Forma la zi
Pret: 15,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (16.05.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018Data intrării în vigoare 16-10-2018
    Formă consolidată valabilă la data 22-12-2019Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 22-12-2019 până la data de 16-05-2021


    Notă CTCE Forma consolidată a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018, la data de 22 Decembrie 2019 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
    Având în vedere că, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziţii sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după data de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018,
    în considerarea faptului că schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, astfel cum s-a învederat de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecinţe în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu,ţinând cont că reglementarea privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători a intrat deja în vigoare, fiind necesară luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public, pe termen scurt şi mediu,luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative ar fi de natură să afecteze funcţionarea normală a instanţelor judecătoreşti, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecinţe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil (optim şi previzibil),având în vedere că, potrivit art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii, ţinând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată,potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandânduse renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului,ţinând seama de faptul că este necesară adoptarea unor dispoziţii exprese care să reglementeze delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,luând în considerare că, potrivit art. I pct. 97 din Legea nr. 242/2018, prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în sensul că secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul National al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii, detaşarea în cadrul acestor instituţii neputându-se dispune pentru funcţii de demnitate publică; totodată, potrivit art. I pct. 98 din Legea nr. 242/2018, la articolul 58, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2), potrivit cărora judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale doar dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului.Având în vedere faptul că, începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce presupune prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori, miniştri, directori sau experţi şi a grupurilor de lucru de la nivelul Consiliului, fiind necesară în acest sens asigurarea resurselor umane de specialitate inclusiv prin menţinerea detaşărilor în curs, în cadrul altor instituţii decât cele enumerate la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acest text normativ a fost modificat prin Legea nr. 242/2018, instituţii cu un rol important în asigurarea suportului tehnic pentru exercitarea preşedinţiei, soluţie de natură a proteja interesul general al statului român,având în vedere că prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, a fost modificat art. 55 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii să poată fi dispusă atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă, precum şi în situaţia în care acesteia i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă,întrucât prin Opinia preliminară amintită, Comisia de la Veneţia a recomandat eliminarea soluţiei legislative privind revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă, Comisia de la Veneţia reţinând că un astfel de mecanism implică o evaluare subiectivă şi poate împiedica reprezentanţii aleşi să ia decizii în mod independent,în acest context este de precizat că prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, Curtea Constituţională a constatat că membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile constituţionale în baza unui mandat reprezentativ, şi nu a unui mandat imperativ, membrul Consiliului Superior al Magistraturii fiind alesul şi reprezentantul întregii categorii ale cărei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte, astfel că nu poate fi revocat decât în condiţiile nerespectării atribuţiilor în cadrul acestuia, iar nu a mandatului încredinţat de alegătorii săi,întrucât este necesară adoptarea unor garanţii pentru asigurarea transparenţei procedurii de selectare de către ministrul justiţiei a candidaţilor pentru numirea în cele mai înalte funcţii de conducere în parchete, astfel cum rezultă inclusiv din recomandările formulate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006), reiterate şi în Opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia,întrucât Legea nr. 242/2018 intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, respectiv la data de 18 octombrie 2018,considerând că situaţiile prezentate mai sus sunt unele extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!