Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (05.12.2022), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
ORDIN nr. 4.858/C/3.363/2022privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
EMITENT
  • MINISTERUL JUSTIŢIEI Nr. 4.858/C din 24 octombrie 2022
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Nr. 3.363 din 4 noiembrie 2022
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1133 din 24 noiembrie 2022Data intrării în vigoare 24-11-2022


    Având în vedere prevederile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.410/2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată,cu observarea recomandărilor Comitetului de miniştri ai statelor membre referitoare la regulile penitenciare europene, a Ansamblului de reguli minime ale Naţiunilor Unite pentru tratamentul deţinuţilor şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Dreptului Omului,în conformitate cu art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 152 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:Capitolul I Dispoziţii generale
    Articolul 1(1) Dreptul persoanelor private de libertate la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri este asigurat cu personal de specialitate medico-sanitar, în mod gratuit, potrivit legii.(2) Pentru asigurarea activităţii de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o reţea sanitară proprie.(3) Reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are încadrat personal de specialitate medico-sanitar cu studii superioare şi medii cu drept de liberă practică, membri ai organizaţiilor profesionale medicale naţionale, precum şi personal auxiliar sanitar şi personal din alte specialităţi din domeniul sănătăţii, potrivit normativelor de personal sanitar naţionale şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (4) În caz de deficit al personalului prevăzut la alin. (3), pentru acoperirea necesarului de personal se pot încheia contracte de prestări servicii cu personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din reţeaua sanitară publică, în condiţiile stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (5) Cabinetele medicale, farmaciile de circuit închis, respectiv oficinele locale de distribuţie, infirmeriile, laboratoarele de tehnică dentară şi penitenciarele-spital funcţionează şi se dotează potrivit normelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii, ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    Articolul 2(1) Direcţia medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumită în continuare Direcţia medicală, ca unitate sanitară ce coordonează, monitorizează şi verifică activitatea medicală din sistemul administraţiei penitenciare, colaborează atât cu Ministerul Sănătăţii şi unităţile descentralizate ale acestuia, cu celelalte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, cu unităţi sanitare sau instituţii de învăţământ şi formare profesională în domeniul medical, casele de asigurări de sănătate, organizaţiile profesionale naţionale, cât şi cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale din domeniul sănătăţii. (2) Personalul de specialitate medico-sanitar din cadrul Direcţiei medicale poate acorda, în caz de necesitate cauzată de deficitul de personal de specialitate medico-sanitar sau în cadrul unor misiuni operative dispuse, asistenţă medicală în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi în limita competenţelor. Articolul 3Obiectivele generale ale activităţii de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt următoarele:a) evaluarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;b) prestarea de servicii medicale de calitate şi eficiente pentru asigurarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate;
    c) promovarea sănătăţii prin programe de educaţie pentru sănătate;d) identificarea factorilor de risc cu impact asupra stării de sănătate şi desfăşurarea demersurilor pentru aplicarea măsurilor necesare diminuării şi eliminării acestora;e) supravegherea menţinerii condiţiilor igienico-sanitare în locurile de deţinere la standardele stabilite de legislaţia în vigoare şi sesizarea conducerii locului de deţinere asupra deficienţelor, în vederea dispunerii măsurilor urgente de remediere.
    Articolul 4(1) Independenţa profesională a personalului de specialitate medico-sanitar este garantată. (2) Întreaga activitate profesională a personalului prevăzut la alin. (1) este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane.
    (3) Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere deciziile medicale, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică, de ordin administrativ sau oricare alte motive decât cele medicale.
    Capitolul II Activitatea sectorului medicalSecţiunea 1 Definirea unor termeni şi dispoziţii generale organizatoriceArticolul 5În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:a) loc de deţinere - penitenciarele cu regim de maximă siguranţă, închis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele educative, centrele de detenţie, centrele de arestare preventivă, secţiile speciale de arestare preventivă, precum şi secţiile exterioare din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;b) persoană privată de libertate - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, internată într-un centru educativ sau de detenţie sau aflată în executarea unei măsuri preventive privative de libertate într-un loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
    c) penitenciarul-spital coordonator - unitatea penitenciară spitalicească care îndrumă metodologic şi încheie, pentru cabinetele medicale arondate, contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară sau de specialitate cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, denumită în continuare CASAOPSNAJ;d) cabinet medical - unitatea sanitară fără personalitate juridică furnizoare de servicii de asistenţă medicală umană preventivă, curativă, de recuperare şi de urgenţă din cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare;e) intervenţie medicală - orice examinare şi tratament medical, de prim contact, în scop preventiv, terapeutic sau de recuperare, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia;f) asistenţă medicală - aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative şi recuperatorii pentru asigurarea stării de sănătate;g) asistenţă medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse de către personalul de specialitate medico-sanitar. Aceasta poate fi acordată la diferite niveluri de competenţă de către medici şi asistenţi medicali cu diferite grade de pregătire;h) asistenţă medicală de specialitate - furnizarea de servicii medicale de specialitate, altele decât cele de medicină de familie, clinice şi paraclinice în regim ambulatoriu sau cu internare şi servicii de medicină dentară;i)
    îngrijire paliativă - un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor private de libertate pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psihosociale şi spirituale;
    j) îngrijiri terminale - îngrijirile acordate unei persoane private de libertate cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;k) aparat pentru cazuri de urgenţă - baremul minimal de medicamente şi materiale sanitare destinate asigurării asistenţei medicale pentru urgenţele medico-chirurgicale;l) aparat de medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical - baremul minimal de medicamente şi materiale sanitare, destinate asigurării asistenţei medicale zilnice de la nivelul cabinetelor medicale din cadrul locurilor de deţinere şi al penitenciarelor-spital, ale căror cantităţi se stabilesc în funcţie de consumul zilnic, cazuistică, adresabilitatea şi numărul persoanelor private de libertate;m) capacitatea de muncă - concluzia stabilită în urma primei evaluări a stării de sănătate a persoanelor private de libertate, în conformitate cu dispoziţiile art. 159 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, fără ca aceasta să substituie stabilirea de către medicul de medicina muncii a aptitudinii în muncă prevăzute la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când aceasta se impune, în condiţiile legii. Baremul afecţiunilor medicale, precum şi a altor stări şi condiţii medicale pentru stabilirea capacităţii de muncă la finalul perioadei de carantină şi observare este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin;n) infirmerie - secţie din cadrul fiecărui loc de deţinere, având în organizarea funcţională camere de staţionare pentru persoanele care necesită supraveghere medicală; o) secţie/camere pentru persoane vulnerabile din punct de vedere medical şi social - secţie/camere cu profil medical în care sunt cazate persoane cărora li se aplică prevederile legale referitoare la criteriile medicale privind vulnerabilitatea dintre cele prevăzute la art. 34 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013;
    p) dispensarizare - metodă medicală activă curativo-profilactică individualizată prin care se supraveghează, din iniţiativa medicului, categorii de persoane sănătoase, expuse unor factori de risc, sau categorii de persoane care suferă de anumite afecţiuni;q) case de asigurări de sănătate - casele de asigurări de sănătate judeţene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
    Articolul 6(1) Asistenţa medicală se acordă cu respectarea standardelor terapeutice stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, a standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective, a recomandărilor referitoare la regulile europene şi internaţionale pentru penitenciare specifice domeniului medical şi a legislaţiei execuţional-penale în vigoare.(2) Pentru asigurarea activităţii medicale la nivelul unui loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt necesare următoarele spaţii:a) cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;b) săli de tratament;c) farmacie cu circuit închis, respectiv oficină locală de distribuţie;d) laboratoare de tehnică dentară, după caz;e) infirmerii cu camere de staţionare pentru persoanele private de libertate bolnave de afecţiuni acute, cronice, cronice reacutizate, infectocontagioase, aflate în tratament antituberculos sau în refuz de hrană; f) camere pentru izolare respiratorie;g) camere pentru recoltarea sputei; h) spaţii pentru gestionarea unor situaţii de risc epidemiologic.
    (3) Spaţiile prevăzute la alin. (2) sunt organizate în vederea acordării asistenţei medicale generale, profilactice şi curative, precum şi a altor măsuri medicale. (4) Penitenciarele-spital au în structura organizatorică spaţii similare unei unităţi sanitare spitaliceşti, inclusiv cabinete medicale pentru consultaţii.
    Articolul 7Personalul de specialitate medico-sanitar din cadrul cabinetului medical are următoarele atribuţii principale:a) acordă asistenţă medicală în toate cazurile prevăzute de legislaţia execuţional-penală şi legislaţia sanitară naţională, conform competenţelor specialităţilor asigurate;b) acordă asistenţă medicală profilactică, curativă şi efectuează tratamente pentru persoanele private de libertate prin activităţi de bază, precum asistenţa medicală în specialitatea medicină de familie sau medicină dentară şi alte specialităţi clinice prevăzute în statele de organizare ale unităţilor penitenciare;c)
    urmăreşte evoluţia stării de sănătate a persoanelor private de libertate şi aplică măsurile medicale necesare;
    d) acordă asistenţă medicală de urgenţă în caz de boală sau accident, în limita competenţelor;e) acordă îngrijiri medicale cazurilor de îmbolnăviri care necesită supraveghere medicală în infirmerie şi întreprinde demersuri pentru internarea persoanelor private de libertate într-un penitenciar-spital sau prezentarea la un spital din reţeaua sanitară publică, în situaţia în care nu are posibilităţi de diagnostic şi tratament, precum şi în caz de boli infecţioase pentru care internarea este obligatorie;f) efectuează examenul medical, în condiţiile legii;g) sprijină direcţiile de sănătate publică în efectuarea anchetelor epidemiologice şi, după caz, propune directorului locului de deţinere, de comun acord cu acestea, măsuri de remediere a situaţiei epidemiologice;h) aplică măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, conform legislaţiei sanitare în vigoare;i) întocmeşte necesarul de medicamente şi materiale sanitare pentru buna desfăşurare a activităţii medicale, în conformitate cu anexele nr. 2 şi 3 la prezentul ordin;
    j) întocmeşte necesarul privind dotarea cu aparatură şi echipamente medicale, instrumentar, echipamente de protecţie sau alte resurse materiale necesare desfăşurării activităţii medicale; k) gestionează stocul de medicamente din aparate, medicamentele primite de la farmacia comunitară şi medicamentele personale asigurate conform prevederilor legale în vigoare; l) verifică stocurile de produse farmaceutice existente, efectuând menţiunile corespunzătoare în documentele privind gestionarea acestora; m) face propuneri cu privire la asigurarea resursei umane necesare pentru acordarea asistenţei medicale;n) desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate, în vederea însuşirii de către persoanele private de libertate a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individuală şi colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice;o) urmăreşte respectarea strictă a normelor de igienă în toate sectoarele locurilor de deţinere, prezentând directorului locului de deţinere eventualele disfuncţionalităţi;p) informează personalul din sectorul operativ ce asigură prezentarea persoanelor private de libertate la cabinetul medical despre necesitatea sporirii măsurilor de siguranţă pe timpul consultaţiei, dacă este cazul.
    Articolul 8(1) Asigurarea dreptului la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri, conform legislaţiei execuţional-penale, legislaţiei naţionale şi recomandărilor europene pentru penitenciare, aferente domeniului medical, se realizează prin intermediul medicilor cu drept de liberă practică, precum şi prin intermediul unui număr corespunzător de asistenţi medicali cu drept de liberă practică, pentru continuitatea programului prin tură de cel mult 12 ore şi pentru asigurarea activităţii medicale în program de 8 ore. (2) Pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, medicii cu drept de liberă practică pot furniza servicii medicale decontate din asigurările sociale de sănătate, în condiţiile stabilite în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin intrarea în relaţie contractuală cu CASAOPSNAJ.(3) Durata normală a timpului de muncă pentru medicii de medicină generală, medicină de familie sau medicii de alte specialităţi clinice care îşi desfăşoară activitatea într-un penitenciar, centru educativ sau de detenţie este de 7 ore/zi, în zile lucrătoare. Programul de lucru al medicului-şef este de 8 ore/zi, acesta îndeplinind şi activităţi administrative. Programul de lucru pentru personalul de specialitate medico-sanitar din cadrul penitenciarelor-spital se stabileşte în conformitate cu legislaţia sanitară naţională privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor.(4) Programul de activitate al personalului de specialitate medico-sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui penitenciar, centru educativ sau de detenţie este întocmit de către medicul-şef. Directorul adjunct pe probleme medicale întocmeşte programul de activitate al personalului de specialitate medico-sanitar din cadrul penitenciarelor-spital.(5)
    În penitenciarele, centrele educative şi centrele de detenţie unde îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici de medicină generală sau medicină de familie, asistenţa medicală se asigură în program alternativ, dimineaţa şi după-amiaza.
    (6) Asistenţa medicală este asigurată în funcţie de necesităţi, inclusiv de medicul-şef sau directorul adjunct pe probleme medicale, potrivit legii, conform programului de activitate. (7) Serviciile de asistenţă medicală acordate de către asistenţii medicali se efectuează numai la recomandarea medicului, în limita competenţelor profesionale.(8) În cazuri excepţionale determinate de deficitul de personal de specialitate medico-sanitar, pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice, tura de noapte poate fi asigurată şi prin permanenţă la domiciliu. (9) Standardul de personal de specialitate medico-sanitar este stabilit prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Standardul de personal stabileşte cel puţin un post de medic în specialitatea medicină generală sau medicină de familie, cu funcţie de execuţie, la maximum 200 de persoane private de libertate.
    Secţiunea a 2-a Măsuri medico-sanitare la primirea în sistemul administraţiei penitenciare
    Articolul 9În toate locurile de deţinere se amenajează spaţii de primire care să asigure condiţii pentru efectuarea unui prim consult medical la primirea în locul de deţinere, îndeplinirea măsurilor igienico-sanitare, precum şi posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deţinere. Pentru asigurarea acestei activităţi medicale nu este necesară intrarea în relaţie contractuală cu casa de asigurări sociale de sănătate. Articolul 10(1) Examenul medical se realizează la primirea în locul de deţinere a următoarelor categorii de persoane:a) primite de la organele de poliţie;b) venite din întreruperea executării pedepsei sau a măsurii educative privative de libertate;c) venite prin transfer;d)
    aflate în tranzit;
    e) reprimite de la organele de poliţie;f) prinse din evadare;g) prezentate din permisiunea de ieşire din penitenciar sau învoirea din centrul educativ sau de detenţie.
    (2) Persoanele private de libertate prevăzute la alin. (1) sunt supuse unui examen clinic general, cu scopul depistării bolilor infectocontagioase şi parazitare, bolilor acute sau cronice, prin aplicarea unor teste rapide, a semnelor evidente de agresiune, adicţiilor, tulburărilor psihice, riscului de suicid, precum şi în scopul obţinerii de date rezultate pe baza anamnezei efectuate în cadrul examenului medical, luându-se măsurile medicale care se impun, inclusiv internarea într-o unitate sanitară, după caz. Rezultatele examenului medical se consemnează în fişa medicală.(3) În Registrul de consultaţii pentru persoane nou-depuse se înscriu datele de identificare şi diagnosticul prezumtiv, persoana nou-depusă semnând de luare la cunoştinţă. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.
    Articolul 11(1) Menţiunile privind leziunile traumatice observate în urma examenului medical prevăzut la art. 10 alin. (1) se consemnează atât în fişa medicală, cât şi în registrul tipizat denumit Registrul privind marca traumatică, conform recomandărilor Biroului Naţiunilor Unite privind documentarea asupra torturii şi a altor tratamente crude, inumane sau degradante. Se consemnează anul, luna, ziua şi ora examenului medical, datele de identificare ale persoanei private de libertate, descrierea detaliată a urmelor de violenţă, conform competenţelor profesionale, provenienţa acestora, conform afirmaţiilor persoanei private de libertate, şi recomandările medicale.(2) În cazul constatării urmelor de violenţă la o persoană arestată preventiv în cursul judecăţii, care urmează a fi primită în locul de deţinere, sau dacă persoana în cauză acuză în mod scris sau verbal existenţa unor astfel de urme, medicul şi directorul locului de deţinere solicită organului de poliţie care face transferul persoanei private de libertate întreprinderea demersurilor pentru efectuarea examinării sau expertizei medico-legale, după caz, la serviciul de medicină legală, înainte de preluarea persoanei în cauză în custodia unităţii penitenciare. Stabilirea naturii leziunilor traumatice şi a legăturii de cauzalitate este de competenţa medicului legist. (3) În cazul primirii în locul de deţinere a persoanelor condamnate sau internate, demersurile de prezentare la serviciul de medicină legală şi de sesizare a organelor competente sunt realizate de medicul care a constatat urmele de violenţă şi de administraţia locului de deţinere. Articolul 12(1) Pentru protejarea sănătăţii publice se efectuează, în mod obligatoriu, examenul radiologic pulmonar şi consultul pneumoftiziologic al persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii, înainte de transferul acestora de către organele de poliţie în locurile de deţinere.
    (2) În caz de refuz al efectuării examenului radiologic pulmonar sau a consultului pneumoftiziologic prevăzute la alin. (1), medicul pneumoftiziolog din reţeaua sanitară publică consemnează în fişa medicală conduita terapeutică şi aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnătură, că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei pulmonare, ca boală infectocontagioasă, poate avea ca urmare răspândirea bolii şi poate intra sub incidenţa prevederilor Codului penal, putând constitui infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), organele de poliţie solicită sprijin penitenciarelor-spital cu secţii de pneumoftiziologie pentru internarea celor în cauză. (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii care refuză în continuare efectuarea examenului radiologic pulmonar sau alte investigaţii necesare depistării tuberculozei pulmonare.(5) Persoanei arestate preventiv în cursul judecăţii i se comunică, sub semnătură, consecinţele posibile ale refuzului său. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.(6) La primirea în locul de deţinere a unei persoane private de libertate arestate preventiv în cursul judecăţii care necesită internare în spital sau examinări medicale suplimentare, medicul şi directorul locului de deţinere dispun de urgenţă realizarea demersurilor medicale necesare.(7) În cazul prevăzut la alin. (6), personalul de specialitate medico-sanitar consemnează recomandarea în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii pentru persoane nou-depuse. (8)
    Persoanele minore şi majore de sex feminin arestate preventiv în cursul judecăţii sunt prezentate la depunere cu examen ginecologic efectuat şi cu statusul obstetrical constatat, nu mai vechi de 7 zile de la momentul depunerii.
    (9) Responsabilitatea efectuării în mod obligatoriu a examenului radiologic pulmonar, a consultului pneumoftiziologic, a altor investigaţii sau consulturi medicale ale persoanei condamnate revine locului de deţinere.(10) În situaţii de risc epidemiologic, pentru prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, dacă o persoană privată de libertate cu privire la care există suspiciunea sau este confirmată cu o boală infectocontagioasă respiratorie este depusă, în mod excepţional, într-un penitenciar-spital care nu are secţie de pneumoftiziologie sau de boli infecţioase, organele de poliţie sunt redirecţionate către un penitenciar-spital cu secţii destinate gestionării persoanelor private de libertate cu boală infectocontagioasă respiratorie, primind instruire şi materiale de protecţie din partea primului penitenciar-spital.(11) În situaţiile excepţionale de refuz al examenului radiologic pulmonar de către o persoană privată de libertate, personalul de specialitate medico-sanitar aplică procedurile prevăzute la alin. (2) şi (4).(12) Personalul de specialitate medico-sanitar sprijină personalul de supraveghere şi organele de poliţie în activitatea de prelevare a probelor biologice, potrivit legii, în vederea introducerii profilurilor genetice în Sistemul naţional de date genetice judiciare.
    Secţiunea a 3-a Evaluarea medicală din perioada de carantină şi observare
    Articolul 13(1) În termen de 72 de ore de la primire, medicul locului de deţinere efectuează examenul clinic complet, iar medicul stomatolog stabileşte formula dentară pentru persoanele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), e) şi g). (2) Pentru efectuarea examinărilor medicale prevăzute la alin. (1) nu este necesară intrarea în relaţie contractuală cu casa de asigurări sociale de sănătate.Articolul 14(1) La recomandarea medicului se efectuează recoltări pentru analize de laborator, teste de screening şi teste diagnostic, vaccinări, examinări medicale de specialitate clinice şi paraclinice, astfel încât în cel mult 21 de zile de la depunere să se stabilească starea de sănătate şi nevoile de asistenţă medicală şi de regim alimentar, precum şi capacitatea de muncă. (2) Dacă persoana privată de libertate refuză recomandările prevăzute la alin. (1), personalul de specialitate medico-sanitar îi explică consecinţele refuzului asupra stării de sănătate, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal, care este semnat de către cel care l-a întocmit şi persoana în cauză. Dacă persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, procesul-verbal cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului sau constatarea imposibilităţii şi este semnat de către persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor.
    (3) Capacitatea de muncă se stabileşte conform Baremului afecţiunilor medicale, precum şi a altor stări şi condiţii medicale pentru stabilirea capacităţii de muncă la finalul perioadei de carantină şi observare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.(4) Personalul de specialitate medico-sanitar consemnează în Registrul de consultaţii şi tratament şi în fişa medicală consultaţiile efectuate la nivelul locului de deţinere în perioada de carantină şi observare.(5) Constatările privind capacitatea de muncă se consemnează şi în documentele operative stabilite prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.
    Articolul 15(1) În cazul persoanelor private de libertate implicate în activităţi lucrative, avizul medicului de medicina muncii este obligatoriu, conform legislaţiei în vigoare.(2) Medicul de medicina muncii, în baza fişei de solicitare a examenului medical, a fişei de identificare a factorilor de risc profesional, a dosarului medical şi a examenelor medicale efectuate, completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical: apt, apt condiţionat sau inapt pentru locul de muncă respectiv.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru activităţile şi locurile de muncă care nu presupun risc asupra sănătăţii, risc evidenţiat în fişa de identificare a factorilor de risc profesional, nu este necesară emiterea fişei de aptitudini, în acest caz aplicându-se prevederile art. 14. Persoana privată de libertate îşi exprimă, în scris, acordul de voinţă în acest sens.(4) Fotocopii ale fişei în care este consemnat rezultatul examenului medical efectuat de medicul de medicina muncii şi ale fişei de aptitudini se anexează la fişa medicală a persoanei private de libertate.(5) Cheltuielile generate de efectuarea examenelor de medicina muncii în vederea stabilirii aptitudinii de muncă sunt suportate de administraţia locului de deţinere.
    Articolul 16(1) În perioada de carantină şi observare, personalul de specialitate medico-sanitar supraveghează starea de sănătate a persoanelor private de libertate şi modul în care sunt respectate regulile de igienă individuală şi colectivă. (2) În perioada de carantină şi observare sunt desfăşurate activităţi de educaţie pentru sănătate, inclusiv cu privire la transmiterea bolilor infectocontagioase. Aceste activităţi sunt consemnate în mod obligatoriu în anexele fişei medicale, care vor fi semnate de persoana privată de libertate pentru luare la cunoştinţă. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna cu privire la informările realizate, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.
    Secţiunea a 4-a Activităţi medicale desfăşurate pe perioada arestării preventive în faza judecăţii, măsurii educative privative de libertate şi a executării pedepsei privative de libertateParagraful 1 Prevederi generaleArticolul 17(1) Principalele activităţi medicale derulate în sistemul penitenciar pe perioada arestării preventive în faza judecăţii, măsurii educative privative de libertate şi a executării pedepsei privative de libertate sunt următoarele:a) intervenţii de primă necesitate în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi afecţiunilor acute;b) activităţi de medicină preventivă;c) activităţi medicale curative;
    d) activităţi de îngrijiri paliative;e) activităţi de consiliere;f) activităţi de suport;g) alte activităţi medicale de specialitate.
    (2) În cadrul activităţilor medicale prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi g) se regăsesc şi servicii medicale suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare FNUASS, conform prevederilor legale privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru care este necesară intrarea în relaţie contractuală sau încheierea unei convenţii cu CASAOPSNAJ. (3) În cadrul locurilor de deţinere se poate organiza acordarea de servicii medicale prin telemedicină persoanelor private de libertate, în condiţiile legislaţiei sanitare naţionale.
    Paragraful 2 Intervenţiile medicale de primă necesitate şi intervenţiile medicale în situaţii de urgenţă medico-chirurgicaleArticolul 18(1) Intervenţiile de primă necesitate prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) sunt intervenţii de prim contact pentru asigurarea asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor curente, acordate la cererea persoanelor private de libertate sau ori de câte ori este necesar. Asistenţa medicală, tratamentul şi îngrijirile medicale se asigură de către medici sau asistenţi medicali cu drept de liberă practică şi de alt personal de specialitate medico-sanitar cu drept de liberă practică, la indicaţia şi sub supravegherea medicului. Pentru asigurarea acestei activităţi medicale nu este necesară intrarea în relaţie contractuală cu casa de asigurări sociale de sănătate. (2) Persoanele private de libertate aflate în situaţii de urgenţă medico-chirurgicale sunt prezentate de îndată la cabinetul medical, iar medicul sau, după caz, asistentul medical ia măsurile necesare conform competenţelor profesionale, fără a fi necesară intrarea în relaţie contractuală cu casa de asigurări sociale de sănătate. (3) În cazul urgenţelor medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în cadrul locului de deţinere se apelează la sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau, după caz, se prezintă la unităţi specializate de urgenţă ori unităţi care au structuri de primire a urgenţelor, organizate în acest scop. În acest sens, conducerea locului de deţinere este înştiinţată cu privire la situaţia ivită, în vederea asigurării mijlocului de transport şi a escortei necesare. În caz de urgenţe medico-chirurgicale înregistrate în afara locului de deţinere se apelează, în primul rând, sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.(4)
    În cazul prevăzut de alin. (3), dacă deplasarea se efectuează cu mijloacele de transport ale locului de deţinere, persoana privată de libertate este însoţită întotdeauna de către un asistent medical. În situaţia în care deplasarea se efectuează prin intermediul mijloacelor de transport aparţinând sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, nu se mai impune prezenţa asistentului medical al locului de deţinere.
    (5) Pentru reducerea timpului de intervenţie în cazul unei urgenţe medico-chirurgicale, prin grija directorului şi a medicului-şef, personalul din sectorul operativ este instruit să acorde primul ajutor până la sosirea personalului de specialitate medico-sanitar.(6) În vederea acordării primului ajutor în caz de urgenţă medico-chirurgicală apărută la locurile de muncă şi în mijloacele de transport spre sau de la punctul de lucru este necesară dotarea locului de muncă şi a mijloacelor de transport cu truse de prim ajutor, asigurate din bugetul locului de deţinere. (7) În cazul punctelor de lucru din exteriorul sistemului penitenciar şi al mijloacelor de transport care nu aparţin administraţiei locului de deţinere, trusele de prim ajutor sunt asigurate de beneficiarul forţei de muncă şi se află în gestiunea personalului de pază, escortare şi supraveghere.(8) Mijloacele de transport care aparţin sistemului penitenciar sunt dotate cu truse de prim ajutor. Dacă se folosesc mijloace operative de transport persoane, altele decât cele anume destinate transportului persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege, transportul acestora se aprobă doar după verificarea dotării mijlocului de transport cu trusă de prim ajutor.
    Paragraful 3 Activităţi de medicină preventivă
    Articolul 19(1) În vederea promovării şi îmbunătăţirii stării de sănătate a persoanelor private de libertate, Direcţia medicală întocmeşte programe de sănătate pentru afecţiunile cu prevalenţă crescută în sistemul administraţiei penitenciare. (2) Planurile de măsuri aferente programelor de sănătate prevăzute la alin. (1) se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.Articolul 20(1) Pentru minorii aflaţi în executarea unei măsuri educative privative de libertate se organizează la începutul lunii septembrie sau în primul trimestru al anului şcolar un examen medical preventiv privind starea de sănătate a minorului, conform reglementărilor în vigoare.(2) Examenul medical prevăzut la alin. (1) se efectuează de personalul de specialitate medico-sanitar, în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, pe zile şi camere, şi constă în: a) examen clinic general;
    b) examen antropometric;c) examen optometric minim, conform competenţelor;d) examen stomatologic.
    (3) Dacă medicul apreciază ca fiind necesar, se efectuează prin reţeaua sanitară publică analize de laborator, examene de specialitate şi explorări funcţionale pentru depistarea unor eventuale afecţiuni medicale sau deficienţe motorii, senzoriale ori neuropsihice.(4) Contravaloarea examinărilor şi investigaţiilor prevăzute la alin. (3) este suportată din FNUASS, dacă acestea sunt prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele metodologice de aplicare a acestuia. Partea de contribuţie personală pentru aceste servicii sau, după caz, contravaloarea serviciilor neacoperite de FNUASS este asigurată de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(5) Consulturile medicale şi conduita terapeutică se consemnează în fişa medicală.
    Articolul 21(1) În cazul persoanelor private de libertate majore se realizează în trimestrul al patrulea bilanţul medical periodic.(2) Bilanţul medical prevăzut la alin. (1) se efectuează de personalul de specialitate medico-sanitar, în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, pe zile şi camere, şi constă în examen clinic general, examen antropometric, măsurarea valorilor tensiunii arteriale, programarea pentru efectuarea unor examene de specialitate şi analize de laborator sau teste de screening pentru precizarea diagnosticului, reevaluarea stării de sănătate şi a aptitudinii de muncă, atât în reţeaua sanitară proprie Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cât şi, după caz, în reţeaua sanitară publică. (3) Contravaloarea examinărilor şi investigaţiilor prevăzute la alin. (2) este suportată din FNUASS, dacă acestea sunt prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele metodologice de aplicare a acestuia. Partea de contribuţie personală pentru aceste servicii sau, după caz, contravaloarea serviciilor neacoperite de FNUASS este asigurată de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(4) Persoanele private de libertate pot solicita în scris efectuarea de investigaţii şi consulturi medicale suplimentare faţă de cele prevăzute la alin. (2). Pentru realizarea acestora trebuie avute în vedere recomandările atât ale medicului curant, cât şi ale unităţii sanitare care realizează investigaţiile şi consulturile suplimentare. Dacă persoana privată de libertate nu ştie sau se află în imposibilitatea de a scrie, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora solicitării şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi de medicul-şef.(5) Contravaloarea investigaţiilor şi a consulturilor medicale prevăzute la alin. (4) se suportă din fondurile băneşti ale persoanelor private de libertate.
    Articolul 22(1) Vaccinarea în vederea prevenirii patologiilor cu caracter infecţios se efectuează cu respectarea strictă a regulilor de asepsie şi antisepsie, a modului de administrare, a contraindicaţiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a păstrării corecte şi, după caz, în funcţie de prevederile sanitare naţionale privind vaccinarea.(2) Evidenţa vaccinărilor persoanelor private de libertate se realizează în registrul unic de vaccinări.(3) Vaccinarea impusă de existenţa unor focare sau de alte situaţii epidemiologice cu risc se realizează la indicaţia medicilor epidemiologi, în conformitate cu legislaţia sanitară în vigoare.(4) Alte vaccinări se realizează în campaniile organizate conform Programului naţional de vaccinare al Ministerului Sănătăţii.
    Paragraful 4 Activităţi medicale curative, activităţi de îngrijiri paliative şi măsuri medicale şi de consiliere şi informareArticolul 23(1) Serviciile medicale curative se asigură în programul stabilit de medicul-şef, cu excepţia cazurilor care reprezintă urgenţe medico-chirurgicale, când asistenţa medicală se acordă de îndată.(2) Consultaţiile se acordă de către medici de medicină generală sau medicină de familie. În lipsa acestora, personalul de specialitate medico-sanitar cu pregătire medie aflat în serviciu acordă asistenţă medicală, în limita competenţelor profesionale, cu respectarea dreptului la asistenţă medicală al persoanelor private de libertate, conform legislaţiei execuţional-penale, precum şi normelor şi recomandărilor privind regulile europene şi internaţionale în materie, finanţarea acestora fiind asigurată de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(3) În cazul acordării serviciilor medicale curative ale căror costuri sunt suportate din FNUASS, modalităţile de decontare a acestora se stabilesc prin Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele metodologice de aplicare a acestuia. Articolul 24
    (1) Persoanele private de libertate se prezintă la cabinetul medical, după cum urmează:a) în caz de urgenţă medico-chirurgicală, dacă, din punct de vedere medical, este posibilă deplasarea;b) conform condicii de prezentare completate de supraveghetorul din cadrul secţiei de deţinere, în baza solicitărilor scrise ale persoanelor private de libertate şi înaintate cu ocazia apelului de dimineaţă. În acest context, pentru evaluarea situaţiei medicale a efectivelor de deţinuţi, personalul de specialitate medico-sanitar este prezent la apelul de dimineaţă, de două ori pe săptămână, prin rotaţie, pe diferite secţii de deţinere;c) ca urmare a solicitărilor verbale datorate unor acuze de boală, primite pe parcursul zilei sau nopţii, din partea persoanelor private de libertate;d) pentru administrarea tratamentului;e) conform programării efectuate de medicul curant sau medicul-şef, pentru evaluări medicale sau pentru alte activităţi de consiliere sau suport;f) pentru alte activităţi medicale specifice, prevăzute de legislaţia execuţional-penală.(2) Stabilirea programului zilnic de consultaţii se face de către personalul de specialitate medico-sanitar aflat în serviciu, în funcţie de activităţile care trebuie desfăşurate, iar prezentarea se realizează respectându-se criteriile de separaţiune.(3) Se pot realiza şi evaluări ale situaţiei medicale la camera de deţinere sau la camerele de infirmerie, în cazul în care persoanele private de libertate au afecţiuni apărute subit ca urmare a unui eveniment medico-chirurgical imprevizibil, a bolilor cronice sau cronice acutizate care fac imposibilă prezentarea la cabinetul medical sau în situaţii deosebite specifice sistemului administraţiei penitenciare, în vederea iniţierii sau, după caz, dispunerii unor măsuri medicale. (4) Persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile depistate cu ocazia primirii, inclusiv prin transfer, în urma bilanţului medical periodic sau prin examinări curente sunt luate în evidenţă de cabinetul medical şi li se asigură tratamentul şi regimul alimentar recomandate. Recomandarea de regim alimentar poate fi făcută de medicul curant din locul de deţinere sau, pentru o perioadă determinată, de medicul specialist din ambulatoriu sau din cadrul unităţii sanitare cu paturi.(5) Persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile sau transmisibile, acute şi/sau cronice, care au recomandare de regim alimentar sunt înscrise în ordine alfabetică într-un tabel avizat de medicul locului de deţinere şi aprobat de directorul locului de deţinere, care cuprinde datele de identificare, regimul alimentar pe care acestea îl primesc şi perioada de timp pentru care este recomandat. (6) Tabelul prevăzut la alin. (5) se întocmeşte şi se actualizează lunar, precum şi ori de câte ori este nevoie.(7) Cazurile în care faţă de persoanele private de libertate s-a dispus prin hotărâre judecătorească definitivă măsura de siguranţă a obligării la tratament medical sunt aduse la cunoştinţa personalului de specialitate medico-sanitar prin grija structurii evidenţă deţinuţi. După încunoştinţare, personalul de specialitate medico-sanitar ia măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi dispensarizarea acestor persoane.
    (8) Medicul-şef programează examinarea bolnavilor cronici, completând în mod corespunzător orarul lunar de consultaţii.
    Articolul 25(1) Fiecare consultaţie se înscrie în ordine cronologică în Registrul de consultaţii şi tratament, menţionându-se numele, prenumele, vârsta, camera de deţinere, diagnosticul stabilit sau, după caz, precizarea simptomatologiei când examinarea medicală este realizată de asistenţii medicali, precum şi recomandările formulate. Persoana privată de libertate este informată de personalul de specialitate medico-sanitar, sub semnătură, cu privire la aspectele menţionate în registru în urma consultaţiei şi semnează pentru primirea tratamentului. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate. (2) În cazul în care se constată că persoana privată de libertate nu poate desfăşura activităţi lucrative din cauza situaţiei sale medicale, personalul de specialitate medico-sanitar poate recomanda efectuarea unor analize sau examene de specialitate, internare în infirmerie, într-un penitenciar-spital sau, după caz, spital aparţinând reţelei sanitare publice. Aceste aspecte sunt consemnate în registrul prevăzut la alin. (1). Scutirile medicale sunt consemnate de către medic în fişa medicală şi în registrul prevăzut la alin. (1).(3) Cu prilejul consultaţiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personală de sănătate, prognosticul evolutiv, investigaţiile necesare, precum şi cu privire la condiţiile terapeutice.(4) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o intervenţie medicală sau continuarea actului medical, asumându-şi în scris răspunderea pentru această decizie. Persoana privată de libertate este informată cu privire la consecinţele medicale ale refuzului intervenţiei sau întreruperii actului medical, aspect consemnat în fişa medicală sau, după caz, în procesul-verbal întocmit în cazul refuzului de semnătură.
    (5) Refuzul prevăzut la alin. (4) este consemnat, sub semnătura persoanei private de libertate, în Registrul de consultaţii şi tratament. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului. Procesul-verbal se semnează de personalul de specialitate medico-sanitar şi de agentul însoţitor al persoanei private de libertate şi se ataşează la fişa medicală.
    Articolul 26(1) Se înscriu obligatoriu în fişa medicală cazurile noi de îmbolnăvire, incapacitatea temporară de muncă, regimurile alimentare acordate, fiecare prescriere a tratamentului conform prescripţiilor medicale, electronice, cu regim special pentru substanţele şi preparatele psihotrope şi stupefiante sau orice altă formă de prescripţie medicală, modificările apărute în starea de sănătate sau în ceea ce priveşte capacitatea de muncă, internările în infirmerie şi internările în spitale. (2) Codificarea cazurilor de îmbolnăvire se realizează potrivit sistemelor de codificare utilizate de Ministerul Sănătăţii, numai în situaţiile când se precizează diagnosticul unei noi îmbolnăviri. Dacă se constată mai multe afecţiuni, se codifică fiecare în parte.(3) Evidenţa tuturor bolnavilor cronic se ţine în Registrul evidenţă bolnavi cronic, care cuprinde informaţii referitoare la bolnavii cronic care necesită supraveghere medicală, în ordinea luării în evidenţă, cu consemnarea diagnosticului pe grupe de afecţiuni medicale, ritmicitatea controalelor periodice, aptitudinea de muncă, data luării în evidenţă, data şi motivul scoaterii din evidenţă.(4) În anexa la registrul prevăzut la alin. (3) se centralizează numeric şi defalcat afecţiunile medicale cronice ale bolnavilor cronic pentru statistica tipurilor de afecţiuni medicale cronice existente în locul de deţinere.
    Articolul 27(1) Efectuarea tratamentelor injectabile şi a pansamentelor este evidenţiată în Registrul de tratamente injectabile şi pansament, în care persoanele private de libertate semnează pentru fiecare procedură medicală efectuată. Persoanele private de libertate au dreptul să refuze un tratament injectabil şi efectuarea unui pansament, dar personalul de specialitate medico-sanitar are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate consecinţele unui asemenea refuz asupra stării de sănătate. (2) Refuzul prevăzut la alin. (1) şi informarea privind consecinţele refuzului sunt consemnate, sub semnătura persoanei private de libertate, în Registrul de tratamente injectabile şi pansament. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate. Procesul-verbal se ataşează la fişa medicală. Articolul 28(1) La nivelul cabinetului medical al locului de deţinere, inclusiv în cazul cabinetelor din penitenciarele-spital, există două tipuri de aparate cu produse farmaceutice, necesare asigurării asistenţei medicale persoanelor private de libertate, după cum urmează:a) aparatul pentru cazuri de urgenţă - folosit doar în cazurile de urgenţă medico-chirurgicală, diagnosticate ca atare. Acesta cuprinde medicamente compensate şi necompensate, în cantităţile minime necesare asigurării urgenţelor medico-chirurgicale, conform baremului stabilit în anexa nr. 2;
    b) aparatul de medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical - specific pentru asigurarea asistenţei medicale zilnice acordate la cererea persoanelor private de libertate sau ori de câte ori este necesar pentru asigurarea nevoilor în activitatea medicală curentă de la nivelul cabinetelor medicale din locurile de deţinere, respectiv penitenciare-spital. Acesta conţine, conform anexei nr. 3, materiale sanitare şi medicamente ce nu se acordă în baza prescripţiei medicale electronice pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală sau a prescripţiei cu regim special pentru preparate psihotrope şi stupefiante.
    (2) Medicamentele şi materialele sanitare din aparatul pentru cazuri de urgenţă se asigură de către penitenciarul-spital coordonator din veniturile proprii încasate ca urmare a furnizării de servicii medicale de asistenţă primară, în baza contractului încheiat de penitenciarul-spital coordonator cu CASAOPSNAJ, fiind transferate cabinetului medical, pe bază de aviz, sub coordonarea medicului-şef sau a înlocuitorului acestuia. Completarea acestui aparat cu medicamente şi materiale sanitare se realizează din oficina locală de distribuţie, în baza condicii de prescripţie aparat, întocmită de asistentul medical aflat în serviciu, cu avizul medicului locului de deţinere. În cazul imposibilităţii asigurării aparatului din venituri proprii, necesarul de medicamente şi materiale sanitare se asigură cu fonduri de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(3) Lista medicamentelor şi materialelor sanitare din aparatul de medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical de la locurile de deţinere este întocmită de medicul-şef sau, după caz, de directorul adjunct pe probleme medicale pentru cabinetele din penitenciarul-spital, împreună cu personalul de specialitate medico-sanitar implicat, pornind de la aparatul de medicamente şi materiale sanitare necesare prevăzut în anexa nr. 3, cantităţile fiind stabilite în funcţie de consumul zilnic, cazuistică, adresabilitate, numărul persoanelor private de libertate de la nivelul fiecărui loc de deţinere, şi se actualizează anual, precum şi ori de câte ori este nevoie.(4) Medicamentele şi materialele sanitare din aparatul de medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical se asigură din fondurile aprobate cu această destinaţie de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere. Completarea medicaţiei şi a materialelor sanitare din acest aparat se realizează în funcţie de consumul zilnic, pe baza condicii de prescripţie medicală, întocmită de către asistentul medical aflat în serviciu, cu avizul medicului locului de deţinere sau, după caz, cu avizul medicului şef secţie.(5) În situaţii de risc epidemiologic, epidemii, pandemii sau când asigurarea imediată a medicaţiei în condiţiile sistemului de asigurări sociale de sănătate este imposibilă, iar viaţa sau sănătatea persoanelor private de libertate este pusă în pericol, se asigură, prin fonduri de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, tratamentul necesar, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare, dacă acestea sunt recomandate în schemele de tratament sau în protocoalele terapeutice.(6) Persoana privată de libertate semnează pentru primirea medicaţiei în Registrul de consultaţii şi tratament, iar în cazul în care medicaţia aflată în dotarea aparatelor prevăzute la alin. (1) nu acoperă necesităţile asigurării asistenţei medicale sau nu intră în categoria medicamentelor care se acordă în baza prescripţiei medicale electronice pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, medicul locului de deţinere întocmeşte o prescripţie şi un referat de necesitate pentru asigurarea schemei de tratament necesar afecţiunilor medicale ale pacientului. Schema de tratament solicitată reprezintă medicaţie personală pacient şi este eliberată de farmacia comunitară care se află în relaţie contractuală cu administraţia locului de deţinere, iar contravaloarea acesteia se asigură de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.
    (7) În cazul persoanelor private de libertate cu afecţiuni cronice, medicul locului de deţinere sau, după caz, medicul care realizează consultul prescrie o medicaţie conform normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a protocoalelor terapeutice, care se eliberează de farmacia comunitară care se află în relaţie contractuală cu administraţia locului de deţinere. Contravaloarea consultaţiei şi a medicaţiei prescrise pentru bolnavii cronic care nu poate fi asigurată prin sistemul de asigurări sociale de sănătate se asigură cu fonduri de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(8) Medicaţia prevăzută la alin. (7) se eliberează pentru maximum o lună, prin intermediul cabinetului medical, persoanelor în cauză. Persoanele private de libertate semnează pentru primirea tratamentului în Registrul de administrare tratamente prescrise pe reţete. (9) Prescrierea, eliberarea, păstrarea şi administrarea medicamentelor care conţin substanţe stupefiante, sedative sau narcotice se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare. Administrarea acestor medicamente se face numai sub directă observare de către personalul de specialitate medico-sanitar în cabinetul medical sau în locuri special destinate.(10) Dacă există indicii temeinice că unele persoane private de libertate nu respectă conduita terapeutică recomandată, folosind medicaţia primită pentru a-şi pune viaţa în pericol sau în alte scopuri, se recomandă administrarea tratamentului sub strictă supraveghere.(11) În cazurile de nerespectare a conduitei terapeutice prevăzute la alin. (10), se dispune de urgenţă reevaluarea de specialitate, în vederea stabilirii necesităţii tratamentului, sau reevaluarea schemei de tratament. Reluarea administrării tratamentului de orice natură se realizează numai sub strictă supraveghere.
    Articolul 29(1) Rezultatele investigaţiilor de laborator, paraclinice sau de înaltă performanţă, precum şi ale examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se înscriu în fişa medicală sau, după caz, se anexează la aceasta. În toate cazurile se face menţiune despre data şi unitatea sanitară în cadrul căreia au fost efectuate.(2) În urma rezultatelor investigaţiilor şi examenelor de specialitate prevăzute la alin. (1), persoanele private de libertate primesc, la indicaţia medicului, regim alimentar corespunzător afecţiunilor medicale, iar durata acestuia este stabilită de medicul locului de deţinere sau, după caz, de medicii specialişti, prin recomandare medicală, în funcţie de evoluţia stării de sănătate şi de reevaluările medicale.(3) Persoana privată de libertate poate solicita, contra cost, examinarea la locul de deţinere de către un alt medic din afara sistemului administraţiei penitenciare. Medicul trebuie să prezinte documente din care să reiasă că este membru al Colegiului Medicilor din România şi deţine aviz pentru exercitarea profesiei de medic valabil în anul curent. Tratamentul şi investigaţiile recomandate în cadrul acestui consult se asigură contra cost. Cheltuielile necesare asigurării tratamentului şi efectuării investigaţiilor recomandate în cadrul acestui consult sunt suportate de către persoana privată de libertate.(4) Consultul şi recomandările medicului prevăzute la alin. (3) sunt consemnate în fişa medicală, împreună cu semnătura şi parafa proprie a medicului consultant şi cu menţiunea „consultaţie contra cost“.(5) Dacă la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezintă semne de violenţă sau declară că a fost supusă la rele tratamente, personalul de specialitate medico-sanitar consemnează în fişa medicală şi în Registrul de marcă traumatică cele constatate sau cele declarate, informând în scris directorul locului de deţinere şi procurorul, pentru dispunerea efectuării examinării sau expertizei medico-legale, după caz.(6) În cazul prevăzut la alin. (5), persoana privată de libertate are dreptul să solicite în scris să fie sau să nu fie examinată de către un medic legist sau, contra cost, de un alt medic cu drept de liberă practică din afara sistemului penitenciar. În situaţia în care persoana privată de libertate nu ştie să scrie sau se află în imposibilitate de a scrie, personalul administraţiei penitenciarului oferă sprijin în acest sens.(7) Stabilirea naturii leziunilor traumatice şi a legăturii de cauzalitate este de competenţa medicului legist.
    Articolul 30(1) Personalul de specialitate medico-sanitar are obligaţia de a informa verbal agentul responsabil pentru însoţirea persoanelor private de libertate la cabinetul medical cu privire la acordarea unei scutiri medicale sau despre situaţia incapacităţii temporare de muncă.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), agentul raportează de îndată şefului secţiei în cadrul căreia este cazată persoana privată de libertate despre situaţiile de scutire medicală sau incapacitate temporară de muncă a persoanelor private de libertate prezentate la cabinet. Articolul 31Îngrijirea paliativă şi îngrijirile terminale pentru persoanele private de libertate sunt asigurate prin internarea atât în penitenciarele-spital, cât şi în spitalele din reţeaua sanitară publică, conform legislaţiei sanitare în vigoare. Articolul 32(1) La primirea în locul de deţinere, cu ocazia efectuării triajului epidemiologic, persoana privată de libertate este informată cu privire la modul de acordare a asistenţei medicale curative, profilactice şi de urgenţă, precum şi cu privire la asistenţa specifică disponibilă în cazul persoanelor private de libertate cu istoric de consum de droguri. Aceste informaţii sunt furnizate pe tot parcursul privării de libertate, cu ocazia activităţilor de educaţie pentru sănătate.(2) Dacă la primirea în locul de deţinere persoana privată de libertate cu istoric de consum de droguri declară că este inclusă într-un program de asistenţă medicală cu tratament substitutiv al dependenţei de opiacee, personalul de specialitate medico-sanitar solicită transferul acesteia la un penitenciar-spital cu structură specializată, în vederea internării şi asigurării continuităţii tratamentului. Articolul 33Evaluarea persoanei private de libertate cu istoric de consum de droguri este realizată de către o echipă multidisciplinară care asigură asistenţa medicală şi psihologică.Articolul 34În urma evaluării prevăzute la art. 33, se întocmeşte un raport de evaluare şi se stabileşte un program integrat de sprijin care cuprinde un plan individual de asistenţă. Programul integrat de asistenţă este prezentat persoanei private de libertate cu istoric de consum de droguri în vederea semnării unui acord de includere în program.Articolul 35Dacă în urma examenului medical efectuat unei persoane private de libertate cu istoric de consum de droguri aflate în custodia locului de deţinere se stabileşte necesitatea evaluării de specialitate pentru indicaţia de tratament substitutiv al dependenţei de opiacee, personalul de specialitate medico-sanitar solicită transferul la un penitenciar-spital cu structură specializată, în vederea internării şi iniţierii tratamentului. După externare, faza de menţinere a tratamentului substitutiv al dependenţei de opiacee se realizează prin intermediul cabinetului medical al locului de deţinere.Articolul 36În cazul în care se constată situaţii de urgenţă medico-chirurgicale, precum sevraj complicat, supradoză, afecţiuni asociate complicate, personalul care ia cunoştinţă de situaţia persoanei în cauză anunţă de îndată personalul de specialitate medico-sanitar, în vederea dispunerii măsurilor medicale specifice. Pentru situaţiile care depăşesc competenţa profesională a personalului de specialitate medico-sanitară se apelează la sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 sau, după caz, se anunţă de îndată conducerea locului de deţinere, în vederea asigurării mijlocului de transport şi a escortei necesare pentru prezentarea la unităţi specializate de urgenţă sau unităţi care au structuri de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.Articolul 37(1) Când persoana privată de libertate inclusă într-un program de asistenţă cu tratament substitutiv al dependenţei de opiacee este transferată într-un alt loc de deţinere sau este pusă în libertate, se fac demersuri în vederea asigurării continuării tratamentului, prin colaborare între locurile de deţinere, respectiv între locurile de deţinere şi reţeaua naţională de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul minorilor. În cazul în care minorul este pus în libertate, este notificată de urgenţă direcţia judeţeană de asistenţă socială şi protecţie a copilului de la domiciliul minorului.
    Articolul 38Pentru prevenirea efectelor consumului de droguri sunt luate măsuri de organizare a următoarelor tipuri de activităţi:a) furnizarea, la primirea în locul de deţinere, a unor broşuri sau pliante conţinând informaţii generale cu privire la riscurile existente în cazul consumului de droguri, precum şi asistenţa specifică disponibilă în acest caz;b) organizarea de acţiuni de informare şi educare privind riscurile consumului de droguri, precum şi ale infectării cu HIV, hepatită B, C şi D de către echipele multidisciplinare de asistenţă a consumatorilor;c) organizarea unor activităţi specifice, cu participarea unor specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, a altor instituţii publice specializate, precum şi a unor organizaţii neguvernamentale de profil;d) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor pentru persoanele cu istoric de consum de droguri.
    Articolul 39În cazul în care persoana privată de libertate a beneficiat de asistenţă medicală, tratament sau îngrijiri potrivit acestui capitol, la punerea în libertate i se eliberează un document care cuprinde informaţii referitoare la terapiile efectuate şi starea de sănătate.
    Secţiunea a 5-a Activităţi medicale de suport în vederea prezentării persoanelor private de libertate la comisii de specialitate şi procurării dispozitivelor medicale şi activităţi de planificare familialăArticolul 40(1)
    La solicitarea scrisă a persoanei private de libertate, în măsura în care este susţinută de documentaţie specifică, personalul de specialitate medico-sanitar în colaborare cu serviciul de asistenţă psihosocială efectuează demersuri în vederea întocmirii:a) documentaţiei necesare prezentării persoanelor private de libertate la comisia de expertiză a capacităţii de muncă sau pentru revizuirea unei decizii a acestei comisii;b) documentaţiei necesare prezentării la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap.
    (2) În situaţia în care persoana privată de libertate nu ştie sau se află în imposibilitate de a scrie, personalul administraţiei penitenciarului oferă sprijin în acest sens.
    Articolul 41Decontarea cheltuielilor pentru serviciile medicale solicitate de către medicii specialişti din cadrul comisiilor de specialitate şi necesare întocmirii dosarului în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap sau în vederea expertizării capacităţii de muncă se realizează conform prevederilor legale în vigoare.
    Articolul 42(1) Procurarea dispozitivelor medicale se realizează în baza recomandării medicului specialist şi în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia. (2) Contravaloarea contribuţiei personale pentru dispozitivele medicale este suportată de către beneficiar.(3) Ochelarii de vedere şi bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din FNUASS, contravaloarea acestora fiind suportată integral de solicitant. În caz de afectare gravă a stării de sănătate ce determină invaliditate, dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, în înţelesul Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile sunt suportate de către administraţia locului de deţinere sau din alte surse, conform legii.(4) În cazul în care persoana privată de libertate suferă un accident de muncă din culpa dovedită a personalului din sistemul administraţiei penitenciare ori din culpa dovedită a beneficiarului forţei de muncă, în urma cercetării accidentului de muncă, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată, după caz, de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, al beneficiarului forţei de muncă ori de către persoana privată de libertate, dacă aceasta este vinovată de producerea accidentului de muncă.Articolul 43În cazul în care persoana privată de libertate solicită în scris efectuarea analizelor medicale necesare încheierii căsătoriei, acestea se realizează prin grija personalului de specialitate medico-sanitar al locului de deţinere, cheltuielile fiind suportate de solicitant. În cazul în care persoana privată de libertate nu ştie sau se află în imposibilitatea de a scrie, personalul administraţiei locului de deţinere oferă sprijin în acest sens, caz în care se întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora solicitării şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi şeful secţiei de deţinere din care provine persoana privată de libertate. Procesul-verbal se ataşează la fişa medicală.
    Secţiunea a 6-a Alte activităţi medicale de specialitateArticolul 44(1) Asistenţa medicală de specialitate clinică se acordă:a) prin consulturi programate în cadrul cabinetelor medicale din locurile de deţinere, al penitenciarelor-spital, în ambulatoriile integrate ale spitalelor aparţinând reţelei sanitare publice şi în alte unităţi sanitare de profil autorizate şi acreditate;b) în urma încheierii unor contracte de prestări servicii medicale între un medic de specialitate cu drept de liberă practică din afara sistemului penitenciar şi locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;c) în baza protocoalelor de colaborare încheiate între unităţile sanitare autorizate şi acreditate din reţeaua sanitară publică şi locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) În locurile de deţinere, în funcţie de cazuistica locală, se pot efectua consultaţii de specialitate de către medici de diferite specialităţi clinice cu drept de liberă practică, în baza unor protocoale de colaborare sau contracte de prestări servicii medicale.
    Secţiunea a 7-a Asistenţa medicală dentarăArticolul 45(1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din cadrul locurilor de deţinere. În situaţia în care cazul medical excedează competenţei medicului stomatolog sau dacă în cadrul locului de deţinere nu poate fi asigurată asistenţa medicală dentară, se apelează la unităţi sanitare de profil aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, unde, în condiţiile existenţei contractului de furnizare de servicii de medicină dentară cu casa de asigurări de sănătate, persoanele private de libertate pot beneficia de serviciile de medicină dentară preventivă şi tratamentele stomatologice stabilite în pachetul de servicii medicale de bază pentru medicina dentară, conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi normelor metodologice de aplicare a acestuia. Finanţarea acestora se realizează în conformitate cu prevederile privind modalităţile de plată pentru specialitatea medicină dentară, stipulate în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, partea de contribuţie personală nedecontată de FNUASS fiind suportată de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(2) În cazul în care unităţile sanitare prevăzute la alin. (1) constată că persoana privată de libertate are afectată grav funcţia masticatorie şi este necesară prestarea serviciilor de medicină dentară care depăşesc valoarea de contract stabilită la nivel naţional pentru medicii de medicină dentară, precum şi a serviciilor care nu sunt asigurate prin pachetul de servicii medicale de bază pentru medicina dentară, conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi normelor metodologice de aplicare, cheltuielile necesare prestării acestor servicii se suportă de la bugetul de stat din bugetul locului de deţinere. (3) În cazul în care asistenţa medicală dentară nu poate fi acordată potrivit dispoziţiilor alin. (1), pentru asigurarea asistenţei stomatologice persoanelor private de libertate, directorul locului de deţinere poate încheia contracte de prestări servicii cu medici stomatologi, în condiţiile stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.(4) În cabinetele de medicină dentară din locurile de deţinere îşi pot desfăşura activitatea sub îndrumarea şi coordonarea medicului stomatolog şi asistenţi de medicină generală cu competenţe, atestate sau cursuri de perfecţionare în stomatologie.(5) În locurile de deţinere se pot organiza, pe lângă cabinetele de medicină dentară, laboratoare de tehnică dentară încadrate cu tehnician dentar sau se pot încheia contracte de colaborare cu laboratoare de tehnică dentară din afara sistemului administraţiei penitenciare, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (6) Orice alt tratament de medicină dentară suplimentar faţă de cele asigurate prin grija locului de deţinere, solicitat de persoanele private de libertate, se efectuează contra cost.(7) Pe durata privării de libertate se desfăşoară activităţi de educaţie sanitară, consemnate într-un registru special înfiinţat în care persoana privată de libertate ia cunoştinţă despre acestea sub semnătură proprie. În cazul în care persoana privată de libertate se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens care se ataşează la fişa medicală.Articolul 46(1)
    Persoanele private de libertate care au nevoie de efectuarea unor lucrări protetice decontate parţial din FNUASS pot solicita să fie transferate, pe baza unei programări prealabile, într-un loc de deţinere dotat cu laborator de tehnică dentară.
    (2) În vederea asigurării accesului persoanelor private de libertate la servicii de tehnică dentară, locurile de deţinere în cadrul cărora nu sunt organizate laboratoare de tehnică dentară pot încheia, în condiţiile legii, contracte de colaborare cu laboratoare de tehnică dentară din afara sistemului penitenciar. Contravaloarea contribuţiei personale pentru tratamentele protetice se suportă de către persoana privată de libertate. (3) În cazul persoanelor private de libertate fără mijloace băneşti, în înţelesul Legii nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acoperirea contravalorii tratamentului protetic şi numai atunci când un medic stomatolog din sistemul penitenciar sau, după caz, din reţeaua sanitară publică constată că persoana privată de libertate are afectată grav funcţia masticatorie în perioada detenţiei, locul de deţinere, în funcţie de prevederile legale în vigoare, suportă acoperirea contravalorii de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.(4) În cazul în care tratamentul protetic este necesar ca urmare a unui accident de muncă într-o activitate la care a fost repartizată persoana privată de libertate sau din culpa dovedită a personalului locului de deţinere, contravaloarea acestuia se suportă de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.
    Articolul 47Medicul stomatolog are următoarele atribuţii:a) stabileşte obligatoriu formula dentară la primirea în locul de deţinere şi o consemnează în fişa medicală a persoanei private de libertate;b)
    consemnează în fişa medicală consultaţiile şi tratamentele dentare efectuate;
    c) coordonează efectuarea lucrărilor protetice în laboratorul de tehnică dentară al locului de deţinere sau colaborează cu un laborator de tehnică dentară din afara sistemului penitenciar;d) sprijină locurile de deţinere care nu au medic stomatolog angajat sau cu contract de prestări servicii, în vederea acordării consulturilor stomatologice necesare persoanelor private de libertate;e) întocmeşte necesarul privind dotarea cu aparatură şi echipamente medicale, instrumentar, echipamente de protecţie, medicamente şi materiale sanitare pentru trusa de urgenţă, conform deciziei Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, substanţe anestezice şi alte materiale stomatologice necesare activităţii uzuale; f) întocmeşte devizul pentru eventuala plată a serviciului furnizat.
    Articolul 48(1) Prezentarea la consultaţie se face conform programării întocmite de medicul stomatolog, cu excepţia cazurilor urgente, când asistenţa de specialitate se acordă de îndată.(2) La nivelul fiecărui cabinet de medicină dentară se înfiinţează câte un barem minimal de urgenţă, conform deciziei Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, şi un barem specific, în funcţie de cazuistică şi de specificul medicinei dentare acordate în sistemul penitenciar, având ca reper şi anexele aferente baremelor de medicamente din prezentul ordin. (3) Medicii stomatologi care au încheiat contract cu casa de asigurări de sănătate prescriu pentru afecţiunile stomatologice ale persoanelor private de libertate prescripţii medicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile stabilite în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele de aplicare a acestuia. (4) Dotarea cu aparatură şi echipamente medicale şi cu necesarul de produse pentru asigurarea asistenţei stomatologice se asigură atât din venituri proprii obţinute de la casa de asigurări de sănătate, cât şi prin completare sau ca sursă principală de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere sau din alte surse.(5) Persoanele aflate în situaţia de urgenţă chirurgicală oro-maxilo-facială sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu în specialitatea chirurgie orală şi maxilo-facială.
    Secţiunea a 8-a
    Activitatea farmaceuticăArticolul 49(1) Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamente şi materiale sanitare, necesare în funcţie de patologia şi adresabilitatea acestora la cabinetul medical, după cum urmează:a) din aparatul de medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical, asigurat prin fonduri de la bugetul de stat;b) prin achiziţie cu fonduri de la bugetul de stat, în baza referatelor de necesitate întocmite de cabinetul medical; c) din aparatul de urgenţă, asigurat prin veniturile proprii obţinute de la CASAOPSNAJ ca urmare a prestării serviciilor medicale;d) din FNUASS, în baza prescripţiilor medicale electronice sau a prescripţiilor medicale cu regim special.(2)
    În cazul modalităţii de prescriere a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, medicii prescriu medicamentele sub forma denumirii comune internaţionale, iar în cazurile justificate medical, precum şi în cazul produselor biologice şi al medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat prescrierea se face pe denumirea comercială, cu precizarea pe prescripţie şi a denumirii comune internaţionale corespunzătoare.
    (3) La recomandarea medicilor din alte specialităţi a unui tratament cu produse ce nu se află în listele de medicamente compensate din FNUASS sau produse care sunt prevăzute în legislaţia Ministerului Sănătăţii în categoria suplimentelor alimentare, medicul locului de deţinere are obligaţia efectuării demersurilor necesare în vederea respectării acestor recomandări. Procurarea tratamentului se realizează în baza unui referat de necesitate înaintat sectorului economico-administrativ pentru achiziţie, iar cheltuielile aferente sunt asigurate de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(4) Tratamentul prescris fiecărei persoane private de libertate de medicul locului de deţinere şi eliberat de farmacia comunitară este introdus, după verificarea şi recepţia medicamentelor, direct în cabinetul locului de deţinere, cu statut de medicaţie prin prescripţie individuală pentru tratarea afecţiunilor cronice. Tratamentul se păstrează, defalcat pentru fiecare pacient în parte, într-un dulap de medicamente, anume destinat în cadrul cabinetului medical, de unde se va administra potrivit orarului stabilit, în baza recomandărilor medicului locului de deţinere.
    Articolul 50La recomandarea medicului locului de deţinere sau a medicului specialist, persoanei private de libertate i se poate aproba solicitarea de asigurare, din fondurile proprii, a acelor medicamente, produse naturiste sau suplimente alimentare care, conform prevederilor legale în vigoare, nu sunt asigurate de locul de deţinere.Articolul 51Necesarul anual de medicamente şi materiale sanitare se întocmeşte de medicul-şef în colaborare cu personalul de specialitate medico-sanitar, în funcţie de patologia şi adresabilitatea persoanelor private de libertate.
    Articolul 52(1) Asistenţii medicali sunt obligaţi să efectueze recapitulaţiile zilnice sau, în caz de consum, ale cantităţilor de produse necesare consulturilor medicale, în vederea predării produselor farmaceutice de la o tură la alta şi a completării ulterioare a baremelor stabilite în anexele la prezentul ordin.(2) Completarea baremelor cu medicamente se face în funcţie de consumul acestora, ca urmare a administrării medicaţiei în timpul consultaţiilor acordate persoanelor private de libertate, în baza condicii de prescripţii medicale, întocmită de asistentul medical aflat în serviciu şi contrasemnată de medicul locului de deţinere, fiind prezentată asistentului de farmacie.Articolul 53(1) Medicamentele cu prescripţie medicală sunt gestionate şi eliberate de farmacist, respectiv de medicul-şef al locului de deţinere sau de înlocuitorul acestuia. (2)
    Farmacistul sau, după caz, asistentul de farmacie preia condica de prescripţii medicale şi eliberează medicamentele, în condiţiile legii, conform necesarului menţionat.
    (3) Asistentul medical în serviciu semnează condica pentru primirea medicaţiei eliberate de asistentul de farmacie.(4) Farmacistul sau, după caz, asistentul de farmacie sprijină activitatea cabinetului medical în gestionarea produselor farmaceutice, verifică starea şi valabilitatea stocurilor, informează medicul-şef despre situaţia stocurilor de medicamente în vederea întocmirii necesarului de produse şi a demarării demersurilor pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare prin colaborare cu departamentele responsabile.
    Capitolul III Asistenţa medicală a persoanelor private de libertate diagnosticate cu afecţiuni transmisibileArticolul 54(1) Direcţia medicală urmăreşte modul de realizare a activităţilor de prevenire şi combatere a afecţiunilor transmisibile, în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.(2) Raportarea afecţiunilor transmisibile se face de către personalul de specialitate medico-sanitar al locului de deţinere către Direcţia medicală şi către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei sanitare în vigoare.Articolul 55Fondurile necesare pentru implementarea tuturor măsurilor de prevenţie şi de reducere a riscurilor asociate pentru afecţiunile transmisibile, inclusiv achiziţia de echipamente individuale de protecţie, teste rapide, vaccinuri, prezervative sau alte materiale de prevenţie, se asigură după cum urmează: a) din veniturile proprii obţinute de la CASAOPSNAJ, ca urmare a prestării serviciilor medicale, pentru achiziţia de echipamente individuale de protecţie în cazurile confirmate sau suspecte de afecţiune transmisibilă, sau de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, în cazul în care veniturile sunt insuficiente sau indisponibile; b) din bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, pentru achiziţia testelor rapide necesare identificării afecţiunilor transmisibile şi a vaccinurilor recomandate de către medicul locului de deţinere sau de către medicul specialist din reţeaua sanitară publică, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute prin programele naţionale de sănătate;c) din bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere, pentru achiziţia de prezervative sau alte materiale de protecţie ori prevenţie, în vederea respectării drepturilor persoanelor private de libertate prevăzute de legislaţia în vigoare.
    Articolul 56(1) În cazul apariţiei afecţiunilor transmisibile cu raportare nominală sau a focarelor de afecţiune transmisibilă, iniţierea anchetei epidemiologice este responsabilitatea medicului locului de deţinere, care realizează:a) depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală;b) stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic, respectiv sursa agentului patogen, moduri şi căi de transmitere;c) elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă, respectiv izolarea bolnavului, a suspecţilor de a fi infectaţi sau purtători ai unui agent înalt patogen, precum şi a contacţilor direcţi ai acestora, dacă sunt identificaţi; d) monitorizarea, precum şi supravegherea clinică şi paraclinică a persoanelor private de libertate prevăzute la lit. c);e) recomandarea dezinfecţiei continue şi terminale în focar, a dezinsecţiei, deparazitării şi deratizării;
    f) intensificarea măsurilor de educaţie antiepidemică;g) informarea imediată, prin mijloacele de comunicare disponibile, a epidemiologului coordonator zonal, a Direcţiei medicale şi a direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în legătură cu situaţia epidemiologică apărută şi măsurile preliminare adoptate;h) întocmirea fişei unice de raportare;i) supravegherea focarului epidemiologic pe perioada maximă de incubaţie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar;j) propunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea afecţiunilor transmisibile.
    (2) Desfăşurarea anchetei epidemiologice se realizează sub îndrumarea medicului epidemiolog desemnat de către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, epidemiologul coordonator zonal sau medicul de specialitate.
    Articolul 57(1) Personalul locului de deţinere şi persoanele private de libertate au obligaţia să se supună măsurilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea afecţiunilor transmisibile, conform prevederilor legale în vigoare în domeniu. (2) Persoanelor private de libertate confirmate cu o afecţiune transmisibilă cu risc pentru sănătatea publică li se aduc la cunoştinţă prevederile art. 352 din Codul penal şi faptul că în cazul nerespectării tratamentului şi a măsurilor impuse pentru respectiva afecţiune pot răspunde penal pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. (3) Dacă persoanele private de libertate refuză să respecte tratamentul şi măsurile impuse în cazul afecţiunii transmisibile, medicul curant înştiinţează în scris judecătorul de supraveghere a privării de libertate, prezentând documentele specifice medicale. Articolul 58(1) Planul de control intern al tuberculozei în locurile de deţinere şi Planul de măsuri în caz de epidemie sau pandemie se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.(2) Planul de control intern al tuberculozei în locurile de deţinere cuprinde principalele obiective privind:a) coordonarea activităţilor de prevenire a transmiterii tuberculozei;b) standardizarea activităţilor care prezintă risc pentru transmiterea tuberculozei şi evaluarea privind asigurarea financiară a implementării acestora;c) creşterea capacităţii profesionale a personalului implicat în prevenirea transmiterii tuberculozei;d) promovarea în rândul persoanelor private de libertate a bunelor practici prin educaţia privind prevenirea tuberculozei.(3) Planul de măsuri în caz de epidemie sau pandemie cuprinde principalele obiective privind:a)
    măsurile generale de coordonare a activităţilor din locurile de deţinere, în caz de epidemie sau pandemie;
    b) metodologia de intervenţie în funcţie de evoluţia epidemiologică, standardizarea activităţilor şi evaluarea privind asigurarea financiară a implementării acestora;c) măsuri medicale în caz de activităţi în contact cu persoanele private de libertate.
    (4) Planurile prevăzute la alin. (1) se actualizează ori de câte ori este necesar.
    Articolul 59Documentele referitoare la evidenţa afecţiunilor transmisibile şi anchete epidemiologice sunt păstrate separat de alte documente medicale.
    Articolul 60(1) La nivelul fiecărui penitenciar-spital există o rezervă antiepidemică de medicamente, seruri, dezinfectante şi alte materiale specifice, în scopul unei intervenţii urgente, rapide şi eficiente în caz de focar de afecţiuni transmisibile.(2) Conţinutul rezervei prevăzute la alin. (1) se stabileşte şi se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea medicilor epidemiologi şi de sănătate publică din reţeaua proprie a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, costurile fiind asigurate de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.Articolul 61(1) În cadrul penitenciarelor-spital se organizează compartimente specializate de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale, încadrate cu personal conform legislaţiei sanitare în vigoare.(2) Penitenciarele-spital sunt obligate să respecte normele de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale, prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare.
    Articolul 62(1) La nivelul fiecărui loc de deţinere se constituie Comisia de evaluare a riscului epidemiologic. (2) Atribuţiile şi componenţa comisiei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (3) Comisia se întruneşte de două ori pe an, în lunile martie şi septembrie, sau ori de câte ori situaţia epidemiologică din teritoriu impune acest lucru, la cererea medicului-şef. (4) Concluziile comisiei se înaintează Direcţiei medicale, în vederea analizei situaţiei prezentate şi, după caz, dispunerii de măsuri.
    Capitolul IV Asistenţa medicală pentru persoanele private de libertate cu tulburări psihice din locurile de deţinereArticolul 63Condiţiile de asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri pentru persoanele care se află în executarea unei pedepse, măsuri educative privative de libertate sau măsuri preventive privative de libertate şi care au fost diagnosticate cu o tulburare psihică nu pot fi discriminatorii în raport cu cele stabilite pentru celelalte persoane private de libertate.Articolul 64În sensul prezentului capitol, următoarele expresii cu privire la persoanele private de libertate cu tulburări psihice au următorul înţeles:a) prin persoană cu tulburări psihice se înţelege persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică;b) prin persoană cu tulburări psihice grave codificate conform specialităţii psihiatrice se înţelege persoana cu tulburări psihice care nu este în stare să înţeleagă semnificaţia şi consecinţele comportamentului său, astfel încât necesită ajutor psihiatric imediat;c)
    prin servicii complementare se înţelege serviciile care asigură îngrijiri de sănătate mintală şi psihiatrică, precum consiliere psihologică, orientare profesională, psihoterapie şi alte proceduri medico-psihosociale;
    d) prin periculozitate socială se înţelege atributul unei stări psihice sau al unui comportament ce implică riscul unei vătămări fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante; e) prin camera de protecţie se înţelege o cameră special amenajată în care se cazează o singură persoană privată de libertate, conform art. 23 din Legea nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 24 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013;f) prin echipă terapeutică se înţelege grupul de profesionişti care asigură asistenţa medico-psihiatrică a pacienţilor aflaţi în spitalizare continuă sau discontinuă şi care este alcătuit din medic psihiatru, medic de medicină de familie sau generalist, psiholog, asistent medical, asistent social, educator sau, după caz, ergoterapeut şi alt personal de specialitate medico-sanitar;g) prin structura specială de psihiatrie se înţelege compartimentul organizat distinct în cadrul unui penitenciar-spital în care sunt internate persoane private de libertate cu tulburări psihice grave care au fost evaluate de către comisiile de expertiză psihiatrică ca având discernământul păstrat, dar care depăşesc posibilităţile de tratament, îngrijire şi cazare ale unui loc de deţinere sau pentru care instanţele au dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital.
    Articolul 65Administraţia fiecărui loc de deţinere dispune măsuri specifice pentru protecţia sănătăţii fizice şi psihice a persoanelor cu tulburări psihice, asigurând, prin selecţionare, potrivit normelor stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, persoane private de libertate apte să desfăşoare activităţi de însoţitor al persoanei cu tulburări psihice, conform legislaţiei naţionale specifice.Articolul 66Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt stabilite locurile de deţinere în cadrul cărora există secţii speciale de psihiatrie şi secţiuni structurale cu camere destinate deţinuţilor cu tulburări psihice grave, conform clasificării internaţionale a tulburărilor psihice.Articolul 67(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt:a) paturi repartizate în camere, inclusiv de supraveghere continuă bărbaţi, respectiv femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislaţia în vigoare;b) cabinete de consultaţii;c)
    săli de tratament;
    d) spaţii pentru terapie ocupaţională, educaţională, recreativă;e) cabinete pentru psihodiagnostic sau psihoterapie individuală sau consiliere.
    (2) Serviciile medicale minime pe care o structură specială de psihiatrie trebuie să le asigure sunt:a) diagnosticul şi tratamentul tulburărilor psihice acute şi cronice;b) evaluări psihologice şi psihoterapie;c) consiliere şi psihoeducaţie pentru pacienţi;
    d) programe de terapie ocupaţională, educativă şi recreativă.
    Articolul 68Transportul persoanei private de libertate cu tulburări psihice grave sau cu un comportament vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane se realizează către penitenciarul-spital cu secţie de psihiatrie sau reţeaua sanitară publică, prin curse individuale speciale, cu respectarea măsurilor de siguranţă, a integrităţii fizice şi demnităţii persoanei.Articolul 69Persoanele private de libertate cu tulburări psihice care nu prezintă simptome psihotice şi urmează a fi internate într-un penitenciar-spital cu secţie de psihiatrie, în vederea reevaluării stării de sănătate mintală, sunt transportate cu mijloacele de transport aflate în dotarea locurilor de deţinere.
    Articolul 70(1) Pe durata cazării într-un loc de deţinere, persoana cu tulburări psihice este monitorizată şi supravegheată de echipa terapeutică.(2) Tratamentul psihiatric este prescris de medici în limita competenţelor, potrivit protocoalelor terapeutice.Articolul 71(1) Tratamentul psihotrop prescris de medicul psihiatru sau medicul locului de deţinere şi eliberat de farmacia comunitară este introdus, după verificarea şi recepţia medicamentelor, direct în cabinetul locului de deţinere, cu statut de medicaţie prin prescripţie individuală pentru tratarea afecţiunilor cronice. În Registrul prescriere şi administrare tratament pentru afecţiuni cronice se consemnează data primirii medicamentelor, cantitatea, numele şi prenumele pacientului, diagnosticul, denumirea comercială şi forma de prezentare.(2) Tratamentul psihotrop se păstrează, defalcat pentru fiecare pacient în parte, într-un dulap de medicamente, anume destinat în cadrul cabinetului medical, de unde se va administra potrivit orarului stabilit, în baza recomandărilor medicului psihiatru.(3)
    Tratamentul psihotrop se administrează pacienţilor sub strictă supraveghere de către personalul de specialitate medico-sanitar însoţit de un membru din sectorul operativ, la nivelul cabinetului medical. În cazuri excepţionale, când nu există cabinet medical pe secţie, tratamentul psihotrop se administrează în spaţii anume desemnate prin decizie a directorului locului de deţinere.
    (4) Medicamentele administrate sub strictă supraveghere sunt menţionate în Registrul de administrare tratament psihiatric, fiind consemnată inclusiv ora administrării dozelor, iar persoana privată de libertate semnează de primire în acest registru. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi agentul însoţitor al persoanei private de libertate.(5) Administrarea sub strictă supraveghere a tratamentului psihotrop presupune verificarea ingestiei medicamentelor prin controlul mâinilor şi al cavităţii bucale.
    Articolul 72În situaţia în care persoana privată de libertate cu tulburări psihice nu se prezintă la cabinetul medical sau, după caz, la personalul de specialitate medico-sanitar pentru tratament, şeful secţiei dispune aducerea pacientului de către agentul însoţitor, în vederea administrării tratamentului psihotrop sub strictă supraveghere, chiar dacă acesta se află în timpul activităţilor de muncă, educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară sau formare profesională.Articolul 73(1)
    În cazul în care persoana privată de libertate aflată sub tratament psihotrop refuză administrarea acestuia, personalul de specialitate medico-sanitar are obligaţia de a-i explica consecinţele refuzului asupra sănătăţii sale şi de a consilia persoana în cauză, cel puţin o dată pe săptămână, pentru reluarea administrării tratamentului.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana privată de libertate care refuză administrarea tratamentului psihotrop semnează atât în fişa medicală, cât şi în Registrul prescriere şi administrare tratament pentru afecţiuni cronice. În cazul refuzului de semnătură sau în situaţia imposibilităţii de a semna, se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului. Procesul-verbal se semnează de personalul de specialitate medico-sanitar şi de agentul însoţitor al persoanei private de libertate şi se ataşează la fişa medicală.(3) Întreruperea tratamentului se poate face la cererea persoanei private de libertate, cu reevaluare psihiatrică prealabilă sau când există indicii temeinice că pacientul nu respectă conduita terapeutică, folosind medicaţia primită pentru a-şi pune viaţa în pericol sau în alte scopuri.(4) Medicii curanţi pot întrerupe tratamentul, până la o nouă reevaluare psihiatrică, în vederea stabilirii conduitei terapeutice.(5) Dispoziţiile alin. (3) nu sunt aplicabile în situaţia în care faţă de persoana privată de libertate a fost dispusă măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, potrivit dispoziţiilor art. 109 din Codul penal. În această situaţie sunt întreprinse, de îndată, demersuri pentru internarea persoanei private de libertate într-o secţie de psihiatrie. Aceste aspecte sunt comunicate, în scris, instanţei de judecată care a dispus măsura de siguranţă.(6) Toate cazurile de întrerupere a tratamentului psihotrop se consemnează în mod obligatoriu în fişa medicală.(7) Medicamentele psihotrope refuzate vor fi plasate, pe baza condicii medicale completate nominal şi cu indicarea cantităţii de medicamente refuzate, într-un dulap sigilat anume amenajat în cadrul cabinetului medical al locului de deţinere. Medicul-şef sau înlocuitorul acestuia dispune, la sfârşitul lunii, redistribuirea lor către alte persoane private de libertate sau către alte locuri de deţinere.
    Articolul 74(1) Riscul de suicid sau autovătămare al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evaluează periodic de personalul de specialitate medico-sanitar şi de psiholog.(2) Directorul locului de deţinere poate dispune, în baza informării personalului direct implicat în activităţi cu persoana privată de libertate cu afecţiuni psihice, cazarea acesteia, în situaţia decompensării stării psihice, în camera de protecţie, în condiţiile prevăzute de art. 24 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.Articolul 75(1) Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a înştiinţa, de îndată, familia persoanei private de libertate sau, după caz, reprezentantul legal sau o persoană apropiată, atunci când acesteia i-a fost afectată în mod grav sănătatea ori integritatea corporală sau este transferată într-o instituţie medicală din afara sistemului administraţiei penitenciare, pentru tratarea unei tulburări psihice.(2)
    Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu tulburări psihice grave aflate în tratament se comunică Direcţiei medicale, în vederea colaborării cu instituţiile abilitate pentru continuarea tratamentului în libertate a persoanei liberate.
    Capitolul V Asistenţa medicală acordată în regim spitalicescSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 76(1) Internarea într-un penitenciar-spital se realizează ori de câte ori există o aprobare în acest sens pentru persoanele private de libertate sau se dispune în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.(2) Persoanele private de libertate aflate în faze terminale ale afecţiunilor medicale pentru care nu s-a dispus întreruperea executării pedepsei pe motiv de boală sunt transferate la penitenciarele-spital în vederea asigurării asistenţei medicale paliative. Activităţile nedecontate sau nesuportate din FNUASS sunt suportate de la bugetul de stat din bugetul penitenciarului-spital.(3)
    În situaţia în care asistenţa medicală paliativă nu poate fi asigurată în cadrul penitenciarelor-spital, persoanele private de libertate sunt transferate în vederea internării în unităţi sanitare din cadrul reţelei sanitare publice.
    Articolul 77(1) Asistenţa medicală spitalicească se asigură prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil acreditate, aflate în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate, conform legislaţiei sanitare naţionale.(2) Ministerul Sănătăţii avizează structura medicală a penitenciarelor-spital.(3) Serviciile medicale spitaliceşti se acordă de către medici de specialitate, în conformitate cu:a) reglementările legislaţiei execuţional-penale;b) prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
    (4) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere în vederea internării eliberat de către medicul de la nivelul locului de deţinere, consecinţă a actului medical propriu, sau la recomandarea medicului de altă specialitate clinică.(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), biletul de trimitere în vederea internării nu este necesar în cazul persoanelor aflate în următoarele situaţii:a) urgenţe medico-chirurgicale;b) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi tratament;c) bolnavi faţă de care s-a dispus măsura de siguranţă a obligării la tratament medical sau a internării medicale, potrivit Codului penal;d) în cazul dispunerii efectuării expertizei medico-legale psihiatrice sau altor dispoziţii ale instanţei pe timpul urmăririi penale sau pe timpul judecăţii;e) pentru tratamentul persoanelor condamnate pentru care instanţa de judecată, în urma unei expertize medico-legale, a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital;
    f) pentru tratamentul pacienţilor din locurile de deţinere ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelor-spital;g) pentru bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată, exprimată în ani;h) pentru pacienţii care au scrisoare medicală la externare cu indicaţie de revenire pentru internare.
    (6) Solicitarea de internare este aprobată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.(7) Dacă penitenciarul-spital sau unitatea sanitară prevăzută la art. 77 alin. (1) refuză, din orice motiv, internarea persoanelor private de libertate, administraţia locului de deţinere comunică de îndată acest refuz Direcţiei medicale, în vederea dispunerii măsurilor administrative.(8) Dacă persoana privată de libertate refuză internarea într-un penitenciar-spital sau în una dintre unităţile sanitare prevăzute la art. 77 alin. (1), medicul întocmeşte un proces-verbal care este semnat de acesta, personalul de pază şi supraveghere care însoţeşte pacientul în vederea internării şi persoana privată de libertate. Procesul-verbal, înregistrat şi contrasemnat de directorul locului de deţinere, este ataşat la fişa medicală a persoanei private de libertate.
    (9) Dacă medicul consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, solicită transferul pacientului la un penitenciar-spital, cu informarea prealabilă a directorului locului de deţinere şi a penitenciarului-spital. În acest caz, persoanele private de libertate nu pot refuza transferul într-un penitenciar-spital, păstrându-şi dreptul de a refuza actul medical conform legislaţiei privind drepturile pacientului.
    Articolul 78(1) În cursul spitalizării se acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paliative.(2) În cazul persoanelor private de libertate internate în penitenciare-spital, durata medie de spitalizare o poate depăşi pe cea prevăzută de legislaţia sanitară naţională, fiind influenţată de activităţile specifice sistemului administraţiei penitenciare şi de hotărârile judecătoreşti.(3) În cazul în care pacientul refuză internarea sau conduita terapeutică, acesta va rămâne în custodia penitenciarului-spital, într-o cameră specială denumită cameră de tranzit, pentru monitorizare, asigurarea asistenţei medicale şi intervenţie terapeutică în cazul afectării funcţiilor vitale. În acest caz, persoana privată de libertate nu are statut de persoană internată, iar fondurile pentru asigurarea asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor se asigură de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.(4) În vederea asigurării medicaţiei pe perioada internării, asistenţii medicali din cadrul penitenciarelor-spital întocmesc condica de medicamente în baza recomandărilor de tratament consemnate de medici în foaia de observaţie clinică generală, stabilită prin legislaţia sanitară naţională.
    (5) Cu excepţia cazului în care medicul apreciază altfel, externările către locurile de deţinere ale persoanelor private de libertate care necesită prescriere imediată de tratament pentru afecţiunile de care suferă se efectuează în timpul săptămânii, în zilele lucrătoare.(6) La externarea din penitenciarul-spital se asigură medicaţia pentru ziua plecării, iar pentru perioada de transfer către locurile de deţinere, medicaţia va fi asigurată conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi normelor metodologice de aplicare a acestuia. Medicaţia este înaintată şefului de escortă, în plic sigilat, care va fi prezentat cabinetului medical din cadrul primului loc de deţinere sau de staţionare.(7) În situaţia în care medicaţia prevăzută la alin. (6) nu poate fi asigurată, directorul adjunct pe probleme medicale sau medicul-şef de secţie informează, prin mijloacele de comunicare disponibile, de îndată, cabinetul medical al locului de deţinere unde este externată persoana privată de libertate, pentru asigurarea medicaţiei din dotarea aparatelor de medicamente sau a achiziţiei în regim de urgenţă. Procedura se aplică similar şi în cazul externării dintr-o unitate sanitară prevăzută la art. 77 alin. (1), fără tratamentul aferent.
    Articolul 79(1) În cadrul penitenciarelor-spital se pot înfiinţa secţii de deţinere pentru persoane vulnerabile din punct de vedere medical.(2) Penitenciarele-spital cazează şi persoane private de libertate care desfăşoară activităţi cu caracter gospodăresc în interesul unităţii sanitare.
    (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) nu au statut de persoane internate, iar asigurarea asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor se asigură de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere.
    Secţiunea a 2-a Internarea persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihiceArticolul 80(1) Internarea persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se realizează în aceleaşi condiţii ca internarea persoanelor private de libertate care suferă de orice altă boală, în orice altă secţie medicală, cu respectarea normelor de îngrijire şi a drepturilor pacientului şi a legislaţiei privind protecţia persoanelor cu tulburări psihice.(2) Internarea într-o secţie de psihiatrie a unui penitenciar-spital se poate face atât din motive medicale, cât şi de natură juridică, în cazul dispunerii efectuării expertizelor medico-legale psihiatrice sau pentru tratamentul persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihiatrice pentru care instanţa de judecată a dispus internarea până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări a stării de sănătate, respectiv în cazul dispunerii executării pedepsei într-un penitenciar-spital.(3) În secţiile de psihiatrie din cadrul penitenciarelor-spital se asigură de către personal specializat asistenţa medicală, tratamentul necesar şi desfăşurarea programelor de intervenţie specifică persoanelor private de libertate cu tulburări psihice, pentru modificarea pozitivă a personalităţii şi comportamentului acestora.Articolul 81Penitenciarele-spital cu secţii de psihiatrie achiziţionează, pe lângă necesarul de medicamente, şi materiale sanitare aferente aparatelor din dotarea cabinetelor medicale şi medicaţie de urgenţă pentru iniţierea conduitei terapeutice pentru programele de sănătate mintală, completând baremul prevăzut în anexa nr. 2.Articolul 82(1) În situaţia când se constată o urgenţă a unei afecţiuni psihice, internarea este obligatorie, prin urgenţă înţelegându-se stările psihopatologice în cadrul cărora pacientul se află într-o disfuncţionalitate severă, situaţie critică în care poate provoca autovătămare gravă, agresarea altor persoane, deces, distrugerea unor bunuri sau alte comportamente nejustificate deviate de la starea psihică normală.(2) Internarea prevăzută la alin. (1) se realizează în penitenciare-spital cu secţie de psihiatrie sau în unităţi sanitare din reţeaua sanitară publică care au condiţii adecvate pentru îngrijiri de specialitate în condiţii specifice.
    Articolul 83Solicitarea internării obligatorii a unei persoane private de libertate se realizează de către personalul de specialitate medico-sanitar din locul de deţinere.Articolul 84(1) Urgenţele psihiatrice majore şi patologia psihiatrică specifică sunt cele clasificate conform Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale.(2) În momentele de decompensare psihică pot fi utilizate mijloacele de contenţionare, în condiţiile legislaţiei naţionale medicale în domeniu şi ale legislaţiei execuţional-penale.Articolul 85
    Măsurile de siguranţă aplicabile persoanelor private de libertate în secţiile speciale de psihiatrie sunt cele specifice regimului închis.
    Capitolul VI Asistenţa medicală pentru cazuri specialeSecţiunea 1 Asistenţa medicală prin internare în infirmerieArticolul 86(1) În fiecare loc de deţinere funcţionează o infirmerie formată din camere separate, cu circuite funcţionale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor care necesită supraveghere medicală.(2) Internarea şi externarea bolnavilor din infirmerie se fac numai la indicaţia medicului, cu excepţia refuzului de hrană.
    (3) Internarea se consemnează în Registrul de internări. Medicul are obligaţia de a completa, la internare, fişa de internare în infirmerie.(4) În zilele lucrătoare, persoanele private de libertate internate în infirmerie sunt consultate zilnic de medic, evoluţia bolii fiind menţionată în fişa de internare în infirmerie.(5) În zilele de sâmbătă, duminică ori în zilele de sărbători legale, persoanele private de libertate internate în infirmerie sunt evaluate şi îngrijite conform recomandărilor şi în limita competenţelor de către asistenţii medicali, care administrează tratamentele sub directă observare.(6) Prescrierea medicamentelor pentru persoanele private de libertate internate în infirmerie se consemnează în fişa de internare în infirmerie, acestea semnând în fişă pentru primirea medicaţiei la externare.(7) Pentru zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale, medicaţia poate fi prescrisă pentru 72 de ore.(8) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze un tratament, sub semnătură, în fişa de internare în infirmerie. În cazul în care persoana privată de libertate refuză sau se află în imposibilitatea de a semna, personalul de specialitate medico-sanitar întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care cuprinde inclusiv ora şi motivele refuzului. Procesul-verbal se semnează de personalul de specialitate medico-sanitar şi de agentul însoţitor al persoanei private de libertate şi se ataşează la fişa de internare în infirmerie.(9)
    Acordarea regimului alimentar se stabileşte în funcţie de afecţiune, conform recomandărilor medicului curant sau, după caz, ale medicului specialist şi normelor legale în vigoare privind drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate.
    Articolul 87Epicriza întocmită la externarea din infirmerie este trecută în fişa medicală. Fişele de internare în infirmerie se păstrează la cabinetul medical îndosariate cronologic.
    Secţiunea a 2-a Asistenţa medicală a persoanelor aflate în refuz de hranăArticolul 88(1) În cazul în care persoana privată de libertate refuză să primească hrana, personalul de specialitate medico-sanitar al locului de deţinere explică persoanei în cauză consecinţele deciziei sale asupra stării de sănătate.
    (2) În cazul în care persoana privată de libertate îşi menţine hotărârea de a refuza hrana, aceasta este examinată de personalul de specialitate medico-sanitar, rezultatele consemnându-se în formularul specific procedurii refuzului de hrană şi în Registrul refuz de hrană.(3) Dacă persoana privată de libertate renunţă la hotărârea de a refuza hrana, personalul de specialitate medico-sanitar face menţiunea despre aceasta în formularul specific prevăzut la alin. (2).
    Articolul 89(1) Persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană este cazată într-o cameră de refuz de hrană special destinată sau, după caz, în infirmerie, potrivit legii.(2) Din ziua intrării în refuz de hrană, medicul examinează persoana privată de libertate zilnic şi ori de câte ori este necesar, consemnând evoluţia stării de sănătate în fişa medicală şi în Registrul refuz de hrană.
    Articolul 90(1) Toate manevrele medicale pentru refacerea stării de sănătate a persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană se efectuează cu acordul acestora, dacă sunt conştiente.(2) În situaţia în care starea sănătăţii se agravează din cauza refuzului de hrană sau a unor afecţiuni preexistente, persoana privată de libertate este transferată ori, după caz, internată într-o unitate spitalicească din reţeaua sanitară publică.Articolul 91(1) Dacă în urma consultului clinic şi, după caz, a rezultatelor examenelor de laborator medicul constată că persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană s-a alimentat, întocmeşte, în trei exemplare, un proces-verbal de constatare a încetării stării de refuz de hrană, pe care îl prezintă directorului locului de deţinere şi judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Un exemplar al procesului-verbal se ataşează la fişa medicală a persoanei private de libertate.(2) Refuzul persoanei private de libertate de a se supune consultului clinic şi, după caz, examenelor de laborator se consideră încetare a refuzului de hrană, acesta fiind constatat de medicul locului de deţinere şi consemnat într-un proces-verbal întocmit de acesta şi semnat de către şeful secţiei.
    Secţiunea a 3-a Asistenţa medicală în caz de transferArticolul 92Persoanelor private de libertate sosite în locul de deţinere prin transfer, imediat după identificare şi percheziţie, li se aplică măsurile prevăzute la depunerea în sistemul administraţiei penitenciare.Articolul 93(1) În vederea transferării într-un alt loc de deţinere, structura evidenţă deţinuţi prezintă cabinetului medical, cu cel puţin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul nominal cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt examinate clinic, iar constatările examenului şi diagnosticul se consemnează în fişa medicală.(3) Fişa medicală însoţeşte persoana privată de libertate, făcând parte integrantă din dosarul individual al acesteia.Articolul 94În cazul persoanelor private de libertate care sunt contacţi cu bolnavi de o afecţiune infectocontagioasă, cu risc epidemiologic ridicat, decizia privind transferarea într-un alt loc de deţinere se ia numai după clarificarea situaţiei medicale.Articolul 95Transferul nu se efectuează în situaţia în care locul de deţinere sau persoanele private de libertate sunt în carantină medicală instituită ca urmare a unei situaţii de risc epidemiologic, se află în perioada de carantină şi observare sau în cazul în care transferul pune în pericol sănătatea acestora. Prin excepţie, persoanele private de libertate sunt transferate dacă se află într-o situaţie de urgenţă medico-chirurgicală care impune internarea într-o unitate spitalicească din reţeaua sanitară publică sau într-un penitenciar-spital.Articolul 96(1) Persoanele private de libertate aflate în transferul temporar între locurile de deţinere beneficiază de asistenţă medicală în aceleaşi condiţii ca cele din locul de deţinere în care se efectuează tranzitul, personalul de specialitate medico-sanitar având acces la fişa medicală a acestora în vederea cunoaşterii stării de sănătate.(2) Pe durata tranzitului, persoanele private de libertate sunt alocate la regimurile alimentare recomandate şi pot fi internate dacă starea de sănătate o impune în infirmeria locului de deţinere ori, după caz, într-o unitate spitalicească din reţeaua sanitară publică sau într-un penitenciar-spital, cu aprobarea acestor unităţi sanitare.(3) Pe timpul tranzitului sunt respectate măsurile de igienă individuală şi colectivă.Articolul 97(1) Persoanelor private de libertate care sunt transferate în alte locuri de deţinere şi care urmează un tratament prescris anterior li se asigură medicaţia pe perioada transferului.(2) Coletul cu dosarele individuale este însoţit de un tabel-anexă ce cuprinde numele persoanelor private de libertate transferate aflate sub medicaţie, medicamentele sigilate într-un plic, precum şi modul de administrare a acestora.
    (3) Personalul de specialitate medico-sanitar administrează atât tratamentul prevăzut la alin. (1), cât şi, după caz, medicaţie pentru afecţiuni acute, subacute sau cronice conform prevederilor prezentului ordin.
    Articolul 98Persoanele private de libertate cu afecţiuni infectocontagioase cu risc epidemiologic sunt transferate în vederea internării într-un penitenciar-spital sau într-o unitate spitalicească din reţeaua sanitară publică, cu transport sanitar sau alte mijloace de transport individual, care să poată asigura izolarea din punct de vedere respirator a pacientului, cu respectarea măsurilor de protecţie epidemiologică.Articolul 99(1) Transferul persoanelor private de libertate a căror stare de sănătate poate fi pusă în pericol de condiţiile transportului în comun prin cursele regulate ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se face, la recomandarea scrisă a medicului, numai cu mijloace de transport corespunzătoare stării de sănătate.(2) În sensul alin. (1), prin mijloace de transport corespunzătoare stării de sănătate se înţelege mijloace de transport sanitar asistat medical din reţeaua sanitară publică sau mijloace de transport ale locului de deţinere, care să asigure prim ajutor în caz de agravare a stării de sănătate.
    Secţiunea a 4-a Asistenţa medicală în timpul executării sancţiunii disciplinare cu izolareaArticolul 100Persoanele private de libertate care execută sancţiunea disciplinară cu izolarea continuă să primească asistenţă medicală, iar tratamentele pentru afecţiunile cronice de care suferă vor fi administrate sub directă observare pe durata executării sancţiunii disciplinare.Articolul 101Personalul medical consultă zilnic la cabinetul medical persoanele private de libertate aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, propunând conducerii locului de deţinere întreruperea, până la îmbunătăţirea stării de sănătate, a executării sancţiunii disciplinare în cazul în care evoluţia stării de sănătate a acestora o impune.Articolul 102
    Asistenţa medicală se acordă potrivit legii şi în cazul executării oricăror alte tipuri de sancţiuni disciplinare.
    Secţiunea a 5-a Recoltarea de probe biologiceArticolul 103(1) În cazul în care există indicii că persoana privată de libertate a consumat substanţe stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau a ingerat, fără prescripţie medicală, medicamente sau substanţe de natură a crea modificări ale comportamentului normal, persoana care a observat sau a luat cunoştinţă de starea acesteia informează de îndată şeful ierarhic şi personalul de specialitate medico-sanitar aflat în serviciu. (2) Directorul locului de deţinere, cu avizul favorabil al judecătorului de supraveghere a privării de libertate, dispune prezentarea persoanei private de libertate la cabinetul medical, în vederea recoltării de probe biologice prin mijloace noninvazive.(3) Refuzul persoanei private de libertate de a se supune recoltării probelor biologice se consemnează în fişa medicală.
    (4) Probele biologice se recoltează, se păstrează şi se transportă potrivit procedurilor medicale specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. (5) În situaţia prevăzută la alin. (1), administraţia locului de deţinere solicită, în scris, instituţiei de medicină legală în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere efectuarea determinărilor toxicologice necesare din probele prelevate. Costul examenului toxicologic al probelor prelevate se suportă de la bugetul de stat din bugetul locului de deţinere. (6) Persoanele private de libertate pot solicita, în scris, efectuarea, din fonduri proprii, de investigaţii şi consulturi medicale similare sau suplimentare faţă de cele prevăzute la alin. (5). În cazul în care persoana privată de libertate nu ştie sau se află în imposibilitatea de a scrie, administraţia penitenciarului acordă sprijin în acest sens, întocmindu-se şi un proces-verbal. Procesul–verbal cuprinde inclusiv ora solicitării şi este semnat de persoana care l-a întocmit şi de medicul-şef.
    Secţiunea a 6-a Asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate de sex feminin însărcinateArticolul 104(1) Medicii au obligaţia de a lua în evidenţă persoana privată de libertate de sex feminin însărcinată, încă de la primirea în locul de deţinere, aceasta urmând a fi dispensarizată potrivit recomandărilor medicului de obstetrică-ginecologie, cu respectarea ghidurilor şi protocoalelor în vigoare.
    (2) Persoana de sex feminin însărcinată beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale.(3) În cazul apariţiei unei complicaţii a sarcinii, persoana privată de libertate de sex feminin însărcinată este prezentată de îndată la un compartiment de specialitate obstetrică-ginecologie din cea mai apropiată unitate sanitară publică pentru stabilirea conduitei terapeutice sau este internată într-un penitenciar-spital cu compartiment de specialitate. Transportul se realizează cu o autospecială de transport pacienţi, persoana însărcinată fiind însoţită de personal de specialitate medico-sanitar desemnat din locul de deţinere sau, după caz, cu mijloacele din dotarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112. (4) Persoana privată de libertate de sex feminin însărcinată cu evoluţie normală a sarcinii este internată cu 30 de zile anterior datei probabile a naşterii într-un compartiment de specialitate obstetrică-ginecologie al unui penitenciar-spital, în vederea pregătirii pentru naşterea în reţeaua sanitară publică. Penitenciarul-spital în care este internată persoana însărcinată ia măsuri pentru ca naşterea copilului să se realizeze într-un spital din reţeaua sanitară publică, iar transportul se realizează cu o autospecială de transport pacienţi.
    Articolul 105(1) Persoanele private de libertate de sex feminin însărcinate sau cele care au născut în perioada detenţiei şi au în îngrijire copii mai mici de un an nu pot munci într-un mediu toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi ziua de muncă peste 8 ore şi li se asigură hrana pentru acestea şi pentru copii potrivit normelor legale în vigoare. (2) Administraţia locului de deţinere asigură condiţiile necesare pentru ca mama, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul, în condiţii prielnice, până la împlinirea vârstei de un an.
    (3) Copiilor aflaţi în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigură efectuarea vaccinărilor, conform Programului naţional de imunizări.(4) Vaccinurile se asigură prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.(5) Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ sunt efectuate de către un medic de familie sau medic pediatru din reţeaua sanitară publică, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
    Secţiunea a 7-a Măsuri în caz de producere a decesului unei persoane private de libertateArticolul 106(1) În cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul de specialitate medico-sanitar informează de îndată directorul locului de deţinere şi Direcţia medicală despre împrejurările producerii acestuia. Administraţia locului de deţinere înştiinţează de îndată judecătorul de supraveghere a privării de libertate, parchetul şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, familia persoanei decedate, o persoană apropiată acesteia sau, după caz, reprezentantul legal. (2) Autopsia medico-legală este obligatorie şi se efectuează de către medicul legist care eliberează certificatul medical constatator al decesului, ca urmare a ordonanţei emise de parchetul din zona teritorială a locului de deţinere. (3) În termen de 24 de ore de la deces, personalul de specialitate medico-sanitar din locul de deţinere unde s-a produs evenimentul înaintează Direcţiei medicale un referat medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului.(4) În termen de 10 zile de la deces, personalul de specialitate medico-sanitar din locul de deţinere unde s-a produs evenimentul înaintează către Direcţia medicală dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:a) o copie a fişei medicale;b) o copie a foii de observaţie clinică din penitenciarul-spital sau, după caz, unitatea din reţeaua sanitară publică în care a decedat persoana privată de libertate, în cazul în care decesul a survenit într-o astfel de unitate;c) o copie a certificatului medical constatator al decesului.
    (5) Documentele medicale privind modul în care s-a produs decesul şi copia certificatului constatator al decesului se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.
    Secţiunea a 8-a Expertiza medico-legală în vederea întreruperii executării pedepsei sau măsurii educative privative de libertate din motive medicaleArticolul 107(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă ori a măsurii educative privative de libertate poate fi întreruptă în condiţiile prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală.(2) La solicitarea instanţei de judecată, directorul locului de deţinere şi medicul-şef au obligaţia de a asigura prezentarea persoanei private de libertate la instituţiile de medicină legală teritoriale pentru efectuarea expertizei medico-legale în vederea întreruperii executării pedepsei privative de libertate, în condiţiile legii. (3) În cazul prevăzut la alin. (1), prezentarea la instituţiile de medicină legală teritorială se efectuează potrivit planificării întocmite de către secretariatul comisiei de expertiză medico-legală.
    Articolul 108Medicii au obligaţia de a întocmi un referat medical privind starea de sănătate a persoanei private de libertate ce urmează a fi expertizată şi pun la dispoziţia comisiei de expertiză medico-legală fişa medicală a acesteia.Articolul 109(1) Direcţia medicală desemnează medicul reprezentant al reţelei sanitare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv înlocuitorul acestuia, care fac parte din comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea sau întreruperea executării pedepsei pe motive de boală, conform legislaţiei în vigoare.(2) Consulturile clinice şi investigaţiile medicale necesare efectuării expertizei medico-legale, recomandate de comisia de expertiză medico-legală, sunt realizate în unităţile sanitare şi în serviciile de specialitate atât din reţeaua sanitară publică, cât şi din cea a sistemului administraţiei penitenciare. Contravaloarea cheltuielilor necesare pentru efectuarea constatărilor, expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale se suportă conform prevederilor legale în vigoare privind activitatea şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.(3) În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, comisia prevăzută la alin. (1) apreciază dacă afecţiunile se pot trata sau nu în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (4) Pentru punerea în aplicare a recomandărilor medicale cuprinse în capitolul „Concluzii“ din raportul de expertiză medico-legală, personalul de specialitate medico-sanitar din locul de deţinere care are în custodie persoana expertizată solicită, prin adresă scrisă, comisiilor de expertiză medico-legală teritoriale sau celor de la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“, care au întocmit raportul de expertiză medico-legală, o fotocopie a capitolului „Concluzii“.
    Capitolul VII Asistenţa medicală la punerea în libertateArticolul 110(1) La punerea în libertate, persoanele private de libertate sunt examinate medical, iar concluziile se consemnează în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii la liberare.(2) Fişa medicală se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.
    Articolul 111(1) La punerea în libertate a unei persoane care este în tratament pentru o afecţiune transmisibilă cu declarare obligatorie se informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul declarat, conform datelor existente la structura evidenţă deţinuţi. Informarea se face prin adresă scrisă de către medicul curant, prin serviciul de secretariat al locului de deţinere.(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana ce urmează a fi pusă în libertate a intrat în contact cu o persoană care suferea de o afecţiune transmisibilă. (3) În cazul punerii în libertate a unei persoane aflate în tratament permanent, aceasta primeşte sub directă observare tratamentul aferent pentru ziua respectivă. (4) Medicamentele personale existente la cabinetul medical se predau persoanei puse în libertate, pe bază de semnătură.
    Articolul 112(1) Persoanele private de libertate ce urmează a fi puse în libertate pot obţine, la cerere, contra cost, într-un număr justificat de exemplare, fotocopii ale fişei medicale sau ale unei scrisori medicale eliberate de către medicul locului de deţinere.(2) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obţine, contra cost, o fotocopie a fişei medicale.(3) Datele medicale ale persoanelor private de libertate sunt confidenţiale, potrivit legii. Articolul 113Când persoana privată de libertate care urmează a fi pusă în libertate este bolnavă şi se află în imposibilitatea de a se deplasa, cu consimţământul său, este prezentată de către administraţia locului de deţinere la un spital din reţeaua sanitară publică sau la un centru de îngrijiri. La solicitarea pacientului, se anunţă despre aceasta rudele, reprezentantul legal, tutorele, curatorul sau altă persoană apropiată, pe baza datelor furnizate, ori, după caz, instituţiile publice sau organizaţiile neguvernamentale de asistenţă socială, respectiv asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni cronice.
    Capitolul VIII Măsuri privind asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în cadrul locurilor de detenţieArticolul 114Administraţia locului de deţinere ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii persoanelor private de libertate. Articolul 115În locurile de deţinere în care nu există încadrat un asistent de igienă, medicul-şef desemnează un asistent medical căruia îi sunt stabilite şi atribuţii pe linie de igienă şi epidemiologie. Acesta primeşte, în prealabil desemnării, o instruire medicală în domeniul igienico-sanitar. Articolul 116(1)
    Personalul de specialitate medico-sanitar verifică periodic condiţiile igienico-sanitare din locurile de deţinere, consemnând în Registrul de constatări igienico-sanitare data, ora, locurile verificate şi aspectele constatate, iar medicul-şef informează conducerea locului de deţinere asupra disfuncţionalităţilor constatate şi propune măsuri pentru remedierea lor.
    (2) Directorul locului de deţinere analizează rapoartele şi propunerile medicului-şef şi dispune măsurile care se impun. În cazul în care dispunerea măsurilor necesare excedează competenţei sale, se solicită sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    Articolul 117Persoanele private de libertate trebuie să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte spaţii comune, precum şi indicaţiile medicului. Articolul 118Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii persoanelor private de libertate, personalul de specialitate medico-sanitar are următoarele obligaţii:a) să verifice săptămânal condiţiile igienico-sanitare de la nivelul locului de deţinere;b) să supravegheze şi să facă demersuri către administraţia locului de deţinere pentru verificarea calităţii apei prin analize dozimetrice, fizico-chimice şi bacteriologice la un interval de o lună pentru locurile de deţinere care au sursă proprie de apă şi la 3 luni pentru locurile de deţinere care se aprovizionează cu apă potabilă de la reţeaua publică. Analizele trebuie efectuate de instituţii acreditate, iar fondurile necesare efectuării acestora sunt asigurate de la bugetul de stat din bugetul fiecărui loc de deţinere;c) să controleze modul în care se asigură măsurile în vederea realizării igienei individuale a persoanelor private de libertate; d) să urmărească efectuarea analizelor de laborator la interval de 3-6 luni şi examinarea clinică a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în zone cu risc epidemiologic crescut şi să interzică desfăşurarea acestor activităţi celor fără analize medicale efectuate sau celor care au analize neconforme, conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii;e) să verifice lunar punctele comerciale şi locurile de muncă din incinta locului de deţinere, iar în cazul punctelor de lucru exterioare să verifice modul în care se asigură aprovizionarea cu apă potabilă, prepararea şi servitul hranei, asigurarea posibilităţilor de spălat pe mâini, folosirea cănilor şi a veselei individuale, îndepărtarea apei uzate, asigurarea punctelor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice şi folosirea echipamentului de protecţie; f) să deruleze activităţi de educaţie pentru sănătate.Articolul 119În cazul în care persoanele private de libertate au fost selecţionate de comisia de muncă în vederea prestării activităţilor lucrative în sectoarele cu risc epidemiologic, acestea sunt cazate separat. Supravegherea stării de sănătate a acestora este realizată de către medicii curanţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar examinările medicale periodice sunt efectuate prin reţeaua sanitară proprie sau prin cea publică, după caz.Articolul 120(1) Asistentul de igienă sau, în lipsa acestuia, personalul de specialitate medico-sanitar instruit pe probleme de igienă realizează zilnic triajul epidemiologic pentru persoanele private de libertate care desfăşoară activităţi lucrative în sectorul alimentar şi ţine evidenţa acestuia. Triajul epidemiologic zilnic efectuat este consemnat în Registrul de constatări igienico-sanitare cu data, ora şi semnătura personalului de specialitate medico-sanitar. (2) Personalul de specialitate medico-sanitar controlează zilnic starea de igienă a blocului alimentar şi săptămânal a magaziei de alimente, verificând calitatea, termenele de garanţie, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel încât fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei. În cazul în care constată nereguli care pot aduce atingere sănătăţii persoanelor, personalul de specialitate medico-sanitar are competenţa de a sista activitatea de producere a hranei, cu informarea de îndată a directorului locului de deţinere, în vederea luării măsurilor necesare.(3) Probele alimentare sunt păstrate în condiţii corespunzătoare timp de 48 de ore în frigider la maximum +5°C şi în recipiente cu capac, închise ermetic, pe care sunt înscrise data şi ora recoltării, respectiv denumirea produsului recoltat.(4) Personalul de specialitate medico-sanitar verifică săptămânal dacă sunt cantităţi suficiente de materiale dezinfectante la nivelul blocului alimentar.(5) Toate deficienţele constatate sunt prezentate în scris directorului locului de deţinere, cu propuneri în vederea dispunerii măsurilor de remediere.
    Articolul 121(1) Hrana este dată în consum în maximum două ore de la preparare.(2) Consemnarea cu privire la proprietăţile organoleptice ale hranei se face zilnic atât de către personalul de specialitate medico-sanitar şi personalul de supraveghere, cât şi de cel puţin un reprezentant al persoanelor private de libertate, într-un registru păstrat la blocul alimentar. (3) În cazul în care se constată nereguli care pot aduce atingere sănătăţii persoanelor, personalul de specialitate medico-sanitar are competenţa de a sista temporar darea în consum a hranei şi aduce, de îndată, la cunoştinţa directorului locului de deţinere aspectele constatate, în vederea dispunerii de urgenţă a măsurilor de remediere.Articolul 122(1) Personalul de specialitate medico-sanitar aflat în serviciu supraveghează şi verifică lunar condiţiile igienico-sanitare ale punctului comercial din incinta locului de deţinere, inclusiv sub aspectul proprietăţilor organoleptice ale produselor alimentare comercializate, al termenelor de valabilitate garantate de către producător, al condiţiilor de păstrare recomandate şi al stării de sănătate a personalului care îl deserveşte. (2) Constatările acestor verificări se înscriu în Registrul de constatări igienico-sanitare şi se aduc la cunoştinţa directorului locului de deţinere.Articolul 123Personalul de specialitate medico-sanitar anunţă imediat conducerea locului de deţinere cu privire la existenţa unor deficienţe în respectarea regulilor de igienă a alimentaţiei. Situaţiile cu risc epidemiologic generate de înregistrarea unor boli infecţioase de natură digestivă în rândul persoanelor private de libertate sunt anunţate imediat epidemiologului coordonator zonal şi Direcţiei medicale, pentru a dispune măsurile corespunzătoare.Articolul 124(1) Direcţia medicală şi medicii epidemiologi coordonatori efectuează periodic verificări cu privire la condiţiile igienico-sanitare din locurile de deţinere, informează directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu privire la situaţia existentă şi fac recomandări cu privire la respectarea acestor condiţii.
    (2) La solicitarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, personalul de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti poate efectua verificări igienico-sanitare şi în echipe mixte, cu participarea şi a reprezentanţilor desemnaţi din sistemul penitenciar. (3) Constatarea de către autorităţile prevăzute la alin. (2) a unor încălcări grave ale normelor igienico-sanitare atrage răspunderea juridică, conform legii.
    Articolul 125(1) Personalul de specialitate medico-sanitar colaborează permanent cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în scopul informării epidemiologice reciproce şi al soluţionării problemelor apărute.(2) În cazul apariţiei unor focare epidemice, medicul locului de deţinere solicită sprijinul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în vederea stabilirii măsurilor ce se impun.
    Articolul 126(1) La cabinetul medical se păstrează Dosarul condiţiilor igienico-sanitare, care cuprinde Registrul de constatări igienico-sanitare, autorizaţiile sanitare de funcţionare, procesele-verbale sau notele de constatare cu privire la situaţia igienico-sanitară întocmite de echipele de control desemnate de la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerului Sănătăţii sau unităţilor subordonate acestuia.(2) Orice modificare survenită în condiţiile igienico-sanitare se consemnează în dosarul prevăzut la alin. (1), cu înştiinţarea conducerii locului de deţinere, pentru luarea măsurilor care se impun.Articolul 127(1) Autorizaţiile sanitare de funcţionare se eliberează de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conformitate cu normele în vigoare.(2) Autorizaţiile sanitare de funcţionare se vizează potrivit reglementărilor legale.(3)
    Între două avizări, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizării se modifică, locul de deţinere solicită direcţiilor de sănătate publică prevăzute la alin. (1) demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.
    Capitolul IX Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienăArticolul 128(1) Personalul de specialitate medico-sanitar este obligat să informeze epidemiologul coordonator zonal şi Direcţia medicală cu privire la evenimentele epidemiologice şi igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a persoanelor private de libertate.(2) Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienă se realizează conform ordinelor în vigoare ale ministrului sănătăţii.
    Articolul 129Personalul de specialitate medico-sanitar are obligaţia să informeze epidemiologul coordonator zonal şi Direcţia medicală cu privire la următoarele aspecte:a) cazurile suspecte sau confirmate de holeră, pestă, febră recurentă, febră galbenă, febre hemoragice, lepră, imediat după depistare;b) infecţii cu HIV/SIDA, în termen de 24 de ore de la confirmare;c) alte cazuri de afecţiuni transmisibile, imediat după confirmare.Articolul 130În cazul focarului epidemic sau trenant trebuie transmise epidemiologului coordonator zonal şi Direcţiei medicale de către personalul locului de deţinere următoarele informaţii:a) la anunţare - locul şi data depistării primului caz de afecţiune transmisibilă, mecanismul de transmitere şi data de debut al focarului, data intervenţiei în focar, numărul de cazuri din efectivul total cazat sau, după caz, numărul de decese, repartiţia cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, precum şi primele măsuri luate;b) pe parcursul gestionării focarului cabinetele medicale de la nivelul locurilor de deţinere, cu sau fără sprijinul specialistului din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, comunică date privitoare la numărul contacţilor cu persoanele confirmate cu afecţiune transmisibilă, evoluţia clinică a celor bolnavi, date noi privind investigaţiile de laborator efectuate bolnavilor şi contacţilor şi măsurile luate, activitatea de prevenire şi control desfăşurată pe perioada de evoluţie a focarului;c) data închiderii focarului.
    Capitolul X Drepturile şi obligaţiile persoanelor private de liberateArticolul 131(1) Orice persoană privată de libertate are dreptul la respectarea demnităţii umane şi la un tratament nediscriminatoriu.(2)
    Intervenţiile medicale se efectuează numai cu acordul persoanei private de libertate.
    Articolul 132(1) Examinarea medicală se efectuează cu respectarea confidenţialităţii şi intimităţii.(2) Pentru motive de siguranţă şi de menţinere a ordinii şi disciplinei, medicul poate solicita supraveghere suplimentară din partea personalului operativ pe parcursul acordării asistenţei medicale, cu respectarea prevederilor alin. (1). Articolul 133(1) Informaţiile medicale cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimţământul în scris sau în cazurile expres prevăzute de lege.
    (2) În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale, implicaţi în tratamentul persoanelor private de libertate, acordarea consimţământului nu mai este necesară.
    Articolul 134(1) Persoanele private de libertate pot solicita contra cost orice alt serviciu medical care nu este asigurat gratuit, conform prevederilor prezentului ordin.(2) Persoanele private de libertate au dreptul să solicite şi să primească, la externarea din penitenciarul-spital, un rezumat scris cuprinzând diagnosticul, investigaţiile, tratamentul şi îngrijirile acordate pe perioada spitalizării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(3) Persoanele private de libertate au dreptul să consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii ale documentelor medicale arhivate în dosarul medical.
    Articolul 135(1) Persoanele private de libertate au dreptul să fie informate asupra stării lor de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra riscului neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la datele despre diagnostic şi prognostic.(2) În condiţiile dispoziţiilor alin. (1), persoana privată de libertate poate primi la cerere un referat medical privind starea sa de sănătate.Articolul 136(1) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru decizia lor. Consecinţele refuzului sau ale întreruperii actelor medicale sunt explicate persoanei private de libertate.(2) În cazul în care persoana privată de libertate necesită o intervenţie medicală de urgenţă sau nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, cu privire la consimţământul acesteia se aplică prevederile legale în vigoare privind drepturile pacientului.
    Articolul 137(1) Nicio persoană privată de libertate nu poate fi supusă, nici chiar cu consimţământul său, vreunui experiment ştiinţific sau medical.(2) Pe parcursul executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, persoanele private de libertate nu pot fi donatoare de sânge sau de organe decât pentru membrii de familie până la gradul al IV-lea.Articolul 138Obligaţiile persoanelor private de libertate sunt următoarele:a) să se prezinte la examenele profilactice şi periodice conform programării medicului locului de deţinere;b)
    să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
    c) să aibă o conduită civilizată faţă de personalul de specialitate medico-sanitar;d) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă;e) să se supună măsurilor ce decurg din nerespectarea prevederilor legale în domeniu;f) să respecte regulamentul de ordine interioară al locurilor de deţinere.
    Articolul 139Persoanelor private de libertate le sunt interzise deţinerea şi comercializarea de medicamente, precum şi consumul de medicamente fără prescripţie medicală.Articolul 140Medicul locului de deţinere poate restricţiona primirea sau cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente ori ţigări contraindicate în afecţiunile de care suferă.
    Capitolul XI Dispoziţii finaleArticolul 141 Direcţia medicală reevaluează şi controlează activitatea personalului de specialitate medico-sanitar din unităţile subordonate şi acordă sprijin şi îndrumare pentru asigurarea stării de sănătate a persoanelor private de libertate.
    Articolul 142Formularele şi documentele utilizate pentru activitatea medicală din sistemul penitenciar se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.Articolul 143În situaţia solicitării din partea organului judiciar de prezentare în faţa acestuia a unei persoane private de libertate care se află într-o situaţie medicală care face imposibilă deplasarea, medicul locului de deţinere are obligaţia informării directorului locului de deţinere cu privire la acest aspect, în vederea dispunerii măsurilor necesare, în conformitate cu dispoziţiile primite din partea solicitanţilor. Articolul 144În aplicarea prezentului ordin, în toate situaţiile în care se prevede ca persoana privată de libertate să ateste prin semnătură o anumită stare de fapt, iar aceasta nu ştie sau nu poate semna, se va face o menţiune în acest sens în documentele întocmite cu această ocazie.Articolul 145(1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 429/C/125/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 21 februarie 2012.

    Ministrul justiţiei,
    Marian-Cătălin Predoiu
    Ministrul sănătăţii,
    Alexandru Rafila
    Anexa nr. 1BAREMUL
    afecţiunilor medicale, precum şi al altor stări şi condiţii medicale pentru stabilirea capacităţii de muncă la finalul perioadei de carantină şi observare

    Nr. crt.Denumirea boliiAptitudinea
    I. Boli infecţioase
    1.Febră tifoidă şi febre paratifoideInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    2.Hepatită acută virală tip AInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic; apt pentru desfăşurarea unei munci după vindecare
    3.Hepatită acută virală tip B, C, D, E, GInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic; apt pentru desfăşurarea unei munci sau apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare conform evaluării stării de sănătate de către medicul specialist de medicină internă sau boli infecţioase
    4.Hepatită cronică de etiologie virală; purtător de antigen HBs, Ac anti HCVInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic; apt pentru desfăşurarea unei munci sau apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare conform evaluării stării de sănătate de către medicul specialist de medicină internă sau boli infecţioase
    5.
    Alte hepatite acute (bacteriene, toxice, cu alte virusuri)Inapt pe durata bolii
    6.Meningită acută, virală şi bacteriană, inclusiv cu bacilul KochInapt pe durata bolii
    7.HIVInapt sau apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare în funcţie de evaluarea medicului specialist de boli infecţioase
    8.SIDAInapt
    9.Purtătorii cronici de bacili tifici, nesterilizaţi prin tratamente repetateInapt
    10.Encefalite şi encefalomielite acute virale, bacteriene, inclusiv cu bacilul kochInapt
    11.Septicemii (endocardite, miocardite şi pericardite infecţioase)Inapt
    12.Boli cu poartă de intrare dominantă tegumentul şi mucoasele (antrax, bruceloză, cangrenă gazoasă, leptospiroză, listerioză, rickettsioză, tetanos, toxoplasmoză, tularemie)Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    13.Hidatidoză/Echinococoză operatăInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare conform evaluării stării de sănătate de către medicul specialist de medicină internă sau boli infecţioase
    14.Alte boli infecţioase virale, bacteriene şi parazitareInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    15.SARS-CoV-2Inapt pe perioada rezultatului PCR pozitiv
    II. Boli ale aparatului respirator
    1.Tuberculoză pulmonară activăInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare cu evitarea muncii în sectorul cu risc epidemiologic
    2.Pleurezie tuberculoasă diagnosticată în spital de profilInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare cu evitarea muncii în sectorul cu risc epidemiologic
    3.
    Pneumotorax spontan/idiopaticInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    4.Tuberculoză extrapulmonară activăInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    5.Sechele tuberculozăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare sau apt pentru desfăşurarea unei munci conform recomandărilor medicului pneumolog
    6.Pneumoconioze (forme cu tulburări funcţionale medii)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare conform evaluării stării de sănătate de către medicul pneumolog
    7.Pneumoconioze: - forme cu tulburări funcţionale accentuate; - forme complicate cu TBC activă, boli reumatologice progresive, insuficienţă cardio-respiratorie, cord pulmonar cronic decompensat, cancer pulmonar; - forme pseudotumorale.Inapt
    8.Pleurezie netuberculoasă acută sterilăInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare sau apt pentru desfăşurarea unei munci conform recomandărilor medicului pneumolog sau de medicină internă
    9.Astm bronşic intermitentApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    10.Astm bronşic persistent uşor, moderat, severInapt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare în funcţie de evaluarea medicului specialist pneumolog
    11.Supuraţii pulmonare croniceInapt
    12.Bronhopneumopatie obstructivă cronică cu tulburări funcţionale uşoare - VEMS > 80% din valoarea prezisăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    13.Bronhopneumopatie obstructivă cronică cu tulburări funcţionale moderate - VEMS 50-80% din valoarea prezisăInapt
    14.Bronhopneumopatie obstructivă cronică cu tulburări funcţionale accentuate - VEMS 30-50% din valoarea prezisăInapt
    15.Bronşiectazie confirmată bronhoscopic şi/sau computer tomografic
    Inapt
    16.Afecţiuni pleurale cronice nespecifice (sechele pleurale după afecţiuni acute, pahipleurite, sechele postoperatorii)Inapt
    17.Tromboembolism pulmonarInapt
    18.Afecţiuni acute şi/sau cronice mediastinaleInapt
    19.Silico-tuberculozăInapt
    III. Boli degenerative
    1.Reumatism articular acutInapt până la terminarea tratamentului şi un an postterapeutic; apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    2.Reumatisme cronice inflamatoriiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    3.ColagenozeApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    4.Reumatism cronic degenerativApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    5.Retracţie a aponevrozei palmare (boala Dupuytren)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    6.OsteoporozăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    7.Discopatie vertebrală faza IApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    8.Discopatie vertebrală lombară faza a II-a până la faza a III-a stadiul III cu sindrom de coadă de cal, confirmată RMN, CT sau mielografic, operată sau neoperatăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    9.Discartroză vertebrală incipientăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    10.Discartroză vertebrală cu tulburări de statică vertebrală şi deficit radicularApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    11.Osteocondroză vertebralăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    12.Spondilodiscită de orice etiologie, specifică, nespecificăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    IV. Boli ale aparatului cardiovascular
    1.Malformaţii congenitale de cord necorectate chirurgical fără legătură între sistemul arterial şi venosInapt
    2.Malformaţii congenitale de cord cu şunt stânga-dreapta/ dreapta-stânga necorectate chirurgicalInapt
    3.Anomalii de poziţie a corduluiInapt
    4.Malformaţii congenitale de cord corectate chirurgicalApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare (necesită obligatoriu examen de medicina muncii)
    5.Pericardită acută şi cronicăInapt
    6.Leziuni valvulare cardiace definitiveInapt
    7.Leziuni valvulare cardiace corectate chirurgicalInapt
    8.Prolaps de valvă mitrală fără semne clinice, evidenţiat ecograficApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    9.Prolaps de valvă mitrală cu semne clinice, ecografice, fără tulburări de ritmInapt
    10.Prolaps de valvă mitrală cu semne clinice, ecografice şi tulburări de ritm
    Inapt
    11.Cardiomiopatii primitive şi secundareInapt
    12.Hipertensiune arterială esenţială şi secundară gradul I cu TA sistolică între 140 mm Hg şi 159 mm Hg şi/sau TA diastolică între 90 mm Hg şi 99 mm HgApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    13.Hipertensiune arterială esenţială şi secundară gradul II cu TA sistolică între 160 mmHg şi 179 mm Hg şi/sau TA diastolică între 100 mm Hg şi 109 mm HgInapt
    14.Hipertensiune arterială esenţială şi secundară gradul III cu TA sistolică peste 180 mm Hg şi/sau TA diastolică peste 110 mm HgInapt
    15.Hipotensiune arterială esenţială permanentă cu TA sistolică sub 90 mm HgInapt
    16.Cardiopatie ischemică nedureroasă, cu modificări ECG şi/sau alte elemente diagnostice pozitiveApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare (necesită obligatoriu examen de medicina muncii)
    17.
    Cardiopatie ischemică dureroasă (angină pectorală stabilă de efort, angină instabilă, infarct miocardic acut)Inapt
    18.Infarct miocardic vechi, necomplicatInapt
    19.Corecţie chirurgicală sau intervenţională a ischemiei coronariene (PCI, CABG)Inapt
    20.Asocieri de două sau mai multe din următoarele: obezitate >/= cls. 1; dislipidemie - colesterolemie peste 200 mg/dl, trigliceride peste 150 mg/dl; HTA la limită TA sistolică 130-140 mmHgApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare (necesită obligatoriu examen de medicina muncii)
    21.Tulburări de ritm şi conducere cardiace (indiferent de tip, grad si severitate)Inapt
    22.Anevrism al vaselor mici şi/sau al vaselor mariInapt
    23.Arteriopatii funcţionaleApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare (necesită obligatoriu examen de medicina muncii)
    24.Sindrom de ischemie cronică perifericăInapt
    25.Tromboflebită profundă şi sechele după tromboză venoasă profundăInapt
    26.Varice ale membrelor inferioare fără tulburări funcţionale sau cu tulburări funcţionale reduse/moderateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    27.Varice ale membrelor inferioare cu tulburări funcţionale accentuateInapt
    V. Boli ale sângelui şi ale organelor hematopoietice
    1.Anemie megaloblasticăInapt
    2.Anemii hemoliticeInapt
    3.
    Anemii prin insuficienţăInapt
    4.Limfoame non-hodgkinieneInapt
    5.Macroglobulinemie Waldenstrom şi asociateInapt
    6.Policitemia veraInapt
    7.Leucemii acute şi croniceInapt
    8.Trombocitemie esenţialăInapt
    9.Metaplazie mieloidăInapt
    10.Sindroame hemoragice croniceInapt
    11.Sindroame mielodisplazice şi sindroame hemoragice croniceInapt
    12.Limfo/reticulo proliferări de graniţăInapt
    VI. Boli renale
    1.Glomerulonefrite acute şi croniceInapt
    2.Pielonefrită acută şi cronicăInapt
    VII. Boli ale aparatului digestiv
    1.Hernie transhiatală complicată, cu documentaţie endoscopicăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    2.Boală de reflux gastroesofagian, cu documentaţie endoscopicăApt
    3.Achalazia, spasm difuz esofagian, stenoze esofagiene şi esofagoplastii, cu tulburări funcţionale moderate sau accentuateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    4.Fistulă esotrahealăInapt
    5.Gastrită cronică, indiferent de etiologie, documentată endoscopic şi histologicApt
    6.Ulcer gastric şi duodenal acut/cronic, operat sau neoperat, documentat clinic, radiologic şi/sau endoscopic, necomplicatApt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în pusee acute sau la apariţia complicaţiilor
    7.Rezecţie de intestin subţire sau gros pentru tumori benigne sau leziuni traumatice, intervenţie mai veche de 6 luni, în absenţa sindromului de malabsorbţie, fără tulburări funcţionale sau supuraţieApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt la apariţia sindromului de malabsorbţie
    8.Volvulus permanent gastric sau cecal, operat sau neoperatInapt
    9.Megadolicosigma, megadolicocolonInapt
    10.Boli intestinale inflamatorii croniceApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în pusee acute
    11.Prolaps rectal total neoperat sau operat şi vindecat sau operat şi recidivatInapt
    12.Fistulă perianală operatăInapt
    13.Alte fistule digestive permanente şi inoperabile. Anus contra naturii definitivInapt
    14.PeriviscerităInapt
    15.
    Hepatită cronicăInapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic; apt sau apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare conform evaluării stării de sănătate de către medicul specialist de medicină internă sau boli infecţioase
    16.Ciroze hepaticeInapt
    17.Rezecţii hepaticeInapt
    18.Angiocolite, colecistite, coledocite, oddite acuteInapt
    19.Litiază biliară, coledociană sau pancreatică, neoperată sau operatăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    20.Pancreatită acutăInapt
    21.Pancreatită cronică cu tulburări funcţionaleInapt
    22.Splenectomie, indiferent de cauzăInapt
    23.SaturnismInapt
    24.Steatoză hepaticăApt
    25.SteatohepatităApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    VIII. Boli de nutriţie şi metabolism
    1.Diabet zaharat tip I, insulino-dependentInapt
    2.Diabet zaharat tip II, insulino-necesitant, tratat cu insulină Inapt
    3.
    Diabet zaharat tip II, insulino-independent, echilibrat, necomplicatApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    4.HiperuricemiiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare; inapt în puseele acute
    5.Suprapondere, obezitate - formă necomplicatăApt
    6.Obezitate - forme cu complicaţii metabolice, cardiovasculare, endocrine, osteoarticulareInapt
    7.HiperlipoproteinemiiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    8.Patologie hipotalamo-hipofizarăInapt
    9.Patologie tiroidianăInapt
    10.Tiroidite croniceApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    11.Guşă mică oligosimptomaticăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    12.Patologie corticosuprarenalăInapt
    13.FeocromocitomInapt
    14.Patologie gonadică cu tulburări funcţionale uşoareApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    15.Patologie gonadică cu tulburări funcţionale moderate şi accentuateInapt
    IX. Boli ale sistemului nervos
    1.
    Encefalite şi encefalomielite cu evoluţie subacută sau cronică, indiferent de etiologie Inapt
    2.Sechele encefalitice sau encefalopatice, indiferent de etiologie Inapt
    3.Sifilis seropozitiv, complicaţii neurologice şi psihiatrice Inapt, inclusiv în sectoare cu risc epidemiologic
    4.Boli ereditare ale sistemului nervos Inapt
    5.Hidrocefalii, indiferent de cauză Inapt
    6.Siringomielie, siringobulbieInapt
    7.Eredoataxii cerebeloaseInapt
    8.Boala neuronului motorInapt
    9.Boli demielinizante ale sistemului nervos Inapt
    10.Atrofii musculare mielopaticeInapt
    11.Boli extrapiramidale cu evoluţie cronicăInapt
    12.Tulburări circulatorii cerebrale ischemiceInapt
    13.Accidente vasculare cerebrale hemoragice, indiferent de forma clinico-patologică Inapt
    14.Epilepsie
    Inapt
    15.Boli musculareInapt
    16.Leziuni ale nervilor cranieniInapt
    17.Nevralgii cervico-cefalice primare pasagere, cu evoluţie benignă şi cu tulburări funcţionale reduse Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    18.Nevralgii cervico-cefalice primare cu evoluţie cronică, rebele la tratament Inapt
    19.Afecţiuni ale sistemului nervos vegetativInapt
    20.Paralizii periodice familiale diskaliemice, confirmate în serviciul de specialitate Inapt
    X. Tulburări psihice
    1.Tulburări mintale organice (demenţă degenerativă de tip Alzheimer, demenţă vasculară, mixtă, Pick, HIV, de etiologie posttraumatică, toxică, infecţioasă etc.) Inapt
    2.Tulburări mintale induse de consumul de alcool:a) intoxicaţie acută necomplicată;b) intoxicaţie acută complicată, cu delirium, tulburări de percepţie, convulsii, comă;c) sindrom de impregnare alcoolică cronică cu dependenţă;d) sindrom de sevraj necomplicat;e) sindrom de sevraj complicat, cu delirium, convulsii, tulburări psihotice Inapt
    3.Tulburări mintale induse de consumul de substanţe psihoactive, toxicomanii Inapt
    4.Tulburări psihotice acute Inapt
    5.Schizofrenie:a) la debut;
    b) în evoluţie (paranoidă, hebefrenică, catatonică, nediferenţiată, reziduală, simplă, afectivă)Tulburările afective:- episod maniacal;- tulburare bipolară;- episod depresiv sever
    Inapt
    6.Tulburări afective persistente:- ciclotimie;- distimie Inapt
    7.Tulburări delirante persistente Inapt
    8.Episod psihotic remis fără defect atestat documentar Inapt
    9.Reacţie la stres sever şi/sau tulburări de adaptare:a) reacţii acute de stres;
    b) tulburare de stres posttraumatic;c) tulburări de adaptare
    Inapt
    10.Tulburări nevrotice şi somatoforme forme uşoare (fobie socială, atac de panică fără agorafobie, tulburare obsesional compulsivă, tulburări disociative) Inapt
    11.Tulburări nevrotice cu evoluţie cronică, rebele la tratament, cu afectarea capacităţii de integrare socioprofesională Inapt
    12.Tulburări de personalitate (paranoid, schizoid, schizotipal, disocial, borderline, histrionic, anancast), evitantă, dependentă şi ale controlului impulsului (piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic) Inapt
    13.Personalitate modificată organic de diferite etiologii Inapt
    14.Psihodevieri sexuale ce implică risc social în colectivităţi Inapt
    15.Sindroame comportamentale asociate unor tulburări fiziologice sau factori fizici (anorexie nervoasă, bulimie nervoasă)
    Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    16.Nevroze motorii (ticuri, balbism, crampa scriitorului): a) uşoare; b) accentuate Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/inapt
    17.Alte tulburări mintale de origine organică sau somatică (tulburare afectivă organică, sindrom amnestic, tulburare delirantă)Inapt
    18.Oligofrenii, Q.I. sub 70 Inapt
    19.Intelectul liminar, Q.I.= 71-80 Inapt
    20.Intelect submediu, Q.I. = 81-90Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    21.Enurezis sub tratamentApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    22.
    Enurezis neameliorat prin tratament Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    23.Alte tulburări psihiatre care implică risc medical şi/sau social pentru colectivităţi Inapt
    XI. Boli dermatovenerice
    1.Acnee polimorfă şi afecţiuni cu aspect acneiform, acnee cheloidiană, acnee necrotică, acnee conglobată, acnee rozacee etc. rebele la tratamentApt
    2.Acrodermatită cronică atrofiantăApt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    3.Alopecii necicatriceale şi alopecii cicatriceale Apt
    4.Stafilococii cutanate:- stafilococii pilosebacee;- stafilococii ale pielii glabre;- stafilococii ale glandelor sudoripare;
    - strepto/stafilococii cutanate;- afecţiuni produse prin acţiunea toxinelor stafilococice persistente şi rebele la tratament;- stafilococie malignă a feţei
    Apt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    5.Furunculoză recidivantă Apt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    6.Tinea corporis extinsă Apt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    7.Zona zoster forme grave Inapt
    8.Atrofie cutanată întinsă peste 15% din suprafaţa corpului şi cu jenă evidentă în mişcări Inapt
    9.Cutis laxa şi alte elastoze cu tulburări funcţionale accentuateInapt
    10.
    Dermatoze buloase:a) epidermoliză buloasă, dermatită herpetiformă, pemfigoidul bulos, pemfigus;b) porfiriile cutanate;c) alte dermatoze buloase - pemfigusul benign, acrodermatită enteropatică etc. Inapt
    11.Afecţiuni cutanate precanceroase - xeroderma pigmentosum, eritroplazia Queyrat, boala Paget, boala Bowen, boala Darier etc., cu documentaţie de specialitate Inapt
    12.Lentigo malign, cu confirmare histopatologică Inapt
    13.Eczemă cronică cu evoluţie trenantă, rebelă la tratament, în placarde întinse sau generalizată:- eczemă de origine complexă;- eczemă de contact;- eczemă atopică cu documentaţie de specialitate Inapt
    14.Eritem polimorf cronic, recidivat şi rebel la tratament, cu documentaţie de specialitate Inapt
    15.Eritrodermie - dermatita exfoliativă cu evoluţie cronică şi rebelă la tratament, cu documentaţie de specialitate Inapt
    16.Keratodermia palmoplantară - hiperkeratoza palmoplantară şi keratodermia familială cu tulburări funcţionale moderate/accentuateInapt
    17.Ihtioză, primară sau secundară, cu tulburări funcţionale moderate/accentuateInapt
    18.Tuberculoză cutanată:a) tuberculoze cutanate tipice - lupusul tuberculos, întins şi/sau mutilant;b) tuberculoze cutanate atipice:- micropapuloase;- papuloase - tuberculide, papulonecrotice;- nodulare - eritem indurat Bazin, tuberculi de nodulare atipiceInapt
    19.Lupus eritematos acut diseminat, cronic - discoid, centrifug - sau subacut diseminat Inapt
    20.Dermatoze micotice profunde, rebele la tratament şi cu documentaţie de specialitate:- actinomicoză;- sporotricoză;- blastomicoză trenantăInapt
    21.Onicomicoză la majoritatea unghiilor Apt/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic pe perioada tratamentului şi până la vindecare
    22.Pitiriazis rubra pilar rebel la tratament şi pitiriazis rubra forma Hebra Inapt
    23.Psoriazis (eritrodermic, în placarde, serpiginos, pustulos, artropatic etc., cu evoluţie trenantă şi rebel la tratament)Inapt
    24.Formele psoriazis cu evoluţie benignă şi cu răspuns constant favorabil la tratament Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    25.Parapsoriazis
    Inapt
    26.Prurigo cronic rebel la tratament şi cu documentaţie de specialitate Inapt
    27.Radiodermite după expuneri la radiaţii ionizante pentru tratament sau expuneri profesionale Inapt
    28.Angiosarcomatoza Kaposi, documentată medical Inapt
    29.Sclerodermia localizată şi stări sclerodermiforme; sclerodermia sistemică Inapt
    30.Sifilis recent:- sifilis cu leziuni primare sau secundare;- sifilis florid recent;- sifilis latent recentApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    31.
    Sifilis tardiv - formele cu peste 2 ani de evoluţie, cu leziuni cutanate şi/sau serologie pozitivăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    32.Sifilis tardiv cu complicaţii cutanate, osteoarticulare, viscerale etc. ce determină tulburări funcţionale accentuate Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt pentru desfăşurarea unei munci în sectorul cu risc epidemiologic
    33.Tulburări de secreţie ale glandelor pielii (anhidroza, hiperhidroza, bromhidroza, generalizate şi rebele la tratament)Inapt
    34.Tulburări primare de pigmentare a pielii, întinse, inestetice şi rebele la tratament (albinismul, melanodermia, vitiligo)Apt
    35.Urticarie cronică recidivată şi rebelă la tratament, documentată medical Inapt
    36.Neurofibromatoză Recklinghausen fără tulburări funcţionale sau cu tulburări funcţionale uşoareInapt
    37.Neurofibromatoză Recklinghausen cu tulburări funcţionale moderateInapt
    38.Neurofibromatoză Recklinghausen cu tulburări funcţionale accentuateInapt
    39.Alte boli dermatologice Inapt
    XII. Afecţiuni stomatologice
    1.Lipsuri dentare multiple (având cel puţin 6 perechi de dinţi sănătoşi în antagonism)Apt
    2.Lipsuri dentare multiple (având sub 6 perechi de dinţi sănătoşi în antagonism)Apt
    3.Lipsuri dentare multiple (edentaţie completă unimaxilară sau bimaxilară)Apt
    4.Parodontopatie cronică marginală profundă, progresivă, bimaxilară generalizată, cu mobilitate, cu tulburări funcţionale Apt
    5.
    Afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare, cu tulburări funcţionale accentuateApt
    6.Afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare cu constricţii şi anchiloza articulaţiei temporo-mandibulare Apt
    7.Comunicări oro-nazale sau oro-antrale întinse cu tulburări funcţionale accentuate persistente după tratament chirurgical şi/sau protetic Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    8.Desfigurări definitive (nas, cavitate bucală, limbă, maxilare, urechi, părţi întinse mento-labiale) cu tulburări funcţionale şi/sau fizionomice accentuate Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    9.Tulburări în consolidarea fracturilor oaselor maxilare Apt
    10.Anomalii dento-maxilare cu tulburări masticatorii accentuate (având cel puţin 6 perechi de dinţi sănătoşi sau recuperabili în antagonism)Apt
    11.Anomalii dento-maxilare cu tulburări masticatorii accentuate (având sub 6 perechi de dinţi sănătoşi în antagonism), edentaţie completă unilaterală sau bilaterală Apt
    12.Malformaţii congenitale neoperate sau operate, sechele ale oaselor maxilare şi părţilor moi (nas, buze) după tratament chirurgical şi/sau protetic (cu tulburări funcţionale uşoare, având cel puţin 6 perechi de dinţi sănătoşi în antagonism)Apt
    13.Malformaţii congenitale neoperate sau operate, sechele ale oaselor maxilare şi părţilor moi (nas, buze) după tratament chirurgical şi/sau protetic (cu tulburări funcţionale moderate, având sub 6 perechi de dinţi sănătoşi în antagonism)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    14.Malformaţii congenitale neoperate sau operate, sechele ale oaselor maxilare şi părţilor moi (nas, buze) după tratament chirurgical şi/sau protetic (lipsa totală a unităţilor masticatorii a contactelor ocluzale)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    XIII. Boli O.R.L.
    1.Malformaţii congenitale sau câştigate ale nasului, faringelui, esofagului (fără tulburări funcţionale şi/sau estetice ori cu tulburări funcţionale şi/sau estetice uşoare)Apt
    2.Malformaţii congenitale sau câştigate ale nasului, faringelui, esofagului, cu tulburări funcţionale şi/sau estetice moderateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    3.Malformaţii congenitale sau câştigate ale nasului, faringelui, esofagului, cu tulburări funcţionale şi/sau estetice accentuateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    4.
    Afecţiuni supurative ale sinusurilor anterioare şi posterioare, cu tulburări funcţionale şi/sau anatomice moderateInapt
    5.Afecţiuni supurative ale sinusurilor anterioare şi posterioare, cu tulburări funcţionale şi/sau anatomice accentuateInapt
    6.Rinită cronică ozenoasă, ozenă (operată sau neoperată) Inapt
    7.Malformaţii congenitale sau câştigate ale urechii (malformaţii ale urechii externe, cu alterare estetică uşoară sau moderată)Apt
    8.Malformaţii congenitale sau câştigate ale urechii (malformaţii ale urechii medii cu hipoacuzie sau/şi ale urechii externe, cu alterări estetice grave unilateral ori bilateral)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    9.Otită medie supurată cronică bilaterală cu deficienţă auditivă (uşoară cu deficit global auditiv între 20 şi 35 db)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    10.Otită medie supurată cronică bilaterală cu deficienţă auditivă (medie-accentuată cu deficit global auditiv peste 36 db până la 80 db)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    11.Otită medie supurată cronică bilaterală cu deficienţă auditivă (gravă cu deficit global auditiv peste 81 db)Inapt
    12.Mezotimpanită monolaterală fără modificări importante, cu deficienţă auditivă medieApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    13.Epitimpanită monolaterală cu deficienţă auditivă uşoară, medie, accentuată; mezotimpanită monolaterală fără modificări importante, cu deficienţă auditivă accentuatăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    14.Mezotimpanită sau otomastoidită monolaterală operată, recidivată, cu granulaţii ori lame de colesteatom în cavitate, cu deficienţă medie sau accentuată auditivăInapt
    15.Mezotimpanită sau otomastoidită cronică polipoasă ori colesteatomatoasă, cu complicaţii de vecinătate (fistulă labirintică, paralizie facială, tromboflebita sinusului lateral, abces extradural)Inapt
    16.Sechele postotitice cu deficienţă auditivă accentuată sau gravă bilateralăInapt
    17.Sechele postotitice cu deficienţă auditivă uşoară sau medie monolateralăInapt
    18.Surditate totală şi persistentă monolaterală şi accentuată la cealaltă ureche sau accentuată bilateralăInapt
    19.Surditate medie bilaterală sau surditate medie monolateralăInapt
    20.Surditate accentuată monolateralăInapt
    21.Surdomutitate documentatăInapt
    22.Afecţiuni labirintice cronice, documentate medical, cu probe funcţionale audiometrice şi vestibulare Inapt
    23.Papilomatoză laringiană, operată şi recidivată. Tumorile benigne laringiene neobstructiveApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    24.
    Alte afecţiuni O.R.L. Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    XIV. Boli oftalmologice
    1.Sechele după traumatisme ale anexelor globului ocularApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    2.Epiforă produsă prin obstrucţii ale căilor lacrimale, congenitală sau câştigată: unilateralăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    3.Epiforă produsă prin obstrucţii ale căilor lacrimale, congenitală sau câştigată: bilateralăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    4.Ptoză palpebrală câştigată, operată, unilaterală sau bilaterală, care acoperă 2/3 din pupilă, cu poziţie vicioasă a capului, cu acuitate vizuală normală Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    5.Paralizie a unuia sau a mai multor muşchi ai globului ocular Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    6.Strabism (acuitate vizuală mai bună de 1/3, fără corecţie la ochiul cel mai afectat şi deviere mai mică de 10 grade)
    Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    7.NistagmusApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    8.Corpi străini intravitreeni, extraşi sau restanţi, care determină o acuitate vizuală sub 1/2 după corecţie Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    9.Glaucom Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    10.Degenerescenţă corio-retinianăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    11.Îngustare a câmpului vizual cu peste 10 grade, hemianopsia definitivăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    12.Dezlipire de retină operată şi vindecată cu o acuitate vizuală mai mare de 1/2 după corecţie acceptatăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    13.
    Dezlipire de retină operată şi vindecată cu o acuitate vizuală mai mică de 1/2 după corecţie acceptatăApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    14.Scăderea acuităţii vizuale (acuitatea vizuală fără corecţie aeriană minimum 5/6)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    15.Scăderea acuităţii vizuale (acuitatea vizuală 1 cu corecţie 3 dioptrii)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    16.Vicii de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism: până la 1,5 D, inclusiv)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    17.Vicii de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism peste 1,5 D, dar mai mic de 4D inclusiv)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    18.Vicii de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism viciu de refracţie peste 4 D)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    19.AcromatopsiiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    20.DiscromatopsiiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    21.Afecţiuni oculare evolutive ale corneei, uveei sau retinei, bine documentateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    22.Tuberculoză oculară - după 1 an de la stabilizarea leziunilorApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    23.Tuberculoză oculară cu complicaţiiInapt
    24.Alte boli ale ochiuluiApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    XV. Boli urologice, chirurgicale şi genito-urinare
    1.Lipsa unui rinichi cu adaptare compensatorie funcţională a rinichiului indemnApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    2.
    Lipsa unui rinichi fără adaptare compensatorie funcţională a rinichiului indemnInapt
    3.Rinichiul mobil, gradul III, cu tulburări funcţionale moderate (colici repetate, hematurie şi/sau infecţie urinară intermitente)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    4.Rinichiul mobil, gradul II sau III, operat ori neoperat, cu tulburări funcţionale accentuate (colici repetate, hematurie macroscopică, infecţie urinară persistentă, dilataţii pielocaliceale etc.)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    5.Malformaţii renale şi ale căilor urinare (anomalii de număr, de mărime, de sediu, de structură, de formă, de rotaţie, ale vaselor renale - cu/fără tulburări funcţionale)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    6.Litiază urinară renală, unilaterală sau bilaterală, nefrocalcinoza ureterală, vezicală, uretrală, prostatică, pe malformaţii (operată sau neoperată, fără tulburări funcţionale)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    7.Litiază urinară renală, operată, neoperată sau inoperabilă, cu tulburări funcţionale (colici repetate, hematurie macroscopică, infecţie urinară persistentă şi rebelă la tratament etc.)Inapt
    8.Diverticul vezical neoperat cu tulburări funcţionale reduse (polachiurie, hematurie microscopică etc.)Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    9.Diverticul vezical, operat sau neoperat, cu tulburări funcţionale moderate sau accentuate (polachiurie, hematurie macroscopică, infecţie urinară persistentă etc.)Inapt
    10.Cistită cronică complicată cu incontinenţă urinară permanentăInapt
    11.Stricturi uretrale inflamatorii sau traumatice: dilatabileApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    12.Stricturi uretrale inflamatorii sau traumatice: greu dilatabile, recidivate la intervale scurte de 1-2 luni sau nedilatabileInapt
    13.Hipospadias penoscrotal, epispadias peno-pubian, operate şi vindecateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    14.Hipospadias penoscrotal, epispadias peno-pubian, neoperate sau operate şi recidivateInapt
    15.Extrofie a vezicii urinare
    Inapt
    16.Ectopie testiculară unilaterală sau bilaterală, operată ori neoperată, fără tulburări funcţionaleApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    17.Ectopie testiculară operată şi recidivată sau inoperabilăInapt
    18.Castraţie bilaterală; atrofie testiculară bilateralăInapt
    19.HermafroditismApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    20.Varicocel neoperat sau operatApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    21.Adenom de prostată, tulburări funcţionale accentuateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    22.Adenom de prostată, neoperat sau operat, cu tulburări funcţionale uşoare ori moderate, cu răspuns favorabil la tratamentApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    23.LUTS (simptomele aparatului urinar inferior) cu tulburări funcţionale moderate sau accentuateApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    24.Alte boli urologice Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    XVI. Boli ale aparatului locomotor şi alte afecţiuni chirurgicale
    1.Malformaţii cranio-cerebrale (craniostenoză, chist arahnoidian, agenezie de corp calos etc.) cu tulburări neurologice uşoare şi mediiInapt
    2.Malformaţii cranio-cerebrale (craniostenoză, chist arahnoidian, agenezie de corp calos etc.) cu tulburări neurologice accentuateInapt
    3.Malformaţii vasculare cerebrale şi/sau spinale cu manifestări clinice, confirmate angiografic, operate ori neoperate; anevrism; angiomInapt
    4.Malformaţii ale coloanei vertebrale cervicale, toracale şi lombare (mielocel, meningomielocel, bloc vertebral congenital, hemivertebră) fără semne neurologice
    Inapt
    5.Malformaţii ale coloanei vertebrale cervicale, toracale şi lombare (mielocel, meningomielocel, bloc vertebral congenital, hemivertebră) cu tulburări neurologice, operate sau neoperateInapt
    6.Malformaţii congenitale ale aparatului locomotor, cu tulburări funcţionale moderate sau accentuateInapt
    7.Spondiloză şi spondilolistezis - gradele 1 şi 2Inapt
    8.Spondiloză şi spondilolistezis - gradele 3 şi 4Inapt
    9.Distrofii osoase (osteonecroze aseptice de cauză cunoscută sau necunoscută, osteită chistică localizată, boala Paget, osteopatii de carenţă, osteoliză) în funcţie de localizare şi tulburări funcţionaleInapt
    10.Exostoze osteogenice multiple, operate sau neoperate, cu tulburări funcţionale moderate ori accentuate, boala Ombredanne Inapt
    11.
    Osteită, osteoperiostită şi osteomielită, în funcţie de localizare şi tulburări funcţionale - acutăInapt
    12.Osteită, osteoperiostită şi osteomielită, în funcţie de localizare şi tulburări funcţionale - cronică secundară sau cronică de la început, vindecată, cu tulburări funcţionale uşoare sau moderateInapt
    13.Osteită, osteoperiostită şi osteomielită, în funcţie de localizare şi tulburări funcţionale - cronică secundară sau cronică de la început, fistulizată ori nefistulizată, vindecată sau nevindecată, cu tulburări funcţionale accentuate Inapt
    14.Echinococoză, confirmată radiologic şi histologic, a oaselor lungi şi vertebrală (operată şi/sau cu răspuns terapeutic favorabil, fără/cu tulburări funcţionale uşoare)Inapt
    15.Echinococoză, confirmată radiologic şi histologic, a oaselor lungi şi vertebrală (operată cu tulburări funcţionale moderate sau accentuate, recidivată ori inoperabilă)Inapt
    16.Cicatrici cheloide, hernii musculare, rupturi şi retracţii musculo-aponevrotice, miozite osificante, ce produc tulburări funcţionale moderate sau accentuateInapt
    17.Fistule secundare unor intervenţii chirurgicale, operate, inoperabile sau recidivate, cu tulburări funcţionale uşoareInapt
    18.Corpi străini la nivelul aparatului locomotor, extraşi sau restanţi, ce produc tulburări vasculo-nervoase moderateInapt
    19.Corpi străini intrapulmonari şi/sau mediastinali, extraşi sau restanţi, cu tulburări funcţionale Inapt
    20.Corpi străini intracerebrali, cu iritaţie corticală, cicatrici cerebrale, cu epilepsie, cu tulburări neuropsihice evidenteInapt
    21.Lipsă de substanţă osoasă din toată grosimea osului de peste 2 cm diametru (cu tulburări funcţionale neuropsihice uşoare)Inapt
    22.Lipsă de substanţă osoasă din toată grosimea osului de peste 2 cm diametru (cu tulburări neuropsihice accentuate, protezată sau nu, cu cicatrici cranio-cerebrale)Inapt
    23.Fractură craniană intrusivă (cu tulburări neuropsihice uşoare)Inapt
    24.Fractură craniană intrusivă (cu tulburări neuropsihice accentuate)
    Inapt
    25.Abces cerebral operat (cu sechele neuropsihice mici, fără epilepsie)Inapt
    26.Abces cerebral operat (cu sechele neuropsihice mari sau cu epilepsie)Inapt
    27.Traumatism cranio-cerebral recent (până la 6 luni) sau sechele după TCC (cu tulburări funcţionale uşoare)Inapt
    28.Traumatism cranio-cerebral recent (până la 6 luni) sau sechele după TCC (cu tulburări funcţionale moderate)Inapt
    29.Traumatism cranio-cerebral recent (până la 6 luni) sau sechele după TCC (cu tulburări funcţionale grave)Inapt
    30.Deviaţii ale coloanei vertebrale ce depăşesc curburile fiziologice cu unghi sub 20 gradeInapt
    31.
    Deviaţii ale coloanei vertebrale ce depăşesc curburile fiziologice cu unghi de peste 20 de grade, cu/fără rotaţia corpurilor vertebraleInapt
    32.Traumatisme ale coloanei vertebrale cu leziuni rahidiene, cu interesarea elementelor canalului rahidian (mielice)Inapt
    33.Traumatisme ale coloanei vertebrale (fracturi vertebrale grave - radiologic - în absenţa semnelor neurologice)Inapt
    34.Traumatisme ale coloanei vertebrale (cu leziuni rahidiene fără semne neurologice sau amielice)Inapt
    35.Torticolis congenital operat sau neoperat, cu tulburări funcţionale Inapt
    36.Deformaţii toracice congenitale sau dobândite ce produc tulburări ventilatorii, de statică şi dinamică vertebrală moderate ori accentuateInapt
    37.Exereză pulmonară pentru bronşiectazie, abces sau cangrenă pulmonară, corpi străini intrapulmonari, cu tulburări funcţionale uşoare, moderate ori accentuateInapt
    38.Lipsă din peretele toracic interesând două sau mai multe coaste, cu deformaţie toracică şi tulburări funcţionale uşoare, moderate ori accentuateInapt
    39.Traumatisme toracice/contuzii, fracturi, plăgi ce au ca urmare tulburări ventilatorii persistente, moderate sau accentuateInapt
    40.Traumatisme abdominale (contuzii, plăgi, evisceraţii, ruptură de diafragmă) ce au ca urmare tulburări funcţionale moderate sau accentuateInapt
    41.Hernii şi eventraţii simple, indiferent de sediu Inapt
    42.Hernii şi eventraţii complicate (multirecidivate sau inoperabile) Inapt
    43.Traumatisme ale bazinului mai vechi de un an (disjuncţii, luxaţii, fracturi), cu sau fără tulburări funcţionale uşoare de statică şi dinamicăInapt
    44.Traumatisme ale bazinului (disjuncţii, luxaţii, fracturi), cu tulburări funcţionale moderate sau accentuate de statică şi dinamică
    Inapt
    45.Calus vicios al membrelor cu dezaxări cuprinse între 5 grade şi 10 grade, fără tulburări funcţionale de statică şi dinamică sau gestualitate şi prehensiuneInapt
    46.Calus vicios al membrelor cu dezaxări cuprinse între 5 grade şi 10 grade, cu tulburări funcţionale uşoare sau moderate de statică şi dinamică ori gestualitate şi prehensiune (la membre)Inapt
    47.Calus vicios al membrelor cu dezaxări de peste 10 grade, cu tulburări funcţionale moderate sau accentuate (la membre) Inapt
    48.Pseudartroză a oaselor lungi cu reducerea adaptării la ortostatism, mers şi efort fizic sau a gestualităţii şi prehensiunii (la membre)Inapt
    49.Pseudartroză a oaselor scurte mici fără tulburări funcţionale sau cu tulburări funcţionale reduse (la membre)Inapt
    50.Redori sau anchiloze ale articulaţiilor mari în atitudine utilă ce permit ortostatismul, mersul şi efortul fizic mediu ori gestualitatea şi prehensiunea (la membre) Inapt
    51.Redori strânse sau anchiloze ale articulaţiilor mari, în atitudine vicioasă (la membre)Inapt
    52.Subluxaţii, luxaţii cu rupturi ale capsulei şi/sau ligamentelor articulare, cu tulburări funcţionale moderate ori accentuate (la membre) Inapt
    53.Periartrită la articulaţiile mari, cu redoare definitivă peste 20 grade (la membre)Inapt
    54.Luxaţii congenitale, luxaţii ireductibile chirurgical sau luxaţii operate şi recidivate ale articulaţiilor mari, cu documentaţie medicală (la membre)Inapt
    55.Artroză a articulaţiilor mari cu reducerea mobilităţii active sau pasive şi a posibilităţilor de mers, ortostatism ori gestualitate şi prehensiuneInapt
    56.Coxartroze secundare polare superioare şi inferioare unilateral (la membre) Inapt
    57.Ruptură de menisc operată fără tulburări funcţionale (la membre)Inapt
    58.Ruptură de menisc operată cu tulburări funcţionale reduse (la membre) Inapt
    59.Ruptură de menisc operată cu tulburări funcţionale moderate sau accentuate (la membre) Inapt
    60.Ruptură de menisc operată, algoneurodistrofie posttraumatică cu tulburări funcţionale evidenţiate clinic şi radiologicInapt
    61.Ruptură de menisc operată, coxa vara, valga, plana, genu valgum, varus, recurvatum, piciorul strâmb varus, valgum, equin, scobit (cu tulburări evidente de ortostatism, mers şi port al încălţămintei), necroze aseptice ale oaselor mari Inapt
    62.Picior plat congenital sau posttraumatic (picior complex) cu ştergerea bolţii plantare, deviaţia axului gambă-calcaneu de minimum 10 grade, cu tulburări tegumentareInapt
    63.Degete în „ciocan“ (până la 3 degete inclusiv, cu clavusuri ce duc la jenă în portul încălţămintei; bilateral, peste 3 degete, cu jenă pronunţată în portul încălţămintei) Inapt
    64.Hallux valgus cu abducţie de până la 15 grade; normal 5 grade
    Inapt
    65.Hallux valgus cu abducţie peste 15 grade, cu tulburări trofice tegumentare/hipercheratoză, bursite, exostoză, cicatrici cheloide postoperatorii, deformarea încălţăminteiInapt
    66.Sindactilie la peste două degete de la mână Inapt
    67.Lipsă sau impotenţă funcţională definitivă a unui membru ori segment de membru (lipsa bilaterală a halucelui; lipsa bilaterală a policelui; lipsa unilaterală sau bilaterală a degetelor de la mână ori picior; lipsa a 3 degete de la mâna dominant - în afara policelui şi indexului; lipsa prin amputaţie totală a degetelor de la un picior; lipsa prin amputaţie totală sau parţială a degetelor de la ambele picioare)Inapt
    68.Pentru alte interesări ale oaselor mâinii sau piciorului (lipsa unor degete, falange etc.) se ţine cont de gradul de afectare a ortostatismului, mersului, gestualităţii, prehensiunii, precum şi de etiologia care a condus la amputaţieInapt
    69.Scurtarea membrului inferior cu peste 3 cm sau a celui superior cu peste 4 cmInapt
    70.Alte boli ale aparatului locomotorInapt
    XVII. Boli ale aparatului genital feminin
    1.Vulvo-vaginită bacteriană, parazitară, micotică Apt
    2.Chist şi abces al glandei BartholinApt
    3.Malformaţii congenitale ale vulvei asociate cu tulburări psihosomatice Inapt
    4.Varice vulvare voluminoaseInapt
    5.Atrezie şi structura vaginului Inapt
    6.Distrofia vulvei - kraurosis vulvar Inapt
    7.Hipertrofia labiilor
    Apt
    8.Fistulă genito-urinară (uretero-vaginală, vezico-vaginală etc.)Inapt
    9.Fistulă entero-genitală sau recto-vaginalăInapt
    10.Afecţiuni inflamatorii ale uterului (metrite acute şi cronice)Apt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    11.Cervicită şi endocervicităApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    12.Sinechie uterină Apt
    13.Poziţii vicioase ale uteruluiApt
    14.
    Cisto-rectocel fără prolaps Apt
    15.Prolaps utero-vaginal parţialApt pentru desfăşurarea unei munci uşoare
    16.Displazie a colului uterinApt
    17.Malformaţii congenitale ale uterului sau colului uterinApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    18.Hipoplazie uterinăApt
    19.Endometrioză genitală sau extragenitală Apt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    20.Simptome şi semne în legătură cu aparatul genital feminin (durere, leucoree, tulburări de flux menstrual, de menopauză, de sexualitate)Apt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    21.Mastopatie chistică cronicăApt
    22.Hipertrofie şi asimetrie mamară Apt
    23.Mastită, mamelă secretantă (sângerândă) fără legătură cu naşterea Apt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    24.GalactocelApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    25.Mola hidatiformă Inapt
    26.Avorturi habituale în antecedenteApt
    27.Sterilitate feminină
    Apt
    28.Traumatisme ale organelor genitale feminineApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    29.Sângerări funcţionaleApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    30.Dismenoree esenţialăApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    31.Alte afecţiuni ginecologice sau obstetricaleApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv al bolii
    XVIII. Alte stări şi condiţii medicale ale persoanelor private de libertate de sex feminin
    1.Sarcina: a) în evoluţie, până în luna a IV-a b) în evoluţie, din luna a V-a c) perioada post-partum, pe timp de 1 an, cu copilul în viaţă şi certificare prin actul de naştereApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt în funcţie de stadiul evolutiv
    2.Sarcină ectopică în antecedente Apt
    XIX. Bolile maligne şi benigne
    1.Tumori maligne ale cavităţii bucale şi ale faringelui Inapt
    2.Tumori maligne ale aparatului digestiv şi peritoneului Inapt
    3.Tumori maligne ale aparatului respirator şi mediastinului Inapt
    4.Tumori maligne ale oaselor, ţesutului conjunctiv, pielii şi ale sânuluiInapt
    5.Tumori maligne ale aparatului urinar şi organelor genitaleInapt
    6.
    Tumori maligne ale sistemului nervos central şi periferic, glandelor endocrine, ganglionilor limfatici, alte tumori maligne primare sau secundare, precum şi tumorile maligne cu localizare greu de precizatInapt
    7.Alte tumori maligne cu localizare neprecizatăInapt
    8.Tumori benigne, indiferent localizare, dar în funcţie de evoluţia clinicăApt/Apt pentru desfăşurarea unei munci uşoare/Inapt
    Anexa nr. 2APARAT pentru cazuri de urgenţă necesare cabinetului medical din locul de deţinereA. Medicamente
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsură
    Cantitatea
    1.Acenocumarolum 2 mgcpr.10
    2.Aciclovirum 200 mgcpr.20
    3.Acidum acetylsalicylicum 500 mgcpr.40
    4.Acidum ascorbicum 750 mg/5 mlfiole5
    5.Aminophyllinum 100 mgcps.
    20
    6.Aminophyllinum 240 mg/10 mlfiole5
    7.Amoxicillinum + acid clavulanicum 1.000 mgcpr.28
    8.Amoxicillinum 500 mgcps.40
    9.Ampicillinum 500 mgcps.40
    10.Ampicillinum 500 mgflc. inj.
    10
    11.Azithromycinum 500 mgcpr.40
    12.Betahistinum 24 mgcpr.40
    13.Vaccin tetanic adsorbitfiole5
    14.Apă distilată x 10 mlfiole10
    15.Benzylpenicillinum 1.000.000 UIflc. inj.
    10
    16.Calcii gluconas 95 mg/mlfiole10
    17.Captoprilum 25 mgcpr.20
    18.Carbazochromi salicylas 1,5 mgfiole5
    19.Cefalexinum 250 mgcps.20
    20.Cefaclorumcps.
    20
    21.Cefuroximum 500 mgcpr.20
    22.Chlorphenaminum 4 mg cpr.20
    23.Ciprofloxacinum 500 mgcpr.20
    24.Clorură de sodiu 0,9% - 10 mlfiole10
    25.Combinaţii - Algifenfiole
    10
    26.Combinaţii - Oximedflacon1
    27.Combinaţii - Piafencpr.20
    28.Combinaţii (naproxen + esomeprazol) 500 mgcpr.20
    29.Dexamethasonum 8 mg/2 mlfiole10
    30.Diazepamum 10 mgcpr.20
    31.Diazepamum 10 mg/2 mlfiole5
    32.Doxycyclinum 100 mgcps.20
    33.Drotaverinum 40 mg/2 mlfiole10
    34.Enalaprilum 10 mgcpr.20
    35.Epinephrinum 300 microgramesol. inj. în stilou preumplut
    1
    36.Erythromycinum 200 mgcpr.20
    37.Etamsylatum 250 mg/2 mlfiole5
    38.Enoxaparinum 2.000 UIsol. inj.5
    39.Etoricoxibumcpr.40
    40.Esomeprazolum 20 mgcpr.
    20
    41.Fenspiridum 80 mgcpr.30
    42.Fenofibratumcpr.20
    43.Fluconazolum 50 mgcps.20
    44.Furosemidum 20 mg/2 mlfiole5
    45.Furosemidum 40 mgcpr.
    10
    46.Gentamicinum 80 mg/2 mlfiole10
    47.Glucosum 3.300 mg/10 mlfiole5
    48.Hydrocortisonum sodium succinat 100 mgfiole10
    49.Indometacinum 25 mgcps.20
    50.Loratadinum + pseudoefedrinumcpr.
    10
    51.Lidocainumfiole10
    52.Ketoprofenum 100 mg/2 mlfiole10
    53.Ketotifenum 1 mgcpr.10
    54.Metamizolum natrium 1 g/2 mlfiole10
    55.Metamizolum natrium 500 mgcpr.
    20
    56.Metoclopramidum 10 mgcpr.20
    57.Metoclopramidum 10 mg/2 mlfiole10
    58.Metoprololum 50 mg cpr.20
    59.Nitroglycerinum 0,4 mg/doză sprayflacon1
    60.Nitroglycerinum 0,5 mgcpr.
    20
    61.Nimesulidum 100 mgcpr.20
    62.Norfloxacinum 400 mgcpr.40
    63.Omeprazolum 20 mg cps.20
    64.Oxacillinum 500 mgflc. inj.10
    65.Paracetamolum 500 mgcpr.
    20
    66.Pentoxifyllinum 400 mgcpr.20
    67.Phenobarbitalum 200 mg/2 mlfiole5
    68.Phenoxymethylpenicillinum 1.000.000 UIcpr.20
    69.Phytomenadionum 10 mg/mlfiole5
    70.Piracetamum 400 mgcpr.20
    71.Piroxicamum 20 mgcpr.20
    72.Pantoprazolum 20 mgcpr.20
    73.Salbutamolum 100 µg/dozăflacon1
    74.Sulfamethoxazolum + trimethoprimum 400/80 mgcpr.20
    75.Tobramycinum + dexametazonum sol. oft.flacon
    3
    76.Tolperisonum 50 mgcpr.20
    77.Xylometazolinum 1%flacon3
    B. Materiale sanitare/antiseptice
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Alcool sanitarml500
    2.Apă oxigenată 3%ml500
    3.Comprese sterile 10 x 10 x 50 buc.pac.10
    4.Feşe tifon 10 cm x 10 mbuc.5
    5.Leucoplast 5 cm x 5 mbuc.2
    6.Mănuşi examinare - cutie x 100 buc.buc.1
    7.Mască chirurgicalăbuc.50
    8.Plasturi cu rivanolbuc.10
    9.Plasturi pentru arsuricutie1
    10.Povidonum iodinatum 10% sol. 1.000 mlflacon1
    11.Rivanol sol. 1‰ml500
    12.Seringă de insulină 1 mlbuc.10
    13.Seringi de unică folosinţă - 10 mlbuc.10
    14.Seringi de unică folosinţă - 20 mlbuc.5
    15.Seringi de unică folosinţă - 2 mlbuc.5
    16.Seringi de unică folosinţă - 5 mlbuc.10
    17.Vată x 200 gbuc.2
    NOTĂ: Cantităţile vor fi adaptate pentru fiecare unitate, în funcţie de adresabilitate şi patologia psihiatrică identificată.
    C.
    Aparat pentru cazuri de urgenţă necesare cabinetului stomatologicConţinutul minim al aparatului de urgenţă din cabinetul de stomatologie^1:1. Aparatură şi materiale obligatorii
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Tensiometru electronic cu măsurare la încheietura mâiniibuc.1
    2.Feşe 10 x 10 cmrole3
    3.Bandă adezivă 5 x 5 cmrole2
    4.Soluţie polividon-iodat (betadine, iodina, iodosept, poliodine) sau clorhexidină (hibiscrub, hibitane, clorhexin, desmanol) pentru tegumenteflacon1
    5.Seringi 5 ml/10 ml sterilebuc.5
    2. Medicamente obligatorii
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Nitroglicerină (Nitroglicerina) sau nitroglicerină (Mayor nitro spray, Nitromint)cpr. 0,5 mg sau aerosol 0,4 mg/doză1 cutie (20 cpr.)Atenţie la valabilitate (6 luni) !sau1 flacon (10 g)
    2.Nifedipină (Adalat, Cordipin, Corinfar, Nifedipin, Nifadil, Nifelat)cpr. 10 mg1 cutie (10 cpr.)
    3.Acid acetilsalicilic (Aspirină)cpr. 500 mg10
    4.Enalapril (Enap)cpr. 25 mg10
    5.Adrenalină 1:1000 sau adrenalină 1:1000 (EpiPen, EpiPen 300) Adrenalină 1:2000 (EpiPen junior, EpiPen 150)1 mg/1 ml sau stick autoinjector 0,3 mg (adulţi) stick autoinjector 0,15 mg (copii > 30 kg)5 buc.2 buc.2 buc.
    6.Hidrocortizon hemisuccinat (Flebocortid, Hidrocortizon, Hidrocortizon natriu succinat)flacon 100 mg sau fiole 25 mg10 × 100 mg 40 × 25 mg
    7.Prometazină (Romergan)sau
    loratadină (Claritine)saudesloratadină (Aerius)saucetirizină (Zyrtec)
    fiole50 mg/2 mlcpr. 10 mgcpr. 5 mgsoluţie10 mg/ml5 buc.5 buc.5 buc.1 sticlă
    8.Salbutamol (Buventol, Salbuvent, Ventolin)spray 100 mcg/doză1 buc.
    9.Glucoză 5%Flacon 1.000 ml1 buc.
    10.DiazepamFiole 10 mg/2 ml5 buc.
    11.Ketorolac (Ketorol, Ketrodol, Toradol) sau metamizol (Algocalmin, Analgin) cpr. 10 mgcpr. 500 mg5 buc.5 buc.
    12.Drotavertină (No-Spa)cpr. 40 mg 10 buc.
    13.Amoxicilină (Ospamox, Duomox, E-Mox, Ephamox, Moxilen) sau clindamicină (Dalacin C, Clindamicin, Klindan, Lanacine)cpr. 500 mg
    cpr. 600 mg
    5 buc.5 buc.
    NOTĂ: Cantităţile vor fi adaptate pentru fiecare unitate, în funcţie de adresabilitate şi patologia stomatologică identificată.
    ^1 Conform Deciziei Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 10/2007 privind conţinutul minim al trusei de urgenţă pentru cabinetul de medicină dentară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 18 decembrie 2007, cu modificările ulterioare.
    D. Aparat pentru cazuri de urgenţă necesare cabinetului de psihiatrieConţinutul minim al aparatului de urgenţă din cabinetul de psihiatrie:1. Medicamente
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Alprazolamum 0,5 mgcpr.30
    2.Aripiprazolum 10 mgcpr.20
    3.Carbamazepinum 200 mgcpr.30
    4.Duloxetinum 30 mgcpr.30
    5.Escitalopramum 10 mgcpr.30
    6.Extraveral 80 mg/20 mg cpr.30
    7.Fluoxetinum 20 mgcpr.30
    8.Gabapentinum 100 mgcpr.30
    9.Haloperidolum 1 mgcpr.30
    10.Haloperidolum 2 mg/mlflacon10
    11.Haloperidolum 5 mg/mlfiole10
    12.Lamotriginum 25 mgcpr.30
    13.Lorazepamum 1 mgcpr.30
    14.Mirtazapinum 30 mgcpr.30
    15.Olanzapinum 5 mgcpr.30
    16.Quetiapinum 2 mgcpr.30
    17.Risperidonum 2 mg cpr.30
    18.Tianeptinum 12,5 mgcpr.30
    19.Tiapridum 100 mgcpr.30
    20.Trazodonum 150 mg cpr.20
    21.Trihexyphenidylum 100 mgcpr.30
    22.Valproat/substanţe derivate 300 mgcpr.30
    23.Venlafaxinum 75 mgcpr.30
    24.Vitamina B1 100 mg/2 mlfiole5
    25.Vitamina B6 50 mg/2 mlfiole5
    26.Zolpidemum 10 mgcpr.30
    2. Materiale sanitare/antiseptice
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Alcool sanitarml500
    2.Apă oxigenată 3%ml500
    3.Comprese sterile 10 x 10 x 50 buc.pac.10
    4.Feşe tifon 10 cm x 10 mbuc.5
    5.Leucoplast 5 cm x 5 mbuc.2
    6.Mănuşi examinare - cutie x 100 buc.buc.1
    7.Mască chirurgicalăbuc.50
    8.Plasturi cu rivanolbuc.10
    9.Povidonum iodinatum 10% sol. 1.000 mlflacon1
    10.Rivanol sol. 1 ‰ml500
    11.Seringă de insulină 1 mlbuc.10
    12.Seringi de unică folosinţă - 10 mlbuc.10
    13.Seringi de unică folosinţă - 20 mlbuc.5
    14.Seringi de unică folosinţă - 2 mlbuc.5
    15.Seringi de unică folosinţă - 5 mlbuc.10
    16.Vată x 200 gbuc.2
    NOTĂ: Cantităţile vor fi adaptate pentru fiecare unitate, în funcţie de adresabilitate şi patologia psihiatrică identificată.
    Anexa nr. 3APARATde medicamente şi materiale sanitare necesare cabinetului medical din locul de deţinereA. Medicamente
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Acidum acetylsalicylicum 500 mgcpr.300
    2.Acidum acetylsalicylicum 75 mgcpr.100
    3.Acidum ascorbicumcpr.200
    4.Acidum acetylsalicylicum 100 mgcpr.100
    5.Acidum dehydrocholicum 250 mgcpr.200
    6.Ambazonum 10 mg sau combinaţii - Septolete/Strepsilscpr.200
    7.Acidum folicumcpr.40
    8.Ambroxolum 30 mg sau acetylcysteinum 200 mgcpr.100
    9.Ampicillinum 500 mgcps.200
    10.Ampicillinum 500 mgflacon20
    11.Apă distilată x 10 mlbuc.20
    12.Benzylum benzoicum 25% cremă sau unguent cu sulf 10%tub10
    13.Bisacodylum 10 mgsup.40
    14.Bisacodylum 5 mgcpr.40
    15.Bromhexinum 12 mgcpr.100
    16.Butylscopolammonii bromidum 10 mg sau drotaverinum 40 mgcpr.100
    17.Carbazochromi salicylas 1,5 mgfiole100
    18.Loratadinum 10 mgcpr.100
    19.Chlorzoxazonum 250 mg sau tolperisonum 50 mgcpr.200
    20.Cinnarizinum 25 mgcpr.40
    21.Clorură de sodiu 0,9% x 500 mlbuc.10
    22.Clotrimazolum 1% cremătub20
    23.Combinaţii - Algifenfiole20
    24.Combinaţii - Anghirol cpr.100
    25.Combinaţii - Antinevralgic cpr.300
    26.Combinaţii - Aspacardin cpr.300
    27.Combinaţii - Antivirale cpr.200
    28.Combinaţii - Baneocin ung.tub20
    29.Baneocin 250 UI/5000 UI pe gramflacon10
    30.Combinaţii - Bixtonim sau xylometazolinum1%flacon20
    31.Combinaţii - Calciu cu D3cpr.100
    32.Combinaţii - Colebilcpr.300
    33.Combinaţii - Dentocalminflacon100
    34.Combinaţii - Dicarbocalm sau alte antiacide masticabilecpr.300
    35.Combinaţii - Distonocalmcpr.100
    36.Combinaţii - Extraveralcpr.100
    37.Combinaţii - Farcovit B12cps.200
    38.Combinaţii - Fluocinolon N ung.tub20
    39.Combinaţii - Hemorzonsup.40
    40.Combinaţii - Neuromultivitcpr.100
    41.Combinaţii - Hemorzon ung.tub20
    42.Combinaţii - Hepathrombin 300 UI/gtub10
    43.Combinaţii - Ibuprofencpr.300
    44.Combinaţii - Magneziu cu B6cpr.200
    45.Combinaţii - Nidoflor ung.tub20
    46.Combinaţii - Oximedflacon1
    47.Combinaţii - Piafencpr.300
    48.Combinaţii - răceală şi gripăcpr.100
    49.Combinaţii - Quarelin cpr.300
    50.Combinaţii - soluţie auriculară cu Cloramfenicol şi Fluocinolonflacon20
    51.Combinaţii - Trifermentcpr.300
    52.Combinaţii - Urinexcps.100
    53.Diclofenacum 1% cremă/geltub20
    54.Dimetindenum 1% geltub20
    55.Diosmectita 3 gplic10
    56.Drotaverinum 40 mgcpr.100
    57.Furazolidonum 100 mg sau nifuroxazidum 200 mgcpr./cps.100
    58.Ibuprofenum 200 mgcpr.300
    59.Kanamycinum sulfat 1% ung. oft.tub20
    60.Lidocainum 2%fiole10
    61.Loperamidum 2 mgcpr.20
    62.Lacrimi artificiale flacon5
    63.Meclozinum 30 mgcpr.20
    64.Metamizolum natrium 1 g/2 mlfiole20
    65.Metamizolum natrium 500 mgcpr.300
    66.Paracetamolum 500 mgcpr.300
    67.Phenylbutazonum 4% cremătub10
    68.Pancreatinum 10.000cpr.60
    69.Piracetamum 400 mgcpr.100
    70.Povidonum iodinatum 10% sol. (30/120 ml)flacon10
    71.Povidonum iodinatum 10% ung.tub10
    72.Silibinum/silimarinăcpr.300
    73.Simethiconum 40 mgcps.100
    74.Tetracyclinum 3% ung.tub20
    75.Troxerutinum 2% geltub20
    B. Materiale sanitare
    Nr. crt.Denumirea produsuluiUnitatea de măsurăCantitatea
    1.Ace de seringăbuc.40
    2.Ace de recoltare vacutainer 21 g sau 22 gbuc.20
    3.Comprese sterile - diverse dimensiunibuc.
    100
    4.Feşe tifon - diverse dimensiuni buc.40
    5.Branule - diverse dimensiuni buc.20
    6.Burete hemostatic - diverse dimensiunibuc.10
    7.Leucoplast - diverse dimensiunibuc.10
    8.Mască chirurgicalăcutie
    1
    9.Mască protecţie FPP2cutie1
    10.Plasturi cu rivanolcutie1
    11.Seringi de unică folosinţă - 2, 5, 10, 20 mlbuc.50
    12.Seringă de insulină 1 mlbuc.20
    13.Teste control sterilizarecutie1
    14.Teste verificare glicemie/colesterolcutie1
    15.Vacutainere 6 mlbuc.2
    16.Vată x 200 gbuc.2
    17.Mănuşi examinare - cutie x 100 buc.cutie1
    18.Spatule - cutie x 100 buc.cutie
    1
    19.Apa oxigenată 3%flacon10
    20.Alcool sanitarflacon2
    21.Povidonum iodinatum 10% sol. 1.000 mlflacon10
    22.Rivanol sol. 1 ‰ml10
    23.Trusă pentru perfuziebuc.
    2
    24.Dezinfectant pentru mâini x 1.000 mlflacon1
    25.Dezinfectant clorigen/cloraminăcpr.1
    26.Dezinfectant de nivel înalt pentru instrumentar 1.000 mlflacon1
    27.Dezinfectant - detergent pentru instrumentar 1.000 mlflacon1
    28.Dezinfectant pentru aer, prin nebulizare 1.000 mlflacon
    5
    29.Dezinfectant pentru mediu şi microfloră 1.000 mlflacon5
    30.Dezinfectant pentru suprafeţe şi dispozitive medicale 1.000 mlflacon1
    31.Combinaţii - Piretroid Sflacon10
    32.Combinaţii - Piretroid Pflacon10
    33.Cutii deşeuribuc.
    10
    NOTĂ: – Reperele sunt orientative, pot exista repere în plus sau în minus.– Cantităţile vor fi adaptate pentru fiecare unitate, în funcţie de adresabilitate şi patologia identificată.
    -----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!