Structură Act

    Forma la zi
    Pret: 13,00 RON cu TVA

    Doriţi o formă actualizată, la zi (03.06.2023), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
    DECIZIA nr. 25 din 27 martie 2023referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare
    EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 26 mai 2023Data intrării în vigoare 26-05-2023


    Dosar nr. 210/1/2023
    Gabriela Elena Bogasiu- vicepreşedintele delegat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului
    Laura-Mihaela Ivanovici- preşedintele Secţiei I civile
    Marian Budă
    		- preşedintele Secţiei a II-a civile
    Mariana Constantinescu- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Diana Florea Burgazli- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Truţescu- judecător la Secţia I civilă
    Ileana Ruxandra Tirică- judecător la Secţia I civilă
    Valentin Mitea- judecător la Secţia I civilă
    Cristina Petronela Văleanu- judecător la Secţia I civilă
    Roxana Popa- judecător la Secţia a II-a civilă
    Rodica Zaharia- judecător la Secţia a II-a civilă
    George Bogdan Florescu- judecător la Secţia a II-a civilă
    Iulia Manuela Cîrnu
    		- judecător la Secţia a II-a civilă
    Ianina Blandiana Grădinaru- judecător la Secţia a II-a civilă
    Elena Diana Tămagă- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Luiza Maria Păun- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Gheza Attila Farmathy- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Daniel Gheorghe Severin- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ana Roxana Tudose- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 210/1/2023, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele delegat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulament.4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 345/40/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, însă acestea nu au depus puncte de vedere.6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării7. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 12 ianuarie 2023, în Dosarul nr. 345/40/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, exclud existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie prin raportare la dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    II. Dispoziţiile legale invocate de autorul sesizăriiII.1. Dispoziţiile legale supuse interpretării8. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)Art. 82 - „(1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.“II.2. Alte dispoziţii legale relevanteArticolul 65(1) Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
    Articolul 78(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz: a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) redobândirea capacităţii de muncă.(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 71.“
    Articolul 79(1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: (...) c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept9. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 18 februarie 2022 cu nr. 345/40/2022, reclamanta B.E. a chemat-o în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei nr. x din 27 decembrie 2021 emise de către pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii prin care reclamanta să beneficieze de pensia anticipată parţială începând cu 20 iulie 2021.
    10. În motivare, reclamanta a susţinut că beneficiază de pensie de invaliditate începând cu 3 aprilie 2014, în baza Deciziei nr. y din 2 iulie 2014, iar la data de 20 iulie 2021 a solicitat pârâtei înscrierea sa la pensie anticipată parţială.11. A mai arătat că îndeplinea condiţiile necesare pentru a beneficia de pensie anticipată parţială la depunerii cererii sale, întrucât la acel moment a realizat un stagiu de cotizare de 32 de ani, 5 luni şi 13 zile (fără stagiul asimilat), faţă de stagiul complet de cotizare de 32 de ani şi 4 luni, şi avea vârsta de 59 de ani şi 9 luni, faţă de vârsta standard de pensionare de 62 de ani şi o lună.12. Totodată, a susţinut că pârâta nu a avut în vedere perioadele lucrate în grupa a II-a de muncă, atât în ceea ce priveşte reducerea vârstei standard de pensionare cu 8 luni, cât şi în privinţa stagiului aferent grupei de 6 luni.13. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, arătând că Decizia nr. x din 27 decembrie 2021 a fost emisă cu respectarea Legii nr. 263/2010, întrucât art. 82 din această lege permite transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, nu şi în pensie anticipată parţială.14. Prin Sentinţa civilă nr. 409 din 15 aprilie 2022, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a respins acţiunea ca nefondată.15. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta beneficiază de pensie de invaliditate gradul 3 în baza Deciziei nr. y din 2 iulie 2014, începând cu 3 aprilie 2014. Prin Decizia nr. x din 27 decembrie 2021, pârâta a respins cererea de trecere a reclamantei de la pensie de invaliditate la pensie anticipată parţială.16. După evocarea art. 78 şi 82 din Legea nr. 263/2010, tribunalul a apreciat că legiuitorul a reglementat expres doar posibilitatea trecerii de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă, precum şi condiţiile în care are loc modificarea sau încetarea dreptului la pensia de invaliditate.17. A mai reţinut că reclamanta nu a depus la dosar vreun înscris care să ateste că dreptul său la pensie de invaliditate a încetat, aceasta beneficiind în continuare de categoria respectivă de pensie.18. Chiar dacă nu ar fi beneficiat de pensie de invaliditate şi ar fi depus o cerere distinctă de înscriere la pensia anticipată parţială, aceasta nu îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 65 din Legea nr. 263/2010 pentru a obţine cea din urmă categorie de pensie, având un stagiu de cotizare mai mic de 32 de ani şi 4 luni.19. Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel prin care a criticat hotărârea atacată inclusiv din perspectiva interpretării date dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.20. Astfel, a susţinut că în legislaţia în vigoare nu există vreo prevedere din care să rezulte că este interzisă trecerea de la pensia de invaliditate la pensia anticipată parţială. A mai arătat că cerinţele instituite de art. 79 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, referitoare la vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare, sunt prevăzute inclusiv pentru pensia anticipată parţială.    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii21. Instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    22. În acest sens, a arătat că dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava este în curs de judecată în faza procesuală a apelului, urmând a fi soluţionat în ultimă instanţă.23. Soluţionarea pe fond a căii de atac depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate, deoarece modul de interpretare a textului de lege cu privire la care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile influenţează soluţia pe fond a cauzei. În acest sens, a arătat că tribunalul a reţinut că legiuitorul a reglementat expres în cuprinsul art. 82 din Legea nr. 263/2010 doar posibilitatea trecerii de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea celei din urmă categorii de pensie, iar prin art. 78 din aceeaşi lege a prevăzut condiţiile în care are loc modificarea sau încetarea dreptului la pensie de invaliditate. Or, prin cererea de apel se critică chiar interpretarea dată de prima instanţă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.24. Instanţa de trimitere a mai apreciat că problema de drept enunţată este nouă, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acestei probleme şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept25. Apelanta a apreciat că nu există nicio prevedere în Legea nr. 263/2010 care să interzică trecerea de la pensia de invaliditate la pensia anticipată parţială. Singura diferenţă faţă de trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă este că trecerea de la pensia de invaliditate la pensia anticipată parţială nu este obligatorie şi se poate face doar la cererea pensionarului. Astfel, din momentul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru înscrierea la pensia anticipată parţială, punerea în plată a acesteia se face de la data la care pensionarul nu mai are calitatea de asigurat.26. În opinia intimatei, se impune o modificare legislativă, având în vedere că în actuala reglementare a pensiilor se creează discriminări între cei care au mai multe opţiuni cu privire la tipul de pensie şi cei care au o singură opţiune de trecere de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă.
    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept27. Instanţa de trimitere a apreciat că dispoziţiile legale invocate sunt susceptibile de două interpretări.28. Într-o primă interpretare s-ar putea reţine că, din întregul context legislativ al asigurărilor sociale, ar rezulta că intenţia legiuitorului a fost aceea de a exclude dreptul de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială, în situaţia în care dreptul la pensia de invaliditate a fost deschis anterior exercitării opţiunii. În acest sens, legiuitorul a reglementat expres în cuprinsul art. 82 din Legea nr. 263/2010 doar posibilitatea trecerii de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, iar la art. 78 din acelaşi act normativ a prevăzut condiţiile în care are loc modificarea sau încetarea dreptului la pensie de invaliditate. De asemenea, dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar putea fi interpretate în sensul că instituie un avantaj acordat persoanei care beneficiază de pensie de invaliditate.29. O altă interpretare ar putea fi în sensul că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu interzic expres dreptul de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată, cum instituie, spre exemplu, art. 74 alin. (4) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 127/2019). Aşadar, în lipsa unei interdicţii exprese a dreptului de opţiune în actuala reglementare, s-ar putea aprecia că pensionarul de invaliditate poate opta pentru pensia anticipată parţială.VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale30. Din răspunsurile transmise de către curţile de apel rezultă că instanţele competente în materia asigurărilor sociale nu au soluţionat cauze care să vizeze chestiunea de drept invocată. Curţile de apel Braşov, Bucureşti, Iaşi şi Oradea au transmis însă puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.31. Într-o primă opinie s-a apreciat că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu exclud existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie (curţile de apel Cluj şi Iaşi, tribunalele Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Ilfov, Covasna, Bihor, Iaşi şi Vaslui).32.
     În argumentarea acestei opinii s-a arătat că singurele condiţii impuse de art. 65 din Legea nr. 263/2010 pentru naşterea dreptului la pensia anticipată parţială sunt cele referitoare la vârstă şi stagiul de cotizare. Astfel, vârsta beneficiarului acestui drept nu poate fi mai mică cu mai mult de 5 ani decât vârsta standard de pensionare. Totodată, stagiul de cotizare trebuie să fie cel puţin egal cu stagiul complet de cotizare (35 de ani), fără a include şi perioada în care pensionarul a beneficiat de pensie de invaliditate, conform art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010. În consecinţă, a aprecia că, la data îndeplinirii acestor condiţii, persoana îndreptăţită la pensia de invaliditate nu ar putea solicita înscrierea la pensia anticipată parţială ar echivala cu o adăugare la lege. De asemenea, în lipsa unei interdicţii exprese a dreptului de opţiune, pensionarul de invaliditate poate opta pentru pensia anticipată parţială.    33. Într-o a doua opinie s-a apreciat că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 exclud existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie (tribunalele Ialomiţa şi Teleorman).34. În fundamentarea acestei interpretări s-a argumentat că legiuitorul a reglementat în cuprinsul art. 82 din Legea nr. 263/2010 doar posibilitatea trecerii de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă. Totodată, art. 79 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege prevede că nu sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care au vârsta mai mică cu 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, fără a stabili un drept de opţiune al pensionarului cu privire la acordarea pensiei anticipate parţiale. Or, în măsura în care legiuitorul ar fi dorit să acorde un atare drept de opţiune, l-ar fi reglementat în mod expres. În plus, trebuie avută în vedere şi soluţia legislativă consacrată de norma de la art. 74 alin. (4) din Legea nr. 127/2019, conform căreia pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată.35. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale36. Instanţa de contencios constituţional a pronunţat mai multe decizii în exercitarea controlului de constituţionalitate asupra textelor de lege supuse interpretării.37. Astfel, prin Decizia nr. 518 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2014, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi 92 din Legea nr. 263/2010. În considerentele acestei decizii s-a reţinut că: „Pentru a facilita activitatea în sistemul de pensii, legiuitorul a instituit începând cu 1 ianuarie 2011 regula transformării din oficiu a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, nemaifiind necesară o cerere din partea persoanei vizate pentru a opera o astfel de transformare. Aşadar, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, aceasta se acordă din oficiu, iar pensia se recalculează introducându-se în calcul, pentru perioada în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate, cuantumul acesteia, precum şi eventualele câştiguri obţinute pe această perioadă dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de a cumula pensia cu venituri din activitatea profesională. (…) Referitor la condiţiile de acordare a pensiei, Curtea Constituţională a statuat în mod constant, în jurisprudenţa sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condiţiile şi criteriile necesare a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale.“
    38. Prin Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 28 octombrie 2014, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În considerentul de la paragraful 14 din această decizie s-a reţinut că: „(...) Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale).“39. Prin Decizia nr. 320 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 4 iunie 2015, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68-82 din Legea nr. 263/2010. În considerentele de la paragrafele 14 şi 17 din această decizie s-a reţinut că: „(…) «Pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevăzut, de principiu, existenţa unui stagiu de cotizare minim sau complet, după caz, precum şi o vârstă standard de pensionare. Îndeplinirea cumulativă, potrivit specificului fiecărui tip de pensie, a celor două condiţii impuse dă naştere dreptului persoanei în cauză să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de invaliditate sau de urmaş.» (…) Referitor la condiţiile pentru transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, potrivit art. 64 alin. (2) şi (3) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă se consideră îndeplinite la vârsta standard de pensionare sau la vârsta standard redusă, în condiţiile art. 55-60 din lege, precum şi la vârsta standard redusă în condiţiile prevăzute de alte acte normative, iar, «în situaţia persoanelor care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare, trecerea în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă se face din oficiu, la vârsta standard de pensionare, păstrându-se cuantumul aferent pensiei de invaliditate»“.    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie40. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.X. Raportul asupra chestiunii de drept41. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă şi că, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.
    XI. Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieXI.1 Asupra admisibilităţii sesizării42. Cu titlu prealabil analizei fondului problemei de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea îndeplinirii cumulative a condiţiilor de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării.43. Potrivit acestor dispoziţii legale, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.44. Prin urmare, condiţiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ pentru declanşarea acestei proceduri sunt:– existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanţă;– cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea acesteia; – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;– chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.    45. Verificarea admisibilităţii prezentei sesizări relevă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.46. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, învestită cu soluţionarea apelului, urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. Pentru anularea deciziei emise de către pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii prin care să beneficieze de pensia anticipată parţială, reclamanta s-a adresat Tribunalului Botoşani, în conformitate cu prevederile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010. Hotărârea de primă instanţă este supusă numai apelului, potrivit art. 155 alin. (1) din acelaşi act normativ, la curtea de apel competentă - în speţă, Curtea de Apel Suceava, hotărârea acesteia din urmă fiind definitivă conform alin. (2) al aceluiaşi articol. Aşadar, cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestite să o soluţioneze.47. În privinţa condiţiei referitoare la existenţa unei probleme de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de „chestiune de drept“. În doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.48. În acelaşi sens, întrebarea formulată în cadrul procedurii prealabile trebuie să vizeze o chestiune de drept de care depinde soluţionarea pe fond a cauzei, astfel încât interpretarea dată în această procedură să aibă în vedere numai chestiunea respectivă, iar nu întreaga problematică a unei dispoziţii legale.49. Referitor la acest aspect, în doctrină s-a arătat că, în înţelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza sensurile sau aplicabilitatea; întrebarea instanţei trebuie să fie una calificată, iar nu generică şi pur ipotetică.
    50. În acelaşi timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului, al căror conţinut sau a căror sferă de acţiune sunt discutabile.51. Cum de chestiunea de drept respectivă depinde soluţionarea pe fond a cauzei, aceasta înseamnă că ea trebuie să fie una importantă, esenţială şi să se regăsească în soluţia ce va fi cuprinsă în dispozitivul hotărârii ce urmează să fie dată, indiferent dacă acţiunea este admisă sau respinsă. 52. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat deja că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiţionată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanţa supremă să producă consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea fondului litigiului, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecăţii.53. Din această perspectivă, se poate observa că întrebarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, prin Încheierea din 12 ianuarie 2023, dată în Dosarul nr. 345/40/2022, referitoare la interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, prin raportare la dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din acelaşi act normativ, respectiv dacă acestea exclud existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie, reprezintă o chestiune de drept veritabilă, de a cărei dezlegare depinde soluţionarea fondului cauzei. Dificultatea problemei de drept rezidă în posibilitatea unor interpretări diferite, contradictorii ale textelor de lege sus-arătate, aşa cum a rezultat şi din punctele de vedere teoretice transmise de instanţele naţionale, şi în potenţialul acesteia de a genera practică judiciară neunitară.54. De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. Aceasta este îndeplinită atunci când chestiunea de drept îşi are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar instanţele nu i-au dat încă o anumită interpretare şi aplicare la nivel jurisprudenţial, ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat faţă de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate.55. La stabilirea elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită trebuie plecat de la următoarele premise:– asigurarea funcţiei mecanismului hotărârii prealabile, de prevenire a practicii judiciare neunitare;– evitarea paralelismului şi suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii.56. Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în situaţia în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care să fi soluţionat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcţie de reglare - „a posteriori“ - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă.57. În cazul de faţă, examenul jurisprudenţial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă constantă, unitară sau neunitară în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, context care legitimează interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere divergente exprimate oferă indicii suficiente şi temeinice în sensul posibilităţii apariţiei unei practici neunitare în materia problemei disputate.58. Prin urmare, condiţia noutăţii se verifică, iar necesitatea interpretării normelor de drept în discuţie, prin intervenţia instanţei supreme, devine pregnantă şi de actualitate.59. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile.60. Faţă de cele ce precedă, se reţine că sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât, în exercitarea rolului constituţional ce revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se impune a se da eficienţă mecanismului de unificare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituţii procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluţionării diferite a unei chestiuni de drept de către instanţele judecătoreşti (control „a priori“), în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.
    XI.2. Asupra fondului sesizării61. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie statuează că dispoziţiile art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, trebuie interpretate în sensul că nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.62. Dreptul de a beneficia de pensia de invaliditate este unul acordat în considerarea unor raţiuni distincte de cele care justifică acordarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parţiale. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, „în privinţa pensiei de invaliditate, raţiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică“.63. Prin urmare, dreptul de a beneficia de pensia de invaliditate este privit de legiuitor ca o formă de protecţie acordată persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru a obţine pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială.64. De asemenea, potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: „La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.“65. Transformarea de drept, în temeiul art. 82 din Legea nr. 263/2010, a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, constituie un beneficiu care operează ope legis, fiind instituit de lege în favoarea beneficiarului pensiei de invaliditate.66. Acest text normativ prevede doar transformarea de drept, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, fără a exclude expres posibilitatea obţinerii pensiei anticipate parţiale, la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru cea din urmă categorie de pensie.
    67. Sub aspectul acordării pensiei anticipate parţiale, toate persoanele trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru acordarea acestui tip de pensie. Astfel, pensia anticipată parţială este reglementată de dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, conform cărora: „Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.“ De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 65 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c).“ Prin Decizia nr. 458 din 16 septembrie 2014, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, s-a reţinut că: „(...) Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale)“ (paragraful 14 din această decizie).68. Rezultă, aşadar, că singurele condiţii impuse de lege pentru naşterea dreptului la pensie anticipată parţială sunt cele legate de vârstă (care nu poate fi mai mică cu mai mult de 5 ani decât vârsta standard de pensionare) şi de stagiul de cotizare, care trebuie să fie cel puţin egal cu stagiul complet de cotizare (35 de ani), fără a include şi perioada în care pensionarul a beneficiat de pensie de invaliditate [art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010].69. A aprecia că, la data îndeplinirii acestor condiţii, persoana îndreptăţită să beneficieze de pensie de invaliditate nu ar putea solicita înscrierea la pensie anticipată parţială înseamnă a adăuga o nouă condiţie, neprevăzută de lege, celor deja prevăzute de art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.70. Mai mult, s-ar crea o situaţie discriminatorie, de vreme ce posibilitatea de a obţine pensie anticipată parţială ar rămâne deschisă pentru orice persoană care îndeplineşte condiţiile cumulative ale art. 65 alin. (1), cu luarea în considerare a alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 263/2010, mai puţin pentru persoana beneficiar al pensiei de invaliditate, pensia de invaliditate (şi implicit invaliditatea care constituie temeiul obţinerii acesteia) apărând ca un criteriu de discriminare. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 30 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Koua Poirrez împotriva Franţei, Cererea nr. 40.892/98), o distincţie este discriminatorie, în sensul articolului 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă „nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă“, adică dacă nu urmăreşte un „scop legitim“ sau dacă nu există o „relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit a fi realizat“. În plus, statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere atunci când evaluează dacă şi în ce măsură diferenţele dintre situaţii similare justifică un tratament diferit (în acelaşi sens, cauzele Belli şi Arquier-Martinez împotriva Elveţiei, 2018; Popović şi alţii împotriva Serbiei, 2020). Or, simpla împrejurare că o persoană beneficiază de pensie de invaliditate nu poate constitui un criteriu obiectiv care să împiedice acea persoană să obţină o pensie la care, în cazul în care nu s-ar fi aflat în această situaţie specială, ar fi avut dreptul.71. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 320 din 30 aprilie 2015, „Pe de altă parte, sub aspectul acordării pensiei pentru limită de vârstă, toate persoanele trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege pentru acordarea acestui tip de pensie. Faptul că, pentru persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă (vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit legii), pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă nu poate constitui un privilegiu, pe criteriu de vârstă, de natură a încălca prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii“ (paragraful 23). Urmând per a contrario acest raţionament, sub aspectul acordării pensiei anticipate parţiale, persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate şi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate parţiale trebuie să poată avea dreptul de a beneficia de aceasta, întrucât, în caz contrar, s-ar crea o discriminare în defavoarea acestei categorii de persoane.72. Împrejurarea că art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 face trimitere exclusiv la pensia pentru limită de vârstă nu poate conduce la o altă concluzie, câtă vreme deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă se face ope legis (iar nu la cerere), la momentul îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard şi stagiu complet de cotizare, nu doar în situaţia pensionarilor de invaliditate, ci în cazul tuturor persoanelor îndreptăţite. De altfel, din chiar interpretarea gramaticală a textului rezultă că este vorba de o dispoziţie care consacră un drept, fără a interzice un altul. Lipsa unei reglementări exprese a interdicţiei dreptului de opţiune în legea în vigoare conduce la concluzia că pensionarul de invaliditate poate să opteze pentru pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.73.
     Faptul că, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, fără a fi necesară vreo manifestare de voinţă din partea pensionarului în acest sens, nu poate fi interpretat ca o limitare a dreptului aceleiaşi persoane de a-şi exercita dreptul de a beneficia de alte categorii de pensii, în măsura în care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a beneficia de acestea. Prin urmare, în lipsa unei interdicţii exprese a dreptului de a beneficia de pensia anticipată parţială, pensionarul de invaliditate poate solicita pensia anticipată parţială, renunţând, evident, la beneficiul pensiei de invaliditate şi fără a avea beneficiul consacrat de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 doar pentru ipoteza prevăzută la alin. (1), de acordare, din oficiu, a cuantumului celui mai avantajos.    74. Nu este necesară consacrarea expresă a acestei posibilităţi, de vreme ce ea este deschisă tuturor persoanelor care îndeplinesc condiţiile cumulative ale art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Din contră, dacă legiuitorul ar fi dorit să excludă această categorie de persoane (beneficiarul pensiei de invaliditate) de la obţinerea pensiei anticipate parţiale, ar fi trebuit să prevadă expres o astfel de excludere, de vreme ce o atare interdicţie nu rezultă din niciun alt text al legii. O asemenea excludere este prevăzută pentru viitor de soluţia legislativă consacrată de norma de la art. 74 alin. (4) din Legea nr. 127/2019, potrivit căreia „pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată“, prevedere ce urmează a intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, conform dispoziţiei finale de la art. 182 din aceeaşi lege. Acesta este un argument în plus în favoarea interpretării de mai sus, în sensul că, în lipsa unei interdicţii, sub imperiul legislaţiei actuale, a cărei interpretare se solicită pe calea prezentului instrument de unificare a practicii judiciare, dreptul de a beneficia de pensia anticipată parţială aparţine şi pensionarului de invaliditate care îndeplineşte condiţiile cumulative pentru obţinerea acestui tip de pensie.75. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIEÎn numele legiiDECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 345/40/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 82 alin. (1), prin raportare la cele ale art. 79 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu este exclusă existenţa unui drept de opţiune între pensia de invaliditate şi pensia anticipată parţială la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru această din urmă categorie de pensie.Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2023.
    VICEPREŞEDINTELE DELEGAT AL ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    GABRIELA ELENA BOGASIU

    Magistrat-asistent,
    Cristian Balacciu    ------




    logo Blog