Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (24.08.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 28 din 17 ianuarie 2019referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 10 aprilie 2019Data intrării în vigoare 10-04-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Bianca Drăghici- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, precum şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, excepţie ridicată de Mariana Emilia Suciu în Dosarul nr. 1.992/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.384D/2017.2.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că este atributul legiuitorului să instituie anumite condiţii pentru acordarea dreptului la pensie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.992/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, precum şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004. Excepţia a fost ridicată de Mariana Emilia Suciu, în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 897 din 3 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Sibiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 nu răspunde exigenţelor de previzibilitate, întrucât nu sunt reglementate condiţiile de aplicare. Acest articol, care se referă la personalul auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat, nu arată în ce condiţii pot beneficia de pensia de serviciu persoanele care la data pensionării deţineau calitatea de personal auxiliar al notariatelor şi în ce condiţii pot beneficia de pensie de serviciu persoanele care la data pensionării nu mai deţineau calitatea de personal auxiliar de specialitate al notariatelor, însă îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime, aceste condiţii fiind indicate în cuprinsul art. I din Legea nr. 130/2015, doar în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor, parchetelor şi cel de specialitate criminalistică.6. Autoarea consideră că, în privinţa personalului auxiliar de specialitate al notariatelor, art. II din Legea nr. 130/2015 nu conţine domeniul de aplicare, iar acest text legal nu îndeplineşte condiţiile de previzibilitate, deoarece nu se poate susţine că aceleaşi condiţii prevăzute de art. I din Legea nr. 130/2015 se aplică şi personalului auxiliar de specialitate al notariatelor. Se afirmă că, dacă ar fi aşa, norma juridică ar fi lipsită de obiect, întrucât, spre exemplu, nu se poate cere personalului auxiliar de specialitate al notariatelor care la data pensionării deţinea o altă funcţie să îndeplinească condiţiile de vârstă şi vechime în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor, parchetelor şi personalului de specialitate criminalistică.7. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, introdus prin art. I din Legea nr. 130/2015, prin raportare la art. 16 din Constituţie, se susţine că, în situaţia în care se interpretează că art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 este constituţional, deoarece şi personalului auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat i se aplica art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, pe de o parte, se creează o discriminare între persoane aflate în situaţii juridice identice şi, pe de altă parte, privilegii pentru persoanele care exercită calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor, parchetelor şi de specialitate criminalistică, faţă de personalul auxiliar de specialitate al notariatelor de stat.
    8. Autoarea apreciază că, atât timp cât art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 prevede că de dispoziţiile legii beneficiază şi personalul auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat, reprezintă o discriminare faptul că doar personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi celui de specialitate criminalistică li se recunoaşte dreptul de a beneficia de pensie de serviciu, în situaţia în care la data pensionării au avut o altă ocupaţie.9. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 ar putea fi întemeiată, prin raportare la art. 16 din Constituţie, în măsura în care s-ar interpreta că art. II din Legea nr. 130/2015 nu se aplică în toate situaţiile prevăzute de lege şi personalului auxiliar de specialitate al fostelor notariate de stat. Referitor la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, instanţa susţine că acestea nu sunt reglementate lacunar, sub aspectul domeniului de aplicare, astfel că nu se poate reţine că norma contestată nu ar răspunde exigenţelor de previzibilitate şi că ar contraveni prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se susţine că instituirea unor condiţii pentru acordarea pensiei de serviciu este atributul legiuitorului, el fiind singurul în măsură să determine condiţiile în care personalul auxiliar de specialitate beneficiază de pensie de serviciu, inclusiv vechimea care se valorifică la acordarea acestui drept. Respectarea principiului egalităţii în drepturi nu are semnificaţia reflectării în norma juridică a unei depline uniformităţi a situaţiilor sociale, ci, dimpotrivă, diversitatea situaţiilor sociale poate fi corijată de legiuitor în mod proporţional, pentru a le aduce la un numitor comun.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, potrivit cărora:– Art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004: „(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.“;– Art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015: „De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.“15. Curtea observă că art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, criticat prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, face trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol, care prevede că „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.“16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român şi art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, paragrafele 17-19, a reţinut că „Legea nr. 564/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, a prevăzut, în redactarea iniţială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menţionat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivităţii. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), şi dispoziţiile art. 68-68^1 alin. (2) şi art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. În consecinţă, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5, care stabileşte condiţiile acordării acestui drept.“18.
    Astfel, dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 567/2004, reglementând condiţiile în care se acordă pensia de serviciu, stabilesc că pot beneficia de aceasta persoanele care la data solicitării acestui drept nu mai au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost din motive neimputabile acestora.
    19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea în acest sens Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015).20. De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007).21. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă, Curtea reţine că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la data solicitării acestui drept nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost din motive care nu pot fi imputabile acestora, nu poate conduce la constatarea unor discriminări şi privilegii, aşa cum susţine autoarea excepţiei. 22. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, formulată din perspectiva neîndeplinirii exigenţelor de claritate şi previzibilitate, se reţine că dispoziţiile de lege supuse controlului întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, întrucât normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În legătură cu principiul previzibilităţii normei legale, instanţa europeană a statuat, de exemplu prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecinţelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării. În Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanţa europeană a arătat că însemnătatea noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă la o bună consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea decurge dintr-o anumită acţiune. Totodată, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puţin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor asemenea texte depind de practică (hotărârile din 25 mai 1993 şi din 20 mai 1999, pronunţate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, şi Cantoni împotriva Franţei, paragraful 31). Funcţia decizională acordată instanţelor serveşte tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent (a se vedea în acest sens Decizia nr. 491 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2016, paragraful 19).23. De altfel, prin Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, precitată, paragraful 25, Curtea a reţinut că persoanele prevăzute la art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015, respectiv personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au obţinut pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 130/2015. 24. În considerarea argumentelor expuse, Curtea urmează a constata netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate formulate.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mariana Emilia Suciu în Dosarul nr. 1.992/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 ianuarie 2019.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici
    ------