Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (22.09.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
LEGE nr. 192 din 8 iulie 2021privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 685 din 9 iulie 2021Data intrării în vigoare 12-07-2021
    Prezenta formă este valabilă începând cu data de 12-07-2021 până la data de 22-09-2021

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) În anii 2021 şi 2022, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi admiterea în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.(2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2021 şi 2022, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.(3) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.Capitolul II Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilorArticolul 2(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii.
    (2) Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi de procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b) este licenţiată în drept;c) nu are antecedente penale, cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;d) cunoaşte limba română;e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
    Articolul 3(1) Data şi locul concursului de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1), calendarul de desfăşurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 2 alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a concursului.(3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabileşte în funcţie de numărul de posturi de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.(4) Datele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(5)
    Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţa publică şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.
    (6) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 2, se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător şi în cazul admiterii pe aceste posturi. (7) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de justiţie, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fără a se indica instituţia în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opţiune.
    Articolul 4(1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor; comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. (2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. (3)
    Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum şi subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii şi realizează intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie.
    (4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din:a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal;b) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului.(5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. (6) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.
    Articolul 5Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a concursului.Articolul 6(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor. (2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. Membrii comisiilor trebuie să fie specializaţi în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. (3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective.
    (4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
    Articolul 7(1) Soluţionarea contestaţiilor la barem şi la probele de concurs se realizează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.(2) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. (3) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa prevăzută la art. 15 alin. (1).Articolul 8(1) După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborat de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. (2) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.(3) Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(4) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea care le înaintează, de îndată, comisiei de organizare a concursului.(6) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
    (7) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7) se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
    Articolul 9(1) Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape.(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:a) un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal;b) o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
    (3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
    Articolul 10(1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a). (2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
    (3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (4) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
    Articolul 11(1) Baremul de evaluare şi notare la proba prevăzută la art. 10 se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
    (4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2)-(4).(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.
    Articolul 12(1) Rezultatele testului-grilă se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă. Contestaţia se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).(4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 13(1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal.
    (2) Dispoziţiile art. 10 alin. (3), art. 11 şi art. 12 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(3) Fiecare lucrare se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.(4) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.(5) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 12 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. (6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (4).
    Articolul 14(1) Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „admis“ sau „respins“.(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax sau e-mail Consiliului Superior al Magistraturii. (5) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (3).Articolul 15(1) Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 6 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.(2) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului se elaborează de Institutul Naţional al Magistraturii şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(3) Interviul constă în:a) prezentarea candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale;b) analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se susţine oral de către candidat;c) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.
    (4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaţilor.(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:a) motivaţia de a accede în profesia de magistrat;b) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară şi logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare şi sinteză, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române;c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, responsabilitatea.(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condiţiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.(7)
    Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
    (8) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.(9) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „admis“ sau „respins“. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7.(10) Rezultatele de la proba interviului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.(12) Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 12 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
    Articolul 16După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.Articolul 17(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 3 alin. (7). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 3 alin. (6). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor menţionate la art. 3 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.
    (5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care sunt admişi în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) şi art. 13 alin. (6) şi care au obţinut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 18(1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c). (2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. (4) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcţia de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.
    (5) La stabilirea bunei reputaţii se au în vedere următoarele criterii:a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată;b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancţionate ca atare.(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, neîndeplinirea condiţiei bunei reputaţii cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiţia respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute.
    Articolul 19(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 18 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.(2) Pentru locurile de auditor de justiţie şi posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii admişi în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) şi art. 13 alin. (6) şi care au obţinut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 17 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(3) Dispoziţiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.(4) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 20În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor care se vacantează ulterior validării concursului, la solicitarea instituţiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) şi art. 13 alin. (6), care au obţinut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 21Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 22(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul locurilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.Articolul 23(1) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.(2) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 24(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie admişi la institut în anii 2021 şi 2022 susţin un test psihologic şi examenul de absolvire care constă în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.(2) Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt“ sau „inapt“. Psihologii sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi pot fi desemnaţi din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestaţi în condiţiile legii.
    (3) Împotriva calificativului „inapt“ candidatul poate face contestaţie, ce va fi soluţionată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnaţi potrivit alin. (2), cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluţionării contestaţiei este definitiv.(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, care se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Pot susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii doar auditorii de justiţie care au obţinut calificativul „apt“ potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obţinut calificativul „inapt“ nu sunt obligaţi la restituirea bursei şi a cheltuielilor de şcolarizare.(6) Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de judecători, respectiv procurori, constând în redactarea de lucrări scrise, la:a) drept civil şi drept procesual civil;b) drept penal şi drept procesual penal; c) etică şi organizare judiciară.
    (7) Data examenului se propune de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.(8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Articolul 25(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori. (2) Dispoziţiile art. 4 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
    Articolul 26(1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului. (2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi este alcătuită dintrun preşedinte, vicepreşedinte şi membri.Articolul 27(1) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen. Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen. Dispoziţiile art. 6 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(2) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.
    Articolul 28(1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.Articolul 29(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează baremele şi ghidurile de corectare, elaborează subiectele de examen, iar comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.(2)
    Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.
    (3) În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire. (6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările scrise.
    Articolul 30(1)
    Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a institutului.
    (2) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.(4) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(5) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a institutului.(6) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise. (7) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea institutului, promoţia şi media generală obţinută.
    Articolul 31(1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentei legi.(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.Articolul 32(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, cu luarea în considerare şi a opţiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de către Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile art. 18 aplicându-se în mod corespunzător.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie. Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari, fiind obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.
    Capitolul III Stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiariArticolul 33(1) Durata stagiului judecătorilor şi procurorilor stagiari este de un an.
    (2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.(4) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
    Articolul 34(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.
    (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă, de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen, nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
    Articolul 35(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se aprobă, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispoziţiile privind examenul de capacitate aplicându-se în mod corespunzător şi acestei categorii de personal.
    (4) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(5) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.(6) Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari şi procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.
    Articolul 36Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.Articolul 37(1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.(2) Probele scrise se susţin la următoarele materii:a) drept civil;b) drept procesual civil;c) drept penal;d) drept procesual penal.
    Articolul 38Probele orale se susţin la materiile prevăzute la art. 37 alin. (2) şi la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, precum şi organizare judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.Articolul 39Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate în tematică şi bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.Articolul 40(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. Comisiile sunt conduse de preşedinţi desemnaţi prin hotărârea de numire a comisiilor. (2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.
    Articolul 41(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului.(2) Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate.Articolul 42(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la examen a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (1) pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau la curţile de apel ori parchetele de pe lângă acestea de către judecători şi procurori care le înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a examenului de capacitate.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.(5) După pronunţarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen, listă care se aduce la cunoştinţa publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).
    Articolul 43(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. (2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi.Articolul 44(1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.(2) Comisiile la probele orale au cel puţin 3 membri şi se constituie în mod distinct, la următoarele materii: a) drept civil;
    b) drept procesual civil; c) drept penal;d) drept procesual penal;e) fundamentele constituţionale ale statului de drept;f) organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care constituie o singură materie de examen.
    Articolul 45(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen pentru probele scrise şi orale, baremele de evaluare şi de notare, pe discipline de examen şi ghidurile de corectare în cazul acestor probe, iar comisia de examinare realizează corectarea şi notarea lucrărilor scrise; pentru probele orale, comisia de elaborare a subiectelor elaborează un punctaj de evaluare.(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile la barem şi la lucrările scrise.(3) În cazul în care comisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile la barem, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(4) În cazul în care membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că una sau mai multe contestaţii la barem sunt întemeiate, comisia elaborează baremele definitive.Articolul 46(1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare candidat. (2) Baremele de evaluare şi notare stabilite pentru fiecare subiect de examen se afişează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 45 alin. (2)-(4). Dispoziţiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.(3) Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică, de îndată, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 47Corectarea lucrărilor scrise se face pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 37 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare şi de notare definitive şi ghidurile de corectare. Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 37 alin. (2), cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.Articolul 48(1) Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Contestaţiile cu privire la probele scrise se depun de către candidaţi, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, prin fax, e-mail sau direct la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediile curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax, Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), iar decizia comisiei este definitivă.(4) Nota acordată la contestaţii nu poate fi mai mică decât nota contestată.(5) Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluţionarea contestaţiilor, se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional ai Magistraturii şi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 49(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului de capacitate întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi asigură publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio.Articolul 50(1) Notarea la probele orale se face, în baza punctajului de evaluare, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(2) Notarea la probele orale este definitivă.
    Articolul 51(1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală.(2) Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(3) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.(4) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.Articolul 52(1)
    După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
    Capitolul IV Organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în magistraturăArticolul 53(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (3), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.(2) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 54(1) Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 53 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea.
    (2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Numărul şi lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, numărul de posturi scoase la concurs şi, după caz, al celor în privinţa cărora există posibilitatea suplimentării, precum şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.(6) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază sau au reşedinţa legal stabilită candidaţii.(7) În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidaţii plătesc o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.(8) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a concursului.
    (9) Dispoziţiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.
    Articolul 55(1) Pentru concursul de admitere în magistratură, Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.Articolul 56(1) Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs.(2) Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare.Articolul 57(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi sunt conduse de câte un preşedinte. (2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.(3) Membrii comisiilor vor fi numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.
    (4) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.
    Articolul 58Comisiile prevăzute la art. 57 alin. (2) şi (4) sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste comisii/subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor.Articolul 59Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii şi realizează intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Articolul 60(1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din următoarele subcomisii:a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;b) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului.(2) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din acestea pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.(3) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa prevăzută la art. 65.
    Articolul 61(1) Examinarea candidaţilor se face în două etape.(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:a) un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal;b) o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.
    (5) A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în a doua etapă se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
    Articolul 62(1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.(4) Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.(5) Baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(7) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii. (8) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (7), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(9) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii produce efecte şi în privinţa concursului de admitere în magistratură, în condiţiile alin. (6)-(8).(10) Dispoziţiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.(11)
    Rezultatele testului-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.
    (12) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. Contestaţia se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
    Articolul 63(1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal.(2) Dispoziţiile art. 62 alin. (3) şi (5)-(11) se aplică în mod corespunzător. (3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.(4)
    Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.
    (5) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 62 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. (6) Contestaţiile la notele obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor.(7) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (4).
    Articolul 64Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Dispoziţiile art. 14 sunt aplicabile în mod corespunzător.
    Articolul 65Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Dispoziţiile art. 15 sunt aplicabile în mod corespunzător.Articolul 66(1) După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 61 alin. (4), în limita numărului de posturi scoase la concurs.(2) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmite în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs în situaţia în care mai mulţi candidaţi au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de judecători şi procurori de la instanţe şi parchete unde există dificultăţi de ocupare a acestor posturi.(4) Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3), departajarea candidaţilor care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate; în circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
    (5) Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare, opţiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidaţii pot formula o singură opţiune, care nu poate fi modificată decât în situaţiile expres prevăzute de prezenta lege. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform alin. (4).
    Articolul 67După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c). Dispoziţiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.Articolul 68(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea de către candidaţii admişi după cele două etape ale concursului a condiţiei prevăzute la art. 67 şi validează rezultatele concursului.(2) Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.
    Articolul 69(1) Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 67 sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 66 alin. (5), procedura prevăzută la art. 66 alin. (5) se reia pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 62 alin. (4) şi art. 63 alin. (7) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 62 alin. (4) şi art. 63 alin. (7) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilite conform art. 61 alin. (4). La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 66 alin. (4).(3) Dispoziţiile art. 67 şi 68 se aplică în mod corespunzător.Articolul 70(1)
    În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile corespunzătoare propun Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.-
    (2) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al Uniunii Europene.(3) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
    Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 71(1) Comisiile de examen şi concurs stabilite de prezenta lege îndeplinesc şi alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a examenului ori concursului, prevăzute în Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari şi Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură.
    (2) În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:a) Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii;b) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură.
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    LUDOVIC ORBAN
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    Anca Dana Dragu
    Bucureşti, 8 iulie 2021.Nr. 192.----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!