Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.05.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 16 din 14 ianuarie 2021referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 9 aprilie 2021Data intrării în vigoare 09-04-2021


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, excepţie ridicată de Florica Alda în Dosarul nr. 6.904/62/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 471D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afişării citaţiilor pe site-ul şi la sediul Curţii Constituţionale, potrivit Hotărârii Plenului Curţii Constituţionale nr. 13/2020 privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate şi prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în procedura în faţa Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 700D/2019, nr. 701D/2019, nr. 883D/2019, nr. 884D/2019, nr. 977D/2019 şi nr. 2.939D/2019, având ca obiect excepţii referitoare la acelaşi text de lege, ridicate de Liviu Anghel, de Mărioara Năstac, de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum şi de Ioana Băluţă în dosarele nr. 313/62/2018, nr. 5.836/62/2017, nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018, nr. 4.339/62/2017 şi nr. 133/62/2019 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afişării citaţiilor pe site-ul şi la sediul Curţii Constituţionale.5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 700D/2019, nr. 701D/2019, nr. 883D/2019, nr. 884D/2019, nr. 977D/2019 şi nr. 2.939D/2019 la Dosarul nr. 471D/2019, care a fost primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, critica raportată la art. 15 din Constituţie este nefondată, deoarece textul de lege criticat nu se aplică retroactiv, ci are în vedere doar situaţiile guvernate de legea în vigoare. Cu referire la art. 16 din Constituţie, arată că există două categorii de persoane: cele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual, şi cele avantajate prin recunoaşterea unui stagiu de cotizare redus, practic excluse de la aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 care face obiectul criticii. Întrucât acestea sunt categorii diferite, nu poate fi pus semnul egalităţii între ele. În acest sens invocă Decizia Curţii nr. 463 din 11 iulie 2019, potrivit căreia textul de lege criticat este conform cu art. 16 alin. (1) şi art. 108 alin. (2) din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.904/62/2017, precum şi prin încheierile din 14 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 313/62/2018 şi nr. 5.836/62/2017, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010“. Excepţia a fost ridicată de Florica Alda, de Liviu Anghel şi de Mărioara Năstac şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 471D/2019, nr. 700D/2019 şi nr. 701D/2019.
    9. Prin încheierile din 11 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018 şi nr. 4.339/62/2017, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat de articolul unic din Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 883D/2019, nr. 884D/2019 şi nr. 977D/2019.10. Prin Încheierea din 7 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 133/62/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Ioana Băluţă şi constituie obiectul Dosarului Curţii nr. 2.939D/2019.11. Excepţiile au fost ridicate în litigii având ca obiect recalcularea pensiei şi aflate în faza procesuală a apelului.12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, se arată că prin aplicarea, la recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, a unor condiţii, în speţă referitoare la durata stagiului de cotizare, diferite de cele de care s-a ţinut seama la momentul deschiderii acestora, se ajunge atât la încălcarea principiului potrivit căruia legea civilă se aplică numai pentru viitor, cât şi la ultraactivitatea legii civile.13. Cât priveşte criticile referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1)-(2) din Constituţie, se arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt discriminatorii. Mai exact, discriminarea subzistă în interiorul aceleiaşi categorii de persoane, respectiv persoane care au desfăşurat aceeaşi activitate în condiţii speciale de muncă (mediu radioactiv) şi pentru aceeaşi perioadă de timp (15 ani). Tratamentul discriminatoriu constă în modul diferenţiat în care legiuitorul a înţeles să acorde acestei categorii de pensionari un beneficiu, cel al creşterii punctajului anual. Astfel, recalcularea pensiilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015 s-a făcut prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, în vreme ce recalcularea pensiilor ulterior acestei date s-a făcut prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 22 ani şi 6 luni. Un stagiu de cotizare cu o durată mai mare este, desigur, mai dezavantajos în ceea ce priveşte cuantumul pensiei. Autorii apreciază că stagiul complet de cotizare de 15 ani a fost luat în considerare ţinându-se seama de art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârea Guvernului nr. 407/1990 privind reglementarea unor drepturi ce se acordă salariaţilor din unităţile de cercetare, explorare, exploatare şi prelucrare a materiilor prime nucleare sau Ordinului nr. 47/1990. În schimb, stagiul de cotizare luat în considerare la recalcularea pensiilor, ulterior datei de 1 ianuarie 2016, este cel prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Recalcularea potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a fost impusă de interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din conţinutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 de către instanţa supremă prin Decizia nr. 69/2018. Autorii precizează că recalcularea pensiei conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 „s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la naşterea dreptului la pensie“.14. Tot în susţinerea criticii raportate la art. 16 alin. (1)-(2) din Constituţie, autorii evocă faptul că, prin Legea nr. 155/2016, a fost redus stagiul complet de cotizare al persoanelor care au lucrat în condiţii speciale, potrivit art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, de la 22 ani şi 6 luni la o durată de 15 ani tocmai în vederea eliminării acestei discriminări. În acest fel, s-a născut posibilitatea recalculării pensiilor celor care s-au pensionat în intervalul 2011-2016 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani şi nu de 22 ani şi 6 luni, aşa cum impune Decizia nr. 69/2018.15.
    În concluzie, arată autorii, pensionarii cărora li s-a recalculat pensia, în vederea acordării creşterii punctajului anual, potrivit art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, sunt discriminaţi faţă de cei care, deşi au lucrat în aceleaşi condiţii de muncă şi pentru aceeaşi perioadă, au beneficiat, în vederea acordării aceleiaşi creşteri a punctajului anual, de un stagiu complet de cotizare cu durată mai redusă.
    16. Autorii mai arată că se încalcă art. 21 alin. (1)-(2) din Constituţie, fără a motiva însă această susţinere.17. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că, întrucât art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 foloseşte sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, se naşte o situaţie discriminatorie între, pe de o parte, pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv vreme de 15 ani şi care s-au pensionat înainte de 2011 şi cărora, în temeiul Legii nr. 19/2000, li s-a luat în considerare, în vederea recalculării pensiei, un stagiu de cotizare de 15 ani, potrivit art. 43 din Legea nr. 19/2000 şi, pe de altă parte, pensionarii cărora, deşi au lucrat în mediul radioactiv, pensia li se recalculează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare de 22 ani, în temeiul art. 57 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Instanţa judecătorească apreciază că această din urmă categorie este discriminată, deoarece stagiul de 22 ani afectează punctajul pensiei. 18. Mai departe, instanţa arată că „soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conţine elemente suficiente de analiză a situaţiei de discriminare invocată de apelantă ca fiind izvorâtă din prevederile legale“. Scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut şi persoanelor aflate în situaţia reclamantei dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea în plată a celui mai avantajos cuantum, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.19. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa instanţei supreme, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. De altfel, cum s-a arătat deja, pentru înlăturarea inechităţilor ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluţii legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I şi/sau a II-a de muncă, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi art. 169 din Legea nr. 263/2010. Însă, potrivit legislaţiei respective, au fost excluşi de la acordarea acestor beneficii cei care obţinuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special.20. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul Curţii nr. 2.939D/2019, apreciază că excepţia este neîntemeiată.21. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 15, 16 şi 53 din Constituţie. Astfel, se arată că, având rang constituţional, principiul neretroactivităţii legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării acesteia în vigoare, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum.23. În plus, principiul neretroactivităţii legii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura excepţie pe care o îngăduie norma constituţională priveşte legea penală sau contravenţională mai favorabilă. În sensul celor de mai sus, Avocatul Poporului invocă deciziile nr. 755 din 16 decembrie 2014 şi nr. 90 din 1 iunie 1999.24. Plecând de la principiul neretroactivităţii legii, Avocatul Poporului arată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, tratament juridic care nu poate fi decât diferit pentru situaţii distincte (deciziile nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 şi nr. 381 din 30 septembrie 2004).25. Pe lângă cele menţionate, Avocatul Poporului apreciază că este important să se aibă în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opţiune în reglementarea condiţiilor şi a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul şi de plată al acesteia, precum şi a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei şi de exercitare a contestaţiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a ţării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află. Atât modificarea conţinutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât şi aprecierea necesităţii adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competenţa exclusivă a Parlamentului. Pentru aceste motive, criticile aduse asupra neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, faţă de art. 16 din Constituţie, nu sunt întemeiate.26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din motivarea acesteia, îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introdus prin articolul unic al Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018.29. Prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. 30. Art. 169^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 dispune următoarele: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite. (2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001“.31. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.32. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că se încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) teza întâi privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1)-(2) privind liberul acces la justiţie.33. Examinând excepţia de neconstituţionalitate cu referire la critica raportată la art. 16 alin. (1)-(2) din Constituţie, Curtea observă, în prealabil, că este pusă în discuţie o discriminare pe care legiuitorul ar fi realizat-o între persoane care se situează în aceeaşi categorie - pensionari care au lucrat în aceleaşi condiţii -, respectiv locuri de muncă în condiţii speciale şi pentru aceeaşi durată de 15 ani. Obiectul acestei pretinse discriminări vizează, în esenţă, condiţiile impuse de legiuitor în ceea ce priveşte durata stagiului de cotizare de care se va ţine seama în vederea valorificării beneficiului creşterii punctajului anual, acordat începând cu anul 2008, printr-o serie de acte normative, ultimul dintre ele fiind Legea nr. 192/2015, inclusiv celor care au desfăşurat activităţi în condiţii speciale de muncă [Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 154/2009 a fost primul astfel de act normativ]. Punctajul mediu anual şi stagiul complet de cotizare sunt două elemente care influenţează în mod direct cuantumul pensiilor. Cu cât punctajul mediu anual de care se ţine seama la calcularea pensiei este mai mare, cu atât cuantumul acesteia este mai mare. În mod corelativ, un stagiu complet de cotizare cu o durată mai redusă reprezintă un avantaj faţă de stagiile complete de cotizare cu o durată mai mare. 34.
    Astfel, pensionarii care au lucrat în grupe superioare de muncă şi/sau în condiţii deosebite/speciale au beneficiat, printr-o serie de acte normative, de creşterea punctajelor anuale. Acest beneficiu a fost acordat cu condiţia ca stagiul complet de cotizare avut în vedere la calcularea acestor pensii, înainte, deci, de acordarea beneficiului, să nu fi avut o durată redusă, mai mică decât durata stagiului complet de cotizare prevăzută de dreptul comun [potrivit art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, majorările nu se aplică în cazul în care, la recalcularea pensiei în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, „pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“].
    35. Prin urmare, de creşterea punctajului anual au beneficiat doar pensionarii ale căror pensii au fost calculate ţinându-se seama de dispoziţiile de drept comun referitoare la durata stagiului complet de cotizare [30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi, potrivit Legii nr. 19/2000 şi 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, potrivit Legii nr. 263/2010]. În mod corelativ, creşterea punctajului anual nu a fost acordată şi celor care, la momentul implementării măsurii de creştere a punctajului anual, aveau o pensie calculată prin raportare la un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, de exemplu 20 ani sau 25 ani, durată prevăzută de Legea nr. 3/1977. Legiuitorul a considerat că acele persoane cărora li s-a calculat pensia prin raportare la un stagiu complet de cotizare redus şi-au „valorificat“, le-a fost recunoscută condiţia obiectiv diferită faţă de cea a pensionarilor care au lucrat în condiţii de muncă normale. Ca atare, nu a considerat oportună acordarea şi a beneficiului creşterii punctajului anual. Din acest motiv, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, categoria pensionarilor care au lucrat în grupe superioare de muncă şi/sau în condiţii deosebite/speciale a fost tratată în mod diferenţiat, dar nu şi discriminatoriu, după cum urmează: pensionarii care, la data adoptării măsurii creşterii punctajelor anuale, aveau pensii calculate prin raportare la stagii complete de cotizare nereduse au beneficiat de creştere, iar cei care, dimpotrivă, aveau pensii calculate prin raportare la stagii complete de cotizare reduse nu au beneficiat de creştere. Aşa cum a reţinut şi instanţa supremă în Decizia nr. 69/2018, conform unei practici unitare la nivel naţional, majorările nu s-au acordat celor care au efectuat stagii complete de cotizare în grupele superioare şi au beneficiat de împărţirea la un stagiu complet redus de 20 sau 25 de ani; s-a considerat că aceste persoane au valorificat beneficiul activităţii în grupa de muncă prin recunoaşterea stagiului de cotizare redus. 36. Prin adoptarea Legii nr. 192/2015, care a introdus art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, din al cărui alineat (3) face parte şi sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, criticată în cauză, aşa cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69/2018, legiuitorul a dat posibilitatea şi pensionarilor care au beneficiat de stagii complete de cotizare cu durată redusă să valorifice creşterea punctajului anual. Cu toate acestea, aşa cum în mod expres a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a acorda în mod cumulativ cele două beneficii. În realitate, legiuitorul nu a dorit decât să dea posibilitatea tuturor pensionarilor, indiferent de durata stagiului complet de cotizare luată în considerare la stabilirea pensiilor, să beneficieze de creşterea punctajului anual. Dat fiind acest obiectiv al legiuitorului, este cât se poate de firesc ca, la recalcularea pensiilor în vederea valorificării creşterii punctajului anual, să nu se mai ţină seama de stagiul de cotizare redus, avut în vedere la stabilirea acestora, ci de stagiul complet de cotizare de drept comun, aşa cum instanţa supremă a statuat prin decizia criticată. Or, în condiţiile în care acest obiectiv este legitim, nefiind susceptibil să aducă atingere vreunei norme constituţionale, este îndreptăţită şi opţiunea legiuitorului ca, la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, stagiul de cotizare de care se va ţine seama să fie cel prevăzut de legea în vigoare la data efectuării recalculării. 37. Curtea reţine, în continuare, că toate actele normative în temeiul cărora au fost valorificate creşterile de punctaj au condiţionat acordarea acestora de luarea în considerare a unui stagiu de cotizare fără durată redusă [a se vedea, în acest sens, art. 78^2 alin. (2) şi art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010]. Prin urmare, dacă toate actele normative care, anterior adoptării Legii nr. 192/2015, au acordat creşterea punctajelor anuale, au condiţionat beneficiul de luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă, este cât se poate de firesc ca şi în cazul beneficiarilor vizaţi de Legea nr. 192/2015, recalcularea să se realizeze în aceleaşi condiţii, respectiv prin valorificarea unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă. Din acest motiv nu se poate susţine critica autorilor potrivit căreia sunt discriminaţi din cauza faptului că, la recalcularea pensiilor lor, nu se ţine seama de stagiul complet de cotizare avut în vedere la deschiderea drepturilor la pensie şi care avea o durată mai redusă, ci de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării. Aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).38. În plus, autorii excepţiei realizează o comparaţie între, pe de o parte, persoanele ale căror pensii au fost recalculate ţinându-se seama de art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 şi, pe de altă parte, persoanele ale căror pensii se recalculează ţinându-se seama de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare la data la care Legea nr. 19/2000 a fost abrogată, „Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b) şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă“ [potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, în forma în vigoare la data abrogării acesteia, „În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: [...] b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii“]. Potrivit art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la 1 ianuarie 2016, „Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), stagiul complet de cotizare este de 22 ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii“. Or, este evident că întrucât nu se compară norme cu acelaşi obiect de reglementare, cele două categorii de persoane nu se află în aceeaşi situaţie juridică. Nu art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 reglementa stagiul complet de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie în sistemul Legii nr. 19/2000, ci art. 41 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia „Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi“. Art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 reprezintă, într-adevăr, o normă derogatorie de la dreptul comun în favoarea persoanelor care lucrează în condiţii speciale, dar nu din perspectiva duratei stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie, ci din perspectiva condiţiei vârstei la care se poate obţine pensia. Într-adevăr, persoanele care au lucrat în condiţii speciale, cu respectarea art. 43 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, nu trebuiau să respecte regula de drept comun prevăzută de art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000, potrivit căreia „Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi“, ci beneficiau de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiaţii. Dar aceste persoane trebuie să respecte prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 referitoare la durata stagiului complet de cotizare.39. În schimb, în regimul Legii nr. 263/2010, pe lângă o derogare similară referitoare la condiţia vârstei pentru obţinerea pensiei [prevăzută de art. 57 alin. (2)], se prevede şi o derogare de la dreptul comun în ceea ce priveşte durata stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie [art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Prin urmare, este greşită susţinerea autorilor excepţiei în sensul că durata stagiului complet de cotizare pentru acordarea pensiei persoanelor care au lucrat în condiţii speciale în regimul Legii nr. 19/2000 este mai favorabilă decât durata stagiului complet de cotizare prevăzută de Legea nr. 263/2010. 40. Cu privire la susţinerea că dispoziţiile criticate fac posibil ca, în fapt, persoanelor care au lucrat în condiţii identice de muncă şi pentru aceeaşi perioadă de timp, dar care s-au pensionat la momente diferite, să li se aplice norme referitoare la durata stagiului complet de cotizare cu un conţinut diferit, Curtea reţine, mai întâi, că, potrivit jurisprudenţei sale constante, nicio normă constituţională nu îi interzice legiuitorului ca, în timp, să modifice condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie. Astfel, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (Decizia nr. 546 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.046 din 10 decembrie 2018, paragraful 31, şi Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007). Mai mult, prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 41. Curtea reţine că această jurisprudenţă este pe deplin aplicabilă şi în situaţia în care, precum cea din prezenta cauză, legiuitorul modifică durata stagiului complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie al persoanelor care au lucrat în grupe superioare sau/şi în condiţii deosebite/speciale. În plus, Curtea constată că, dacă s-ar admite că statul este ţinut să ofere justificări foarte puternice de fiecare dată când doreşte să modifice condiţiile în care se deschide dreptul fundamental la pensie, atunci nu şi-ar mai putea exercita prerogativa sa în configurarea politicilor sale sociale decât cu mare dificultate.42. Distinct însă de aceste consideraţii, Curtea reţine că, în prezenta cauză, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 şi, implicit, stagiul complet de cotizare care va fi avut în vedere prezintă o serie de particularităţi care fac a fortiori relevantă jurisprudenţa anterior evocată. Astfel, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 este distinctă de situaţia reglementată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia“. Diferenţa dintre cele două tipuri de recalculări constă în faptul că recalcularea prevăzută de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 vizează situaţia în care, la momentul stabilirii pensiei, au existat venituri care ar fi trebuit să fie luate în considerare, dar care, în fapt, nu au fost valorificate, ceea ce a condus la modificarea drepturilor de pensie. În schimb, recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la valorificarea unor venituri/stagii de cotizare/perioade asimilate etc care ar fi trebuit, la momentul stabilirii pensiilor care se recalculează, să fie valorificate, dar, în fapt, nu au fost valorificate. Această recalculare reprezintă procedeul tehnic, mijlocul prin care legiuitorul implementează politica de a acorda pensionarilor care au lucrat în grupe superioare de muncă şi/sau condiţii deosebite/speciale o majorare de punctaj anual, în compensarea acestei condiţii în mod obiectiv defavorizante.43. Această deosebire structurală dintre cele două tipuri de recalculări se reflectă pe deplin în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Astfel, în mod firesc, cu privire la recalcularea obişnuită, vizată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Norme prevede că „La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei“. Această soluţie este întrutotul justificată, având în vedere că veniturile care se vor reflecta, în urma recalculării, în cuantumul pensiei, ar fi trebuit să fie valorificate la momentul stabilirii acesteia. Dacă, în fapt, s-ar fi petrecut acest lucru, stagiul complet de cotizare de care s-ar fi ţinut seama ar fi fost, evident, cel prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii drepturilor.44. În mod corelativ, cu referire la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (8) din Norme prevede că „Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 169^1 din lege, se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 56 şi 57 din lege; c)stagiile complete de cotizare prevăzute la art. 58 şi 59 din lege“. Evident că şi o asemenea opţiune este cu totul îndreptăţită, de vreme ce nu se valorifică venituri care ar fi trebuit să fie recunoscute în trecut, la momentul stabilirii pensiei, ci este vorba despre opţiunea legiuitorului de a acorda, pentru viitor, un beneficiu unei anumite categorii de pensionari. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Cu alte cuvinte, dacă legiuitorul a intenţionat ca beneficiul creşterii punctajului anual să se acorde pentru viitor, este cât se poate de firesc ca şi stagiul de cotizare avut în vedere la recalcularea pensiilor astfel „gratificate“ să fie cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, aşa cum a statuat instanţa supremă prin Decizia nr. 69/2018, criticată de către autorii excepţiei. 45. În sfârşit, cu referire la observaţia autorilor excepţiei potrivit căreia, prin modificarea adusă art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul reducerii stagiului complet de cotizare de la 22 ani şi 6 luni la 15 ani pentru ca pensia să fie recalculată, începând cu 1 ianuarie 2016, Curtea reţine că implică, practic, aplicarea pentru trecut, şi nu doar pentru viitor, a legii. Cu alte cuvinte, autorii solicită aplicarea retroactivă a legii, ceea ce, desigur, contravine art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie. 46. De altfel, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 49-61, a mai constatat conformitatea prevederilor criticate în cauza de faţă cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. 47. Cu referire la critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea observă că, întrucât recalcularea vizată de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu priveşte venituri care ar fi trebuit să fie valorificate iniţial, la stabilirea pensiei, ci este expresia unei opţiuni legislative de a acorda, pentru viitor, şi care este perfect legitimă din punct de vedere constituţional, un anumit beneficiu unei anumite categorii de pensionari, aplicarea normei în vigoare la data recalculării nu are semnificaţia aplicării retroactive a acesteia. În plus, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    48. În ceea ce priveşte menţionarea art. 21 din Constituţie, autorii excepţiei nu formulează nicio motivare, astfel încât Curtea o va respinge, ca inadmisibilă, ţinând seama de bogata sa jurisprudenţă, de exemplu Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, în care a statuat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate.49. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florica Alda, de Liviu Anghel, de Mărioara Năstac, de Gheorghe Leu, de Victoria Mardaloiu, de Victor Iaurum şi de Ioana Băluţă în dosarele nr. 6.904/62/2017, nr. 313/62/2018, nr. 5.836/62/2017, nr. 264/119/2018, nr. 1.073/62/2018, nr. 4.339/62/2017 şi nr. 133/62/2019 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 este constituţională în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2021.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!