Structură Act

Doriţi o formă actualizată, la zi (26.06.2022), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 16 iunie 2022"Normativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor pentru şcoli şi licee, indicativ NP 010-2022"
EMITENT
  • MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI ADMINISTRAŢIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 604 bis din 21 iunie 2022Data intrării în vigoare 21-07-2022


    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.203 din 16 iunie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 604 din 21 iunie 2022.
    1. Generalităţi1.1. Obiect şi domeniul de aplicare
    1.2. Structura reglementării tehnice1.3. Definiţii1.4. Unităţi de măsură1.5. Documente normative de referinţă
    2. Cerinţe fundamentale3. Amplasarea
    4. Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru şcoli şi licee4.1. Rezistenţa mecanică şi stabilitate4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare4.2.1. Siguranţa circulaţiei4.2.1.1. Siguranţa circulaţiei exterioare4.2.2. Siguranţa circulaţiei interioare4.2.3. Siguranţa cu privire la instalaţii4.2.4. Siguranţa în timpul activităţilor specifice unităţilor funcţionale din cadrul şcolilor4.2.4.1.
    Prevederi generale
    4.2.4.2. Prevederi specifice de siguranţă în sălile de clasă4.2.4.3. Prevederi specifice de siguranţă în laboratoare şi atelierelor tehnologice4.2.4.4. Prevederi specifice de siguranţă la nivelul spaţiilor sportive4.2.4.5. Prevederi specifice de siguranţă pentru zonele de recreaţie la exterior4.2.4.6. Prevederi specifice de siguranţă pentru zonele de recreaţie la interior
    4.2.5.
    Siguranţa la intruziune şi efracţie
    4.2.6. Măsuri pentru exploatarea în siguranţă a şcolilor şi liceelor frecventate şi de elevi cu handicap motor4.2.7. Condiţii de utilizare4.2.7.1. Prevederi generale4.2.7.2. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor de depozitare şi a dulapurilor destinate elevilor4.2.7.3. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate laboratoarelor şi atelierelor4.2.7.4. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate sălilor de clasă4.2.7.5. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate activităţi de recreaţie
    4.3. Securitatea la incendiu4.4. Calitatea mediului interior, confortul utilizatorilor şi sănătate4.4.1. Calitatea aerului interior4.4.1.1. Ventilarea spaţiilor4.4.2. Confortul termic4.4.2.1. Climatizarea spaţiilor pentru situaţia de răcire4.4.2.2.
    Încălzirea spaţiilor
    4.4.3. Confortul acustic4.4.4. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare4.4.5. Evacuarea deşeurilor4.4.6. Etanşeitatea4.4.6.1. Permeabilitatea la aer, gaze şi vapori4.4.6.2. Etanşeitatea la apă
    4.4.7. Lumina naturală şi iluminatul electric4.4.7.1. Lumina naturală4.4.7.2. Însorirea4.4.7.3. Iluminatul electric4.4.8. Sănătatea utilizatorilor
    4.5. Economie de energie şi izolare termică4.6. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale
    Anexa A. Cerinţe şi scheme funcţionale (Anexă informativă)A.1. Cerinţe specifice minime şi recomandate pentru sălile de clasăA.1.1. DulapuriA.1.2. Zona de cuierA.1.3. Suprafaţa tablei principaleA.1.4. Podiumul din sălile de clasa, acolo unde este cazul
    A.1.5. Video-proiecţie
    A.2. Cerinţe specifice pentru facilităţi experimente ştiinţifice cum ar fi cele de chimie, biologie, fizică şi pentru ateliereA.3. Cerinţe specifice pentru facilităţi sportiveA.4. Cerinţe specifice pentru zone şi facilităţi recreaţieA.5. Cerinţe specifice pentru facilităţi de alimentaţie a elevilorA.6. Cerinţe specifice pentru facilităţi de tip "after school"/"before school"/şcoală după şcoală/semi-internat
    A.7. Cerinţe specifice de capacitate pentru grupurile sanitareA.8. Cerinţe specifice de capacitate pentru zone administrativeA.9. Cerinţe specifice de capacitate pentru bibliotecă şi sală de lecturăA.10. Cerinţe specifice de capacitate pentru zone tehniceA.11. Cerinţe de capacitate pentru parcarea aferentă complexului şcolarA.12. Cerinţe de capacitate pentru zona de debarcare şi îmbarcare aferentă complexului şcolarA.13. Cerinţe specifice cu titlul de recomandare pentru facilităţi medicale aferente complexului şcolar
    A.14. Cerinţe de capacitate pentru ateliere tehnologice şi de creaţieA.15. Cerinţe specifice cu titlul de recomandare pentru soluţii de separare a zonelor pietonale de zonele rutiere aferente în complexul şcolar
    Anexa B. Programarea funcţiunilor (Anexă informativă)B.1. Şcoli primare şi gimnazialeB.2. Licee Anexa C. Exemple de amenajare planimetrică (Anexă informativă)C.1. Săli de clasăC.1.1. Sală de clasă pentru ciclu primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor în spatele săliiC.1.2.
    Sală de clasă pentru ciclu primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor pe lateralul sălii
    C.1.3. Sală de clasă pentru ciclul primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor pe coridor şi masă pentru experimente, altele decât cele de chimie
    1. Generalităţi1.1. Obiect şi domeniul de aplicare(1) Această reglementare tehnică cuprinde prevederi pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor unităţilor de învăţământ primar şi secundar, liceal sau profesional, denumite în continuare "construcţii" sau "construcţii pentru şcoli şi licee".(2) Această reglementare tehnică cuprinde cerinţe de calitate specifice pentru construcţiile unităţilor de învăţământ primar şi secundar, liceal sau profesional, în acord cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru construcţii şi amplasament.(3) La expertizarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor unităţilor de învăţământ primar şi secundar, se aplică reglementările tehnice în construcţii în vigoare, împreună cu prevederile suplimentare specifice date în această reglementare tehnică.(4)
    Prevederile acestei reglementări tehnice se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor noi.
    (5) Prevederile acestei reglementări tehnice se aplică la proiectarea şi efectuarea lucrărilor de intervenţie asupra construcţiilor existente realizate înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări tehnice, la care se efectuează una sau mai multe dintre următoarele categorii de lucrări:a) consolidare structurală de ansamblu;b) renovare majoră;c) reparaţii capitale;d) schimbarea folosinţei unor construcţii existente într-o funcţiune specifică unităţilor de învăţământ, dacă aceasta implică lucrări de construcţie pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.(6) În situaţiile prevăzute la (5), prevederile acestei reglementări tehnice se aplică pentru obiectele de construcţie asupra cărora se efectuează lucrările de intervenţie.
    (7) În cazul construcţiilor existente care se extind prin adăugarea uneia sau mai multor clădiri sau prin extinderea clădirilor existente cu mai mult de 5% din aria desfăşurată se verifică îndeplinirea condiţiilor privind amplasamentul, suprafaţa zonelor verzi, suprafaţa terenurilor de sport şi suprafaţa zonelor de recreaţie exterioară date în această reglementare tehnică. Corpurile de clădire nou adăugate se proiectează în acord cu prevederile acestei reglementări tehnice.(8) Investitorul, beneficiarul şi proiectantul decid asupra aplicării prevederilor acestei reglementări tehnice în cazul construcţiilor existente pentru care se realizează numai lucrări de intervenţie pentru consolidare structurală de ansamblu sau pentru creşterea securităţii la incendiu.(9) Prevederile acestei reglementări tehnice pot fi aplicate în cazul clădirilor monument istoric numai dacă acestea nu contravin conceptelor, abordărilor şi procedurilor cuprinse în documentele normative specifice acestei categorii de clădiri.(10) Cerinţe de calitate minime pentru construcţii stabilite prin această reglementare tehnică, se asigură pe întreaga durată de existenţă a construcţiei.(11) Prevederile acestei reglementări tehnice se utilizează şi la stabilirea oportunităţii investiţiei.(12) Prevederile acestei reglementări tehnice se adresează specialiştilor cu activitate în construcţii (experţi tehnici, verificatori de proiecte, diriginţi de şantier, responsabili tehnici cu execuţia, auditori energetici pentru clădiri, arhitecţi, urbanişti, ingineri), beneficiarilor, investitorilor sau proprietarilor construcţiilor, consultanţilor, autorităţilor locale şi autorităţilor de control în construcţii.
    1.2. Structura reglementării tehnice(1) Structura reglementării tehnice NP010 este următoarea:1. Generalităţi2. Cerinţe fundamentale3. Amplasarea4. Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru şcoli şi licee Anexa A. Cerinţe şi scheme funcţionale (Anexă informativă) Anexa B. Programarea funcţiunilor (Anexă informativă) Anexa C. Exemple de amenajare planimetrică (Anexă informativă)(2) Capitolele 1 - 4 au caracter normativ. Anexele au caracter informativ.1.3. Definiţii(1) Definiţiile termenilor specifici construcţiilor pentru şcoli şi licee principali utilizaţi în această reglementare tehnică sunt: Amplasament: localizarea în teritoriu a unei activităţi, prin precizarea unei porţiuni de teren care urmează a fi organizat spaţial, corespunzător unei anumite funcţionalităţi. Banca şcolară: piesă de mobilier care constituie locul de lucru al elevului din cursul primar în timpul orelor din şcoală şi se compune din două părţi: partea pe care se aşază elevul şi pupitru pe care acesta scrie sau citeşte. Biblioteca şcolară: compartimentul specializat al cărui scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii periodice, alte documente specifice şi baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora de către beneficiari în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere. Cabinet medical şcolar: unitate funcţională special amenajată şi dotată, conform cerinţelor medicale, în care se desfăşoară activităţi pentru asigurarea asistenţei medicale şi de medicină dentară acordată elevilor pe toată perioada în care se află în unităţile de învăţământ. Atelier tehnologic: unitate funcţională dotată adecvat pentru realizarea procesului de predare a cunoştinţelor tehnice în domeniul organelor de maşini, maşini de ridicat, acţionări electrice, protecţia muncii etc. Cancelarie: încăpere care serveşte în principal ca loc de adunare zilnică a cadrelor didactice în pauzele dintre ore. Catedră: Piesă de mobilier şcolar tradiţională în sala de clasă, constituind locul de lucru al profesorului, care constă dintr-o masă şi un scaun. Circulaţie principală (interioară): circulaţie pietonală care conectează sălile de clasă, laboratoarele, sălile de sport cu intrarea principală în clădire sau, după caz, cu intrările aferente acestora. Circulaţie secundară (interioară): circulaţie pietonală care conectează accesele pietonale în clădire sau circulaţiile principale cu spaţiile secundare altele decât sălile de clasă, laboratoarele, sălile de sport. Clasă de elevi: unitate de bază a şcolii compusă din elevi de aceeaşi vârstă (sau foarte apropiată), omogenă, ca nivel de pregătire şcolară. Clădire: construcţie supraterană şi, după caz, subterană, având încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, materialelor etc. Clădire existentă: clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero: clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit într-un procent semnificativ cu energie din surse regenerabile, în condiţiile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirii, republicată. Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătăţirii comportării structurii la diferite tipuri de acţiuni.
    Debarcare auto: aducerea elevilor la şcoală cu mijloace de transport de tipul autoturismelor, mini-autobuzelor sau alte mijloace de transport motorizate, coborârea lor în condiţii de siguranţă în proximitatea şcolii sau în incinta şcolii, după care vehiculul părăseşte locul respectiv, eliberând locul pentru ca alte vehicule să aducă alţi elevi. Funcţiune de învăţământ: activitate sau grup de activităţi în procesul de învăţământ (predare, lucrări de laborator, educaţie fizică şi sport etc.), care necesită încăperi speciale pentru desfăşurare (sală de clasă, laborator, bibliotecă ş.a.). Îmbarcare auto: venirea autovehiculului în proximitatea sau în incinta şcolii, staţionarea pe perioadă scurtă de timp fără ca şoferul să părăsească vehiculul, preluarea elevului sau elevilor în condiţii de siguranţă şi eliberarea locului, astfel încât alte vehicule să poată prelua alţi elevi. Laborator şcolar: încăpere special proiectată sau amenajată, dotată cu instalaţii, mobilier, aparate şi utilaje specifice, pentru desfăşurarea de către elevi a unor lucrări practice din diferite domenii şi discipline. Liceu: unitate de învăţământ secundar superior. Mobilier şcolar: categorie a bazei materiale constituită din ansamblul de piese de mobilă corespunzător activităţii ce se desfăşoară în fiecare funcţiune de învăţământ (sală de clasă, laborator, bibliotecă, etc). Refuncţionalizare: schimbări la nivelul planimetriei corpurilor de clădire existente şi a facilitaţilor interioare şi exterioare care nu implică lucrări de consolidare, intervenţie la nivelul structurii de rezistenţă a clădirii sau construire de elemente structurale majore, fără a schimba funcţiunea principală a ansamblului de clădiri. Renovare majoră: lucrările proiectate şi efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Reparaţie: refacerea sau înnoirea oricărei componente degradate a unei clădiri cu scopul de a obţine caracteristici similare celor anterioare degradării. Reparaţie capitală: refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esenţiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel de performanţă corespunzător celui care a fost avut în vedere la realizarea clădirii. Sală de sport: clădire separată sau corp de clădire care cuprinde o sală de educaţie fizică (gimnastică) şi sport şi anexe specifice (vestiare, grupuri sanitare, depozit de materiale sportive), special proiectate şi realizate pentru desfăşurarea activităţii de educaţie fizică şi sport a elevilor. Şcoală: unitate de învăţământ primar sau secundar inferior (gimnazial). Zonă de recreaţie: spaţiu interior sau exterior, acoperit sau neacoperit, situat în clădirea şcolii sau în afara clădirii, în care elevii petrec timpul de pauză între orele de curs. Zona terenurilor şi a instalaţiilor sportive: spaţiile exterioare, destinate organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizica şi sport. Tablă şcolară: piesă de mobilier fixată pe perete sau aşezată pe un suport, destinată scrierii. Teren de sport: suprafaţă de teren special amenajată şi dotată pentru practicarea unui sport sau a unor jocuri sportive de către elevi. Utilizatorii şcolilor şi liceelor: elevii, personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic, care participă, organizează şi desfăşoară procesul educaţional. Zona verde: porţiune de teren cultivată cu iarbă, pomi, flori etc.
    1.4. Unităţi de măsură(1) Se utilizează unităţile din Sistemul Internaţional.(2) Sunt recomandate următoarele unităţi şi subunităţi de măsură:– Dimensiuni: m– Eforturi şi încărcări: kN, kN/m, kN/mp;– Masa: kg, t;– Masa specifică (densitate): kg/mc, t/mc;– 
    Greutate specifică: kN/mc;
    – Eforturi unitare şi rezistenţe: N/mmp (MPa), kN/mp (kPa);– Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm;– Acceleraţii: m/sp;– Acceleraţia gravitaţională: g (9,81 m/sp).
    1.5. Documente normative de referinţă(1)
    Documentele normative de referinţă se regăsesc în Tabelul 1.1 şi Tabelul 1.2. Tabelul 1.1 Reglementări tehnice de referinţă
    Nr.Reglementare tehnică
    1CR 0 Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor.
    2CR 1-1-3 Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
    3CR 1-1-4 Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.
    4C 125 Normativ privind acustica în construcții și zone urbane.
    5C107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor
    6NP 006 Normativ de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerințele utilizatori.
    7NP 005 Normativ privind proiectarea construcțiilor din lemn.
    8NP 008 Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă-vară.
    9
    NP 051 Normativ privind adaptarea clădirilor civile și a spațiului urban aferent la exigențele persoanelor cu handicap.
    10NP 061 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri
    11NP 062 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier și pietonal
    12NP 063 Normativ privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții.
    13NP 065 Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii nr. 10/1995.
    14NP 066 Normativ privind proiectarea terenurilor sportive și stadioanelor (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii nr. 10/1995.
    15NP 068 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare.
    16Mc 001 Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor.
    17P 100 Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri.
    18Regulamentul General de Urbanism din 27 iunie 1996 (**republicat**).
    19
    Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor.
    20GP 120 Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente.
    21I5 Normativ privind exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare.
    22I13 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală.
    23I9 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor.
    24I7 Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor
    25NP 061 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri.
    26NP 062 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier și pietonal.
    27P 118 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor.
    28P118/2 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de Stingere.
    29
    P118/3 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare, semnalizare, avertizare cu modificările ulterioare.
    30I 18/1 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice interioare de curenți slabi aferente clădirilor civile și de producție.
    31Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014.
    32Norme de igienă din 2020 privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor.
    Tabelul 1.2 Standarde române de referinţă:
    Nr. crt.IndicativTitlu
    1SR EN 1991-1-1Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri
    2SR EN 1992-1-1Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri
    3SR EN 1993-1-1Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oțelului
    4SR EN 1994-1-1Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oțel și beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri
    5SR EN 12600Sticlă pentru construcții. încercare cu pendul. Metodă de încercare la impact și clasificare a geamului plan
    6SR EN 1154Feronerie pentru clădiri. Dispozitive pentru închidere controlată a ușii. Cerințe și metode de încercare
    7SR EN 1906Feronerie pentru clădiri. Mânere și butoane pentru uși. Cerințe și metode de încercare
    8SR EN 13300Vopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire pe bază de apă pentru pereți și tavane interioare. Clasificare
    9SR EN 13300:2002/ACVopsele și lacuri. Produse de vopsire și sisteme de acoperire pe bază de apă pentru pereți și tavane interioare. Clasificare
    10SR EN ISO 11998Vopsele și lacuri. Determinarea rezistenței la frecare umedă și a aptitudinii de curățare a acoperirilor
    11SR EN 14041îmbrăcăminte rezistentă la șoc, textile, stratificate și modulare multistrat pentru pardoseală. Caracteristici esențiale
    12SR EN 81-41Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor. Ascensoare speciale de persoane și de materiale. Partea 41: Platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă
    13SR EN ISO 16890Filtre de aer pentru ventilare generală. Partea 1: Specificații tehnice, cerințe și sistem de clasificare pe baza eficienței de filtrare a particulelor în suspensie (ePM)
    14SR EN 16798-1Performanța energetică a clădirilor Ventilarea clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și acustica, Modul M1-6
    15SR EN 16798-1:2019/NAPerformanța energetică a clădirilor - Ventilarea clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și acustica, Modul M1-6. Anexa națională
    16SR EN 16798-3
    Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Partea 3: Pentru clădiri nerezidențiale. Cerințe de performanță pentru sistemele de ventilare și de climatizare a încăperilor (Modulele M5-1, M5-4)
    17SR EN ISO 9972Performanța termică a clădirilor. Determinare a permeabilității la aer a clădirilor. Metodă de presurizare prin ventilare.
    18SR EN 17037+A1Iluminatul natural al clădirilor
    19SR EN 12464-1Lumină și iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare
    20SR EN 12464-2Lumină și iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 2: Locuri de muncă exterioare
    21SR EN 13120+A1/ACJaluzele interioare. Condiții de performanță, inclusiv de securitate
    22SR EN 62262Grade de protecție asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
    23
    SR EN 1838Aplicații ale iluminatului. Iluminat de urgență
    24SR EN 12193Lumină și iluminat. Iluminatul spațiilor destinate practicării sportului
    (2) Lista reglementărilor tehnice de referinţă dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată către autorităţile de reglementare de resort.(3) Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă şi, după caz, anexele naţionale, amendamentele sau eratele publicate de către organismul naţional de standardizare.
    2. Cerinţe fundamentale(1)
    Această reglementare tehnică conţine prevederi pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru şcoli şi licee în vederea îndeplinirii următoarelor cerinţe fundamentale, pe întreaga durată de utilizare:a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;b) securitate la incendiu;c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;e) protecţie împotriva zgomotului;f) economie de energie şi izolare termică;g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
    (2) Construcţiile pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să favorizeze calitatea procesului de educaţie şi reducerea inegalităţilor în sistemul educaţional.(3) Proiectarea construcţiilor pentru şcoli şi licee se face considerând formaţiuni de studiu care au capacitatea normată stabilită conform legii.(4) Tema de proiectare care stabileşte capacitatea unităţii de învăţământ, funcţiunile necesare, principalele dotări şi echipamente, precum şi mobilierul se elaborează în acord cu reglementările specifice sistemului naţional de educaţie şi formare profesională emise de către Guvernul României prin ministerul de resort.(5) La stabilirea soluţiilor arhitecturale şi constructive necesare pentru respectarea cerinţelor fundamentale se are în vedere vârsta utilizatorilor şi comportamentul potenţial imprudent al acestora.(6) Construcţiile pentru şcoli şi licee se conformează şi se dotează pentru a asigura spaţii de adăpost temporar pentru persoanele sinistrate în cazul unor calamităţi care afectează colectivitatea.(7) Construcţiile pentru şcoli şi licee se conformează şi se dotează pentru a asigura utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi reducerea amprentei de dioxid de carbon asociată proiectării, execuţiei, exploatării şi post-utilizării construcţiilor.
    (8) Construcţiile pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să se promoveze transformarea procesului educativ prin utilizarea adecvată şi extinsă a resurselor informatice.(9) Construcţiile pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să se promoveze integrarea zonei verzi a terenului de amplasament în procesul educativ.(10) În zonele slab deservite de reţele de transport, construcţiile pentru şcoli şi licee includ staţii de încărcare electrică pentru microbuze destinate transportului elevilor.(11) Construcţiile pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să se favorizeze reducerea cantităţii de deşeuri produse în cadrul unităţii de învăţământ şi colectarea selectivă a acestora.(12) Proprietarii asigură urmărirea comportării în timp a construcţiilor pentru şcoli şi licee prin operatori economici specializaţi şi efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.(13) În cazul construcţiilor existente, lucrările de reparaţii capitale vor fi proiectate şi însoţite de măsuri pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale privind calitatea în construcţii, conform reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile fiecărei cerinţe, prin implementarea de soluţii integrate.(14)
    Construcţiile şi amenajările pentru şcoli şi licee se proiectează şi se execută astfel încât să permită modificări ulterioare cauzate de schimbări ale modului de organizare a procesului didactic, în condiţii economice.
    (15) Construcţiile pentru şcoli şi licee se proiectează astfel încât să permită adaptarea încăperilor, fără lucrări majore, la schimbări ale numărului de elevi.
    3. Amplasarea(1) Amplasarea unităţilor de învăţământ se realizează pe baza necesităţilor determinate în raport cu populaţia ce urmează a fi deservită.(2) Amplasarea se realizează cu respectarea prevederilor din documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului şi Regulamentul General de Urbanism.(3) Amplasamentul se situează în legătură directă cu reţeaua stradală.(4) Amplasamentul unităţilor de învăţământ primar şi secundar inferior va fi ales în zonele şi cartierele de locuit, astfel încât elevii să aibă o distanţă maximă de parcurs pedestru recomandată de la domiciliu până la unitatea de învăţământ de 1000 m, conform prevederilor documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.(5) În unităţile administrativ teritoriale care dispun de reţele de utilităţi, amplasamentul se alege astfel încât să se asigure accesul la reţelele de utilităţi disponibile.(6) Terenul de amplasare trebuie să fie lipsit de nocivităţi şi să posede o zonă verde.(7) Terenul de amplasament se organizează în patru zone şi anume:a) zona ocupată de construcţii şi instalaţii;b) zona curţii de recreaţie;c) zona terenurilor şi a instalaţiilor sportive;d) zona verde. ( )
    (8) Suprafaţa totală a zonelor specificate la paragraful (7) - (b), (c), (d) care asigură desfăşurarea în aer liber a activităţilor recreative şi sportive a copiilor şi tinerilor, se stabileşte pe baza unei valori normate de suprafaţă pentru fiecare elev dintr-un schimb, în funcţie de factorii geografici, de tipul localităţii (municipiu, oraş sau comună) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină), în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.(9) Procentul de ocupare a terenului se stabileşte pentru toate cele patru zone definite la (7) în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.(10) Distanţele dintre clădirile aparţinând unităţii de învăţământ sau alte clădiri sau instalaţii se stabilesc astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiţii:a) clădirile să nu împiedice asigurarea însoririi şi iluminatului natural al sălilor;b) clădirile să nu se influenţeze reciproc din punct de vedere acustic, respectând cerinţele din reglementarea tehnică C 125;c) clădirile să respecte cerinţele prevăzute de reglementarea tehnică P 118.(11)
    Orientarea construcţiilor se realizează în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentul General de Urbanism.
    (12) Se recomandă ca clădirile aparţinând unităţilor de învăţământ să fie retrase cu cel puţin 25 m de la aliniamentul străzii.(13) Construcţiile pentru şcoli şi licee se amplasează, de regulă, în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara vecinătăţii străzilor de categoria 1.(14) Amplasamentul se alege astfel încât concentraţiile maxime admisibile de substanţe chimice şi pulberi, din aerul exterior, se încadrează în limitele specificate în documentele normative sanitare specifice centrelor populate.(15) Nivelul de zgomot exterior clădirii se limitează conform C125.(16) Între clădirile în care se desfăşoară procesul de învăţământ şi străzile învecinate se recomandă realizarea de spaţiu verde pentru reducerea influenţei zgomotului stradal.(17) În cazul în care prevederea de la (15) nu este respectată se vor lua măsuri suplimentare de protecţie la zgomot a interiorului clădirilor sau de reducere a cauzei de zgomot, conform normativului C125.
    (18) Frontul stradal se conformează astfel încât să permită un acces facil şi sigur, cu separare clară între elevi şi traficul rutier.(19) Împrejmuirile se prevăd cu porţi pentru autovehicule şi pietoni.(20) Construcţiile şcolilor şi liceelor se amplasează pe terenuri orizontale sau cu pantă maximă 10%.(21) Prin excepţie de la (20) se pot amplasa construcţii şi pe terenuri cu pante mai mari de 10% dacă această soluţie este justificată tehnico-economic prin studiu de specialitate, iar soluţiile constructive adoptate prin proiect sunt adaptate la configuraţia terenului şi este verificată stabilitatea amplasamentului în prezenţa construcţiilor proiectate.(22) Construcţiile şcolilor şi liceelor nu se amplasează pe terenuri situate pe marginea superioară a terenurilor în pantă sau pe terenuri care prezintă pericol de alunecare, în situaţia neconstruită sau în prezenţa construcţiilor proiectate.(23) Prin excepţie de la (22), în cazul în care considerente de ordin urbanistic şi economic justificate prin studii de specialitate impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor efectua studii de stabilitate pentru amplasament în varianta neconstruită şi în situaţia amplasării construcţiilor şi, după caz, se vor efectua lucrări pentru asigurarea stabilităţii terenului.(24) Construcţiile pentru şcoli şi licee nu se amplasează pe terenuri formate din umpluturi neomogene încadrate în categoria terenurilor dificile de fundare.
    (25) Prin excepţie de la (24), se pot amplasa construcţii şi pe terenuri formate din umpluturi neomogene încadrate în categoria terenurilor dificile de fundare, dacă această soluţie este justificată tehnico-economic printr-un studiu de specialitate iar soluţiile constructive adoptate prin proiect sunt adaptate la natura terenului.(26) Construcţiile noi nu se amplasează în zona inundabilă a albiei majore a râurilor. Pentru construcţiile existente amplasate în zona inundabilă a albiei majore a râurilor se vor efectua studii privind oportunitatea relocării.(27) Clădirile pentru şcoli şi licee nu se amplasează în vecinătatea construcţiilor sau clădirilor a căror avariere ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor accidente tehnice poate produce degajări de substanţe toxice sau explozii. Distanţele minime faţă de aceste obiective se stabilesc pe baza reglementărilor tehnice, în funcţie de specificul sursei de risc şi de specificul amplasamentului.
    4. Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru şcoli şi licee4.1. Rezistenţa mecanică şi stabilitate(1) Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale "rezistenţă mecanică şi stabilitate" se aplică reglementările tehnice specifice împreună cu prevederile suplimentare date în acest paragraf.(2) Construcţiile pentru şcoli şi licee se proiectează şi se execută astfel încât să preia toate acţiunile din timpul construcţiei sau exploatării, pentru stări limită ultime şi stări limită de serviciu, în acord cu prevederile CR 0.
    (3) Greutăţile specifice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor depozitate, greutăţile proprii ale elementelor de construcţie şi încărcările utile pentru clădiri se stabilesc conform SR EN 1991-1-1.(4) Încărcările din zăpadă se stabilesc conform prevederilor CR 1-1-3.(5) Proiectarea la acţiunea vântului se realizează conform prevederilor CR 1-1-4.(6) Proiectarea la acţiunea seismică a elementelor structurale şi componentelor nestructurale se realizează conform prevederilor P 100. Valorile maxime ale factorilor de comportare se stabilesc considerând valoarea αu/α1 = 1,0.(7) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor de beton se face în acord cu prevederile SR EN 1992-1-1.(8) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor de oţel se face în acord cu prevederile părţilor relevante ale SR EN 1993.(9) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor compozite oţel-beton se face în acord cu prevederile SR EN 1994-1-1.
    (10) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor de lemn se face în acord cu prevederile NP 005.(11) Pentru elementele structurale ale construcţiilor cu structură de rezistenţă din beton armat sau beton precomprimat, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1.(12) Pentru plăcile de beton ale clădirilor, indiferent de soluţia constructivă, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1.(13) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături neaderente deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia cvasi-permanentă se limitează la maxim 0,30 mm, indiferent de clasa de expunere.(14) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderenţe încadrate în clasele de expunere XC2, XC3 sau XC4, deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia frecventă se limitează la maxim 0,2 mm. În acest caz se face şi verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia cvasi-permanentă.(15) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderenţe încadrate în clasele de expunere XD1, XD2 sau XS1 se face verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia frecventă.(16)
    Deformaţiile în direcţie verticală ale planşeelor de beton armat sau precomprimat sub încărcări gravitaţionale se limitează conform prevederilor SR EN 1992-1-1.
    (17) Deformaţia verticală maximă faţă de reazemele adiacente (săgeata) a grinzilor, plăcilor şi consolelor de beton armat sau precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/250 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul la calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. În cazul în care săgeata este compensată printr-o contrasăgeată, valoarea acesteia este mai mică decât 1/250 din deschidere.(18) Deformaţia verticală după execuţie a grinzilor, plăcilor şi consolelor din beton armat sau beton precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/500 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii.(19) Limitările deformaţiilor verticale prevăzute la (17) şi (18) se respectă şi în cazul plăcilor compozite oţel-beton.(20) Sistemul structural se alege astfel încât să favorizeze adaptarea funcţionalităţii spaţiilor interioare în viitor.(21) Când amplasamentul permite, punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare se amplasează grupat sau separat în clădiri independente.(22) Instalaţiile a căror avariere seismică poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de apă fierbinte de natură să pună în pericol siguranţa utilizatorilor se montează în afara sălilor de clasă, laboratoarelor, sălilor de sport, sălilor de recreaţie sau a căilor de evacuare.(23) Mobilierul se amplasează şi se fixează astfel încât căderea, alunecarea sau răsturnarea să nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze căile de evacuare.(24) Mobilierul în care sunt depozitate obiecte care prin cădere pot bloca căile de evacuare sau pot pune în pericol siguranţa utilizatorilor se prevede cu uşi dotate cu încuietori.
    4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare(1) În proiectarea construcţiilor pentru şcoli şi licee se aplică reglementările tehnice aflate în vigoare împreună cu prevederile suplimentare specifice construcţiilor pentru şcoli şi licee date în acest paragraf.4.2.1. Siguranţa circulaţiei4.2.1.1. Siguranţa circulaţiei exterioare(1) În curtea şcolilor şi liceelor, circulaţia pietonală este prioritară şi se separă de circulaţia carosabilă, platformele de livrare, platformele de gestionare a deşeurilor şi locurile de parcare prin elemente de delimitare şi protecţie. Notă: Astfel de elemente de delimitare şi protecţie sunt, de exemplu, bordurile cu înălţimea de cel puţin 300 mm, parapetele de protecţie fixe, plantările de arbori la distanţă de maxim 1500 mm sau alte elemente de natură a împiedica pătrunderea accidentală sau voluntară a autovehiculelor.(2) Amenajarea curţii se face asigurând accesul utilizatorilor către toate spaţiile exterioare prin intermediul unor căi de circulaţie pentru pietoni.
    (3) Platformele de acces în clădire se prevăd cu balustradă de protecţie, indiferent de înălţimea denivelării.(4) Circulaţiile carosabile din incinta şcolilor se amenajează în aşa fel încât să nu fie necesară manevrarea autovehiculelor prin mers înapoi în proximitatea elevilor.(5) Curţile se dotează cu sisteme de indicatoare prin care se comunică utilizatorilor direcţiile de urmat. Indicatoarele se poziţionează în locuri vizibile pentru pietoni şi pentru autovehicule.(6) Se marchează prin indicatoare punctele de adunare, parcările publice şi cele pentru personal, încăperile tehnice la care accesul se face din exterior, căile de livrare, restricţiile şi limitările circulaţiei în amplasament, atenţionările şi zonele de potenţial risc.(7) La intrările în curte şi la intrările principale în clădiri se dispun panouri de identificare ale şcolii, prin nume şi adresă.(8) La ieşirea din curtea şcolilor şi liceelor se montează parapete de protecţie la limita trotuarului, care să împiedice ieşirea bruscă a elevilor în carosabil, cu înălţimea minimă de 90 cm.(9)
    La proiectarea zonei de îmbarcare sau debarcare elevi, se asigură vizibilitate directă de cel puţin 15 m dinspre autovehicul către aceasta, astfel încât şoferii să poată vedea dacă locurile pentru staţionare sunt libere de autoturisme şi pietoni. Activitatea de îmbarcare sau debarcare se face pe o bandă distinctă de cele destinate traficului.
    4.2.2. Siguranţa circulaţiei interioare(1) Prevederile din acest paragraf se referă la siguranţa circulaţiei interioare în clădirile în care se desfăşoară activităţi didactice.(2) Proiectarea căilor de circulaţie se face în acord cu prevederile din reglementările din tehnice specifice, împreună cu prevederile din acest paragraf. Se aplică prevederile care asigură un nivel de siguranţă mai ridicat.(3) Deschiderea liberă minimă a căilor principale de circulaţie este:a) 1,90 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe o singură latură.b) 2,40 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe ambele laturi.
    (4) Deschiderea liberă reprezintă valoarea minimă a lăţimii măsurate transversal pe direcţia de circulaţie, între faţa exterioară a pereţilor sau oricăror elemente permanente care ies din planul peretelui (cum sunt, de exemplu, corpurile de încălzire, mobilier, balustrade, parapete), pe toată lungimea unei căi de comunicaţie.(5) Deschiderea liberă minimă se majorează corespunzător în cazul în care calea de circulaţie este obstrucţionată prin deschiderea uşilor înspre aceasta. Majorarea se face astfel încât să se asigure deschiderea liberă minimă stabilită conform (3) în situaţia în care uşile sunt deschise.(6) Deschiderea liberă se majorează cu 600 mm atunci când se prevăd dulapuri pe căile de circulaţie faţă de valoarea stabilită conform (3).(7) La calculul deschiderii libere nu se cuantifică dimensiunile spaţiilor adiacente căilor de circulaţie având altă funcţiune. Notă: Astfel de spaţii sunt, de exemplu, spaţii pentru recepţie, spaţii de lucru, spaţii de recreere, spaţii alocate cuierelor sau depozitării hainelor sau pentru depozitarea echipamentelor pentru asigurarea mobilităţii.(8) În zonele cu trafic mare (cum sunt, de exemplu, zonele de acces în casele de scară, sălile de adunare, sălile de luat masa) se prevede spaţiu suplimentar minim egal cu lăţimea căii de circulaţie, pentru evitarea aglomerării în perioadele de trafic maxim.(9) În cazul utilizării ascensoarelor, la calculul deschiderii libere minime a căi de circulaţie care deserveşte ascensorul, nu se cuantifică dimensiunea zonei de staţionare a persoanelor care aşteaptă ascensorul, stabilită conform reglementărilor tehnice specifice.
    (10) Deschiderea liberă minimă a căilor secundare de circulaţie, care fac legătura între calea principală de circulaţie şi diferite încăperi, este:a) 1,20 m, în cazul căii de acces secundare organizată într-un spaţiu mai larg către o altă încăpere. În această situaţie, la stabilirea ariei utile a spaţiului prin care se face circulaţia se scade aria dedicată căii secundare de circulaţie;b) 1,20 m, în cazul căii de acces secundare către una sau două încăperi cu aria utilă totală de maxim 60 mp;c) 1,50 m, în cazul căii de acces secundare către o zonă care grupează spaţii auxiliare, încăperi cu destinaţie didactică, administrativă sau de depozitare şi nici una dintre aceste încăperi nu are aria utilă mai mare de 45 mp - în caz contrar se dimensionează în conformitate cu prevederile aplicabile căilor principale;d) 1,80 m lăţime, când şcoala este special destinată copiilor cu dizabilităţi locomotorii.(11) Toate uşile căilor de evacuare se deschid în sensul evacuării şi sunt prevăzute cu sisteme pentru închidere lentă.(12)
    Uşile accesului principal în clădire se prevăd cu deschidere automată. Pentru evacuarea în siguranţă, uşile automate sunt dotate cu sisteme de deschidere manuală sau sunt prevăzute uşi cu deschidere manuală lângă uşile automate.
    (13) Uşile de pe căile de circulaţie şi cele către spaţiile în care se desfăşoară activităţi didactice se realizează fără praguri.(14) Amplasarea uşilor cu deschidere către exterior se realizează astfel încât să nu se limiteze gabaritul de circulaţie pe căile de acces şi să se prevină impactul accidental la deschiderea acestora.(15) Lăţimea liberă minimă a uşilor de acces în săli de clasă şi laboratoare este de 900 mm.(16) Uşile care sunt utilizate de elevi din ciclul primar sau elevi cu nevoie speciale se dotează cu sisteme de protecţie a degetelor.(17) Pentru accesul în săli de sport se prevăd uşi cu două canaturi, care se deschid către exteriorul sălii, cu lăţimea liberă de minim 1,65 m.(18) La interiorul sălii de sport, studioului de dans sau în orice alt spaţiu în care se desfăşoară activităţi fizice intense, toate accesoriile şi feroneria pentru uşi se dispun retras, fără să depăşească planul foii de uşă.
    (19) Uşile de la spaţiile pentru activităţi didactice sunt prevăzute cu panouri vitrate, cu lăţime de minim 150 mm, pe cel puţin jumătate din înălţimea uşii. Sticla acestor panouri este stratificată şi respectă prevederile SR EN 12600.(20) Toate spaţiile sunt accesibile dintr-o cale de circulaţie principală sau secundară. Pot face excepţie încăperi pentru depozitare sau toalete care sunt proiectate pentru a fi accesate din alte spaţii didactice.(21) Căile de circulaţie şi evacuare sunt prevăzute cu lumină naturală.(22) Uşile vitrate sunt prevăzute cu sticlă stratificată, marcată pentru observarea facilă a suprafeţei vitrate de către utilizatori.(23) Uşile care au foi din alt material decât oţelul se prevăd cu plăci de protecţie la partea inferioară pentru prevenirea deteriorării în urma lovirii cu piciorul sau la impactul cu echipamente asistive de mobilitate.(24) Uşile încăperilor unde se desfăşoară activităţi didactice se prevăd cu încuietori care să nu permită încuierea uşii din interiorul încăperii.(25) Uşile cabinelor de toaletă sunt prevăzute cu sisteme de deschidere dinspre exterior în caz de urgenţă, accesibile personalului supraveghetor.
    (26) Nu se prevăd uşi între căile de circulaţie comune şi zona de spălătoare a grupurilor sanitare, pentru supravegherea facilă a acestor spaţii, în conjuncţie cu asigurarea intimităţii elevilor prin măsuri constructive.(27) Marginile uşilor care stau deschise se marchează vizual în contrast cu elementele învecinate.(28) Sistemele de închidere automată a uşilor respectă prevederile SR EN 1154.(29) Mânerele uşilor respectă prevederile SR EN 1906.(30) În cazul ferestrelor având cota parapetului mai mică decât 1,10 m se prevăd balustrade pentru prevenirea căderii accidentale de la înălţime.(31) Se recomandă ca lăţimea liberă a rampelor să fie mai mare de 1,40 m.(32) Scările şi pasarelele mărginite de goluri pe ambele laturi paralele cu direcţia de circulaţie se protejează cu parapet sau balustradă cu înălţimea de 1,25 m.(33) Scara şi balustrada se conformează astfel încât mâna curentă să fie continuă, fără trepte.(34) Sunt permise scări exterioare de evacuare numai în cazul intervenţiilor pe construcţii existente, în lipsa alternativei.(35) Sunt permise scări de serviciu exterioare dacă acestea nu sunt accesibile utilizatorilor.(36) Scările noi sunt conformate cerinţelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi de diverse tipuri, cum sunt cele de vedere sau de mobilitate redusă. Materialele puse în operă şi aspectul finisajelor permit orientarea facilă a persoanelor cu dizabilităţi.(37) Muchiile convexe verticale ale elementelor de construcţie se protejează cu materiale deformabile.(38) În clădirile frecventate de elevi nu sunt utilizate trepte cu profil sau trepte deschise.
    (39) Mâna curentă a balustradelor scărilor este realizată astfel încât să nu permită deplasarea persoanelor prin alunecare.(40) Balustradele realizate din bare sunt prevăzute cu bare verticale dispuse la distanţa maximă de 100 mm, fără bare orizontale intermediare.
    4.2.3. Siguranţa cu privire la instalaţii(1) Siguranţa cu privire la instalaţii presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenţi agresanţi din instalaţii prin:a) şocuri electrice mortale;b) arsuri sau opărire;c) explozie;d)
    intoxicare;
    e) contaminare;f) contactul cu elemente de instalaţii;g) consecinţe ale trăsnetului.
    (2) Toate prizele de curent din spaţiile destinate elevilor învăţământului primar şi secundar, ciclul gimnazial au contact de protecţie şi obturatori, conform I7. Circuitele de alimentare ale acestora sunt protejate cu dispozitive de protecţie diferenţială, iar cele ce deservesc încăperile unde se desfăşoară activităţi didactice se recomandă să fie prevăzute şi cu protecţie împotriva defectului de arc electric. (AFDD)(3) Orice defecţiune constatată la instalaţii, în special la instalaţiile de gaze şi la instalaţiile electrice, va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor şi inspectoratului şcolar şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului copiilor şi restului personalului în zonele afectate.
    4.2.4. Siguranţa în timpul activităţilor specifice unităţilor funcţionale din cadrul şcolilor4.2.4.1. Prevederi generale(1) Locurile de joacă pentru şcoli se conformează şi dimensionează astfel încât să permită intervenţia rapidă a personalului de supraveghere în cazurile de comportament anti-social sau de intimidare a colegilor.(2) Locurile de joacă pentru şcoli nu se amenajează în încăperi de dimensiuni mici sau în încăperi care prin configuraţia lor nu permit supravegherea facilă a elevilor (de exemplu, încăperi cu forme concave în plan, cu concavităţi pronunţate).(3) Echipamentele şi dotările exterioare care deservesc spaţiile de socializare din cadrul unităţilor de învăţământ se conformează astfel încât să fie uşor accesibile, să permită supravegherea şi să reducă riscurile de furt sau vandalism.(4) La amenajarea spaţiilor exterioare şi interioare se utilizează plante care nu sunt toxice, în conformitate cu reglementările tehnice din domeniu.(5) Se recomandă ca la amenajarea zonelor de acces, joc şi socializare să nu se utilizeze materiale decorative afânate (de exemplu, pietriş, scoarţă de copac).(6) Se recomandă ca zonele de faţadă orientate către spaţiile de joacă, recreere sau terenurile de sport să se protejeze cu plantaţii de protecţie sau cu gard de cel puţin 1,20 m înălţime. Notă: Această prevedere are ca scop prevenirea tulburării procesului didactic desfăşurat la interior.
    (7) Pereţii exteriori sau alte elemente prinse de aceştia nu sunt perforaţi prin goluri de dimensiuni mici şi nu au margini ascuţite care pot provoca rănirea utilizatorilor.(8) În vecinătatea zonelor exterioare de joacă sau socializare sau a căilor exterioare de circulaţie, nu se utilizează la realizarea anvelopei clădirilor materiale care pot fi deteriorate uşor prin impact (de exemplu, prin lovire cu mingea).(9) Soluţiile constructive ale pereţilor exteriori favorizează reducerea riscului de deteriorare a acestora ca urmare a actelor de vandalism, pe o înălţime egală cu 2,50 m de la cota trotuarului perimetral.(10) Tubulatura exterioară este conformată astfel încât să împiedice căţărarea elevilor.(11) Pereţii interiori care mărginesc direct căile de circulaţie sunt finisaţi cu materiale care asigură rezistenţa la impactul cu încălţămintea, rechizitele sau ghiozdanul elevilor pe o înălţime de 1,20 m, pentru ciclul primar, şi 1,50 m pentru ciclul gimnazial. Finisajul acestor pereţi este realizat astfel încât să nu se deterioreze în urma impactului normal repetat cu încălţămintea, rechizitele sau ghiozdanul elevilor.(12) La interiorul clădirii, la partea inferioară a pereţilor sunt montate plinte de înălţime minimă 100 mm.
    (13) Vopselurile pe bază de apă care sunt utilizate pentru finisarea pereţilor la interiorul clădirilor îndeplinesc condiţiile din SR EN 13300. Vopselurile utilizate trebuie să fie testate, pentru aptitudinea de curăţire, conform SR EN ISO 11998.(14) Finisajul pardoselilor se realizează cu respectarea SR EN 14041.(15) Pardoselile se realizează astfel încât să nu permită alunecarea sau să cauzeze împiedicarea utilizatorilor. Pardoselile au suprafaţa rezistentă la murdărire şi care să favorizeze curăţarea.(16) Pardoselile din ateliere şi laboratoare se realizează din materiale cu rezistenţă chimică şi rezistenţă la temperaturi înalte, în funcţie de specificul activităţilor.(17) În cazul spaţiilor cu încălzire prin pardoseală, finisajul din compoziţia pardoselii trebuie să reziste la temperatura de 27 grade Celsius.(18) Mobilierul nu are muchii sau colţuri ascuţite. Scaunele nu au picioarele din spate ieşite în afară mai mult decât partea de sus a spătarului, pentru a preveni riscul de împiedicare.
    4.2.4.2. Prevederi specifice de siguranţă în sălile de clasă(1) Modul de aşezare a mobilierului în sălile de clasă se stabileşte în funcţie de cerinţele educaţionale specifice cu respectarea cerinţelor privind siguranţa în exploatare din reglementările tehnice specifice.(2) Prevederile acestui paragraf se aplică atunci când băncile elevilor se aşază ordonat, în sistem ortogonal, în rânduri aşezate paralel cu pereţii perimetrali ai sălii de clasă.(3) Lăţimea minimă a culoarelor longitudinale de trecere printre rândurile de bănci (culoarele de mers din faţă către spatele sălii de clasă) se determină conform prevederilor din Tabelul 4.1. Lăţimea culoarelor longitudinale de trecere se stabileşte ca distanţa transversală minimă dintre feţele laterale ale oricăror elemente structurale sau componente nestructurale care restricţionează deplasarea utilizatorilor. Tabelul 4.1 Lăţimea minimă a culoarelor longitudinale
    Tip culoarÎnvățământ primarÎnvățământ secundar
    Clasele V - VIIIClasele IX - XII
    Culoar situat lângă un perete fără cuiere sau alte piese de mobilier850 mm850 mm850 mm
    Culoar situat lângă un perete cu cuiere sau alte piese de mobilier1050 mm
    1050 mm1050 mm
    Culoar situat lângă peretele de la fațada clădirii, în care sunt poziționate ferestre850 mm850 mm850 mm
    Culoar interior, între șiruri de bănci600 mm*)600 m750 mm
    *) Valoarea poate fi redusă la 550 mm în cazul construcţiilor existente la care sunt utilizate bănci fixe cu colţurile rotunjite.
    (4) În cazul în care există culoare transversale de circulaţie, lăţimea minimă a culoarelor longitudinale de circulaţie stabilită conform (3) se suplimentează cu 150 mm.(5) Culoarele longitudinale şi transversale de trecere printre rândurile de bănci se dispun astfel încât fiecare elev să poată ieşi din bancă direct către culoar.(6) Lăţimea minimă a culoarelor de circulaţie transversală se stabileşte conform valorilor din Tabelul 4.2. Lăţimea culoarelor transversale de trecere se stabileşte ca distanţa transversală minimă dintre feţele laterale ale oricăror elemente structurale sau componente nestructurale care restricţionează deplasarea utilizatorilor pe culoar, cu excepţia scaunelor elevilor.(7) Gruparea maximă de locuri consecutive, alipite, atunci când există culoare de circulaţie transversală se alege conform prevederilor din Tabelul 4.3.(8) Podiumul, dacă există, nu afectează lăţimea minimă a culoarelor de circulaţie. Tabelul 4.2 Lăţime minimă a culoarelor transversale
    Lățime minimă a culoarelor transversale, incluzând și gabaritul scaunelor
    Între bănci800 mm
    Între bănci și perete850 mm
    Între bănci și perete cu cuier1,05 m
    Tabelul 4.3 Gruparea maximă de locuri consecutive, alipite
    Pentru culoar de circulație transversală înfundat cum ar fi cele care se termină cu pereteMaxim 6 locuri
    Maxim 4,00 m
    Pentru porțiunea de culoar de circulație transversală care comunică la ambele capete cu culoare de circulație longitudinalăMaxim 12 locuri
    Maxim 8,00 m
    4.2.4.3. Prevederi specifice de siguranţă în laboratoare şi atelierelor tehnologice(1) Lăţimea minimă a culoarelor de circulaţie între mesele laboratorului sau atelierului, echipamentele fixe, mobilier şi pereţi, este de 900 mm.(2) Suprafaţa minimă de lucru pe masă, aferentă fiecărui elev, se stabileşte în acord cu specificul laboratorului sau atelierului, dar nu mai puţin de 0,5 mp/elev.(3) În cazul în care posturile de lucru din laboratoare şi ateliere sunt dotate cu prize de curent, se realizează posibilitatea deschiderii şi închiderii doar de către personalul didactic a alimentării circuitelor electrice prin prevederea unui cofret închis cu cheie care conţine aparatele de protecţie ale acestora (disjunctor, întrerupător sau alte mijloace de siguranţă specifice), astfel încât elevii să nu aibă posibilitatea acţionării instalaţiei electrice.(4) În cadrul laboratoarelor de chimie se respectă următoarele cerinţe:a)
    se prevede un spaţiu liber de lucru de cel puţin 1,00 m în jurul nişei chimice cu exhaustare;
    b) se prevede minim o chiuvetă spălător cu dimensiunile minime de 800 mm x 500 mm, la fiecare 15 elevi;c) se prevede posibilitatea închiderii sau deschiderii de către personalul didactic a alimentării cu gaz folosit pentru experimente în cadrul laboratorului prin intermediul utilizării unui cofret închis cu cheia care conţine robinetul de gaze sau alte mijloace de siguranţă specifice, astfel încât elevii nesupravegheaţi să nu aibă posibilitatea pornirii instalaţiei de gaze.
    (5) În cadrul atelierelor tehnologice şi de creaţie se respectă suplimentar următoarele cerinţe:a) dacă activitatea specifică presupune lucrul la mese, bancuri sau blaturi de lucru, se prevede o zonă aferentă la masă, banc de lucru sau blat de lucru de minim 800 mm pentru fiecare elev;b) dacă activitatea didactică presupune lucrul individual la planşetă înclinată sau şevalet, se asigură spaţii de circulaţie între acestea de lăţime minimă 800 mm;c) dacă activitatea didactică presupune lucru în echipă la mese comune atunci masa comună sau gruparea de mese vor fi accesibile pe cel puţin 3 laturi iar distanţa minimă dintre aceste laturi şi alte elemente de mobilier, de compartimentare sau echipamente fixe este de 1,00 m.
    4.2.4.4. Prevederi specifice de siguranţă la nivelul spaţiilor sportive:(1) Pentru terenurile de sport situate la interior sau la exterior se asigură dimensiunile şi zonele de protecţie minime din jurul terenurilor conform prevederilor din Tabelul 4.4. Tabelul 4.4: Dimensiuni minime şi zone minime de protecţie pentru terenuri de sport
    Distanțe de siguranță pe terenuri de sportLungimeLățimeÎnălțimeNumăr elevi maxim simultan pe terenDistanțe protecție la capeteDistanțe protecție laterale
    condiții siguranțăorientativ/ necesar joccondiții siguranță
    Teren fotbal standard:90 m45 m
    -222 m2 m
    Teren mini-fotbal:38 m18 m8 m142 m2 m
    Teren tenis23,77 m10,97 m8,00 m46,40 m3,66 m
    Teren handbal40 m
    20 m7 m142 m2 m
    Teren baschet40 m20 m7 m102 m2 m
    Teren volei18 m9 m7 m122 m2 m
    Masa ping-pong
    2,74 m1,52 m-43 m3 m
    Arte marțiale> 6,00 m> 6,00 m-Suprafața totală/6--
    Dansuri sportive, gimnastică> 6,00 m> 5,00 m-6 mp/elev--
    Alte activități sportive> 6,00 m> 5,00 m-6 mp/elev2,00 m2,00 m
    (2) Pentru terenuri de sport amplasate grupat, distanţa minimă dintre laturile terenurilor se ia egală cu minim 75% din valoarea distanţei de protecţie cumulate stabilită conform (1).(3) În zonele de protecţie din jurul terenurilor de sport nu se prevăd:a) bănci, scaune, mese sau alte elemente de mobilier;b) echipamente fixe sau mobile;c) depozitări de echipament;d) elemente structurale sau componente nestructurale ale construcţiilor;e) zone cu scări, rampe sau alte variaţii de nivel;f) orice alt element de care se poate produce lovirea accidentală a elevilor cu excepţia celor dedicate activităţii sportive specifice.(4) Când este necesară îngrădirea terenurilor de sport, aceasta se face din plasă de oţel rezistentă la impact, tratată conform EN ISO 1461, de înălţime minim 3 metri.(5) Porţile de acces la terenurile de sport îngrădite se deschid în exterior, pentru siguranţa jucătorilor.
    (6) Zonele de acces la terenurile de sport îngrădite nu se prevăd cu praguri sau trecerea se realizează printr-o zonă de rampă.
    4.2.4.5. Prevederi specifice de siguranţă pentru zonele de recreaţie la exterior(1) Pentru reducerea riscului de accidentare a elevilor în timpul jocurilor din recreaţii, se prevede o suprafaţă minimă a spaţiilor de recreaţie la exterior calculată pe baza numărului de locuri de elevi din sălile de clasă, aleasă conform prevederilor din Tabelul 4.5. Tabelul 4.5: Dimensiuni minime ale zonelor de recreaţie la exterior
    Învățământ primarÎnvățământ secundar inferior (gimnaziu)Învățământ secundar superior (liceu)
    6 mp/elev6 mp/elev3 mp/elev
    (2)
    Aria zonelor de recreaţie la exterior va include minim 50% spaţii special dedicate şi poate include până la 50% terenuri de sport exterioare cu condiţia ca acestea să fie în imediata vecinătate a zonelor de recreaţie la maxim 10 m distanţă pietonală şi cu vizibilitate directă.
    (3) Nu se consideră la calculul spaţiilor de recreaţie zonele din incintă în care există posibilitatea accesului auto sau parcării autoturismelor.(4) Între zonele de recreaţie şi zonele din incintă în care este posibil accesul auto sunt luate măsuri de separare care să împiedice accesul auto cum sunt: borduri, parapete, ruperi de nivel, garduri sau arbori.(5) Spaţiile de recreaţie de la exterior sunt distincte pentru elevii învăţământului primar, elevii învăţământului de gimnaziu sau liceu.(6) În vederea combaterii fenomenului de intimidare a elevilor, zonele de recreaţie exterioare nu sunt compuse din zone independente situate la distanţe mai mari de 20 m şi fără vedere directă între ele, dacă aceste zone au sub 10% din suprafaţa totală destinată recreaţiei.
    4.2.4.6. Prevederi specifice de siguranţă pentru zonele de recreaţie la interior(1) Suprafaţă minimă a spaţiilor de recreaţie la interior, calculată pe baza numărului de locuri de elevi din sălile de clasă, este în acord cu prevederile din Tabelul 4.6: Tabelul 4.6: Dimensiuni minime ale zonelor de recreaţie la interior
    Învățământ primar
    Învățământ secundar inferior (gimnaziu)Învățământ secundar superior (liceu)
    3 mp/ elev2,5 mp/elev2 mp/elev
    Valorile se pot reduce cu până la 50% dacă diferența de suprafață necesară se compensează prin intermediul unei zone exterioare acoperite pentru recreație, care îndeplinește simultan următoarele condiții:a) are suprafață mai mare sau egală decât valoarea necesară compensării;b) se situează la distanța de maxim 20 m parcurși la interiorul și exteriorul clădirilor de la ușa sălii de clasă;c) se situează la diferență de nivel mai mică de 2 niveluri sau maxim 8 m de la cota sălii de clasăd) este acoperită conform Tabel 1.26;e) se satisfac condițiile enumerate pentru fiecare sală de clasă, evaluându-se independent zonele aferente fiecărei clase;f) aceeași arie exterioară acoperită nu compensează simultan necesarul mai multor clase diferite.
    (2) Suprafaţa spaţiilor de recreaţie interioare aferentă fiecărei săli de clasă este în acord cu prevederile din Tabelul 4.7: Tabelul 4.7 Dimensiuni minime ale zonelor de recreaţie la interior
    Conformarea spațiilor de recreație la interior din punct de vedere al siguranței la ciocnire accidentală
    Spații interioare dedicate recreațieiminim 50%la maxim 20 m de sala de clasa aferentă
    Spații pe coridoaremaxim 50%până la maxim 10 m de sala de clasa aferentă
    (3) Zonele de recreaţie interioare amenajate în încăperi spre care se accede din coridor, sunt separate de acesta prin elemente de compartimentare din sticlă stratificată transparentă sau elemente de închidere de tipul uşilor de sticlă, care permit vizibilitatea de la nivelul ochiului înspre zona de recreaţie printr-o suprafaţă vitrată de cel puţin 2,50 mp.
    4.2.5. Siguranţa la intruziune şi efracţie(1) În afară de măsurile prevăzute de normativul NP 068, construcţiile pentru şcoli şi licee se dotează cu mijloace de protecţie în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi respectând Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Accesul principal în clădirea şcolii se prevede cu o încăpere de tip hol care se separă arhitectural şi prin măsuri de control de restul clădirii, astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea fără permisiune a persoanelor neautorizate.(3) Împrejmuirea se proiectează ţinând cont de imperativul circumscrierii în cadrul şcolii a unei zone sigure pentru elevi, cu căi de acces bine definite, semnalizate şi controlate.(4) Spaţiile din cadrul şcolii care sunt amenajate pentru vizitatori sau pentru a putea fi folosite de către restul comunităţii în afara programului şcolar se conformează astfel încât să poată fi accesibile şi în afara programului şcolar, fără a compromite siguranţa spaţiilor destinate strict elevilor.(5) Împrejmuirea curţii şcolilor şi liceelor este făcută utilizând soluţii constructive sau materiale care să nu permită escaladarea gardului. Notă: Astfel de soluţii sunt, de exemplu: plasa sudată de oţel cu ochiuri mici, fără elemente orizontale care să faciliteze escaladarea, gardurile compuse din montanţi şi panouri neperforate sau cu găuri mici, garduri din oţel cu elemente dominante verticale. Îngrădirea poate fi înlocuită cu plantaţii în cazuri justificate, în care se obţine acordul beneficiarului.(6) Împrejmuirea sitului şcolar se prevede cu o înălţime de minim 2,4 m.(7) Porţile împrejmuirilor perimetrale se conformează astfel încât să nu existe un spaţiu mai mare de 100 mm între marginea de jos a porţii şi cota terenului sistematizat.
    (8) Gardurile perimetrale ale incintei construcţiilor pentru şcoli şi licee se dublează cu garduri vii.(9) Accesurile în incintă vor fi asigurate cu sisteme speciale de închidere şi iluminate pe timp de noapte.(10) La şcolile cu mai mult de 16 săli de clasă, imobilul va fi prevăzut cu un dispecerat şi post de pază.
    4.2.6. Măsuri pentru exploatarea în siguranţă a şcolilor şi liceelor frecventate şi de elevi cu handicap motor.(1) La proiectarea şi funcţionarea şcolilor şi liceelor noi se aplică măsurile prevăzute în Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051.(2) Toate accesurile, căile de circulaţie destinate utilizatorilor valizi/ambulanţi se conformează în aşa fel încât să fie totodată accesibile persoanelor cu dizabilităţi.(3) În cazul dotării construcţiilor cu ascensoare de persoane, orice ascensor din cadrul construcţiei trebuie să fie destul de încăpător pentru persoane în scaun rulant.
    (4) Prevederea de platforme mobile în clădiri noi se face fără să reducă gabaritul efectiv al rampelor de scări sau al coridoarelor.(5) Se utilizează doar platforme mobile care se conformează SR EN 81-41 "Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare speciale de persoane şi de materiale. Partea 41: Platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă" şi Directiva 2006/42/CE privind echipamentele tehnice.(6) Nu se prevăd platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă în clădirile cu mai mult de două niveluri.
    4.2.7. Condiţii de utilizare4.2.7.1. Prevederi generale(1) Condiţiile de utilizare se referă la dimensionarea spaţiilor, echiparea şi mobilarea acestora.(2) Dimensionarea spaţiilor se face după următoarele criterii:a) numărul de utilizatori;b) tipul de mobilier şi echipamentul utilizat;c) modul de aranjare a mobilierului şi echipamentului;d) gabaritele convenţionale.(3) Tipul spaţiilor din şcoli şi licee, numărul de utilizatori pe fiecare tip, mobilierul şi echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora şi gabaritele şi dimensiunile minime recomandate sunt prezentate în anexele informative ale acestei reglementări.(4) Dotarea cu aparate, utilaje şi alt material didactic pentru procesul de învăţământ se va face în concordanţă cu necesităţile privind calitatea procesului didactic stabilite de autoritatea de reglementare de resort.(5) Toate spaţiile se proiectează să fie direct accesibile dintr-o zonă de circulaţie comună adiacentă. Fac excepţie spaţiile de depozitare sau toaletele care trebuie să fie accesate direct din alte spaţii didactice.
    (6) Nu este permisă soluţia de proiectare prin care se prevăd stâlpi liberi în sălile de adunare, sălile pentru sport sau atelierele de teatru, dans ori alte încăperi pentru activităţi fizice.(7) Spaţiul liber dintre obiectele de mobilier şi echipamentele din laboratoare sau cabinete va permite circulaţia în siguranţă a elevilor cu dizabilităţi, mai ales în timpul activităţilor practice.(8) Spaţiul liber dintre obiectele de mobilier din sălile de clasă este prevăzut să permită accesul în primul rând al persoanelor în scaun rulant.(9) Spaţiul liber dintre dulapuri este prevăzut să permită elevilor şi personalului, inclusiv persoanelor în scaun rulant, accesul facil şi circulaţia în siguranţă.
    4.2.7.2. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor de depozitare şi a dulapurilor destinate elevilor(1) Pentru elevii din ciclul primar şi ciclul secundar gimnazial se prevăd dulapuri pentru depozitarea temporară a rechizitelor şi echipamentului acestora. Fiecare elev dispune de un modul individual. Se utilizează dulapuri metalice cu următoarele dimensiuni minime: 350 mm (lăţime) x 450 mm (adâncime) x 800 mm (înălţime). Este admisă gruparea pe verticală a două module.(2)
    Prin excepţie de la (1), în cazul construcţiilor existente, se admite prevederea de dulapuri doar pentru elevii din ciclul primar.
    (3) Dulapurile pentru elevi pot fi amplasate în sala de clasă sau pe culoar, la acelaşi nivel al clădirii, la o distanţă mai mică de 20 m de uşa sălii de clasă unde îşi desfăşoară elevii predominant activitatea.(4) Dulapurile pot fi poziţionate în lungul culoarelor, dacă se asigură lăţimea minimă a căilor de circulaţie, sau în încăperi cu această destinaţie.(5) Dulapurile pentru elevi nu se amplasează în dreptul balustradelor sau parapetelor.(6) Dulapurile se fixează de elementele structurale ale clădirilor pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei. Se admite fixarea pe componente nestructurale de compartimentare sau închidere numai dacă acestea sunt verificate explicit în proiectare privind capacitatea de preluare şi transmitere a eforturilor ce le revin.(7) Dulapurile înalte sau dulapurile de pe rândul superior, în cazul dispunerii pe două rânduri, se prevăd cu partea de sus înclinată, pentru a se preveni amplasarea voluntară sau involuntară a unor obiecte pe dulap şi pentru a facilita întreţinerea. Se recomandă o înclinaţie a părţii superioare a dulapurilor amplasate pe rândul superior de cel puţin 30 de grade faţă de orizontală.
    4.2.7.3.
    Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate laboratoarelor şi atelierelor(1) Activităţile practice specifice de laborator sau atelier se desfăşoară în încăperi special amenajate.(2) Suprafaţa utilă minimă a laboratorului sau atelierului este de 3 mp pentru fiecare elev, din totalul celor care utilizează simultan laboratorul sau atelierul, dar nu mai puţin de 18 mp.(3) Pentru laboratorul de chimie se prevede o încăpere adiacentă, cu rol de depozitare şi pregătire a materialului didactic şi a reactivilor. Suprafaţa minimă a acestei încăperi este de 0,5 mp pentru fiecare post de lucru din laborator, dar nu mai puţin de 6 mp. Această încăpere se separă de laborator prin uşă de acces care poate fi închisă cu cheie dinspre exterior.(4) Laboratorul de chimie este amenajat şi utilat în acord cu prevederile din Tabelul 4.8 Tabelul 4.8 Amenajarea laboratorului de chimie
    DimensiuniCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Nișa chimică cu exhaustareminim 700 mm lățime1 la 100 mp1 la 100 mp
    Chiuvetă locală cu apă rece
    350 mm x 450 mm-1 la 4 elevi
    Chiuvetă spălător800 mm x 500 mm1 la 15 elevi1 la 8 elevi
    Bec Teclu cu gaz sau echivalent-1 la 15 elevi1 la 2 elevi
    (5) Prin excepţie de la (1), în cazul unităţilor de învăţământ primar sau secundar, ciclul gimnazial de studii, având capacitatea mai mică de 151 de elevi, activităţile de laborator altele decât cele de chimie, se pot desfăşura într-o sală de clasă dacă aceasta îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:a) este amenajată cu mese sau bănci mobile cu suprafaţa orizontală, având o suprafaţă a mesei de cel puţin 0,36 mp pentru fiecare elev;b) este amenajată cu o masă suplimentară pentru pregătirea materialelor şi experimentelor cu suprafaţa de cel puţin 1 mp şi cu o zonă de lucru în jurul acesteia de cel puţin 2 mp care nu se suprapune peste culoarele de circulaţie ale sălii de clasă.
    c) beneficiază de un spaţiu de depozitare a materialului didactic, la acelaşi nivel al clădirii, la o distanţă pietonală mai mică de 20 m măsurată de la uşa sălii de clasă, cu suprafaţa minimă de 4,0 mp.
    (6) La amenajarea atelierelor se prevede spaţiu suficient în jurul utilajului pentru a permite operarea în siguranţă a acestuia, cu o configurare a posturilor de lucru care să elimine riscul ca operatorul să fie împins accidental de altă persoană înspre utilaj.(7) Spaţiul necesar pentru operarea utilajelor curente se stabileşte în acord cu specificaţiile tehnice ale utilajului şi regulile privind sănătatea şi securitatea în muncă. Valori minime pentru anumite categorii de utilaje sunt specificate în Tabelul 4.9. În cazul utilajelor amplasate în atelier unul lângă celălalt, spaţiul necesar pentru operarea utilajelor se poate suprapune 250 mm pentru ambele utilaje. Tabelul 4.9 Spaţiu liber necesar în jurul maşinilor sau utilajelor de atelier
    Spațiu liber necesar în jurul mașinilor/utilajelor de atelier
    Tip mașinăLatura 1 (la stânga operatorului, când acesta se află în fața mașinii) (mm)Față (poziția operatorului) (mm)Latura 2 (mm)Spate (mm)
    Fierăstrău cu bandă10001500
    3001000
    Fierăstrău circular2200125014001650
    Cuptor de inducție cu creuzet10001200200200
    Mașină de găurit7501000750150
    Polizor6001000
    600150
    Fierăstrău mecanic270010001550350
    Șlefuitor fix cu bandă6001000600150
    Strung7501000600400
    Freză7501000750400
    Mașină de rindeluit240010002300350
    Mașină de șlefuit6001000600150
    Banc de sudură7501000600350
    (8) În ateliere se prevede un spaţiu minim de 150 mm în spatele utilajului, pentru curăţare şi mentenanţă.(9) Amenajarea atelierelor se proiectează astfel încât să se asigure o legătură directă între spaţiul comun de circulaţie din atelier şi posturile de lucru aferente din faţa utilajelor/maşinilor.(10) În ateliere, postul de lucru al operatorului nu este în dreptul unui perete sau al unei structuri fixe.(11) Utilajele se instalează fixate în siguranţă de pardoseală.
    4.2.7.4. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate sălilor de clasă(1) Suprafaţa utilă minimă a sălilor de clasă se stabileşte conform prevederilor din Tabelul 4.10. Tabelul 4.10 Suprafaţa utilă minimă a sălii de clasă
    Pentru construcții noi2 mp pentru fiecare elev
    Pentru construcții existente
    1,8 mp pentru fiecare elev
    (2) Suprafeţele recomandate sunt detaliate în anexe în funcţie de tipologia sălii.(3) Dimensionarea sălilor de clasă pentru numărul de elevi se va face cu respectarea lăţimii minime a căilor de circulaţie printre bănci prezentate la 4.2.4.2 precum şi a dimensiunilor minime ale băncilor şi meselor prevăzute în Tabelul 4.11. Tabelul 4.11 Dimensiunile minime ale băncilor şi meselor
    Dimensiunile minime ale băncilor și meselor, în funcție de numărul de locuri
    ParametriÎnvățământ primarÎnvățământ secundar
    Inferior (gimnaziu)Superior (liceu)
    1 loc2 locuri1 loc2 locuri1 loc
    2 locuri
    Lungimea băncii600 mm1100 mm----
    Lățimea băncii530 mm530 mm----
    Lungimea mesei600 mm1100 mm700 mm1200 mm
    700 mm1200 mm
    Lățimea mesei450 mm450 mm490 mm490 mm540 mm540 mm
    (4) Dimensionarea sălilor de clasă în funcţie de numărul de elevi se face cu respectarea distanţelor minime dintre bănci sau mese prevăzute în Tabelul 4.12. Tabelul 4.12 Distanţe minime dintre bănci sau mese
    Învățământ primarÎnvățământ secundar
    Inferior(gimnaziu)Superior
    (liceu)
    Bănci fixeBănci mobileMeseMeseMese
    Pasul minim de dispunere a băncilor și meselor800 mm900 mm900 mm900 mm1000 mm
    4.2.7.5. Prevederi privind condiţiile de utilizare a spaţiilor destinate activităţi de recreaţie(5) Se recomandă ca cel puţin 50% din ariile de recreaţie exterioare să aibă expunere sudică, sud-estică sau sud-vestică şi să primească radiaţia solară directă la solstiţiul de iarnă de cel puţin 2,5 h în intervalul orar 8 - 12 şi cel puţin 1,5 h în intervalul orar 12 - 16.
    (6) Zonele de recreaţie interioară trebuie să îndeplinească următoarele condiţii funcţionale minimale:a) să fie situate în apropierea sălilor de clasă aferente la o distanţă pietonală mai mică de 20 m;b) să fie situate la acelaşi nivel cu sălile de clasă aferente, cu excepţia cazului în care sunt dispuse într-un atrium la diferenţa de nivel mai mică de 6 m şi există vizibilitate directă dintr-un punct de observaţie situat la maxim 5 m distanţă pietonală de la uşa sălii de clasă.
    4.3. Securitatea la incendiu(1) Cerinţa de calitate a construcţiilor "Securitate la incendiu" se asigură prin aplicarea prevederilor următoarelor reglementării tehnice în construcţii:a) P118 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor,
    b) P118/2 Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de Stingere,c) P118/3 Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare,cu modificările şi completările ulterioare.
    4.4. Calitatea mediului interior, confortul utilizatorilor şi sănătate4.4.1. Calitatea aerului interior(1) În toate sălile în care se desfăşoară procesul didactic se va asigura un debit de aer proaspăt exterior conform cerinţelor din reglementarea tehnică I5 pentru respectarea categoriei de calitate a aerului IDA1.(2) Se prevăd instalaţii de ventilare mecanică, cu recuperare de căldură, a căror dimensionare se corelează cu clasa de calitate a aerului exterior ODA conform reglementării tehnice I5, pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP1, conform reglementării tehnice I5.(3) Se recomandă utilizarea unor instalaţii cu debit de aer variabil, care funcţionează controlat în funcţie de diferenţa de concentraţie de CO_2 dintre aerul interior sălii de clasă şi aerul exterior. Astfel, în sălile de clasă se admite o diferenţă maximă de concentraţii de CO_2 de 400 de ppm.(4) Se recomandă utilizarea de materiale de construcţii şi obiecte de mobilier care nu conţin sau nu emit formaldehidă sau alţi compuşi organici volatili.(5) Radonul provenit din materialele de construcţii şi din pământ (R200 şi/sau R220) nu trebuie să depăşească concentraţia de 200 Bq/mc în medie pe an. Determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul şcolilor se va realiza conform prevederilor Ordinului CNCAN nr. 185/2019 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, în vederea proiectării şi implementării unor lucrări şi soluţii de remediere.4.4.1.1. Ventilarea spaţiilor(1) Toate spaţiile ocupate din cadrul unităţii de învăţământ sunt ventilate mecanic, local sau centralizat.(2) Toate sistemele de ventilare sunt prevăzute cu recuperatoare de căldură care realizează schimbul de căldură între aerul evacuat şi cel introdus.(3) Aerul introdus se filtrează cu filtre de eficacitate ePM în corelaţie cu clasa de calitate a aerului exterior ODA pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP1, conform reglementării tehnice I5 şi seriei de standarde SR EN ISO 16890, se recomandă minimum F7 (ePM_2.5 70%), până la F9 (ePM_1 85%).
    (4) Nu se recomandă amplasarea agregatelor de ventilare la interiorul sălilor de clasă.(5) Dacă agregatele de ventilare sunt amplasate direct în sala de clasă, atunci proiectul este însoţit de un memoriu justificativ de impact acustic.(6) Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale incombustibile şi respectă prevederile din reglementarea tehnică I5.(7) Pentru distribuţia aerului în interiorul sălilor ocupate de elevi se utilizează sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu guri de aer specifice fiecărui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de aer textile cu distribuţie uniformă a aerului.(8) Se recomandă favorizarea unei scheme de distribuţie a aerului proaspăt prin deplasare pentru menţinerea eficienţei ventilării în zona de ocupaţie. În acest caz, se recomandă verificarea suplimentară a schemei de distribuţie cu ajutorul unor calcule de modelare de tip Computational Fluid Dynamics.(9) Gurile de aer sunt realizate astfel încât viteza aerului în zona ocupată să nu depăşească limitele indicate pentru vitezele medii ale mişcării aerului din încăperi în zona de ocupaţie, corelate cu categoria de ambianta I, indicele PMV asociat şi temperaturile operative de referinţă din normativul I5.(10) Se recomandă respectarea valorilor numărului minim de schimburi orare în funcţie de destinaţia încăperii, conform prevederilor din Tabelul 4.13. Numărul de schimburi orare este definit ca raportul dintre debitul total de aer tratat introdus în încăpere şi volumul de aer al încăperii, N = D/V [h^(-1)] , unde D este debitul total de aer introdus în încăpere în mc/h şi V este volumul aerului din încăpere în mc. Tabelul 4.13 Numărul minim recomandat de schimburi orare de aer
    Destinația încăperiiND
    [h^(-1)][mc/h]
    Săli de clasă6-8
    Cancelarii, secretariate4-8
    Laboratoare, ateliere8-10
    Biblioteci4-5
    Săli de sport2-3
    Vestiare8-10
    Aule, săli de festivități8-10
    Cantine, bufete8-12
    Bucătării5-8
    Grupuri sanitare*)
    - pisoar25
    - scaun WC
    50
    *) Valori de proiectare pentru debitul de aer extras.
    (11) În laboratoare, ateliere sau alte spaţii în care se prevăd dispozitive de aspiraţie locală, sistemul de ventilare generală include măsuri speciale de organizare a introducerii aerului de compensare.(12) Laboratoarele de chimie sunt prevăzute cu minim o nişă de lucru pentru fiecare 100 mc de volum de încăpere de laborator, cu următoarele condiţii:a) se utilizează numai aspiraţia individuală;b) debitul de aer aspirat din nişe se calculează pe baza unei viteze în deschidere de lucru de 0,25 m/s;c) debitele de aer introduse şi evacuate se dimisionează astfel încât să existe o diferenţă de presiune negativă între laborator şi încăperile adiacente. Diferenţa de presiune dintre laborator şi zonele adiacente va fi de minim 5 Pa;d) conductele de aspiraţie se execută din materiale rezistente la coroziune şi vor fi izolate termic;
    e) ventilatoarele de aspiraţie ataşate nişelor sunt din materiale plastice.
    (13) În situaţia unor instalaţii de ventilare centralizată se recomandă ca instalaţia de ventilare mecanică să fie realizată astfel încât ea să poată fi folosită şi pentru evacuare fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu. În această situaţie se vor folosi elemente de reglare care să permită realizarea unor pierderi de sarcină cât mai mici posibile pe reţeaua de conducte de aer.
    4.4.2. Confortul termic4.4.2.1. Climatizarea spaţiilor pentru situaţia de răcire(1) În interiorul spaţiilor ocupate se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform reglementării tehnice I5 şi SR EN 16798-1/NA. În sălile de clasă se respectă cel puţin criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2) din punct de vedere al confortului termic şi acustic, şi criteriile categoriei de calitate a aerului IDA1. Pentru acestea se recomandă categoria de ambianţă I (IEQ I) şi categoria de calitate a aerului IDA1.(2) În celelalte spaţii se respectă criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2 - corelată cu categoria de calitate a aerului IDA 2) din punct de vedere al confortului termic, acustic şi al calităţii aerului.
    (3) Instalaţiile de climatizare se proiectează în acord cu reglementarea tehnică I5.(4) Temperatura de calcul a aerului interior se stabileşte conform prevederilor din Tabelul 4.14, în funcţie de destinaţia încăperilor. Pentru răcire, temperatura aerului se alege conform valorilor din tabel, cu condiţia ca diferenţa dintre temperatura exterioară şi interioară de calcul să nu depăşească 10° C. În cazul în care rezultă o diferenţă mai mare de 10° C, se consideră o valoare mai mare pentru a respecta aceasta condiţie. Tabelul 4.14 Temperatura de calcul a aerului interior pentru climatizare (răcire)
    Destinația încăperiiθi [°C]
    Săli de clasă23-25
    Laboratoare multimedia, informatice23-26
    Laboratoare23-25
    Culoare24-27
    Cancelarii, cabinete profesori23-25
    Cabinete medicale
    23-25
    Biblioteci24-27
    Cantine, bufete23-27
    Toalete27
    Săli de sport20-26
    (5) Climatizarea se realizează cu aparate sau agregate locale de climatizare sau prin sisteme centralizate cu reglare zonală.(6) În cazul agregatelor de climatizare care preiau în mod centralizat şi partea de ventilare (introducere aer proaspăt), aerul introdus va fi filtrat şi tratat cu filtre de eficacitate ePM în corelaţie cu clasa de calitate a aerului exterior ODA, pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP1, în acord cu reglementarea tehnică I5 şi seria de standarde SR EN ISO 16890.(7) Agregatele de climatizare respectă prevederile din reglementarea tehnică I5.(8) Climatizarea se poate realiza cu agregate locale: ventilo-convectoare (nu se recomandă cele cu aport direct de aer proaspăt din raţiuni legate de eficientă energetică), pompe de căldură pe buclă de apă, sisteme de tip split sau alte sisteme cu debit de agent frigorific variabil etc.(9) Dacă se folosesc ventilo-convectoare sau orice agregat de climatizare montat direct în sala de clasă, atunci proiectul va cuprinde calcul justificativ de impact acustic.(10) Toate sistemele de climatizare vor asigura posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale. Toate comenzile locale vor fi integrate într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată.(11) Pentru concepţia tuturor instalaţiilor de ventilare şi climatizare, zgomotul din spaţiile interioare va fi evaluat prin nivelul de presiune acustică ponderat A şi valoarea curbei de zgomot Cz şi va fi corelat cu valorile din Tabelul 4.17.
    4.4.2.2. Încălzirea spaţiilor(1) În interiorul spaţiilor ocupate se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform reglementării tehnice I13 şi SR EN 16798-1/NA. În sălile de clasă se respectă cel puţin criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2) din punct de vedere al confortului termic şi acustic, şi criteriile categoriei de calitate a aerului IDA1. Pentru acestea se recomandă categoria de calitate I (IEQ I) şi categoria de calitate a aerului IDA1. În celelalte spaţii se respectă criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2 - corelată cu categoria de calitate a aerului IDA 2) din punct de vedere al confortului termic, acustic şi al calităţii aerului.(2)
    Din punct de vedere termic, parametrii de confort se vor raporta la categoriile de ambianţă menţionate la (1), conform reglementării tehnice I13 şi SR EN 167981/NA.
    (3) Sursele de încălzire din încăperi se stabilesc în funcţie de modul de preparare al agentului termic.(4) Instalaţiile de încălzire se proiectează conform reglementării tehnice I13. Temperatura de calcul a aerului interior se alege, în funcţie de destinaţia încăperilor, conform prevederilor din Tabelul 4.15 şi Tabelul 4.16, în funcţie de tipul sistemului de încălzire. Tabelul 4.15 Temperatura de calcul a aerului interior pentru încălzirea cu sisteme radiante
    Funcțiunea încăperiiθi [°C]
    Săli de clasă18
    Laboratoare multimedia, informatice18
    Laboratoare18
    Culoare18
    Cancelarii, cabinete profesori20
    Cabinete medicale22
    Biblioteci20
    Cantine, bufete18
    Toalete15
    Săli de sport18
    Tabelul 4.16 Temperatura de calcul a aerului interior pentru încălzirea cu aer
    Funcțiunea încăperiiθi[°C]
    Săli de clasă20
    Laboratoare multimedia, informatice19
    Laboratoare
    19
    Cancelarii, cabinete profesori20
    Cabinete medicale22
    Biblioteci20
    Cantine, bufete18
    Toalete15
    Săli de sport18
    (5) Toate sistemele de încălzire asigură posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale. Toate comenzile locale se integrează într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată.(6)
    Indiferent de sursa de încălzire, temperatura maximă admisibilă pe tur va fi de 70° C. În situaţiile în care nu se poate asigura această cerinţă, corpurile de încălzire vor fi prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea accidentelor. Se vor respecta şi prevederile Normelor de Igienă din 25 august 2020 din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, emise de Ministerul Sănătăţii.
    4.4.3. Confortul acustic(1) Limitele admise pentru nivelul de zgomot din spaţiile interioare sunt prevăzute în Tabelul 4.17.(2) Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din şcoli împotriva zgomotului provenit din spaţiile adiacente se asigură prin elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută încât să se realizeze atât cerinţele impuse de structura de rezistenţă cât şi de condiţiile de izolare acustică, conform prevederilor din Tabelul 4.18. Tabelul 4.17 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot interior
    Destinația încăperiiNivelul de presiune acustică [db(A)]
    Limita admisibilă a nivelului de zgomot echivalent interior dB (A)Numărul de ordine al curbei Cz corespunzătoare
    Săli de clasă3530
    Laboratoare multimedia, informatice
    4035
    Culoare4035
    Cancelarii, cabinete profesori4035
    Birouri de administrație4035
    Cabinete medicale4035
    Biblioteci3530
    Cantine, bufete4540
    Toalete, vestiare4540
    Bazin de înot5045
    Sală de sport5045
    Sală de festivități4035
    Tabelul 4.18 Valorile minime ale indicilor de izolare la zgomot aerian pentru elemente despărţitoare de construcţie
    Nr.crt.Elemente despărțitoare de construcție întreNivelul de zgomot perturbator estimat (A)Valorile minime ale indicelui R_’w - dB
    Unitatea funcțională
    Spații alăturateL_ech dB(A)L_10 dB(A)
    1Săli de clasă, cancelarii [35db(A)]Săli de clasă adiacente608556
    2Săli de festivități859061
    3Săli de sport> 8510065 sau spații intermediare
    4Biblioteci Săli de studiu [35db(A)]Săli de clasă adiacente608556
    5Săli de muzică859061
    6Spații de circulație608556
    7Săli de muzică [35db(A)]Săli de muzică8590
    61
    8Săli de sport9010065 sau spații intermediare
    (3) Amplasarea spaţiilor cu nivel sonor ridicat în incinta şcolilor se face astfel încât nivelul de zgomot interior în unităţile funcţionale să nu depăşească valorile prevăzute în Tabelul 4.17.(4) Amplasarea sălilor de sport în şcoli se face astfel încât în spaţiile adiacente şi deasupra sau dedesubt să nu fie dispuse săli de clasă sau se iau măsuri pentru asigurarea confortului acustic în încăperile adiacente, conform prevederilor din Tabelul 4.18.(5) Valorile nivelului de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor de zgomot şi a agregatelor care funcţionează în interiorul unităţilor funcţionale (sau activităţilor specifice) din şcoli şi licee se aleg conform prevederilor din reglementarea tehnică C125.(6) Valorile admisibile pentru durata de reverberaţie T_m din unităţile funcţionale ale şcolilor şi liceelor, în domeniul de frecvenţă de 125...4000 Hz se determină în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia şi se limitează conform prevederilor din reglementarea tehnică C125.
    (7) În cazul sălilor de sport şi a bazinelor de înot se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante la plafonul sălilor.
    4.4.4. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare(1) Echiparea şcolilor cu instalaţii şi echipamente sanitare se realizează conform temei de proiect şi prevederilor reglementărilor tehnice specifice pentru alimentarea cu apă (I9).(2) Consumurile zilnice specifice de apă rece şi caldă vor fi cele prevăzute în reglementarea tehnică I9; în cazul elevilor, se adoptă consumurile pentru şcoli, iar în cazul personalului didactic şi nedidactic se adoptă consumurile aferente spaţiilor de tip birouri. În cazul sălilor de sport din cadrul şcolilor şi liceelor şi grupurilor sanitare aferente acestora, se consideră necesarul specific de apă rece şi caldă de consum în conformitate cu reglementarea tehnică I9 pentru terenuri de sport.(3) Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece şi caldă de consum se realizează în conformitate cu cerinţele reglementării tehnice I9.(4) Condiţiile de calitate admise pentru apa potabilă distribuită prin instalaţiile sanitare (apă rece şi caldă) sunt cele prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(5)
    Se interzice prevederea unor puncte de consum alimentate cu apă nepotabilă.
    (6) Bazinele de înot din incinta şcolilor sau liceelor nu fac obiectul acestui normativ şi se proiectează după reglementări specifice.(7) Proiectarea instalaţiilor de canalizare ape uzate din şcoli, licee şi din incintele aferente acestora se realizează în conformitate cu reglementarea tehnică I9.(8) Apele uzate evacuate din incintele aferente şcolilor şi liceelor respectă prevederile normativelor NTPA 001, în cazul deversării acestora în receptori naturali, sau NTPA 002, în cazul evacuării în reţelele de canalizare ale localităţilor sau direct în staţiile de epurare orăşeneşti.(9) În cazul în care apele uzate evacuate din incintă nu respectă normativele NTPA002 sau NTPA 001 după caz, se prevăd instalaţii de pre-epurare/epurare.(10) Apele uzate încărcate cu grăsimi provenite de la bucătării sau cantine se colectează prin sisteme separate şi se supun unui proces de pre-epurare în separatoare de grăsimi înainte de a fi deversate în canalizarea publică sau în receptori naturali.(11) Proiectarea reţelelor exterioare de incintă, apă şi canalizare se realizează cu respectarea reglementărilor tehnice I9 şi NP133.
    (12) Pentru clădirile amplasate în zone în care nu există utilităţi de apă şi canalizare se vor aplica soluţii locale de alimentare cu apă şi colectare ape uzate în conformitate cu legislaţia în vigoare.(13) Reţelele exterioare de incintă se proiectează cu respectarea prevederilor reglementării tehnice I9.
    4.4.5. Evacuarea deşeurilor(1) Construcţiile pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să permită colectarea selectivă a deşeurilor.(2) Construcţiilor pentru şcoli şi licee se realizează astfel încât să permită colectarea zilnică a deşeurilor.(3) Deşeurile se depozitează temporar în pubele, în curtea unităţii de învăţământ, pe categorii (fracţii):a) plastic şi metal;b)
    hârtie şi carton;
    c) sticlă;d) deşeuri compostabile (biodegradabile);e) deşeuri nerecuperabile (nereciclabile).
    (4) Pubelele sunt diferenţiate pe categorii de deşeuri şi inscripţionate corespunzător. Se utilizează cel puţin o pubelă pentru fiecare categorie de deşeuri (fracţie).(5) Pubelele se amplasează pe platforme de depozitare dedicate, impermeabile şi cu rezistenţă mecanică adecvată.(6)
    Platformele se dimensionează în funcţie de numărul de pubele necesar, stabilit prin proiect în funcţie de capacitatea unităţii de învăţământ şi ritmul de evacuare asigurat de către operatorul economic autorizat de salubritate.
    (7) Distanţa minimă dintre platformă şi clădirile în care se desfăşoară activităţi didactice este de 10 m. Se recomandă ca amplasarea platformei să se facă la marginea curţii.(8) Platforma de deşeuri se delimitează cu gard şi poartă prevăzută cu încuietoare de curtea unităţii de învăţământ astfel încât să nu se permită accesul necontrolat al elevilor.(9) Platforma de depozitare a deşeurilor se dotează cu sistem de alimentare cu apă şi sistem de colectare a apelor uzate rezultate din spălare. Apele uzate se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.(10) Apa pluvială colectată de pe platforma de depozitare a deşeurilor se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.(11) Pentru spălarea şi dezinfectarea pubelelor se prevede în cadrul platformei de depozitare o suprafaţă de minim 5 mp, care nu este ocupată în mod curent cu pubele.(12) Se recomandă protejarea platformelor de depozitare contra precipitaţiilor atmosferice, a soarelui şi vântului.
    (13) În fiecare încăpere destinată desfăşurării activităţilor didactice sunt amplasate trei recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, colorate astfel: albastru pentru deşeuri de hârtie şi carton, galben pentru deşeuri de metal şi plastic şi verde pentru sticlă albă sau colorată.(14) La fiecare etaj al clădirilor unităţii de învăţământ sunt amplasate în zonele adiacente căilor de circulaţie recipiente de colectare selectivă, marcate conform (13).
    4.4.6. Etanşeitatea4.4.6.1. Permeabilitatea la aer, gaze şi vapori(1) Etanşeitatea la aer a clădirii se exprimă sub forma numărului de schimburi orare n50 [h^(-1)], stabilit la presiunea de încercare de 50 Pa. Permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii se exprimă sub forma debitului specific de aer prin neetanşeităţi raportat la aria anvelopei spaţiului climatizat al clădirii q50 [mc/h/mp] stabilit la presiunea de încercare de 50 Pa.(2) Se recomandă efectuarea încercării de performanţă a anvelopei din punct de vedere al permeabilităţii la aer, gaze şi vapori conform SR EN ISO 9972.(3) Performanţele minime de etanşeitate/permeabilitate la aer a anvelopei clădirii trebuie să se încadreze în următoarele condiţii: n50 < 1,5 h^(-1) la 50 Pa sau q50 < 1,5 mc/h/mp.(4) Proiectarea elementelor de construcţie sub aspectul comportării la umezire cauzată de condensarea vaporilor de apă în interiorul lor, în scopul asigurării unui regim de umiditate normal în timpul exploatării construcţiilor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă.(5) Acumularea progresivă, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor în interiorul elementelor de construcţie, în timpul exploatării lor, nu este admisă.(6) Umiditatea materialelor de construcţii în timpul perioadei reci a anului, nu trebuie să depăşească valorile maxime admisibile.4.4.6.2. Etanşeitatea la apă(1) Valoarea presiunii exercitate de vânt la care se asigură etanşeitatea la apă a tâmplăriei exterioare se recomandă să nu fie mai mică de 400 N/mp.(2) Etanşeitatea hidroizolaţiilor acoperişurilor cu pante până la 7% inclusiv, se consideră satisfăcătoare, dacă după inundarea cu apă, la care nivelul acesteia va depăşi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat al hidroizolaţiei, nu se constată infiltraţii de apă în interiorul clădirii după 72 ore de încercare conform Normativ C 56. Etanşeitatea hidroizolaţiei construcţiilor subterane se consideră satisfăcătoare dacă după 72 ore de la oprirea epuizmentului nu se constată infiltraţii de apă în interiorul clădirii.
    4.4.7. Lumina naturală şi iluminatul electric4.4.7.1. Lumina naturală(1) Încăperile şcolilor trebuie să aibă asigurată lumina naturală directă. Pot face excepţie încăperi la care se admite şi iluminatul indirect sau artificial (electric) ca vestibuluri, holuri, coridoarele secundare, depozite, spaţii tehnice.(2) Valorile minime ale iluminării laterale "E" precum şi a coeficientului de iluminare naturală "e" sunt în conformitate cu STAS 6221 "Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al încăperilor. Prescripţii de calcul", în corelare cu SR EN 17037+A1.(3) Nu se recomandă iluminatul natural zenital în încăperile în care se desfăşoară activitatea didactică.(4) Realizarea condiţiilor de iluminare se verifică, în mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor încăperilor şi aria pardoselii acestora conform STAS 6221, pe baza valorilor prevăzute în Tabelul 4.19. Tabelul 4.19 Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii încăperii
    Nr. crt.Destinația încăperilorRaportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii încăperii
    1Săli de clasă - cabinete1/3 - 1/4
    2Laboratoare1/3 - 1/4
    3Sala de sport - bazin înot1/5 - 1/6
    4Bibliotecă - sală de lectura1/5 - 1/6
    5Cancelarie - secretariat1/6 - 1/10
    6Coridoare1/8 - 1/10
    (5) Pentru asigurarea calităţii priveliştii exterioare, înălţimea opacă a parapetului ferestrelor din încăperile în care se desfăşoară activităţi didactice (de exemplu: sălile de clasă şi laboratoarele), în condiţiile respectării prevederii de la 4.2.2, (30), se recomandă să fie mai mică de:a) pentru săli dedicate exclusiv ciclului secundar, 1050 mm;b) pentru ciclul primar, 750 mm.(6) În cazul celorlalte tipuri de încăperi, în condiţiile respectării prevederii de la 4.2.2, (30), se recomandă ca înălţimea opacă a parapetului să fie mai mică de:a) săli de sport, 1500 mm;b) grupuri sanitare, 800 mm;c) scări, 1000 m. ( )
    (7) Se recomandă ca încăperile construcţiilor pentru şcoli şi licee să fie orientate conform prevederilor din Tabelul 4.20. Tabelul 4.20 Orientări recomandate
    Nr.crt.Destinația încăperilorOrientări recomandate
    NNEESESSVVNV
    1.Săli de clasa - cabinete
    xxxx
    2.Laboratoare biologiexxxx
    3.Laboratoare fizică, chimiexx
    x
    4.Bibliotecixxx
    5.Săli desenxx
    x
    6.Bazin înotxxx
    7.Sala sportxxxx
    (8) Pentru crearea confortului luminos, în scopul reglării iluminatului şi luminanţei (strălucirii) prin variaţia cantităţii de lumină care pătrunde în sălile de clasă, se prevăd jaluzele sau elemente de umbrire în funcţie de aportul solar.(9) Valorile factorilor de reflexie ale suprafeţelor spaţiilor interioare pentru pereţi, tavane şi pardoseli respectă indicaţiile din SR EN 12464-1.(10) Gradul de luciu la 60° al suprafeţelor finite ale glafurilor, mobilierului şi a pardoselii va fi sub 15%.(11) În vederea asigurării posibilităţilor de proiecţie, în laboratoare sau cabinete se prevăd sisteme de obturare care să favorizeze desfăşurarea în condiţii potrivite a demonstraţiilor ştiinţifice, care să respecte SR EN 13120+A1/AC.
    4.4.7.2. Însorirea(1) Însorirea încăperilor contribuie la satisfacerea cerinţelor privind iluminatul natural, confortul termic şi conservarea energiei. Pătrunderea radiaţiilor solare în încăperi este considerată ca benefică pentru ocupanţi din considerente de sănătate şi psihologice.(2) Încăperile sunt considerate a fi suficient însorite dacă durata de expunere la radiaţia solară directă, în ziua de referinţă, la echinocţiul de primăvară sau de toamnă, este de minim 2 ore.(3) Radiaţia solară directă asigură însorirea dacă respectă următoarele unghiuri minime: 6° în plan vertical faţă de planul orizontului; 20° în plan orizontal faţă de planul faţadei.4.4.7.3. Iluminatul electric(1) Soluţiile luminotehnice pentru încăperile destinate activităţii didactice respectă condiţiile de calitate şi sunt adaptate destinaţiei încăperii, în conformitate cu prezentul document, completat de SR EN 12464-1 şi de NP061.(2)
    Iluminatul general din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi asigură cel puţin valorile din SR EN 12464-1 pentru nivelul de iluminare, indicele UGR, coeficientul de uniformitate, raportate la înălţimea planului util.
    (3) Sursele de lumină respectă valorile indicate pentru indicele de redare a culorilor şi temperatura de culoare corelată precizate în SR EN 12464-1, completat de NP 061.(4) În sălile de clasă şi laboratoare, corpurile de iluminat se amplasează astfel încât direcţia luminii artificiale să fie aceeaşi cu direcţia luminii naturale. Se recomandă amplasarea unui rând de corpuri de iluminat la aproximativ 1,00 m de ferestre.(5) Se recomandă utilizarea corpurilor de iluminat cu distribuţie semidirectă a fluxului luminos (90 - 60% direcţionat către planul de lucru şi 10 - 40 % către tavan), montate suspendat, pentru realizarea uniformităţilor cerute şi a echilibrului luminanţelor în câmpul vizual.(6) În cazul în care se optează parţial sau total pentru corpuri de iluminat suspendate, acestea se dispun la o înălţime de atârnare de min. 0,3 m, dar nu mai jos de 2,3 m.(7) Amplasarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul general şi local, în zona de predare (la tablă), se realizează astfel încât să fie evitată orbirea directă.(8) Corpurile de iluminat liniare ce deservesc iluminatul general al sălilor de clasă şi al laboratoarelor vor fi orientate paralel cu direcţia vizuală (perpendicular pe tablă sau paralel cu suprafaţa vitrată).
    (9) Pentru iluminatul local al tablelor se prevăd corpuri dedicate, direcţionate înspre tablă, care trebuie să realizeze un nivel de iluminare vertical conform SR EN 12464-1 şi o protecţie vizuală adecvată pentru utilizatori.(10) În acest caz, se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat cu distribuţie asimetrică, montate paralel cu tabla pentru realizarea uniformităţii iluminării pe suprafaţa tablei. Aceste corpuri de iluminat vor fi acţionate/comandate separat.(11) Corpurile de iluminat din sălile de clasă, laboratoare, zone de recreaţie interioare, zone administrative, ateliere, zone dedicate în care se desfăşoară activităţi didactice au temperatura de culoare corelată conform prevederilor SR EN 12464-1, completat de NP 061.(12) Se recomandă utilizarea unor sisteme de control al iluminatului în sălile de clasă şi laboratoare, care să poată fi adaptate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate (scris, citit, proiecţii, etc). Acestea vor fi prevăzute cu posibilitate de reglare manuală şi automată (scenarii de lumină predefinite adaptate la tipul activităţii).(13) În sălile de sport unde se desfăşoară activităţi cu mingea se prevăd corpuri de iluminat cu grad de protecţie asigurat prin carcase împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK), conform precizărilor din reglementarea tehnică I7 şi standardul SR EN 62262.(14) Pentru realizarea iluminatului de siguranţă se vor respecta precizările din SR EN 1838.(15) Iluminatul terenurilor de sport exterioare, precum şi a tribunelor acestora (dacă este cazul), se realizează conform prevederilor SR EN 12193.
    (16) Iluminatul spaţiilor exterioare de recreaţie, a aleilor şi circulaţiilor exterioare din cadrul complexului şcolar se va face respectând cerinţele reglementării tehnice NP 062 şi conform standardului SR EN 12464-2.
    4.4.8. Sănătatea utilizatorilor(1) Pentru asigurarea cerinţelor privind sănătatea utilizatorilor se prevăd terenuri de sport şi spaţii de recreaţie la exterior. Suprafeţele se stabilesc în funcţie de numărul de minim elevi care pot utiliza aceste spaţii în raport cu numărul locurilor din sălile de clasă, conform prevederilor din Tabelul 4.21, cu respectarea prevederilor de la punctele 4.2.4.5 şi 4.2.4.6. Tabelul 4.21 Numărul minim de elevi care pot utiliza concomitent spaţiile de sport şi de recreaţie la exterior
    Terenuri de sport la exterior
    Ciclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Număr elevi pe terenuri raportat la numărul locurilor din sălile de clasă20%8%4%
    Spații de recreație la exterior
    Număr elevi în recreație în zone dedicate altele decât terenuri de sportpeste 50% din locurile din sălile de clasă
    Număr elevi în recreație pe terenurile de sport exterioarepână la 50% din locurile din sălile de clasă
    Total elevi ieșiți în recreație la exterior100% din locurile din sălile de clasă
    (2) Prin excepţie de la (1), în cazul în care capacitatea sportivă efectivă a facilităţilor aparţinând complexului şcolar nu sunt suficiente, capacitatea sportivă a complexului şcolar se poate considera suplimentată prin terenuri de sport externe unităţii de învăţământ, până la 50% din capacitatea necesară, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:a) terenurile de sport externe sunt la o distanţă mai mică de parcurs decât 750 m de unitatea de învăţământ.b) pentru accesul pietonal către terenurile de sport externe, elevii nu traversează drumuri de circulaţie majoră şi nu parcurg trotuare ale drumurilor cu trafic intens de tipul marilor bulevarde în oraşe/municipii de judeţ, drumurilor naţionale sau judeţene.(3)
    Pentru a permite ieşirea în recreaţie la aer în condiţii meteo nefavorabile, zonele de recreaţie exterioare se proiectează parţial cu zone acoperite, astfel încât să respecte prevederile din Tabelul 4.22: Tabelul 4.22 Condiţii de realizare a spaţiilor de recreaţie acoperite
    Condiții de acoperireCondiții de închidere/deschidere perimetralăCondiții de accesare
    PorticMinim 10% și maxim 30% din zona de recreație exterioarăCel puțin 50% din suprafața perimetrală deschisă către exterior Fără posibilitate de închidere temporară perimetralăFără parcurgerea unui spațiu descoperit la venirea dinspre sălile de clasă
    Copertine
    Terase exterioare
    Logii
    Chioșcuri și pavilioane
    (4) Spaţiile transformabile, cum ar fi terasele exterioare acoperite transformabile sau orice spaţii transformabile în spaţii închise prin orice metodă, inclusiv corturile pentru facilităţi sportive sau dispuse în zonele de recreaţie, inclusiv cele gonflabile, nu depăşesc următoarele suprafeţe:a) 30% din zonele destinate recreaţiei la exterior,
    b) 50% din zonele destinate activităţilor sportive la exterior.
    (5) Capacitatea vestiarelor (de exemplu vestiarele aferente sălilor de sport) este stabilită astfel încât vestiarele să poată deservi întreaga capacitate sportivă a sălilor şi terenurilor de sport exprimată în număr de elevi care pot participa simultan la orele de sport.(6) Se recomandă realizarea de săli sau clădiri dedicate integral pentru alimentaţie (săli de mese, bufet, cantină) respectând prevederile specifice funcţiunii de alimentaţie publică şi asigurând o pondere a locurilor simultane la mese raportată la numărul de locuri din sălile de clasă conform prevederilor din Tabelul 4.23. Tabelul 4.23 Capacitatea minimă a sălilor de alimentaţie
    Învățământ primarÎnvățământ secundar inferior (gimnazial)Învățământ secundar superior (liceal)
    Ore la școală4 h5.6 h5.7 h
    Mediu:RuralUrbanRuralUrbanRuralUrban
    Nr. elevi_școalăSub 100000 locuitoriPeste 100.000 locuitoriSub 100000 locuitoriPeste 100.000 locuitoriSub 100000 locuitoriPeste 100.000 locuitori
    1..600%5%10%
    5%9%14%5%9%14%
    61..1500%8%11%7%9%15%7%9%15%
    151..3000%10%12%
    9%10%16%9%10%16%
    301..6005%11%13%10%11%17%10%11%17%
    601..9007%12%14%
    11%12%18%11%12%18%
    > 90010%13%15%12%13%19%12%13%19%
    (7)
    Capacitatea minimă a cabinetului medical precum şi a altor facilităţi medicale conexe respectă prevederile din Tabelul 4.24. Tabelul 4.24 Capacitatea minimă a cabinetelor medicale
    Facilități medicaleCapacitate școală - locuri în sălile de clasă
    1..60 elevi61..150 elevi151-300 elevi301-600 elevi601-900 elevipeste 900 elevi
    Dulap medical1 dulap 800 x 450 H >= 1800 mm1 dulap 800 x 450 H >= 1800 mm1 dulap 800 x 450 H >= 1800 mm2 dulapuri
    800 x 450 H >= 1800 mm
    2 dulapuri 800 x 450 H >= 1800 mm2 dulapuri 800 x 450 H >= 1800 mm
    Spațiu material medical-2 mp2 mp3 mp3 mp4 mp
    Cabinet medical cu pat5 mp6.5 mp8 mp12 mp
    14 mp1 sau 2 spații, în total 16 mp
    Cabinet stomatologic----9 mp12 mp
    (8) Cabinetele medicale din cadrul şcolilor se prevăd, organizează şi funcţionează în conformitate cu reglementările din domeniu.
    4.5.
    Economie de energie şi izolare termică(1) La proiectarea clădirilor pentru şcoli şi licee se ţine seama şi de prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, referitoare la obligaţia ca acestea să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin realizarea unei anvelope a clădirii corespunzătoare, prevederea unor sisteme tehnice performante precum şi prin acoperirea necesarului de energie cu energie din surse regenerabile în proporţie de minimum 30%.(2) La proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale economie de energie şi izolare termică se aplică prevederile Mc 001.
    4.6. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale(1) Se recomandă utilizarea senzorilor de prezenţă sau a unui sistem de control al iluminatului pe holuri, grupuri sanitare şi în spaţiile care nu necesită a fi iluminate permanent, în vederea reducerii consumului de energie.(2) În fiecare sală destinată activităţilor didactice se prevăd instalaţii pentru transmiterea datelor.(3) Materialele şi echipamentele utilizate pentru instalaţiile electrice vor respecta precizările din I7, şi vor fi cu întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum şi fără halogeni.(4) Apa pluvială de la nivelul acoperişului se colectează pentru utilizarea ulterioară în vederea irigării spaţiilor verzi sau a culturilor agricole. În acest scop se realizează un sistem suprateran sau subteran de rezervoare pentru apă. Această prevedere nu se aplică la construcţiile existente decât dacă se realizează lucrări de consolidare de ansamblu şi reparaţii capitale.(5) Se recomandă amenajarea unei zone de realizare a compostului, pe baza materialului vegetal rezultat din lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi sau din resturi vegetale rezultate la prepararea mesei şi gătit.(6) În cazul unităţilor de învăţământ situate în mediul urban, la construirea corpurilor de clădire noi, se recomandă implementarea uneia dintre următoarele măsuri:a) se realizează acoperişuri verzi cu suprafaţa verde egală cu cel puţin 30% din suprafaţa la sol a corpurilor de clădire, cu sistem de irigare integrat;b) se realizează faţade verzi, pe laturile cu expunere S-E, S sau S-V, cu însorire mediată de cel puţin 3 ore/zi la solstiţiul de iarnă şi 4,5 ore/zi la echinocţiu, conform studiului de însorire, având suprafaţa verde de cel puţin 12,5% din suprafaţa totală a acestor faţade, cu sistem de irigare integrat pentru plante agăţătoare, cu rădăcini la nivelul solului, sau dispuse în containere la orice cotă sau sistem hidroponic.(7) În cazul unităţilor de învăţământ cu garduri sau ziduri de incintă cu expunere S-E, S, S-V spre incinta complexului şcolar care îndeplinesc criteriul de însorire mai mare de 3 h/zi la solstiţiul de iarnă, se recomandă realizarea de gard viu sau plantaţie pomicolă palisată având lungimea cumulată de 0,25 m/elev şi înălţimea de 1,00 - 2,00 m.(8) În cazul unităţilor de învăţământ situate în mediul rural la altitudini mai mici de 400 m, se prevăd pergole pentru plante agăţătoare decorative, cu suprafaţa la sol de minim 1 mp/elev, dacă nu există prevăzute spaţii exterioare acoperite de tipul porticelor sau teraselor exterioare acoperite.(9)
    Unităţile de învăţământ destinate elevilor din medii defavorizate, cu acces limitat la energie, se dotează cu încăperi speciale pentru studiul individual sau lectură al elevilor, în afara orelor de activitate didactică asistată, dotate cu tehnică de calcul şi cu acces la reţele de date.
    (10) Prin excepţie de la (9), pentru unităţile de învăţământ cu mai puţin de patru săli de clasă, se admite utilizarea sălilor de clasă ca săli de studiu individual sau lectură pentru îndeplinirea prevederilor de la (9).
    Anexa ACerinţe si scheme funcţionale (Anexă informativă)A.1. Cerinţe specifice minime si recomandate pentru sălile de clasă(1) Suprafaţa utilă a sălilor de clasă respectă următoarele prevederi:
    Suprafața utilă a sălii de clasă
    MinimRecomandat
    Pentru școli noi
    2 mp / elev2,5 mp / elev
    Pentru intervenții la școli existente1,8 mp / elev
    (2) Lăţimea culoarelor longitudinale de trecere printre bănci cum ar fi culoarele de mers din faţa spre spatele sălii de clasă respectă următoarele prevederi:
    Lățime minimă și recomandată a culoarelor longitudinale
    Tip culoarCiclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    minimrecomandatminimrecomandatminimrecomandat
    Culoar la perete
    850 mm850 mm850 mm900 mm850 mm1000 mm
    Culoar la perete cu cuiere1050 mm1050 mm1050 mm1100 mm1050 mm1150 mm
    Culoar la ferestre850 mm850 mm850 mm900 mm850 mm1000 mm
    Culoarintermediar550 mm pentru școli existente și bănci fixe 600 mm în celelalte cazuri600 mm600 mm700 mm700 mm800 mm
    În cazul în care există culoare transversale de circulație, lățimea culoarelor de circulație longitudinale se suplimentează cu 150 mm (minim) până la 250 mm (recomandat).
    (3) La dimensionarea sălilor de clasă pentru numărul de elevi se respectă dimensiunile băncilor şi meselor după cum urmează:
    Dimensiunile minimale și recomandate ale băncilor și meselor
    ParametriCiclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    1 loc2 locuri
    1 loc2 locuri1 loc2 locuri
    Lungimea bănciiminim600 mm1100 mm----
    recomandat700 mm1200 mm----
    Lățimea băncii
    minim530 mm--
    recomandat530 mm--
    Lungimea meseiminim600 mm1100 mm700 mm1200 mm700 mm1200 mm
    recomandat700 mm1200 mm750 mm
    1200 mm800 mm1400 mm
    Lățimea meseiminim450 mm490 mm540 mm
    recomandat550 mm600 mm600 mm
    (4) Dimensionarea sălilor de clasă pentru numărul de elevi se va face cu respectarea pasului de dispunere a băncilor şi meselor dinspre faţa sălii către spate, după cum urmează:
    Dispunerea băncilor dinspre fața sălii către spate
    Pasul de dispunere a băncilor si meselorCiclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Bănci fixeBănci mobileMeseMeseMese
    minimla 800 mmla 900 mmla 900 mmla 900 mmla 1000 mm
    recomandatla 800 mmla 950 mmla 950 mmla 950 mmla 1050 mm
    (5) Lăţimea culoarului de circulaţie transversală este:
    Lățimea culoarelor transversale, incluzând și gabaritul scaunelor
    minimrecomandat
    între bănci800 mm850 mm
    între bănci și perete850 mm950 mm
    între bănci și perete cu cuier1050 mm1100 mm
    (6) Gruparea de locuri consecutive, alipite, atunci când există culoare de circulaţie transversală este:
    Locuri alipite consecutive / lungime
    maximrecomandat
    Pentru culoar de circulație transversală înfundat cum ar fi cele care se termină cu pereteMaxim 6 locuri4 locuri
    Maxim 4 m2,7 m
    Pentru porțiunea de culoar de circulație transversală care comunică la ambele capete cu culoare de circulație longitudinaleMaxim 12 locuri8 locuri
    Maxim 8 m6 m
    A.1.1. Dulapuri(1) Dulapurile pentru elevi se proiectează pe baza următoarelor prevederi:
    Numărul de elevi care utilizează un dulap
    Elevi / dulap
    Ciclu PrimarCiclu gimnazial și liceal
    Școli existenteȘcoli noiȘcoli noi sau existente
    Maxim admis
    4111
    Recomandat
    1111
    Dimensiuni dulapuri elevi
    Dimensiuni dulap individualL - lățime la față)B - adâncime
    H - înălțime
    minim350 mm450 mm800 mm
    recomandat450 mm450 mm2000 mm
    Dimensiuni dulap comun 4 eleviL - lățime la față)B - adâncimeH - înălțime
    minim600 mm450 mm1600 mm
    recomandat800 mm
    450 mm2000 mm
    Amplasare dulapuri elevi
    În sala de clasăPe coridor (sau alveole coridor)Distanță de parcurs până la dulap
    posibilDADA20 m maxim
    recomandatNUDA0 m - 10 m
    (2) Se prevede loc pentru dulap pentru materiale didactice în sala de clasă, în afara gabaritelor culoarelor, sau dulap de tip mobilier integrat, având în ambele cazuri dimensiuni minime de:a) L (lăţime la faţă)=800 mm,
    b) B (adâncime) = 450 mm,c) H (înălţime) = 1800 mm.
    (3) Dulapul pentru materiale didactice poate lipsi dacă se îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:a) există spaţiu de depozitare în condiţii de siguranţă, închis cu cheie, card electronic sau cifru pentru materialul didactic aferent sălii de clasă, având volum echivalent, la acelaşi nivel al clădirii, la distanţă de mers mai mică de 20 m măsurată de la uşa sălii de clasă;b) se prevăd unul sau mai multe dulapuri de depozitare suspendate montate astfel încât să aibă cota inferioară la o cotă mai mare decât înălţimea elevilor pentru categoria de vârstă pentru care este destinată sala, aceste dulapuri având volum echivalent;c) se prevăd dulapuri pentru materiale didactice peste dulapurile elevilor din sala de clasă, acestea având volum echivalent.
    A.1.2. Zona de cuier(1) Se prevede o lungime minimă a zonei de cuier având 10 cm/elev.(2) Agăţătorile pentru haine vor avea o capacitate minima egală cu numărul elevilor din sală şi al cadrelor didactice.(3) Pentru prevenirea accidentărilor, agăţătorile pentru haine vor fi montate la cota superioară înălţimii maxime normate a elevilor pentru categoria de vârstă, după cum urmează:a) h.minim_agăţătoare = 1,37 m pentru clasele 0-4b) h.minim_agăţătoare = 1,67 m pentru clasele 5-8c) h.minim_agăţătoare = 1,85 m pentru clasele 9-12d) Fac excepţie cazurile în care deasupra agăţătorilor sunt situate dulapuri pornind de la o cotă egală cu cel puţin jumătatea distanţelor de mai sus şi având o adâncime de cel puţin 20 cm.(4) În cazul prevederii zonelor de cuier în lungul culoarelor de circulaţie cum ar fi culoarul de la perete, gabaritul culoarelor se va majora cu 200 mm, majorare aferentă zonei hainelor.(5) Agăţătoarele pentru haine se pot prevedea inclusiv pe uşile dulapurilor din sala de clasă, cu îndeplinirea condiţiilor de mai sus.A.1.3. Suprafaţa tablei principale(1) Va fi montată pe poziţie fixă, asigurată la smulgere şi lovire accidentală(2) Punctul central de montaj al tablei principale şi amenajarea sălii trebuie să permită un unghi de vedere de cel puţin 45° măsurat în plan orizontal ca unghi format de linia de vedere între poziţia oricărui elev din bancă şi punctul central de montaj al tablei şi linia în plan a suprafeţei tablei.
    (3) Va avea margini protectoare pe contur.(4) Va avea o zona dedicată pentru cretă/marker nepermanent, burete, la partea inferioară, cu lungime de cel puţin 1 m, cu lăţime de cel puţin 7 cm.(5) Va avea înălţimea H.tablă egală cu cel puţin 1,10 m.(6) Va avea lungimea (în lungul peretelui) egală cu cel puţin 1/3 din lăţimea sălii.(7) Cota superioară de montaj va fi: H.sup_tablă=0,5*(15cm/B.bănci)*d.max_tablă + h.ochi + 0,5*H.tablă, unde: H.sup_tablă este cota superioară de montajB.bănci este distanţa nominală între 2 bănci consecutive în sala de clasă măsurată pe direcţie longitudinala din faţă spre spate d.max_tablă este distanţa maximă de privire la tablă, măsurată ca distanţa normală pe planul tablei de la locul cel mai îndepărtat din sală până la tablă. h.ochi este cota ochilor elevului în poziţie aşezat pe scaun, cu coatele pe masă, pentru categoria sa de vârstă: h.ochi = 0,90 m pentru clasele 0-4 h.ochi = 1,05 m pentru clasele 5-8 h.ochi = 1,20 m pentru clasele 9-12
    A.1.4. Podiumul din sălile de clasă, acolo unde este cazul(1) Se recomandă dotarea sălii cu podium dacă se îndeplineşte condiţia h.mână/H.sup_tablă < 0.6 unde h.mână reprezintă înălţimea de ridicare a mâinii elevului la categoria sa de vârsta spre a scrie la tablă şi se va considera:a) h.mână_04=1,50 m pentru clasele 0-4b) h.mână_58=1,75 m pentru clasele 5-8c) h.mână_912=2,10 m pentru clasele 9-12(2) Dacă sala trebuie dotată cu podium, atunci acesta va avea înălţimea de h.podium = H.sup_tabla-h.mână şi valoare de minim 15cm.
    (3) Dacă sala este de tip amfiteatru având bănci sau mese la cote descrescătoare din spate către faţă, atunci condiţia de dotare cu podium nu se aplică după criteriile enunţate mai înainte. În acest caz, decizia de a dota sala, sau nu, cu podium şi înălţimea acestuia cad în sarcina proiectantului care se va asigura că există vizibilitate corespunzătoare, din fiecare loc din sală, asupra:a) tablei principale;b) ecranului sau zonei de video-proiecţie;c) catedrei sau pupitrului de discurs, după caz.(4) La realizarea podiumului se are în vedere asigurarea accesului persoanelor cu handicap.
    A.1.5. Video-proiecţie(1)
    Suprafaţa de video-proiecţie va fi egală cu cel puţin jumătate din suprafaţa tablei principale.
    (2) Cota inferioară a suprafeţei de proiecţie va fi de cel puţin 1,20 m măsurată de la pardoseala sălii.(3) Dacă suprafaţa de video-proiecţie nu este fixă ci este sub forma unui ecran care se coboară, acesta nu va acoperi mai mult de jumătate din suprafaţa tablei principale.
    A.2. Cerinţe specifice pentru facilităţile pentru experimente ştiinţifice cum ar fi cele de chimie, biologie, fizică şi pentru ateliere(1) Capacitatea totală a tuturor facilităţilor pentru experimente ştiinţifice cum ar fi cele de chimie, biologie, fizică precum şi alte discipline ştiinţifice, (N.cap_ştiinţe) se exprimă în număr de elevi şi va îndeplini următoarele criterii:
    N.cap științe >= |(p%.știinte)*N.elevi școală|
    Unde p%. științe reprezintă ponderea orelor din aria curriculară științe în raport cu numărul de ore din planul-cadru de învățământ pentru complexul școlar și se recomandă considerarea unor valorii de cel puțin:
    p%.științeValori recomandate
    Ciclul primar
    Ciclul GimnazialCiclul liceal
    5%14%15%
    N.cap științe >=15 elevi daca (N.elevi școală <= 150 elevi)
    N.cap științe >=30 elevi daca (N.elevi școală > 150 elevi)
    (2) Capacitatea laboratoarelor de chimie va îndeplini criteriul de capacitate:
    N.cap chimie >= |(p%.chimie)*N.elevi școală|
    Unde p%.chimie reprezintă ponderea orelor de chimie în raport cu numărul de ore din planul-cadru de învățământ pentru complexul școlar și are valorile recomandate de:
    p%.chimieValori recomandate
    Ciclul primarCiclul GimnazialCiclul liceal, exclusiv licee de chimie
    0%4%
    4%
    N.cap chimie >=15 elevi dacă (N.elevi școală <= 150 elevi) și disciplina chimie este cuprinsă în planul de învățământ
    N.cap_chimie >=30 elevi dacă (N.elevi_școală > 150 elevi) și disciplina chimie este cuprinsă în planul de învățământ
    (3) La dimensionarea laboratoarelor şi atelierelor, precum şi la dimensionarea anexelor acestora pentru depozitarea materialului didactic, se consideră următoarele prevederi:
    1 Știință sau o activitate (dedicat)Mai multe științe (multidisciplinar) Sau atelier pentru mai multe activități (multifuncțional)
    minimrecomandatminimrecomandat
    Laborator sau ateliernormă3 mp/ elev4 mp/ elev3 mp / elev
    5 mp / elev
    suprafață18 mp-18 mp-
    Anexă laborator chimienormă0,5 mp / elev1 mp / elev0,5 mp/ elev1 mp / elev
    suprafață6 mp12 mp6 mp12 mp
    Anexă laborator științe (altele decât chimia)normă-0,5 mp / elev-0,5 mp / elev
    suprafață4 mp8 mp4 mp8 mp / știință
    Necesar număr spații anexe depozitare material didactic12Dacă laboratorul multidisciplinar este destinat și chimiei, se prevăd minim 2 anexe dintre care una este destinată chimiei.
    (4) Acolo unde nu este posibilă proiectarea sau amenajarea unui laborator dedicat, se poate dispune amenajarea specială a sălilor de clasă pentru desfăşurarea orelor de ştiinţe, altele decât chimia, cu respectarea următoarelor prevederi
    Activități științifice în sălile de clasă
    Ciclul primarCiclul Gimnazial
    Ciclul liceal
    Școală cu până la 150 locuri în săliDaDaNu
    Școală cu peste 150 locuri în săliDaNuNu
    ChimieBiologieFizicăRobotică,Automatizări,Programare
    NuDaDaDa
    Normarea sălilor de clasă pentru a facilita desfășurarea activităților științifice
    minimrecomandat
    Suprafață orizontală a băncilor0,36 mp / elev0,5 mp / elev
    Suprafață masă experimente1mp2 mp și 0,2 mp / elev
    Spațiu liber în jurul mesei de experimente2mp8 mp și 0,4 mp / elev
    Spațiu depozitare material didactic aferent sălii4mp8 mp și 0,5 mp/ elev
    (5) Dimensionarea şi proiectarea laboratorului de chimie va permite amenajarea şi utilarea pentru următorii parametri specifici:
    Deservirea posturilor de lucru în laboratorul de chimie
    Specificații gabariticeCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Nișă chimică cu exhaustareminim700 mm lățime1 la 100 mp1 la 100 mp
    recomandat900 mm lățime1 la 100 mp1 la 100 mp
    Chiuvetă locală cu apă receminim350 mm x 450 mm-1 la 4 elevi
    recomandat
    1 la 8 elevi1 la 2 elevi
    Chiuvetă spălătorminim800 mm x 500 mm1 la 15 elevi1 la 8 elevi
    recomandat1 la 8 elevi
    Bec Teclu cu gaz sau echivalentminim-1 la 15 elevi1 la 2 elevi
    recomandat
    1 la 8 elevi
    (6) Pentru proiectarea atelierelor şi laboratoarelor se consideră următoarele prevederi pentru posturile de lucru, circulaţii şi dispunerea meselor pentru experimente sau pentru lucru.
    Proiectarea elementelor de mobilier în laboratoare și ateliere
    minimrecomandat
    Distanța minimă de circulație între mesele laboratorului, echipamente fixe, obiecte de mobilier, pereți900 mm1100 mm
    Suprafața de lucru (individuală, aferentă sau parte din suprafață comună per echipă)0,5 mp / elev0,8 mp / elev
    (7)
    La proiectarea laboratoarelor, în vederea afişării informaţiei necesare elevilor, se conformează şi amenajează spaţiul în acord cu următoarele criterii:
    Mijloace de afișare a informațiilor necesare activității în laboratoare și ateliere
    obligatoriurecomandatcondiții
    Tablă scrisDaDa-vizibilitate de la orice post de lucru, unghi de vedere de 0-60°în plan față de normala la planul de proiecție
    Video-proiecțieNuDa, la alegere-
    Ecran (TV)Nudistanță mai mică de 6 m de la orice post de lucru
    (0)
    A.3. Cerinţe specifice pentru facilităţi sportive(1) Capacitatea totală momentană a tuturor facilităţilor sportive, la interior şi la exterior, cum ar fi terenuri de sport, săli de sport, bazine de înot precum şi alte facilităţi specifice sportului (N.cap_sport) se exprimă în număr de elevi şi îndeplineşte criteriile:
    Terenuri de sport la exterior
    Ciclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Număr elevi pe terenuri raportat la numărul locurilor din sălile de clasăminim20%8%4%
    recomandat25%12.5%8%
    școală cu profil sportiv, recomandat75%75%75%
    Facilități sportive interioare
    Ciclu PrimarCiclu GimnazialCiclu Liceal
    Număr elevi în săli de sport sau alte facilități sportive interioare raportat la numărul locurilor din sălile de clasăminim10%8%4%
    recomandat25%12.5%8%
    școală cu profil sportiv, recomandat50%50%50%
    În cazul în care capacitatea sportivă efectivă a facilităților aparținând complexului școlar nu este suficientă, capacitatea sportivă a complexului școlar se poate considera suplimentată prin terenuri de sport externe unității de învățământ, până la 50%, cu îndeplinirea condițiilor de la 4.4.8 (2)
    (2) Pentru terenurile de sport, atât la interior în săli de sport cât şi la exterior, acoperite sau descoperite inclusiv cele cu acoperire sau închidere temporară prin mijloace specifice, se asigură dimensiunile corecte şi zonele de protecţie minimale în jurul terenurilor precum şi suprafaţa necesară în funcţie de capacitatea necesară exprimată în număr de elevi, după cum urmează:
    Distanțe de siguranță pe terenuri de sportLungimeLățimeÎnălțimeNumăr elevi maxim simultan terenDistanțe protecție la capeteDistanțe protecție lateraleArie minimă de referințăNormă minimă de referință
    condiții siguranțăorientativ/ necesar joc
    condiții siguranță
    Teren fotbal standard (pt. școli):90 m45 m-222 m2 m4606 mp209,4 mp/elev
    Teren mini- fotbal:38 m18 m8 m142 m2 m924 mp66 mp/elev
    Teren tenis
    23,77 m10,97 m8 m46,4 m3,66 m669 mp167,2 mp/elev
    Teren handbal40 m20 m7 m142 m2 m1056 mp75,4 mp/elev
    Teren baschet40 m20 m
    7 m102 m2 m1056 mp105,6 mp/elev
    Teren volei18 m9 m7 m122 m2 m286 mp23,8 mp/elev
    Masă ping- pong2,74m1,52m-2
    3 m3 m65,7 mp32,9 mp/elev
    Arte marțiale>6 m>6 m-6 mp / elev--36 mp6 mp / elev
    Dansuri sportive, gimnastică>6 m>5 m-6 mp / elev--
    30 mp6 mp / elev
    Alte activități sportive>6 m>5 m-6 mp / elev2 m2 m> 90 mp> 6 mp / elev
    Bazin înot25 mCuloarul > 2,5 mAdâncime > 0,9 m < 1,4 m4 elevi/culoarCirculație perimetrală 2 m479 mp pt. 5 culoare23,9 mp/elev
    Pentru facilități sportive destinate sportului de performanță, cum ar fi cele aferente școlilor sportive, se respectă prevederile NP 066 iar dimensiunile terenurilor și zonele de protecție se proiectează conform specificațiilor federațiilor sportive, pentru nivel competițional.
    (3) Facilităţile sportive sunt prevăzute cu vestiare având:d) 2 zone distincte băieţi şi fete, fiecare din cele 2 zone având zona de schimbat ţinuta/echipare, cu dulapuri şi bănci, grupuri sanitare, duşuri;e) suprafaţa zonei de vestiare A.vestiare=(2 mp)* N.cap_sport;f) dimensiuni minime ale dulapului: 350 mm lăţime x 450 mm adâncime x 400 mm înălţime;g) număr dulapuri =(110%)* N.cap_sport;h) lungime totală cumulată bănci=N.cap_sport*(500 mm/elev).
    A.4. Cerinţe specifice pentru zone si facilităţi recreaţie(1) Spaţiile de recreaţie se dimensionează conform prevederilor:
    Dimensionarea zonelor de recreațieCiclul primarCiclul gimnazialCiclul liceal
    minimrecomandatmaximminimrecomandatmaximminimrecomandatmaxim
    Zone de recreație la exterior6 mp/elev
    9 mp/ elev-6 mp/elev9 mp/ elev-3 mp/elev6 mp/elev-
    din care, pe terenurile de sport exterioare--50%--50%--50%
    și în zone exterioare dedicate recreației50%
    100%-50%100%-50%100%-
    din care, zone exterioare acoperite10%20%30%10%20%30%10%20%30%
    Zone de recreație la interior3 mp/ elev
    4,5 mp/elev-2,5 mp/ elev4,5 mp/elev-2 mp/elev4,5 mp/ elev-
    din care, spații pe coridoare--50%--50%--50%
    și spații interioare dedicate recreației50%
    100%-50%100%-50%100%-
    A.5. Cerinţe specifice pentru facilităţi de alimentaţie a elevilor(1) Pe lângă prevederile Tabelul 4.23 şi prevederile specifice funcţiunilor de alimentaţie publică se recomandă proiectarea zonei de alimentaţie a elevilor în funcţie de mărimea şcolii, pentru a îndeplini următoarele prevederi:
    Capacitatea școlii (locuri în sălile de clasă)1..6061..150151..300300..600
    601..900
    Capacitatea facilităților de alimentație a elevilor (locuri la masă, recomandat 20%)1..1213..3031..6061..120121..240
    Vitrină mâncare caldăDA
    Vitrină mâncare rece-DA
    Frigider băuturi-DA
    Număr meniuri diferite servite2344
    4
    Servire în regim de autoservire-DA
    Bucătărie proprieDA
    Depozite alimente112 zone2 zone3 zone
    Depozite frigorifice dedicate--112
    A.6. Cerinţe specifice pentru facilităţi de tip "after school"/"before school"/ scoală după scoală/semi-internat(1) Capacitatea facilităţilor de "after school"/"before school"/şcoală după şcoală / semi-internat a elevilor se exprimă în locuri de înscriere şi are valoarea recomandată N.cap_after >= (p%.os_after)*N.elevi_şcoală unde p%.os_after reprezintă ponderea elevilor (per schimb) ai căror părinţi ar putea opta să îi înscrie la "after school"/"before school"/"şcoală după şcoală" şi va avea valorile minime de:
    Ponderea statistică a elevilor per schimb pentru care părinții ar putea opta să îi înscrie la "after-school"/"before-school"/"școală după școală"/semi-internatp%.os_after
    Învățământ:Învățământ PrimarÎnvățământ GimnazialÎnvățământ Liceal
    Ore la after/ before school:5h3.4h3.3h
    Mediu:RuralUrbanRuralUrbanRuralUrban
    N.elevi_școalăSub 100000 locuitoriPeste 100000 locuitoriSub 100000 locuitoriPeste 100000 locuitoriSub 100000 locuitoriPeste 100000 locuitori
    1..600%5%50%0%0%25%0%
    0%0%
    61..1500%8%50%0%0%25%0%0%0%
    151..3000%10%50%0%0%25%0%
    0%0%
    301..6000%12%50%0%10%25%0%0%0%
    601..9000%13%50%0%12%25%0%
    0%0%
    >9000%14%50%0%14%25%0%0%0%
    (2) Spaţiile interioare destinate programului after school/before school/şcoală după şcoală, vor fi altele decât sălile de clasă şi vor avea suprafaţa: A.after=(5 mp)* N.cap_after
    (3) Spaţiile interioare destinate programului after school/before school/şcoală pot fi realizate şi prin reconfigurarea temporară a spaţiilor existente, altele decât sălile de clasă.
    A.7. Cerinţe specifice de capacitate pentru grupurile sanitare(1) Se respectă prevederile din Anexa 5 - "Obiecte sanitare pentru unităţile şcolare şi studenţeşti" din Normele de Igienă din 25 august 2020 publicate în Monitorul Oficial nr 787 din 28 august 2020.A.8. Cerinţe specifice de capacitate pentru zone administrative(1) Se alocă o suprafaţă totală a zonelor dedicate exclusiv funcţiunilor administrative având valoarea recomandată de: A.admin=(1,5 mp) * N.elevi_şcoală.(2) Din suprafaţa totală a zonelor dedicate exclusiv funcţiunilor administrative se alocă un procent de:a) minim 10% pentru zona de secretariat;
    b) minim 20% pentru zonele destinate personalului didactic, cum ar fi cancelariile, sălile de conferinţă personal didactic;c) minim 5% pentru arhivă;d) minim 20% pentru birouri administrative, grupuri de lucru, sală de audienţe, anticamere;e) minim 5% pentru servere.
    A.9. Cerinţe specifice de capacitate pentru bibliotecă si sală de lectură(1) Pentru şcoli la care N.elevi_şcoală >150 se impune amenajarea unei biblioteci cu spaţiu de lectură dedicat.
    (2) Pentru şcoli la care N.elevi_şcoală <=150 se poate omite amenajarea spaţiului de lectură dedicat, iar dispunerea rafturilor de cărţi se va face în sălile de clasă.(3) Capacitatea bibliotecii şcolare se cuantifică după 2 parametri:a) N.bibliotecă = numărul locurilor de studiu la masa de la bibliotecă;b) n.cărţi= numărul volumelor la raft, în format fizic, reprezentând volume de cărţi, albume, reviste, partituri muzicale, culegeri, cursuri, tratate şi altele asemenea.(4) Capacitatea de locuri de studiu individual la bibliotecă recomandată este: N.biblioteca >= (1/20) * N.elevi_şcoală pentru N.elevi_scoala>150.(5) Capacitatea minimă recomandată de volume la raft n.cărţi este:a) n.cărţi = (20 volume) * N.elevi_şcoală;
    b) minim 300 volume per ciclu şcolar.
    (6) Dimensiunea normată a unui volum aşezat la raft, pentru dimensionarea rafturilor, este de 330 mm înălţime, 30 mm grosime şi 330 mm adâncime.(7) Norma de suprafaţă de masă pentru studiu individual la biblioteca este 0,48 mp/loc.(8) Distanţele de la mese la rafturi, între mese şi de la mese la pereţi sau alte elemente verticale, măsurate în plan, pe orice direcţie, au valoarea gabaritică minimă de 900 mm.
    A.10. Cerinţe specifice de capacitate pentru zone tehnice(1) Pentru construcţii noi sau extinderi ale ariei totale construite la sol la nivelul complexului şcolar, se prevăd zone tehnice la nivelul parterului sau subsolului având curte engleză, accesibile dinspre spaţii cu acces auto, destinate instalaţiilor curente şi viitoare precum şi depozitării, având valoarea totală a suprafeţelor: A.tehnic>=(0.5mp) * N.elevi_şcoală.A.11. Cerinţe de capacitate pentru parcarea aferentă complexului şcolar(1) Dacă regulamentul de urbanism sau studiul de fundamentare nu prevăd altfel, se prevăd un număr minim recomandat de locuri de parcare pentru autoturisme, după cum urmează:a) P.auto >= N.săli_clasa + 3 pentru complexe şcolare în mediul rural sau mediu urban unde nu există transport în comun sau există transport în comun dar durata de aşteptare în staţie este mai mare de 20 minute;b) P.auto >=(1/3)*N.săli clasa + 3 în celelalte cazuri.(2) Se prevede minim 1 loc pentru parcare temporară pentru camion sau furgonetă de aprovizionare sau alte operaţiuni logistice sau pentru parcarea ambulanţei, în caz de urgenţă.(3) Pentru şcoli la care N.elevi_şcoală >600 se prevede posibilitatea parcării temporare a unui autocar, acceptându-se suprapunerea locului de staţionare a acestuia peste locul destinat parcării temporare a camionului sau ambulanţei.(4)
    Dacă regulamentul de urbanism sau studiul de trafic nu prevăd altfel, se prevăd locuri de parcare pentru biciclete, după cum urmează:a) P.biciclete>=N.elevi_şcoală pentru şcoli în localităţi având sub 100.000 locuitori;b) P.biciclete>=(^)*N.elevi_şcoală pentru şcoli în localităţi având peste 100.000 locuitori. ( )
    (5) Dacă regulamentul de urbanism sau studiul de trafic nu prevăd altfel, se prevăd locuri de parcare pentru trotinete electrice sau obişnuite după cum urmează:a) P.trotinete=0 pentru şcoli în mediul rural;b) P.trotinete>=(1/10)*N.elevi_şcoală pentru şcoli în oraşe având sub 100.000 locuitori;c) P.trotinete>=(1/5)*N.elevi_şcoală a pentru şcoli în oraşe având peste 100.000 locuitori.
    (6) Pentru proiectarea parcărilor, se vor aplica prevederile reglementării tehnice NP 24.
    A.12. Cerinţe de capacitate pentru zona de debarcare si îmbarcare aferentă complexului şcolar(1) Se prevede în cadrul complexului şcolar o zonă de debarcare şi îmbarcare a elevilor din autoturisme dacă se îndeplinesc simultan criteriile:a) se proiectează un nou complex şcolar sau o extindere care majorează capacitatea complexului, iar în situaţia propusă N.elevi_şcoală>=600 elevi;b) regulamentul de urbanism sau studiul de trafic nu prevăd altfel.(2) Capacitatea zonei de debarcare şi îmbarcare se defineşte în număr de autoturisme staţionând simultan sau aşteptând la rând spre a ajunge pe poziţia favorabilă pentru debarcarea sau îmbarcarea elevilor, şi va avea valoarea:a) P.debarcare>=(1/15)*N.elevi_şcoală pentru complexe şcolare destinate parţial sau exclusiv învăţământului primar;b)
    P.debarcare>=(1/20)*N.elevi_şcoală pentru restul cazurilor.
    (3) Capacitatea zonei de debarcare şi îmbarcare se poate reduce cu 50% în cazul în care există staţie de metrou în zonă la mai puţin de 500 m şi cu 25% în cazul în care există cel puţin 2 staţii diferite de mijloace de transport în zonă, la mai puţin de 500 m iar reducerile se pot aplica simultan. (0)
    A.13. Cerinţe specifice cu titlul de recomandare pentru facilităţi medicale aferente complexului şcolar(1) Pe lângă prevederile Tabelul 4.24 şi a reglementărilor specifice cabinetelor medicale, se recomandă amplasarea cabinetelor medicale conform următoarelor criterii cumulative:a) în corpul principal de clădire destinat sălilor de clasă sau într-un corp de clădire adiacent conectat cu acesta;b) la parter;c) astfel încât transportul unui elev către zona destinată parcării ambulanţei să nu se facă prin zone cu incidenţă mare a elevilor, cum ar fi intrarea şi holul principal, nod principal de circulaţie verticală, zona de alimentaţie a elevilor.
    A.14. Cerinţe de capacitate pentru ateliere tehnologice şi de creaţie(1) Acolo unde prin planul cadru de învăţământ şi prin specificul activităţii didactice nu rezultă o valoare mai mare, se recomandă proiectarea unui număr de locuri în atelierele tehnologice şi de creaţie conform următoarelor prevederi
    Locuri în ateliere dedicate și zone destinate activităților practice în funcție de capacitatea școlii exprimată în locuri în sălile de clasăCiclul primarCiclul gimnazialCiclul liceal
    0..15%10%..20%10%..20%
    (2) În funcţie de numărul maxim a elevilor în clasă, necesarul total de locuri în ateliere, planul-cadru de învăţământ şi opţiunile beneficiarului exprimate în cadrul temei de proiectare, se recomandă conformarea zonelor destinată activităţilor practice, pentru a acoperi diversitatea opţiunilor şi vocaţiilor elevilor, în formaţii de 1/2 clasă pentru ateliere şi 1/4 clasă pentru cluburi şcolare, conform prevederilor:
    Formații de lucru pentru eșalonarea locurilor în ateliere și zone destinate activităților practiceCiclul primar
    Ciclul gimnazialCiclul liceal
    Atelier gătit1/2 clasă1/2 clasă1/2 clasă
    Atelier tehnic (tâmplărie, metal, electronică, robotică, etc)- / 1/2 clasă1/2 clasă1/2 clasă
    Zonă IT, programare-1/2 clasă1/2 clasă
    Atelier creație artistică (pictură, machete, etc)1 clasă1/2 clasă
    Muzică, dansuri, balet1/2 clasă
    Zonă grădinărit, sere, ecologie
    1/2 clasă
    Creștere animale, dresaj, zootehnie (în mediul rural)1/2 clasă-
    Alte cluburi școlare (astronomie, șah, gândire critică și filozofie, studii sociale, studii muzicale în formații restrânse, etc)-1/4 clasă / club 1 club / 100 elevi
    A.15. Cerinţe specifice cu titlul de recomandare pentru soluţii de separare a zonelor pietonale de zonele rutiere aferente în complexul şcolar(1) Între zonele pietonale din incintă şi zonele în care este posibil accesul auto, chiar şi prin parcurgerea spaţiilor verzi libere de arbori, în vederea respectării măsurilor de siguranţă descrise la 4.2.1.1, se recomandă soluţii de separare şi protecţie cum ar fi:
    Separarea zonelor pietonale la exterior față de zonele accesibile automobilelor
    Specificații cu titlu de recomandare (acolo unde nu se specifică altfel *)
    Borduri de piatră sau beton armatÎnălțime >= 40 cm (recomandat)*Înălțime >= 30 cm (obligatoriu conform 4.2.1.1)
    Parapete de beton armatÎnălțime >= 40 cm Greutate >100kg pentru elemente poziționate neîncastrate în fundație
    Biute de pământÎnălțime >= 1m Unghi de taluz între 60-90° cu orizontala
    Ruperi de nivelDiferența de nivel >= 50 cm Zona de recreație la o cotă superioară cotei zonei auto Unghi de taluz sau suprafață de racordare a cotelor între 60-90°cu orizontala
    Plantări de arboriDiametrul trunchiului cel puțin 120 mm (recomandat)*Pasul de plantare maximum 1500 mm (obligatoriu conform 4.2.1.1)
    GarduriMontanții încastrați în fundație, rezistenți la impact accidental cu autoturismul la pas de maximum 1500 mm sauSoclu continuu de beton având înălțimea de minim 40 cm.sauGard din zidărie sau beton armat sau beton prefabricat
    Anexa BProgramarea funcţiunilor (Anexă informativă)(2) Suprafaţa totală a zonelor care asigură desfăşurarea în aer liber a activităţilor recreative şi sportive a copiilor şi tinerilor, se stabileşte pe baza unei valori normate de suprafaţă pentru fiecare elev dintr-un schimb, în funcţie de factorii geografici, de tipul localităţii (municipiu, oraş sau comună) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină), în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.(3) Regimul de înălţime recomandat este:– pentru şcoli cu mai mult de 8 săli de clasă, parter şi două etaje;– pentru şcoli cu până la 8 săli de clasă, parter şi un etaj sau numai parter.(4) Pentru amplasarea celor patru zone prevăzute la paragraful 3 (7), se recomandă ca forma în plan a terenului să fie un poligon regulat (pătrat, dreptunghi).
    Tipul de școalăSuprafața totală a terenului (mp)
    Suprafața de teren ce revine pe elev (mp/loc)
    Școli primare și gimnazialeMediul Rural4 săli240020
    8 săli480015
    Alt număr-15
    Mediul Urban8 săli480015
    16 săli720015
    24 săli1080015
    Alt număr-15
    Licee în mediul rural sau urban-10-15
    Săli de educație fizică și jocuri sportive1000-1500-
    B.1. Școli primare şi gimnaziale
    Cerere potențială:copii școlari cu vârste între 7 și 15 ani
    Normare:conform tabel (în medie 205 mp/sală de clasă)
    Raza de deservire:1000 m sau cu sistem de transport special
    Suprafața minimă de teren20 mp/elev; suprafață de teren / unitate cf. tabel
    Procent maxim de ocupare al terenului cu construcții25%
    Criterii de amplasare:• Circumscripție școlară, cartier sau localitate• În apropierea spațiilor verzi și amenajărilor sportive• În apropierea altor instituții de învățământ sau de cultură
    B.2. Licee
    Cerere potențială:• copii școlari (clasa IX - clasa XII) sau IX - XIII pentru seral• Factor de corecție: gradul de cuprindere în învățământul liceal (cerere reală) determinat de sistemul ocupațional, veniturile și sistemul cultural al populației adulte.
    Normare:conform tabel (în medie 205 mp/sală de clasă)
    Raza de deservire:1000 m (15 minute de mers pe jos sau cu transportul public - în funcție de zona real polarizată)
    Suprafața minimă de teren:conform tabel 15 mp/elev
    Procent maxim de ocupare a terenului cu construcții:25%
    Criterii de amplasare:circumscripție școlară, cartier sau localitate
    Cu acces direct la sistemul de transport public
    În apropierea spațiilor verzi și amenajărilor sportive
    În apropierea altor instituții de învățământ sau de cultură
    Programarea spaţiilor interioare se face prin completarea iterativă a tabelului:
    Elevi deservițiNormăArieElevi deservițiNormăArieElevi deserviți
    NormăArieArie
    Funcțiuneminimărecomandatăminimărecomandatăminimărecomandatăminimărecomandatăminimărecomandatăminimărecomandatăminimărecomandată
    mp/elevmp
    mp/elevmpmp/elevmpmp
    Săli clasă - corpuri clădire existente1,82,51,82,51,82,5
    Săli clasă - corpuri clădire noi22,522,522,5
    Laborator chimie33,533,5
    Anexa laborator chimie
    0,51,000,51,00
    Laborator fizică
    33,533,5
    Laborator biologie / științe33,5
    33,533,5
    Atelier creație33,5
    33,533,5
    Atelier gătit33,533,5
    33,5
    Atelier croitorie33,533,5
    33,5
    Atelier tehnologic33,533,53
    3,5
    Cabinet muzică3,53,53,5
    Cluburi elevi / spații proiecte3,53,53,5
    Coridoare si zone recreație la interior342,53,523
    Sala multimedia, reprezentații, club teatru
    444
    Bibliotecă
    2,52,52,5
    Alimentație elevi2
    22
    Administrativ1,52
    1,521,52
    Grupuri sanitare0,50,5
    0,5
    Școală după scoală, after-school5757
    Medical888
    Spatii tehnice si depozitari0,510,510,51
    Circulații verticale
    Total fără activități sportive(arii utile desfășurate)
    Săli sport68610610
    Vestiare
    222
    Total activități sportive (arii utile desfășurate)
    Total general(arii utile desfășurate)
    Coeficient Arie utilă -> Arie construită (recomandat 1.15 - 1.2)
    Estimare Arie construită desfășurată, exclusiv spații exterioare acoperiteEstimare Arie construită desfășurată
    Estimare Arie construită desfășurată
    Anexa CExemple de amenajare planimetrică (Anexă informativă)C.1. Săli de clasăC.1.1. Sală de clasă pentru ciclu primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor în spatele sălii

    Tipul intervențieiCiclulCapacitate maximăArie utilămp/elevDulapuri în sală
    Corp de clădire existentPrimar2443,27 mp1,8024 așezate pe 2 rânduri și dulapuri material didactic așezate deasupra
    C.1.2. Sală de clasă pentru ciclu primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor pe lateralul sălii

    Tipul intervențieiCiclulCapacitate maximăArie utilămp/elevDulapuri în sală
    Corp de clădire existent
    Primar2443,23 mp1,8024 așezate pe 2 rânduri și dulap material didactic așezat separat
    C.1.3. Sală de clasă pentru ciclul primar în clădire existentă cu dispunerea dulapurilor pe coridor şi masă pentru experimente, altele decât cele de chimie

    Tipul intervențieiCiclulCapacitate maximăArie utilămp/elevDulapuri pe coridor
    Corp de clădire existentPrimar2443,96 mp1,83
    24 așezate pe 2 rânduri
    C.1.4. Săli de clasă. Schemă de distribuţie a spaţiilor
    C.1.5. Sală de clasă. Exemplu de unitate funcţională
    C.2.1. Săli de laborator. Schemă pentru 4 laboratoare
    C.2.2. Săli de laborator. Schemă pentru 6 laboratoare
    C.2.3. Săli de laborator. Schemă pentru 8 laboratoare
    C.2.4. Săli de laborator. Exemplu laborator
    C.2.5. Săli de laborator. Exemplu laborator
    C.2.6. Săli de laborator. Exemplu laborator
    C.2.7. Săli de laborator. Exemplu laborator
    C.2.8. Săli de laborator. Exemplu cameră preparatorie 40 mp
    C.2.9. Săli de laborator. Exemplu cameră preparatorie 60 mp
    C.3.1. Schemă de amenajare a zonei Bibliotecă - Laborator IT
    C.3.2. Laborator IT
    C.3.3. Anexa Laborator IT
    C.3.4. Variante de mobilare a Laboratorului IT
    C.3.5. Sală activităţi de grupă. Variante de mobilare
    C.4.1. Artă plastică. Schemă de configurare săli
    C.4.2. Atelier arte plastice
    C.4.3.
    Arte plastice. Atelier ceramică
    C.4.5. Arte plastice. Atelier digital (anexă IT)
    C.5.1. Studiu muzică. Scheme de amenajare (o sală de studiu)
    C.5.2. Studiu muzică. Scheme de amenajare (două sau trei săli de studiu)
    C.5.3. Studiu muzică. Exemplu sală de studiu
    C.5.4. Studiu muzică. Zona sălilor de grupă
    C.6.1. Atelier de tehnologie şi design de produs. Schemă configurare
    COMP. = CAMERA COMPRESOR T.E. = TABLOU ELECTRIC
    CURAT = CAMERA CURĂŢENIE O2 - STOC OXIGEN HCCH - STOC ACETILENA
    C.7. Exemplu de rezolvare planimetrică - Soluţie eficientă energetic - Școală cu 9 săli de clasă amplasate exclusiv la parter si facilităţile aferente
    ----------





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!