Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (01.04.2020), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 839 din 12 decembrie 2019referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 250 din 26 martie 2020Data intrării în vigoare 26-03-2020


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Atilla- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Constantin Grădinaru în Dosarul nr. 43/39/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.160D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.
    Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise prin care aduce o serie de precizări în sensul admiterii criticilor de neconstituţionalitate. De asemenea, autorul excepţiei solicită conexarea Dosarului nr. 1.160D/2018 cu dosarele nr. 1.266D/2018 şi nr. 1.606D/2018, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 din Legea nr. 223/2015.
    4. Cu privire la cererea de conexare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care nu se opune cererii de conexare.5. Curtea, deliberând, reţine că, potrivit art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale se dispune atunci când obiectul excepţiei este identic“, şi, în consecinţă, având în vedere diferenţa de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele a căror conexare a fost solicitată, respinge cererea de conexare formulată.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:7. Prin Încheierea din 18 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 43/39/2018, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Constantin Grădinaru într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de recalculare a pensiei.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că acestea se aplică în sensul stabilirii în mod diferit a drepturilor de pensie pentru poliţiştii care au fost pensionaţi în momente diferite, deşi au avut acelaşi grad şi aceleaşi funcţie şi vechime. Se consideră că preocuparea statului de a recalcula sau actualiza din când în când pensiile aflate în plată este determinată de grija ca pensiile vechi să ţină pasul cu pensiile noi. Prin raportare la acest raţionament, orice lege prin care se adoptă norme privind recalcularea/actualizarea pensiilor, a căror aplicare determină o scădere drastică a pensiilor aflate în plată, în timp ce pensiile altei categorii de pensionari, aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, cresc spectaculos, este neconstituţională. Autorul susţine că, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se produce o discriminare între pensionarii care au ieşit la pensie după data de 1 ianuarie 2001 şi 1 ianuarie 2004, care sunt privilegiaţi, şi cei care s-au pensionat înainte de anul 2001, aceştia din urmă fiind dezavantajaţi. Astfel, prevederile legale criticate instituie un mod de calcul al bazei de recalculare a pensiilor fără a ţine seama de veniturile salariale reale realizate, luându-se în calcul numai o parte din veniturile salariale prevăzute de legile actuale ale salarizării. Cu alte cuvinte, prin necuprinderea în baza de calcul pentru recalcularea pensiei a unor sporuri, precum cele pentru condiţii grele de muncă, pericol deosebit, fidelitate, confidenţialitate, riscul şi suprasolicitarea neuropsihică, întocmirea unor studii şi analize, antenă, se încalcă art. 16 din Constituţie şi art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015.
    9. De asemenea, autorul susţine că art. 109 din Legea nr. 223/2015 are un conţinut ambiguu, care lasă loc de interpretări privind sintagma „salarii realizate“ din cuprinsul art. 28 din lege. Precizează că sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuţii, deci valoarea lor exista în salariul celor retribuiţi după vechiul sistem de salarizare, iar art. 10 din Legea nr. 223/2015 nu explică în concret ce înseamnă „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate“.10. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.11. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă consideră că prevederile art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. modificate prin art. 40 pct. 4 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile legale ce formează obiectul excepţiei stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat şi recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.16. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 551 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 21 decembrie 2018, Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018) Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate. 18. Cu acel prilej, Curtea a reamintit că, în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, de exemplu, în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, şi deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.19. De asemenea, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi priveşte pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi...“, iar dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi (…)“.20. Curtea Constituţională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat raţiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenţei actului normativ asupra unor situaţii din trecut, care ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Curtea a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecţie socială recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispoziţiile art. 79 alin. (1) şi art. 80 din Legea nr. 164/2001, care aveau un conţinut similar cu dispoziţiile art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil.21.
    Cu privire la susţinerea potrivit căreia prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie sunt încălcate, întrucât se creează o diferenţă de regim juridic între pensia militarilor deja ieşiţi la pensie şi pensia militarilor care urmează să iasă la pensie, Curtea Constituţională a stabilit, în mod constant, chiar cu referire la dispoziţii ale unei legi cu caracter special prin care au fost reglementate pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001, că data pensionării, care poate fi anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat, cele două categorii de pensionari care se stabilesc în funcţie de această dată fiind supuse, în consecinţă, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).
    22. Aşa fiind, ţinând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, Curtea a constatat netemeinicia criticilor formulate.23. Referitor la susţinerile privind scăderea cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării, Curtea a observat că acestea sunt neîntemeiate, de vreme ce dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 stabilesc că: „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziţii legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecinţe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată).24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor enunţate anterior îşi păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză. 25. Referitor la critica sintagmelor „media soldelor/salariilor lunare brute realizate“ din cuprinsul prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că aceste dispoziţii legale instituie mai multe reguli referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat. În primul rând, baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special. În al doilea rând, destinatarii Legii nr. 223/2015 pot alege perioada celor 6 luni consecutive. În al treilea rând, soldele şi salariile brute vor fi actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. În fine, dispoziţiile art. 28 alin. (1) stabilesc şi o listă a veniturilor care nu se includ în baza de calcul al pensiei militare de stat.26. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie, pentru a permite destinatarilor - unităţi angajatoare şi case de pensii sectoriale - să îşi conformeze conduita. De asemenea Curtea reţine că absenţa unei definiţii nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii în a-şi adapta conduita la prescripţiile acesteia. Într-adevăr, aşa cum a subliniat Curtea Constituţională, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. 27. Ca atare, soluţionarea pretinsei neclarităţi a sintagmei indicate de către autorul excepţiei vizează, în realitate, aspecte de interpretare şi aplicare a legii referitoare la încadrarea anumitor sporuri salariale în noţiunea de „solde/salarii lunare brute realizate“, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Grădinaru în Dosarul nr. 43/39/2018 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 28 şi art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin
    -----