montate, în măsura în care pot să fie recunoscute ca fiind destinate pentru stergatoarele de parbriz de tipurile descrise mai sus; cele destinate pentru stergatoarele de parbriz pentru automobile sunt clasificate pozitia nr. 85.12.24) Aparatele pentru curatirea cu ultrasunete a pieselor metalice sau articolelor diferite, care cuprind, (în starea completa, reunite într-un singur corp sau în stare separata), un generator de înaltă frecventa, unul sau mai multe capete cu ultrasunete (vibratoare) şi o cuva destinata sa primeasca piesele de curatat, prezentate fie în stare completa, fie fără cuva. Vibratoarele (sau capetele) ultrasonice destinate sa echipeze aparatele de acest tip sunt de asemenea clasificate la aceasta pozitie.25) Arzatoarele pentru taierea sub apa, care au în general un dispozitiv de aprindere şi un dispozitiv pentru furnizarea unui jet suplimentar de oxigen care este destinat sa creeze în apa o cavitatie care protejeaza flacara.26) Aparatele pentru dezmembrarea obiectelor de beton sau pentru gaurirea stancilor (forarea termica), utilizand un procedeu bazat pe căldură ridicata degajata prin arderea fierului sau otelului într-un jet de oxigen. Este vorba de dispozitive, în general foarte simple, care se compun în principal dintr-un maner rezistent la căldură care incorporeaza o valva şi permite conectarea, atât la o sursa de oxigen cat şi la un tub oarecare de fier sau de otel. Oxigenul admis în tub, a cărui extremitate a fost anterior adusa la rosu, provoaca arderea vie a metalului; tubul se consuma şi căldură astfel dezvoltata provoaca topirea cimentului sau a rocilor.27) Aparatele automate de lustruit pantofi.28) Masinile de parafinat paharele, recipientele etc. prin imersare.29) Aspiratoare industriale.30) Masinile industriale de ceruit.31) Aparatele de evaporare pentru racorirea localurilor.Aparatele de maturat covoarele, altele decat cele prin procedeul uscat, concepute pentru a fi utilizate în localuri (altele decat cele casnice) cum ar fi hoteluri, moteluri, spitale, birouri, restaurante şi scoli, se regăsesc la pozitia nr. 84.51.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale relative la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt cuprinse aici părţile de la masinile sau aparatele de la aceasta pozitie, inclusiv formele, altele decat cele incadrate în altă parte (de obicei la pozitia nr. 84.80).

84.80 - RAME PENTRU TURNATORIE; PLACI DE BAZA PENTRU MATRITE; MATRITE PENTRU TURNARE; FORME PENTRU METALE (ALTELE DECAT LINGOTIERELE), PENTRU CARBURI METALICE, STICLA, MATERIALE MINERALE, CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICE.8480.10 - Rame pentru turnatorie8480.20 - Placi de baza pentru matrite8480.30 - Matrite pentru turnare- Matrite pentru metale sau pentru carburi metalice:8480.41 - - Pentru turnare prin injectie sau prin comprimare8480.49 - - Altele8480.50 - Matrite pentru sticlă8480.60 - Matrite pentru materiale minerale- Matrite pentru cauciuc sau materiale plastice:8480.71 - - Pentru turnare prin injectie sau prin comprimare8480.79 - - AlteleAceasta pozitie se referă la ramele pentru turnatorie, placile de baza ale matritelor, modele pentru turnare şi, sub rezerva excepţiilor prezentate la sfârşitul acestei Note explicative, toate matritele, (chiar dacă sunt prinse sau nu în balamale şi chiar dacă sunt utilizate, manual sau pe prese sau pe alte masini), care sunt de felul celor folosite pentru turnarea sub forma de ebose sau de obiecte finite a urmatoarelor materiale:I. Din metale şi carburi metaliceII. Din sticlă (inclusiv cuart sau alte silice topite), paste ceramice, beton, ipsos sau alte materiale minerale.III. Din cauciuc sau materiale plastice.În general, functia esenţială a matritelor consta în menţinerea materialului sub forma determinata în timp ce face priza. Matritele numite active (sau pozitive) supun, printre altele, materialul unei anumite presiuni. Sunt excluse de aici matritele de stantare de la pozitia nr. 82.07 care acţionează pe un material consistent (de exemplu metalele simplu aduse la rosu) exclusiv prin puterea socului sau prin comprimare.A. - RAME DE TURNATORIEEste vorba de rame, cel mai adesea de otel sau de fonta, în general dreptunghiulare sau circulare, care folosesc la incadrarea matritelor de nisip formate prin tasarea (nisipului) în jurul unui model.B. - PLACILE DE BAZA PENTRU MATRITE

Aceasta pozitie se referă la placile aşezate la baza matritelor.C. - MODELE PENTRU MATRITEAcest grup cuprinde în mod special materialul (în general din lemn) pentru pregătirea matritelor din nisip de turnatorie, cum sunt modelele şi miezurile de turnatorie, cutiile de miezuri, placile de asezat, placile modele pentru masini de format.D. - MATRITELE PENTRU METALE (ALTELE DECAT LINGOTIERE) ŞI MATRITELE PENTRU CARBURILE METALICESunt cuprinse aici:1) Matritele numite "cochilii", care se prezinta sub forma unui invelis metalic constituit din două sau mai multe părţi reglabile care reproduc în golul interior forma obiectelor de format.2) Matritele pentru formarea sub presiune, în care metalul topit este injectat sub presiune, în general constituite din două cochilii metalice complementare care poarta pe fetele lor opuse forma piesei gravate negativ (sub forma de goluri interioare) şi sabloanele "active" destul de asemanatoare celor anterioare, dar concepute pentru a exercita asupra metalului topit o anumita presiune.3) Matritele pentru sinterizarea metalelor din pulberi, care sunt matrite active incalzite, utilizate adesea pentru sinterizarea carburilor metalice din pulbere, ca şi a pulberilor ceramice.4) Matritele cilindrice, pentru masinile centrifuge de turnat (tevi de fonta, tevi de tunuri etc.).5) Matritele de tipografie, pentru turnarea caracterelor izolate, spatiilor, interliniilor etc., a cliseelor de stereotipie sau pentru dublarea cliseelor galvanos, cu excepţia planurilor, matricelor sau a matritelor pentru linotipuri de la pozitia nr. 84.42.E. - MATRITE PENTRU STICLASunt cuprinse aici:1) Formele şi cadrele de turnare, pentru pavaje, caramizi sau dale de sticlă, ca şi matritele cu comprimare pentru olanele de sticlă.2) Matritele pentru flacoane (sticle), pentru prelucrarea manuala sau mecanica, inclusiv matritele cu pedala (matritele de ebosare sau de finisare, matritele cu inele etc.).3) Matritele pentru fabricarea paharelor, izolatorilor etc., inerte sau cu comprimare.4) Formele pentru strungurile de sticlarie.5) Matritele pentru ebosele de sticlă optica, pentru industria optica etc., din otel sau din fonta.F.- MATRITE PENTRU MATERIALE MINERALESunt cuprinse aici:1) Matritele pentru paste ceramice, în special matritele pentru caramizi, tigle, tuburi sau alte articole diferite de olarit, ca şi matritele pentru dintii artificiali.

2) Matritele şi formele pentru beton, ciment sau azbociment, utilizate pentru turnarea de tevi, cuve, carouri, dale, elemente de cosuri, balustrade, ornamente arhitectonice, pereti, plafoane etc., sau a elementelor de construcţie prefabricate de beton armat sau precomprimat (ancadramente de ferestre, elemente de arcade, stalpi, traverse de cale ferata etc.).3) Matritele pentru turnarea abrazivelor, sub forma de discuri abrazive etc.4) Matritele pentru articolele de ipsos, de stucatura (statuete, jucarii, motive decorative etc.).G. - MATRITE PENTRU CAUCIUC SAU MATERIALE PLASTICESunt cuprinse aici:1) Matritele numite "cu perna" pentru vulcanizarea anvelopelor, constituite din două cochilii metalice, rabatabile, incalzite cu vapori sau electric, între care este dispus un fel de sac inelar umflat cu aer sau cu apa calda, care are functia de a presa puternic anvelopa pe reliefurile matritei.2) Matritele pentru cauciuc, pentru turnarea sau vulcanizarea diferitelor articole.3) Matritele pentru fabricarea articolelor din materiale plastice, incalzite, chiar electric, sau nu, pentru turnarea prin gravitatie (matrite inerte), prin injectie sau prin compresiune (matrite active).Se clasifica aici formele preliminare de ceramica manuala care folosesc pentru aglomerarea la rece a pulberilor, pentru matritarea în pastile sau plăcuţe de volum şi de forma special studiate pentru realizarea unei repartitii şi unei dozari potrivite a materialului în matrita definitivă.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Formele pentru fabricarea prin imersare a anumitor articole de cauciuc sau de materiale plastice, cum ar fi manusile (regimul materiei constitutive).b) Matritele de grafit sau din alt carbune (pozitia nr. 68.15).c) Creuzetele şi matritele de orice categorie din materiale ceramice, retractare sau nu (pozitia nr. 69.03 sau 69.09, după caz).d) Matritele din sticlă (pozitia nr. 70.20).e) Lingotierele (pozitia nr. 84.54).f) Matritele şi matricele galvanice ("masters") pentru fabricarea discurilor de la pozitia nr. 85.24.g) Sub rezerva excluderilor de mai sus, matritele utilizate pe prese şi alte masini, pentru turnarea materialelor altele decat cele citate în titlul acestei pozitii (clasificate ca părţi ale masinilor cărora le sunt destinate).84.81 - articole de robinetarie şi articole similare pentru tevi, cazane, rezervoare, cuve sau recipiente asemanatoare, inclusiv reductoarele de presiune şi vanele termostatice.8481.10 - Valve reductoare de presiune8481.20 - Valve pentru transmisiile oleohidraulice sau pneumatice8481.30 - Clapete şi supape de retinere8481.40 - Supape (valve) de preaplin sau de siguranţă8481.80 - Alte articole de robinetarie şi articole similare8481.90 - PărţiArticolele de robinetarie şi articolele similare sunt organe montate pe conducte sau recipiente, care, permitand curgerea fluidelor (lichide, gaze, vapori, materiale vascoase) sau din contra, impiedicand-o, comanda aductiunea sau evacuarea, sau regleaza debitul sau presiunea. Uneori sunt utilizate pentru curgerea substanţelor solide în stare de pulbere (de exemplu nisip).Aceste organe şi articole lucreaza cu ajutorul unui obturator (ventil rotativ, valva sau clapeta, supapa, bila, bula, poanson, vana, membrana deformanta etc.) care, în functie de pozitia lui, deschide sau inchide un orificiu. În general, sunt actionate fie manual, cu ajutorul unei chei, a unui volant, a unei manete, a unui buton etc., fie printr-un motor (ventile actionate cu motor), un dispozitiv electromagnetic (ventile cu solenoid sau magnetice), un mecanism de ceasornic sau orice mecanism analog, fie printr-un dispozitiv de declansare automata, cum ar fi un resort, contragreutate, flotor, element termosensibil (ventile termostatice), capsula manometrica.

Prezenta unor asemenea mecanisme sau dispozitive incorporate nu efectueaza incadrarea articolelor de robinetarie în aceasta pozitie. Acesta este cazul unei vane prevăzute cu un element termosensibil (bimetal, capsula, bulb etc.). Rămân, de asemenea, clasificate aici, organele de robinetarie racordate, cu ajutorul unui tub capilar de exemplu, la un element termosensibil exterior acestor organe.Combinatiile formate dintr-un organ de robinetarie cu un termostat, un presostat sau orice alt instrument sau aparat de măsura, de control sau de reglare de la pozitia nr. 90.26 sau 90.32 rămân incadrate în aceasta pozitie cu condiţia ca acest instrument să fie montat sau destinat să fie montat direct pe organul de robinetarie şi ca ansamblul să prezinte caracterul esential al unui organ de robinetarie. În caz contrar, aceste combinatii sunt legate de pozitia nr. 90.26 (manometru cu lichid prevăzut cu un robinet care foloseşte pentru purjare, de exemplu) sau de pozitia nr. 90.32.Atunci când controlul sau comanda se efectueaza la distanta, numai organul de robinetarie este de incadrat aici.Aceasta pozitie cuprinde articolele de robinetarie şi organele similare din orice material, atunci când corespund condiţiilor indicate mai sus, cu excepţia celor din cauciuc vulcanizat neintarit, din materiale ceramice sau din sticlă.Faptul ca numitele articole şi organe au un perete dublu incalzitor, racitor sau izolant, nu influenţează clasificarea lor. Incadrarea nu este afectată nici de prezenta accesoriilor simple incorporate, cum ar fi tevile de lungime mica, tevile flexibile terminate printr-o para de dus, cupe de ornament sau cupe de baut, dispozitive de inchidere.Între altele, aceste articole şi organe rămân clasificate aici indiferent care sunt masinile, aparatele sau utilajele de transport cărora le sunt destinate. Cu toate acestea, piesele mecanice care, desi asigura o functie asemanatoare, nu constituie organe de robinetarie propriu-zisa, sunt clasificate ca părţi de masini; este cazul supapelor de admisie sau de evacuare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie (pozitia nr. 84.09), sertarelor de distribuţie ale masinilor cu aburi (pozitia nr. 84.12), supapelor de aspiratie sau de presiune pentru compresoarele de aer sau alte gaze (pozitia nr. 84.14), pulsatoarelor de la masinile de muls (pozitia nr. 84.34), gresoarelor neautomate cu bile (pozitia nr. 84.85).Printre articolele care sunt clasificate la aceasta pozitie, se pot menţiona:1) Clapetele şi supapele de retinere.2) Supapele de prea-plin sau de siguranţă, chiar cu fluier.Membranele de explozie (discuri subtiri de material plastic sau de metal) care, utilizate în anumite cazuri ca dispozitive de siguranţă în locul supapelor, sunt fixate cu ajutorul unui suport pe tevaria sau recipientele sub presiune şi care se rup atunci când presiunea depăşeşte o valoare maxima data, sunt clasificate în functie de materia constitutiva (pozitiile nr. 39.26, 71.15, 73.26, 74.19, 75.08, 76.16 etc.).3) Vanele şi organele de trecere similare, cu mai multe cai, de tip arborescent, pentru liniile de conducte.4) Diferite robinete (admisie, purjare etc.) pentru tuburi indicatoare de nivel.5) Robinetele de golire pentru radiatoare.6) Valvele de camere cu aer.7) Valvele reducatoare de presiune care asigura scaderea (detenta) presiunii gazelor şi menţinerea unei presiuni constante şi sensibil diminuate cu ajutorul unui obturator actionat în general printr-un element manometric (membrana, capsula etc.) echilibrat printr-un resort cu tensiune reglabila. Aceste aparate regleaza direct presiunea gazelor care le traverseaza şi se monteaza pe buteliile de gaze comprimate, pe rezervoarele sub presiune, pe conductele de alimentare ale aparatelor utilizatoare etc.Sunt, de asemenea, clasificate aici regulatoarele de presiune, reductoarele de presiune sau detectoarele-regulatoare, aşezate la ieşirea rezervoarelor sub presiune, cazanelor, pe canalizari sau în vecinatatea aparatelor utilizatoare, care joaca acelasi rol în privinta aerului comprimat, a vaporilor, a apei, a hidrocarburilor sau altor lichide.Manodetentoarele, adica detectoarele combinate cu manometre, sunt clasificate la aceasta pozitie sau la pozitia nr. 90.26, în functie de faptul ca îşi păstrează sau nu caracterul de organe de robinetarie (vezi paragraful 4 al Notelor explicative de mai sus).8) Robinetele cu flotor.9) Robinetele de golire (purjoarele) automate (cu flotor, cu diafragma etc.) pentru eliminarea apei de condensare în circuitele de vapori, inclusiv rezervoarele de condensare propriu-zise, dacă ansamblul formeaza un singur corp. Rămân clasificate aici purjoarele al caror obturator este actionat de un element termostatic (lama bimetal sau capsula) asezat în corpul insusi al aparatelor (purjoare termostatice).10) Gurile şi prizele de apa de incendiu, robinete pentru gurile de incendiu, ajutaje de incendiu sau de stropire prevăzute cu un dispozitiv pentru reglarea jetului. Capetele de sprinkler, rampele mecanice contra incendiului şi aparatele mecanice de stropit gradinile sunt clasificate la pozitia nr. 84.24.

11) Robinetele amestecatoare, care sunt robinete de aductiune cu mai multe cai care conduc la o camera de amestec. Sunt clasificate la aceasta pozitie vanele termostatice de amestecare care incorporeaza un element termosensibil cu tensiune reglabila care acţionează obturatoarele de reglare a admisiei în camera de amestec a lichidelor la temperaturi diferite.12) Clapetele şi supapele de evacuare ale apelor uzate, pentru bai, lavoare etc., altele decat dopurile simple care se asaza manual (regimul materialului constitutiv).13) Supapele şi vanele de balast, ca şi alte vane imersate pentru nave.14) Robinetele prevăzute cu un tub flexibil sau telescopic pentru gresarea arborilor sau altor organe de transmisie ale navelor sau altor masini.15) Capetele de sifon pentru buteliile de apa gazoasa.16) Valva de inchidere pentru tuburile spray sub presiune pentru deschiderea sau închiderea recipientelor de tipul bomba, constituite dintr-un capac metalic prevăzut cu un buton de apasare cu poanson mobil care deschide sau inchide orificiul de pulverizare al gazului sau lichidului dezinfectant, insecticid etc.17) Robinetele pentru cuve, butoaie etc.18) Robinetele pentru umplerea sticlelor, concepute în asa fel încât să se inchida automat imediat ce nivelul de lichid atinge înălţimea sticlei.19) Robinetele de bere pentru tejghea, constituite în esenta dintr-unul sau mai multe robinete actionate manual şi alimentate sub efectul presiunii gazului carbonic introdus în butoaiele de bere.PARTISub rezerva dispoziţiilor generale legate de clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt cuprinse aici părţile articolelor de la aceasta pozitie.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Articolele de robinetarie din cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16), din produse ceramice (pozitia nr. 69.03 şi 69.09) sau de sticlă (pozitia nr. 70.17 sau 70.20).b) Sifoanele de evacuare a apelor uzate pentru chiuvete, lavabouri, sali de baie etc. ca şi pentru rezervoarele cisterna cu sau fără mecanism, care urmeaza regimul materiei constitutive (de exemplu pozitiile nr. 39.22, 69.10, 73.24).c) Regulatoarele centrifuge pentru masinile cu vapori (pozitia nr. 84.12).

d) Injectoarele de cazane şi pompele cu injectie (pozitia nr. 84.13).e) Echipament de pulverizat cu aer comprimat etc., (pozitia nr. 84.24).f) Pistoalele de gresare cu aer comprimat (pozitia nr. 84.67).g) Arzatoarele de la pozitia nr. 84.68.h) Robinetele dozatoare pentru distributia inghetatei, alcoolurilor, laptelui etc. (pozitia nr. 84.79).84.82 - RULMENTI CU BILE, CU GALETI, CU ROLE SAU CU ACE.8482.10 - Rulmenti cu bile8482.20 - Rulmenti cu role conice, inclusiv subansamblele de conuri şi role conice8482.30 - Rulmenti cu role butoi

8482.40 - Rulmenti cu ace8482.50 - Rulmenti cu role cilindrice8482.80 - Altele, inclusiv rulmentii combinati- Părţi:8482.91 - - Bile, galeti, role şi ace8482.99 - - AlteleConcepute pentru a inlocui cuzinetii netezi în vederea reducerii pierderilor de energie prin frecare, rulmentii sunt în general asezati între palier şi arbore sau ax, pentru a prelua fie sarcina radiala (rulmentii cu sarcina radiala), fie sarcina axiala (rulmentii cu sarcina axiala), anumite tipuri putand sa preia simultan sarcinile radiale şi axiale.În mod normal rulmentii se compun din două inele concentrice între care ruleaza bile sau role pe care un dispozitiv potrivit, numit colivie, le menţine la locul sau la un ecartament constant.Se deosebesc în mod special:A) Rulmentii cu bile (cu un singur rand de bile sau cu doua randuri de bile). Sunt de asemenea legate de acest grup glisierele cu bile cum ar fi:1) Cele compuse dintr-un inel de otel în interiorul caruia este introdus un inel de alama care prezinta şase degajari longitudinale în forma de elipse alungite în care se deplaseaza bilele de otel mici.2) Cele cu cursa limitata, din otel, care cuprind un cilindru canelat, o colivie cu bile şi o carcasa exterioara.3) Cele cu cursa nelimitata, de otel, care cuprind un segment, un carter care menţine bilele şi o sina de ghidare cu nervura prismatică.B) Rulmentii cu galeti sau cu role de toate formele (cilindrice, conice, bombate în forma de butoi etc.), simple sau cu doua randuri.C) Rulmentii cu ace, care se deosebesc de rulmentii cu inele sau cu role obisnuiti în sensul că rolele sunt inlocuite cu galeti cilindrici cu un diametru constant care să nu depăşească 5 mm şi a caror lungime este egala sau mai mare de trei ori decat diametrul, acesti galeti putand, de altfel, să fie rotunjiti la extremitatile lor (vezi Nota de la subpozitia I de la Capitol). Adesea aceste role nu conţin colivie.Datorita presiunii mari la care sunt supuse suprafetele în contact, rulmentii sunt în general din otel foarte dur (otel cu crom, mai ales); cu toate acestea, pentru anumite utilizari, se construiesc din bronz sau cupru, sau chiar din material plastic.PARTISunt clasificate la aceasta pozitie părţile de rulmenti, cum ar fi:1) Bilele de otel calibrate, chiar dacă nu sunt destinate pentru rulmenti; conform Notei 6 de la Capitol, se considera ca atare bilele lustruite al caror diametru maxim sau minim nu difera cu mai mult de 1% din diametrul nominal, cu condiţia, ca diferenţa (toleranta) sa nu depăşească 0,05 mm; bilele de otel care nu raspund la aceasta definiţie sunt clasificate la pozitia nr. 73.26.2) Bilele pentru rulmenti, de cupru, de bronz sau de materiale plastice.

3) Rolele de toate formele, galetii şi acele pentru rulmenti.4) Inelele, coliviile, saibele, mansoanele de fixare care pot să fie recunoscute ca fiind destinate pentru rulmenti.Pozitia exclude părţile de masini sau organele mecanice care conţin rulmenţi, indiferent dacă sunt sau nu separabile. Aceste piese urmeaza regimul lor propriu; este cazul în mod special al:a) Palierelor, lagarelor, dispozitivelor de montare a rulmentilor şi consolelor lagarelor (pozitia nr. 84.83).b) Butucilor de roti şi rotilor libere de biciclete (pozitia nr. 87.14).84.83 - ARBORI DE TRANSMISIE (INCLUSIV ARBORI CU CAME ŞI VILBROCHENE) ŞI MANIVELE; LAGARE ŞI CUZINETI; ANGRENAJE ŞI ROTI DE FRICTIUNE; TIJE FILETATE CU ROLE SAU CU BILE; REDUCTOARE, MULTIPLICATOARE ŞI VARIATOARE DE VITEZA, INCLUSIV CONVERTIZOARE DE CUPLU; VOLANTI ŞI FULII, INCLUSIV FULII CU MUFE; AMBREIAJE ŞI ORGANE DE CUPLARE INCLUSIV ARTICULATII.8483.10 - Arbori de transmisie (inclusiv arbori cu came şi vilbrochene) şi manivele8483.20 - Lagare cu rulmenti incorporati8483.30 - Lagare, altele decat cu rulmenti incorporati; cuzineti8483.40 - Angrenaje şi roti de frictiune, altele decat rotile simple şi alte organe elementare de transmisie; tije filetate cu bile sau role, reductoare, multiplicatoare şi variatoare de viteza, inclusiv convertizoare de cuplu8483.50 - Volanti şi fulii, inclusiv fulii cu mufe8483.60 - Ambreiaje şi organe de cuplare, inclusiv articulatii (universale)8483.90 - PărţiEste vorba aici de organele mecanice utilizate pentru transmiterea energiei:1●) Fie de la o masina motrice exterioara la una sau mai multe masini utilizatoare.2●) Fie dintr-o parte în alta a mecanismului, în cadrul aceleiasi masini.

A. - ARBORI DE TRANSMISIE (INCLUSIV ARBORII CU CAME ŞI VILBROCHENE) ŞI MANIVELEÎn mod uzual, acestia transmit o miscare de rotatie. Ele includ:1) Arborii motori sau arborii conducatori, care sunt antrenati direct de motor.2) Arborii de transmisie secundari care, prin intermediul angrenajelor sau fuliilor şi curelelor etc., primesc miscarea arborelui motor şi o transmit la masini sau la alti arbori secundari.3) Arborii articulati, compusi din arbori elementari legati prin articulatii mecanice sferice, "în cruce" etc.4) Arborii flexibili, care sunt folositi pentru a transmite miscarea de la un organ motor la scule de mana sau la aparate de măsura (de exemplu turometre, indicatoare de viteza etc.).5) Arborii cotiti, arborii cu manivela, vilbrochenele, manivelele şi contra-manivelele, compuse dintr-una sau din mai multe piese asamblate, aceste organe sunt destinate sa antreneze bielele în vederea transformarii miscarii alternative în miscare rotativa sau invers.6) Arborii cu excentric şi arborii cu came.Pozitia nu se referă la axele simple, pivoti şi osii care nu fac decat sa suporte organele de miscare, fără a le transmite miscarea.Sunt, de asemenea, excluse:a) Barele de fier sau de otel profilate, chiar destinate să fie transformate în arbori (pozitia nr. 72.14 sau 72.15).b) Tronsoanele de cabluri rasucite pentru arbori flexibili, care nu au dispozitiv de antrenare la extremitatile lor (pozitia nr. 73.12).c) Bilele oscilante pentru transmiterea miscarii la barele de taiere ale masinilor de tuns gazonul sau ale masinilor de secerat (pozitia nr. 84.33).B. - LAGARE ŞI CUZINETI

Destinati sa suporte şi sa menţină arborii, lagarele cuprind în general doua piese care se reunesc pentru a forma un colier în care se asaza cuzinetul sau rulmentul. Adesea, ele conţin organele de gresare. Lagarele speciale care sunt aşezate la capatul arborilor orizontali pentru a se opune miscarii de impingere axiala sunt numite opritoare. În ceea ce le priveste pe cele care sunt folosite pentru a sustine arborii verticali care lucreaza ca pivoti pentru a-i menţine lateral, fiind fixate din loc în loc, sunt denumite respectiv crapodine şi cutii de lagare.Suporturile de lagare (talpi, scaune, console, nise, dispozitive de suspendare etc.) nu sunt clasificate la aceasta pozitie decat atunci când sunt echipate cu un lagar sau dacă conţin un locas destinat pentru montarea directa a cuzinetilor sau rulmentilor; în caz contrar, urmeaza regimul materiei constitutive (pozitia nr. 73.25 sau 73.26 în general).Rulmentii (cu bile, cu ace etc.) montati pe lagare urmeaza regimul acestora; prezentati izolat, ei se clasifica, la pozitia nr. 84.82.Din contra, cuzinetii sunt cuprinşi aici, chiar dacă sunt prezentati fără lagarele lor; aceste organe constau în suprafete de alunecare cilindrice (mansoanele netede intr-o singura piesa sau mai multe părţi asamblate), în interiorul cărora se roteste arborele sau axul. Sunt în general realizate din aliaje sau din produse sinterizate metalice antifrictiune, dar se fabrica, de asemenea, din anumite alte materiale, cum ar fi materialul plastic.Cu toate acestea, pozitia nu cuprinde cuzinetii de grafit sau din alt carbon, care care se clasifica la pozitia nr. 68.15.C. - ANGRENAJE ŞI ROTI DE FRICTIUNEAngrenajele realizează transmiterea miscarii cu ajutorul elementelor dintate: roti, pinioane, cremaliere sau suruburi fără sfârşit. După raportul dintre numărul de dinti al elementelor aflate în contact, miscarea este transmisa la aceeasi viteza, la o viteză marita sau la o viteză redusa. De altfel, se poate modifica directia de transmisie în functie de angrenajele utilizate (pinioane conice, de exemplu) şi unghiul sub care se angreneaza, sau se poate transforma miscarea rotativa în miscare rectilinie, sau invers prin asocierea de exemplu, a unui pinion şi a unei cremaliere.Aceasta pozitie se referă la toate tipurile de angrenaje (cilindrice, conice, cu surub fără sfârşit, cu dinti drepti, elicoidali etc.) şi cuprinde atât organele elementare, cum ar fi rotile dintate (inclusiv rotile dintate sau similare pentru transmiterea prin lant articulat) cat şi legaturile lor.În ceea ce priveste rotile de frictiune (numite adesea şi galeti), ele transmit miscarea prin frecarea simpla a suprafeţelor externe ale celor două corpuri de rotatie, cilindrice sau conice, montate unul pe arborele motor şi celalalt pe arborele condus. Aceste organe sunt în mod obisnuit din fonta şi adesea sunt acoperite cu piele, cu lemn, cu fibre acoperite sau impregnate, sau cu orice alt material propriu pentru accentuarea frictiunii.D. - SURUBURI FILETATE CU BILE SAU CU ROLESuruburile filetate cu bile (cunoscute de asemenea sub denumirea de suruburi cu bile) sau cu role constau dintr-un surub cu filet şi dintr-o piulita cu bile, bilele fiind dispuse în interiorul piulitei în alveole; aceste materiale permit transformarea unei miscari rotative intr-o miscare liniara şi invers.E. - REDUCTOARE, MULTIPLICATOARE ŞI VARIATOARE DE VITEZA, INCLUSIV CONVERTIZOARELE DE CUPLUCu acesti termeni se denumesc dispozitivele, cu comanda manuala sau automata, care permit să se varieze viteza masinii antrenate în functie de necesităţi, cea a masinii motrice ramanand constanta. Exista mai multe tipuri de organe de transmisie din această categorie. Sunt clasificate aici:1) Reductoarele, multiplicatoarele şi cutiile de viteze, care se compun din diferite seturi de angrenaje, în general închise într-un carter, ale cărui elemente motoare se adapteaza la diferite combinatii cu elementele antrenate, asa încât să se varieze raportul de transmisie.2) Variatoarele cu discuri sau conuri de frictiune şi cele cu lanturi sau curele în care un disc, un con, un lant sau o curea este în contact cu un platou de frictiune a cărui pozitie, variabila faţă de centrul discului sau de vârful conului, determina relaţia dintre viteza elementului motor şi cea a elementului antrenat.3) Variatoarele hidraulice, inclusiv convertoarele de cuplu, hidraulice. Variatia este obtinuta prin rotatia paletelor elementului motor într-un fluid (în general ulei) şi prin reactia pe paletele fixe sau mobile ale elementului condus. Puterea este transmisa fie prin presiune (variatorul hidrostatic), fie prin flux (variatorul hidrodinamic sau convertorul de cuplu).Reductoarele şi variatoarele de viteza care formeaza corp cu un motor (de exemplu blocurile motoreductoare) urmeaza regimul motorului.F. - VOLANTIVolantii, care ating adesea dimensiuni mari şi o greutate relativ considerabila, sunt roti concepute în asa fel încât masa lor să se afle în principal concentrata pe janta (partea exterioara), pentru a acumula energia cinetica. Volantii sunt regulatoare de miscare; inertia lor se opune variatiilor de viteza. În acest caz, ele sunt, între altele, utilizate pentru a transmite forta motrice, fie cu ajutorul curelelor sau a cablurilor (volantii-fulii), fie cu ajutorul unei biele (volantii cu brat biela-manivela sau placi-manivele), fie prin angrenaje (volantii cu coroana dintata).G. - FULII, INCLUSIV FULII CU MUFLEFuliile sunt organe utilizate pentru transmiterea miscarilor de rotatie cu ajutorul curelelor sau a cablurilor pe care le antreneaza (fulii motoare) sau care îi antreneaza (fulii receptoare) prin frictiune. Fuliile obisnuite au forma de roti a caror janta, după caz, este neteda (plata sau bombata) sau cu şanţ. De asemenea exista anumite tipuri, cum ar fi fuliile-tambur, care au forma unor trunchiuri de con sau de cilindri mai mult lungi decat largi, şi fulii-conuri, numite fulii în trepte, compuse dintr-un ansamblu, de regula crescatoare sau descrescatoare, de fulii obisnuite cu diametre diferite.Sunt cuprinse aici nu numai fuliile care asigura direct transmiterea miscarii, dar şi cele care constau din simple ghidaje sau puncte de sprijin care se rotesc pentru ghidarea curelelor şi a cablurilor, cum ar fi fuliile de tensionare sau intinzatoarele pentru curele, fuliile cu mufle, compuse din două sau mai multe fulii libere (de mers în gol), montate intr-o aceeasi invelitoare etc.Cu toate acestea, ansamblele de fulii care constituie mufle sau palane (scripeti) sunt clasificate la pozitia nr. 84.25.H. - AMBREIAJEAmbreiajele sunt dispozitive care se intercaleaza între arborele motor şi arborele condus în scopul de a le face solidare unul la celalalt sau de a le izola. Sunt incluse aici, în special:Ambreiajele de frictiune (constituite din discuri, conuri sau coroane rotative, care pot fi puse în contact unele cu altele şi apoi eliberate), ambreiajele cu gheare (ale caror piese complementare poarta, una proeminenta sau gheara, cealalta goluri corespunzătoare, care le permit să se cupleze între ele), ambreiajele centrifuge automate, care se anclanseaza sau se declanseaza în functie de viteza de rotatie, ambreiajele pneumatice, ambreiajele hidraulice etc.Ambreiajele electromagnetice sunt clasificate la pozitia nr. 85.05.I.J. - ORGANE DE CUPLARE, INCLUSIV ARTICULATII (UNIVERSALE)Între organele de cuplare, se disting mansoanele de cuplare fixe (cu inele de strangere, cu placi etc.), cuplajele elastice (cu tacheti, cu brose, cu inele, cu panglica, cu bile de cauciuc, cu resorturi etc.) şi cuplajele hidraulice. În privinta articulatiilor (universale) ele constau în esenta din organe care permit legătură permanenta a arborilor, de tip cardanic, Oldham sau asemanatoare (cu cruce, cu miez sferic etc.).PARTISub rezerva dispoziţiilor generale referitoare la clasificarea părţilor (vezi Consideratiile generale ale Secţiunii), sunt cuprinse aici părţile articolelor de la aceasta pozitie.Sunt între altele excluse de la aceasta pozitie:a) Ebosele brute de forja pentru vilbrochene, arbori de transmisie etc., de la pozitia nr. 72.07.b) Organele de transmisie de natura celor descrise mai sus (cutii de viteze, arbori de transmisie, ambreiaje, diferentiale etc.), altele decat organele care fac parte intrinseca din motoare, atunci când sunt posibil de recunoscut ca destinate numai sau în principal pentru vehicule terestre sau aeronave (Secţiunea XVII).În felul acesta un vilbrochen sau un arbore cu came rămâne clasificat aici, chiar dacă este conceput special pentru un motor de autovehicul; din contra, arborii de transmisie, cutiile de viteze şi diferentialele de la automobile sunt clasificate la pozitia nr. 87.08.Organele de transmisie de natura celor de la aceasta pozitie rămân clasificate aici chiar dacă sunt în mod special concepute pentru nave.

e) Furniturile de ceasornicarie (pozitia nr. 91.14).84.84 - GARNITURI DE ETANSARE ŞI ARTICOLE SIMILARE DIN FOI DE METAL COMBINATE CU ALTE MATERIALE SAU DIN DOUA SAU MAI MULTE STRATURI DE METAL; SETURI SAU SORTIMENTE DE GARNITURI DE ETANSARE ŞI SIMILARE DE COMPOZITII DIFERITE; PREZENTATE IN PUNGI, PLICURI SAU AMBALAJE SIMILARE; GARNITURI PENTRU ETANSARI MECANICE.8484.10 - Garnituri de etansare şi articole similare din foi de metal combinate cu alte materiale sau din două sau mai multe straturi de metal8484.20 - Garnituri pentru etansari mecanice8484.90 - AlteleA. - GARNITURI DE ETANSARE ŞI ARTICOLE SIMILARE DIN FOI DE METAL COMBINATE CU ALTE MATERIALE SAU DIN DOUA SAU MAI MULTE STRATURI DE METALAcestea se compun:1●) Fie dintr-un miez de azbest (sau chiar de pasla, carton sau orice alt material nemetalic), inserat între doua foi metalice.2●) Fie din azbest (sau orice alt material nemetalic), decupate în forma dorita şi care sunt sertizate cu material protector pe marginile exterioare ca şi, eventual, pe marginile gaurilor pe care le conţin.3●) Fie, dintr-un pachet de foi dintr-un acelasi metal sau metale diferite.Ele sunt utilizate, în principal, pentru ajustarea anumitor piese de motoare (chiulase), de pompe etc., sau pentru racordarea anumitor conducte.Nu sunt considerate ca garnituri de acest tip garniturile de azbest simplu intarite cu fire sau cu tabla metalica (pozitia nr. 68.12); aceste garnituri nu pot să fie clasificate la aceasta pozitie decat atunci când sunt indeplinite condiţiile indicate în paragraful B de mai jos.B. - SETURI DE GARNITURIAstfel de seturi din orice material (pluta aglomerata, piele, cauciuc, tesatura, carton, azbest etc.) se clasifica aici dacă sunt ambalate în pungi, plicuri, cutii etc., cu condiţia ca garniturile sa nu fie toate din acelasi material.Pentru a fi clasificate aici, seturile trebuie să conţină cel puţin două garnituri din materiale diferite. Astfel, o punga, un plic, cutie etc. care contine, spre exemplu, cinci garnituri din carton nu se clasifica la aceasta pozitie ci la pozitia nr. 48.23; în schimb, dacă acest set contine şi o garnitura de cauciuc, setul se clasifica la aceasta pozitie.C. - GARNITURI DE ETANSARE MECANICAAceste garnituri de etansare mecanica (garnituri cu inele glisante şi garniturile cu inele-arcuri, de exemplu) constituie ansamble mecanice ce asigura o jonctiune etansa între doua suprafete plane aflate intr-o miscare de rotatie şi care împiedica scurgerile de lichid aflat la înaltă presiune în masinile sau aparatele în care sunt montate, în ciuda presiunii şi solicitarilor la care sunt supuse, fie datorita organelor în miscare, fie datorita vibratiilor etc.Aceste garnituri au o structura destul de complexa. Ele conţin:

1●) părţi fixe care, devin solidare cu masina sau aparatul atunci când garnitura este montata.2●) părţi susceptibile de a se misca: elemente rotative, elemente cu arcuri etc.Denumirea de garnituri de etansare mecanica este datorata prezentei acestor părţi mobile.Ele servesc la dispozitivele destinate sa reduca vibratiile lagarelor, a garniturilor propriu-zise şi, uneori, a racordurilor. Aplicatiile lor sunt numeroase, în special la pompe, compresoare, amestecatoare, agitatoare şi turbine şi sunt fabricate dintr-un mare numar de materiale şi de forme.Sunt excluse din aceasta pozitie:a) Garniturile, altele decat garniturile de etansare mecanica sau cele metaloplastice, neprezentate în condiţiile indicate la paragraful B de mai sus (în general regimul materialului constitutiv).b) Funiile pentru etansare (de exemplu din azbest, pozitia nr. 68.12).c) Inelele de etanseitate de la pozitia nr. 84.85.84.85 - PARTI DE MASINI SAU DE APARATE, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE IN ACEST CAPITOL, FARA CONEXIUNI ELECTRICE, PARTI IZOLATE ELECTRIC, BOBINAJE, CONTACTE SAU ALTE CARACTERISTICI ELECTRICE.8485.10 - Elice pentru vapoare şi paletele lor8485.90 - AlteleAceasta pozitie cuprinde toate părţile neelectrice ale masinilor, aparatelor sau motoarelor mecanice, altele decat:a) Cele care sunt special concepute pentru a fi utilizate numai sau în principal, pe o masina determinata (chiar pe o masina care este clasificata la pozitia nr. 84.79 sau 85.43. sau eventual la Secţiunea XVII, la Capitolul 90 etc.); aceste părţi se clasifica la pozitia aferenta masinii, sau atunci când este prevăzută o pozitie separata, la respectiva pozitie.

b) Părţile care sunt clasificate la pozitia nr. 84.81 până la 84.84.c) Părţile incadrate mai specific în alte rubrici din Nomenclatura sau care sunt excluse prin Nota 1 de la Secţiune sau prin Nota 1 a acestui Capitol, cum ar fi curelele transportoare sau de transmisie din materiale plastice (Capitolul 39), curele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), ca şi alte articole tehnice de cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16), articolele din piele naturala sau reconstituita (pozitia nr. 42.04), curele transportoare sau de transmisie din materiale textile (pozitia nr. 59.10) şi alte articole tehnice din materiale textile (pozitia nr. 59.11), părţi din materiale ceramice sau din sticlă (Capitolele 69 sau 70), pietrele pretioase sau semipretioase, naturale, artificiale sau reconstituite (Capitolul 71), suruburile, lanturile, resorturile şi alte părţi de uz general în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV şi periile (pozitia nr. 96.03).Sunt cuprinse aici, sub rezerva ca ele să fie recunoscute ca părţi de masini, fără să fie părţi ale unei masini determinate, articole, cum ar fi dispozitive de gresat neautomate (cu bila, cu fitil etc.), roti de mana, leviere şi manete de comanda, cartere, placi şi dispozitive de protecţie pentru masini, batiuri, socluri de masini şi inele de etansare. Aceste inele, care au în general o secţiune circulara, au o structura destul de simpla (de exemplu inele din cauciuc şi o armatura metalica asamblate prin vulcanizare), caracterizate prin absenta părţilor mobile. Acestea sunt utilizate la o mare categorie de masini şi aparate pentru prevenirea scurgerii uleiului sau gazului sau împotriva patrunderii prafului etc., prin etansarea suprafeţelor care se imbina.De asemenea, pozitia cuprinde elicele şi rotile cu zbaturi pentru vase şi barci.----

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Explicaţii Acte

Salvează criteriul de selecţie?
Actualizată automat?
Monitorizată?

ultimele 20 acte accesate

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Jurisprudenţă

Explicaţii Acte