Structură Act

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.04.2020), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
GHID din 9 august 2019privind examinarea ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul 2
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 738 bis din 10 septembrie 2019Data intrării în vigoare 10-09-2019


    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019.
    Editori: Prof. Dr. Dimitrie Pelinescu-Onciul, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu© Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Societatea de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019. Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
    Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Societatea de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Societatea de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ......... cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România, de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Societatea de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie din România.PRECIZĂRI Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin Internet la adresa www.sogr.ro sau www.sruog.ro.CUPRINS1. Introducere2. Scop
    3. Metodologia de elaborare3.1. Etapele procesului de elaborare3.2. Data reviziei4. Structură5. Conţinut6. Aspecte administrative7.
    Bibliografie
    8. Anexe Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 martie 2019 Anexa 2. Imagini recomandate a se ataşa la raportul de examinare
    Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinteMembrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
    Autori Prof. Dr. Dimitrie Pelinescu-Onciul Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Florin Stamatian Dr. Marius-Vicea Calomfirescu Prof. Dr. Claudiu Mărginean Prof. Dr. Daniel Mureşan Prof. Dr. Liana Pleş Conf. Dr. Iuliana Ceauşu Conf. Dr. Ştefania Tudorache Conf. Dr. Dominic Iliescu Dr. Alina Veduţă Scriitor Dr. Marius-Vicea Calomfirescu
    Abrevieri3V - Imaginea de 3 vase
    3VT - Imaginea de 3 vase şi traheeAC - Circumferinţă abdominalăAFI - Index lichid amnioticBCF - Bătăile cordului fetalBPD - Diametrul bi-parietal/bi-parietal diameterEFW - Greutate fetală estimatăFL - Lungime femurGTE - Grupului Tehnic de ElaborareGTR - Grupului Tehnic de RevizieHC - Circumferinţă cranianăISUOG - International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (Societatea Internaţională de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie)OGI - Organe genitale interneLA - Lichid amnioticLVOT - Tractul de ejecţie aorticRVOT - Tractul de ejecţie pulmonarSRUOG - Societatea Română de Ultrasonografie în Obstetrică şi GinecologieSOGR - Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din RomâniaWFUMB - World Federation of Ultrasound in Medicine and Biology (Federaţia Mondială de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie)
    1. INTRODUCERE Examinarea ecografică de screening pentru anomalii de sarcină din trimestrul 2 este o examinare specializată, considerată de rutină (trebuind recomandată tuturor gravidelor) în cadrul îngrijirilor antenatale, acolo unde resursele sunt disponibile şi accesibile, efectuarea sa fiind rezervată celor cu competenţă în ultrasonografia obstetricală şi ginecologică nivel II şi/sau medicină materno-fetală, sau medicilor de specialitate radiologie - imagistică medicală care au obţinut competenţa de ecografie până în anul 1997 (inclusiv). Examinările ecografice de sarcină având denumirea lor (de ex. "morfologie", "3D-4D", " de screening", "genetică" etc.), realizate la o vârstă gestaţională între 19 şi 22+6 săptămâni, sunt asimilate şi trebuie efectuate conform acestui Ghid. Pentru examinare se folosesc echipamente ecografice dotate cu soft de obstetrică-ginecologie şi de examinare a cordului fetal în trimestrul 2, sonde transabdominale (minim cu frecvenţe de 3-6 Mhz) şi transvaginale (minim cu frecvenţe de 5-9Mhz), utilizându-se puterea minimă şi mărirea maximă a imaginii, care asigură o imagine de bună calitate pentru vizualizarea detaliilor corespunzătoare. Conform datelor Internaţional Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG) şi World Federation of Ultrasound in Medicine and Biology (WFUMB) nu a fost raportat nici un caz de afectare fetală ca urmare a utilizării extinse în peste 40 de ani de ecografie medicală. (8,11) Totuşi, utilizarea ecografiei fără beneficiu medical trebuie evitată, folosită doar de personal medical instruit şi se recomandă ca expunerea fetală să fie la un nivel cât mai scăzut astfel încât să fie obţinute informaţiile medicale necesare (conform principiului ALARA = As Low As Reasonably Achievable). (8,11)2. SCOP Raţiunea aplicării metodelor de screening în sarcină este aceea de a scădea ratele de mortalitate şi morbiditate perinatală. Examinarea ecografică este o modalitate de investigare acceptabilă pentru populaţie, are un cost accesibil, şi are potenţialul de a observa aspecte anormale/atipice înainte de apariţia manifestărilor clinice. Prin monitorizarea sarcinii, examinarea ecografică permite instituirea de măsuri de prevenţie sau terapeutice în legătură cu prematuritatea, sarcina depăşită, anomaliile de creştere fetală etc. Ecografia permite recunoaşterea fiabilă a sarcinilor multiple şi a amnionicităţii, corionicitatea acestora nefiind fiabilă în trimestrul 2, informaţii esenţiale pentru gestionarea riscurilor şi complicaţiilor potenţiale. Prin ecografie pot fi identificate patologii curabile ale sarcinii, ceea ce duce uneori la schimbarea gestionării prin orientarea către centre de îngrijire antenatală sau către naştere în centre cu posibilităţi tehnice şi logistice cât mai adaptate. De asemenea, se pot depista patologii fetale incompatibile cu viaţa sau incurabile, conform informaţiilor medicale cunoscute la momentul şi în contextul depistării, cu consecinţe asupra deciziilor de îngrijire/terapeutice materno-fetale. Este eronat să se interpreteze rezultatele normale ale ecografiei în sarcină ca un "certificat de normalitate al nou-născutului sau al copilului", deoarece nu toate anomaliile se pot identifica ecografic. Nici un proces de screening nu va depista toate anomaliile teoretic identificabile; un examen ecografic "normal" (adică fără anomalii depistate) nu garantează absenţa unei patologii grave. Există anomalii fetale ce nu pot fi evidenţiate ecografic antenatal sau anomalii cu apariţie/semiologie ecografică tardivă/progresivă ce nu sunt vizibile în momentul examinării. Ecografia nu poate exclude anomaliile cromozomiale şi sindroamele genetice. Obiectivele acestei examinări ecografice sunt:– să confirme făt viu;– să determine numărul feţilor vii (iar în cazul sarcinilor multiple să determine amnionicitatea şi să încerce precizarea corionicităţii);
    – să evalueze anatomia fetală corespunzătoare vârstei gestaţionale;– să determine dimensiunile fetale şi să estimeze vârsta gestaţională;– să evalueze anatomia maternă şi anexele sarcinii pentru patologie evidentă cu consecinţe nefavorabile.
    3. METODOLOGIE DE ELABORARE3.1. Etapele procesului de elaborare Societatea Română de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie (SRUOG) este o asociaţie ştiinţifică română ce promovează practica medicală performantă şi sigură pentru pacienţi precum şi învăţământul şi cercetarea de nivel înalt în domeniul imagisticii privind sănătatea femeii. SRUOG a constituit grupuri de lucru care să dezvolte ghiduri ştiinţifice de practică medicală în urma recomandărilor de consens a experţilor. Acestea reprezintă ceea ce SRUOG, prin experţii şi membrii săi, consideră optim la momentul emiterii, putând beneficia de modificări în timp, în măsura în care evidenţele ştiinţifice şi practica medicală o determină. SRUOG, membrii grupurilor de lucru sau membrii săi nu au responsabilitate privind aplicarea acestor recomandări şi nici privind interpretarea datelor ştiinţifice aferente. Aceste ghiduri au caracter ştiinţific fiind influenţate de resursele disponibile, protocoalele locale sau alte norme legale. O primă variantă a acestui Ghid a fost elaborată de un colectiv condus de Prof. Dr. Dimitrie Pelinescu Onciul, Preşedinte de Onoare al SRUOG, şi a fost aprobată de Adunarea Generală SRUOG, cu ocazia celui de-al 2-lea Congres Naţional SRUOG, Iaşi, 2014. În anul 2018 a fost realizat un proces de revizuire şi redactare conform consensului experţilor şi profesioniştilor,iar forma actualizată a fost supusă discuţiilor şi acceptării în cadrul Congresului Societăţii Române de Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie din 2018, Bucureşti. Colectivul de lucru SRUOG care a elaborat în 2014 şi apoi revizuit în 2018 Ghidul: Prof. Dr. Dimitrie Pelinescu-Onciul, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Prof. Dr. Florin Stamatian, Dr. Marius-Vicea Calomfirescu, Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Prof. Dr. Daniel Mureşan, Conf. Dr. Liana Pleş, Conf. Dr. Iuliana Ceauşu, Conf. Dr. Ştefania Tudorache, Conf. Dr. Dominic Iliescu, Dr. Mihaela Steriu, Dr. Carmen Cheleş, Dr. Răzvan Rădulescu-Botică, Dr. Alina Veduţă. Prezentul Ghid este realizat sub forma de consens al experţilor. (1-7) În luna Februarie 2018, conducerea Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie (SOGR) a iniţiat primii paşi pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de al 17- lea Congres Naţional de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice, precum şi elaborarea de noi ghiduri, cum este acesta. Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat şi aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) şi de Elaborare (GTE), pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR şi GTE, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator. Ghidul elaborat, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţi selectaţi. De asemenea, ghidul a fost postat pentru transparenţă, propuneri şi comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul a luat în considerare şi a încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi de pe site şi au redactat versiunea finală a ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Bucureşti, 29-30 martie 2019, organizată şi finanţată de SOGR. Ghidul a fost dezbătut şi agreat prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi al formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Evaluarea finală a elaborării ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, iniţiatorul. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul ............. şi de Colegiul Medicilor prin documentul ............ şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.3.2. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute.4. STRUCTURĂ Aceste standarde şi recomandări necesită o adaptare permanentă în conformitate cu progresul tehnologiilor medicale şi a sistemelor de sănătate şi vor fi revizuite periodic în funcţie de informaţiile noi care apar.
    Acest ghid pentru obstetrică şi ginecologie este prezentat sub formă de consens al experţilor.
    5. CONŢINUTTEHNICA DE EFECTUARE Examinarea ecografică pentru screeningul anomaliilor sarcinii din trimestrul 2 este oportun a fi realizată între 19 şi 23 săptămâni împlinite (inclusiv) vârstă gestaţională, perioada optimă fiind 20-22 săptămâni. Această perioadă reprezintă un compromis între obiectivul de datare a sarcinii şi detecţia la timp a anomaliilor congenitale majore. Studiul Eurofetus*7), un proiect multicentric care a inclus 61 de unităţi de ecografie obstetricală din 14 ţări europene, a evaluat acurateţea examinării ecografice de rutină din trimestrul al doilea al sarcinii în populaţii neselectate. Puţin peste jumătate (56%) din 4615 malformaţii au fost detectate, doar 55% dintre anomaliile majore au fost identificate înainte de 24 de săptămâni gestaţionale. Examinarea ecografică de screening pentru anomalii în sarcină în trimestrul 2, trebuie să cuprindă:a) Confirmarea fătului viu Confirmarea fătului viu se face prin evidenţierea bătăilor cordului fetal (BCF) în timp real şi măsurarea frecvenţei acestora în modul M sau Doppler pulsat (utilizat cât mai scurt timp). Într-o sarcină multiplă, viabilitatea trebuie evaluată la fiecare făt.b) Determinarea numărului de feţi vii (în sarcina multiplă să să determine amnionicitatea şi să încerce precizarea corionicităţii, cu trimitere pentru second opinion dacă nu se reuşeşte).c) Evaluarea anatomiei sarcinii - toate elementele considerate de rutină din acest ghid şi care sunt discutate mai jos trebuie evaluate. În situaţia în care unele elemente nu pot fi evaluate corespunzător trebuie explicat acest aspect, oferirea opţiunii reevaluării ulterior a acestora sau a reexaminării de second opinion fiind adecvată de multe ori. Suplimentar pot fi evaluate şi alte elemente, conform cu competenţele legale, expertiza şi experienţa examinatorului, aparatura utilizată şi motivaţia/indicaţia medicală.1. Craniul fetal - integritatea craniului (calvarium), forma normală.2.
    Creierul fetal - secţiunea talamică: ecoul median, cavum septum pellucidi, ventriculii cerebrali, plexurile coroide, talamus; secţiunea fosei cerebrale posterioare: emisfere cerebeloase, vermis, cisterna magna, pliu nucal, formaţiuni occipitale posterior. Se măsoară pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale diametrul biparietal BPD şi circumferinţa craniană HC.
    3. Faţa fetală - profilul fetal, osul nazal, nări, buze (în special buza superioară), orbite.4. Gâtul fetal - tegument, zona subcutană, anterior, lateral şi posterior cu absenţa formaţiunilor tumorale sau chistice.5. Coloana vertebrală - se examinează pe secţiunile longitudinală şi pe secţiuni transversale curburile şi structura, integritatea tegumentară la nivelul coloanei (mai ales lombo-sacrat).6. Toracele fetal - forma toracelui cu coastele, plămânii, delimitarea toraco-abdominală.7. Cordul fetal - se apreciază situsul şi unghiul axului cardiac în raport cu axul antero-posterior toracic, imaginea de 4 camere, originea vaselor mari cu tractul de ejecţie aortic (LVOT) şi tractul de ejecţie pulmonar (RVOT). Opţional pot fi evaluate (putând creşte rata de detecţie a anomaliilor) imaginea de 3 vase (3V), imaginea 3 vase şi traheea (3VT), examinarea Doppler color la nivelul cordului (4 camere, LVOT, RVOT) şi mediastinului (3V, 3VT).8.
    Abdomenul fetal - peretele abdominal anterior, inserţia abdominală a cordonului ombilical, stomacul - poziţie stânga subdiafragmatic, ficatul, aspectul anselor intestinale, vezica urinară, ambii rinichi. Pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale se măsoară circumferinţa abdominală AC.
    9. Membrele - bilateral: prezenţa oaselor lungi: femur, tibia, fibula, humerus, ulna, radius, forma şi ecogenitatea oaselor şi fără asimetrii evidente, prezenţa mâinilor şi picioarelor, mişcarea articulaţiilor - flexie şi extensie. Pentru evaluarea vârstei gestaţionale şi a dezvoltării fetale se măsoară lungimea diafizei femurale FL pentru femurul proximal de sonda ecografică.10. Organele genitale externe - aspectul caracteristic normal vulvă sau scrot şi penis. Se precizează fenotip feminin sau masculin doar dacă părinţii doresc să cunoască sexul fătului. În cazul în care părinţii nu solicită precizarea sexului fetal se precizează doar aspectul normal al organelor genitale externe.11. Anexele fetale - pentru o apreciere cât mai obiectivă se pot măsura opţional grosimea placentară şi punga cea mai mare de LA sau indexul lichidului amniotic AFI.– placenta (localizare cu detaliere dacă e apreciată ca anormală, prezenţa de anomalii structurale, semnalarea şi descrierea relaţiei cu cicatrici uterine şi a semnelor de aderenţă anormală, acolo unde este cazul).– cordonul ombilical - existenţa a 3 vase (2 artere şi o venă) prin evidenţierea arterelor ombilicale latero- vezical.– 
    lichid amniotic (aspect, cantitate).
    12. Colul uterin (preferabil examinat transvaginal pentru pacientele cu antecedente de naştere prematură/avort în trimestrul al doilea prin incompetenţă cervicală). Se măsoară lungimea canalului cervical în mm.13. Anomalii evidente ale OGI materne În sarcină evaluarea detaliată şi fiabilă a organelor genitale interne materne nu este posibilă de rutină.
    6.
    ASPECTE ADMINISTRATIVE Se recomandă ca toate elementele morfologice să fie evaluate/notate în raportul de examinare ca: "aspect normal/aspect anormal/neevaluat corespunzător" În raportul de examinare expresia "aspect normal" semnifică că structura sau organul precizate au fost vizualizate de examinator şi au părut/au fost interpretate ca normale de acesta. Totuşi, ca în cazul tuturor examinărilor de screening, pot exista interpretări cu rezultate imprecise. Documentarea imagistică a tuturor elementelor precizate pentru toate examinările poate fi benefică în sensul reducerii neclarităţilor şi a litigiilor. Nu este recomandată înregistrarea examinărilor ca şi film sau realizarea de examinări 3D/4D în afara indicaţiilor ştiinţifice pentru documentarea normalităţii sau anomaliilor depistate. Cu toate acestea, se recunoaşte influenţa acestora asupra factorului psihologic de legătura parentală. În raportul de examinare se recomandă să se includă şi încadrarea parametrilor măsuraţi în standardele de normalitate (pot fi folosite nomogramele corespunzătoare) şi estimarea greutăţii fetale (EFW) prin formula Hadlock ce utilizează măsurătorile craniană, abdominală şi femurală. Raportul de examinare va conţine o sinteză asupra celor constatate de examinator. Se vor consemna elementele de rutină care din varii motive nu au fost vizualizate în timpul examinării. Reexaminarea pentru clarificarea normalităţii sau anomaliilor acestora se consideră a fi benefică şi este încurajată de acest ghid. În sinteza examinării se vor consemna dificultăţile de examinare (poziţie fetală nefavorabilă, placenta localizată anterior, exces de ţesut adipos etc.). În cazul evidenţierii sau suspiciunii de anomalii acestea vor fi precizate şi se va prezenta posibilitatea examinării supraspecializate, de către alte specialităţi şi a examinării pentru o a doua opinie. Examinatorul poate să facă remarci, să precizeze/sugereze un diagnostic şi să facă recomandări, în limitele specialităţii şi competenţelor sale, în cadrul sintezei din raportul de examinare. Se recomandă ataşarea la raportul de examinare a imaginilor din Anexa 2.
    7. BIBLIOGRAFIE1. ISUOG Cardiac screening guidelines of the fetus: guidelines for performing the "basic" and " extended basic cardiac scan. Ultrasound Obstet Gynecol, 2006; 27: 1072. ISUOG Sonographic examination of the fetal central nervous system: guidelines for performing "basic examination" and " fetal neurosonogram" . Ultrasound Obstet Gynecol, 2007; 29: 109
    3. ISUOG Consensus statement: what constitutes a fetal echocardiogram ? Ultrasound Obstet Gynecol, 2008; 32: 2394. ISUOG Practice guidelines for performing of the routine mid-trimester fetal ultrasound scan. Ultrasound Obstet Gynecol, 2011; 37: 1165. ISUOG Practice use of Doppler ultrasonography in obstetrics. Ultrasound Obstet Gynecol, 2013; 41:2336. ISUOG Practice Guidelines(updated): sonographic screening examination of the fetal heart. Ultrasound Obstet Gynecol, 2013; 41:3487. Grandjean H, Larroque D, Levi S.: The performance of routine ultrasonographic screening of pregnancies in the Eurofetus Study. AmJ Obstet Gynecol, 1999; 181: 446-454.8. Rapid Response Group (J.S. ABRAMOWICZ, G. KOSSOFF, K. MARSAL and G. TER HAAR) - ISUOG Safety Statement, Ultrasound Obstet Gynecol 2000; 16: 594 ± 596.9.
    ISUOG Bioeffects and Safety Committee (J. S. ABRAMOWICZ, G. KOSSOFF, K. MARSAL and G. TER HAAR) - ISUOG Safety Statement - Ultrasound Obstet Gynecol 2003; 21: 100. DOI: 10.1002/uog.36
    10. Bioeffects and Safety Committee (K. SALVESEN, C. LEES, J. ABRAMOWICZ, C. BREZINKA, G. TER HAAR and K. MARSAL) - ISUOG statement on the safe use of Doppler in the 11 to 13 + 6-week fetal ultrasound examination Ultrasound Obstet Gynecol - (2011). DOI: 10.1002/uog.902611. Bioeffects and Safety Committee (K. SALVESEN, C. LEES, J. ABRAMOWICZ, C. BREZINKA, G. TER HAAR and K. MARSAL) - ISUOG-WFUMB statement on the non-medical use of ultrasound, 2011 - Ultrasound Obstet Gynecol 2011; 38: 608. DOI: 10.1002/uog10107
    8. ANEXE Anexa 1. Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 - 30 martie 2019 Anexa 2. Imagini recomandate a se ataşa la raportul de examinareAnexa nr. 1 Lista participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29 - 30 martie 2019 Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Bucureşti Prof. Dr. Daniel Mureşan, Cluj-Napoca Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti Prof. Dr. Elvira Bratilă, Bucureşti Prof. Dr. Ştefan Buţureanu, Iaşi Prof. Dr. Crîngu Ionescu, Bucureşti Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureş Prof. Dr. Claudia Mehedinţu, Bucureşti Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca Prof. Dr. Marius Moga, Braşov Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iaşi Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, Bucureşti Prof. Dr. Lucian Puşcaşiu, Târgu-Mureş Prof. Dr. Liana Pleş, Bucureşti Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti Prof. Dr. Demetra Socolov, Iaşi Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iaşi Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova
    Conf. Dr. Elena Bernad, Timişoara Conf. Dr. Iuliana Ceauşu, Bucureşti Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu Conf. Dr. Alexandru Filipescu, Bucureşti Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova Conf. Dr. Laurenţiu Pirtea, Timişoara Conf. Dr. Ştefania Tudorache, Craiova ŞL Dr. Şerban Nastasia, Bucureşti Dr. Marius Calomfirescu, Bucureşti Asist. Univ. Dr. Mihaela Boţ, Bucureşti Dr. Alina Marin, Bucureşti
    Anexa nr. 2 Imagini recomandate a se ataşa la raportul de examinare– măsurarea BPD şi HC;
    – măsurarea CA;
    – măsurarea FL;
    – fosa posterioară;
    – buza superioară integră;
    – imagine 4 camere a cordului;
    – tractul de ejecţie aortic (LVOT);
    – tractul de ejecţie pulmonar (RVOT);
    – inimă şi stomac pe aceeaşi parte a fătului;
    – stomac sub-diafragmatic;
    – ambii rinichi;
    – secţiune sagitală lombo-sacrată cu coloana vertebrală.
    ------