Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (22.04.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
NORME din 13 martie 2019privind supervizarea profesională în psihologie
EMITENT
  • COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 9 aprilie 2019Data intrării în vigoare 09-04-2019


    Aprobate prin Hotărârea nr. 4 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 9 aprilie 2019.
    Capitolul I Relevanţa supervizării profesionale şi competenţele supervizorului
    Articolul 1(1) Din perspectiva prezentelor norme, activitatea de supervizare profesională este considerată esenţială atât în formarea profesională iniţială a psihologilor, cât şi pentru formarea continuă şi creşterea nivelului de calitate în practica ulterioară a psihologilor. Supervizarea profesională a psihologilor poate fi efectuată de psihologii care întrunesc condiţiile specifice pentru certificarea dreptului de supervizare şi care deţin un certificat de supervizor.(2) Supervizarea reprezintă o activitate profesională distinctă, componentă a activităţii de formare profesională:a) în cadrul căreia se facilitează educaţia şi formarea care vizează dezvoltarea unei practici ştiinţifice şi informate;b) printr-un proces interpersonal colaborativ;c) care implică observarea, evaluarea, feedbackul, facilitarea autoevaluării persoanei supervizate şi dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi prin instruire, modelare şi rezolvare reciprocă a problemelor.(3) Bazându-se pe recunoaşterea punctelor forte şi a talentelor persoanei supervizate, supervizarea încurajează autoeficacitatea. Supervizarea asigură că exercitarea (supervizată) a profesiei este realizată într-o manieră competentă de către persoana supervizată, astfel încât să fie respectate standardele etice, cerinţele legale şi practicile profesionale pentru promovarea şi protejarea bunăstării clientului, a profesiei şi a societăţii în general.
    Articolul 2Competenţele supervizorului se împart în două mari categorii:a) competenţe profesionale în domeniul în care supervizează, acestea fiind specifice pentru specialităţile definite prin prezentele norme;b) competenţe de supervizare, având caracter general valabil pentru toate specialităţile.Articolul 3Competenţele profesionale în domeniu deţinute de psihologul supervizor sunt următoarele:1. competenţele profesionale ale psihologului specialist;
    2. competenţele administrative:a) competenţe de susţinere a activităţii profesionale: dezvoltarea unei relaţii profesionale cu clienţii, bazată pe încredere şi respect; cunoaşterea/aplicarea normelor deontologice; reflecţia etică în situaţii problematice; dezvoltare personală - propriile emoţii, prejudecăţi, false credinţe ş.a.; preocuparea pentru actualizarea constantă a cunoştinţelor în domeniu; comportament etic, prestigiu profesional şi integritate; automonitorizarea justă a propriei activităţi de evaluare/intervenţie/cercetare;b) competenţe de gestiune administrativă şi financiară: să deţină competenţe de organizare a activităţii profesionale într-o formă de exercitare a profesiei - ce implică, în mod concret, înfiinţarea unui cabinet individual de psihologie, unei societăţi civile profesionale, unor cabinete asociate, unei structuri de psihologie, ce trebuie să conţină dosarul înaintat Colegiului Psihologilor din România (CPR) în vederea înfiinţării;c) competenţe în formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică: poate organiza workshopuri avizate de Colegiul Psihologilor din România, în specialitatea în care este atestat ca supervizor, organizează cursuri de formare profesională continuă avizate de Colegiul Psihologilor din România, în specialitatea în care este atestat, întocmeşte un sinoptic cu activităţile specifice supervizării, urmăreşte, cu profesionalism, atingerea obiectivelor stabilite în contractul de supervizare, oferă un exemplu de conduită profesională;3. competenţele de cercetare-dezvoltare: cunoaşterea aprofundată a metodologiei de cercetare, analiza critică a metodelor şi produselor cercetării, transferul în practică al rezultatelor cercetării în specialitate.
    Articolul 4
    Competenţele de supervizare sunt general valabile pentru toate specialităţile, fiind detaliate prin prisma comportamentelor tipice asociate cu fiecare competenţă, după cum urmează:1. relaţia de supervizare/mentorat:a) dezvoltă o relaţie reciprocă prin schimbul de experienţe, explorarea aşteptărilor şi clarificarea rolurilor supervizorului şi ale supervizatului;b) recunoaşte, acceptă şi se bazează pe abilităţile şi contribuţiile supervizatului pentru a cultiva o relaţie productivă;c) utilizează grija şi compasiunea pentru a aborda schimbările pozitive pe baza punctelor tari;d) sprijină supervizatul prin identificarea nevoilor şi îl susţine când/unde este cazul;2. practici eficiente de supervizare:a) facilitează şi documentează întâlnirile cu supervizaţii şi dialogul care reflectă scopul şi progresul relaţiilor/obiectivelor;
    b) demonstrează gestionarea eficientă a timpului, a competenţelor de documentare/păstrare a probelor şi de scriere a raportului;c) împărtăşeşte cu încredere experienţele de învăţare reuşite şi nereuşite pentru a încuraja explorarea opţiunilor şi soluţionarea comună a problemelor;d) încurajează supervizatul să împărtăşească informaţii, gânduri şi feedback pentru a identifica şi prioritiza nevoile programului de supervizare;e) utilizează instrumentele adecvate pentru a furniza informaţii obiective, fiabile şi utile privind nevoile iniţiale şi în curs de desfăşurare;f) oferă îndrumare şi conducere în reflectarea şi interpretarea datelor pentru a dezvolta obiective şi un plan de îmbunătăţire continuă;g) încurajează utilizarea practicii de reflecţie prin ţinerea unui jurnal şi discuţii cu clienţii;h) utilizează cunoştinţe şi competenţe în domeniul conţinutului pentru a ajuta supervizatul să dobândească şi să aplice noi cunoştinţe şi abilităţi;
    i) împărtăşeşte cunoştinţele despre oportunităţile de dezvoltare profesională, resursele şi serviciile de referinţă aflate la dispoziţia supervizatului;
    3. responsabilităţi profesionale în supervizare:a) înţelege rolul, scopul şi aşteptările supervizatului;b) demonstrează competenţă în aplicarea practicilor eficiente de supervizare (mentorat);c) manifestă angajamentul de a aborda în activitatea profesională şi îmbunătăţirea practicii supervizatului;d) menţine confidenţialitatea atunci când împărtăşeşte experienţe, discută probleme şi rezolvă probleme;e)
    demonstrează respectarea corespunzătoare şi în timp util a angajamentelor asumate faţă de supervizat;
    f) înţelege impactul prejudecăţii personale şi lucrează la minimizarea prejudecăţilor personale;
    4. gestionarea provocărilor:a) demonstrează capacitatea de a clarifica aşteptările supervizatului;b) demonstrează flexibilitatea în lucrul cu nevoile în schimbare ale supervizatului/programului, constrângerile de timp, resursele şi alte probleme;c) facilitează gândirea creativă şi rezolvarea problemelor supervizatului pentru a răspunde nevoilor clienţilor;d) utilizează o varietate de strategii pozitive de gestionare a conflictelor pentru a identifica şi a minimiza impactul conflictelor asupra programului şi asupra relaţiei de mentorat;5. introspecţie profesională/atenţie şi autoconştientizare; reflexie privind practica profesională (reflecţie în acţiune);6. rezolvarea problemelor; gândire critică şi raţionament funcţional; curiozitate şi flexibilitate intelectuală. Supervizorul demonstrează deschidere spre: examinarea propriilor preocupări şi a problemelor personale, recunoaşterea impactului sinelui asupra altora, articularea atitudinilor, valorilor şi convingerilor faţă de alţii, revizuirea sistematică a propriilor performanţe profesionale împreună cu supervizaţii.
    Capitolul II Certificarea calităţii de supervizorArticolul 5(1) Activitatea de supervizare profesională în psihologie poate fi derulată în cadrul domeniului de competenţă al supervizorului de către psihologii care întrunesc următoarele cerinţe:a)
    deţin un atestat valid de psiholog principal sau specialist în specialitatea în care exercită dreptul de supervizare profesională; şi
    b) sunt înscrişi în registrul supervizorilor.
    (2) Pentru specializările consiliere psihologică şi psihoterapie, dreptul de supervizare profesională este acordat în modalitatea sau modalităţile specifice în care psihologul solicitant are competenţă.
    Articolul 6(1) Înscrierea în registrul supervizorilor se face la solicitarea psihologului.(2) Înscrierea în registrul supervizorilor presupune depunerea unei cereri la secretariatul CPR, verificarea acesteia din punctul de vedere al conformităţii prin intermediul secretariatului, urmată de înscrierea psihologului în registrul supervizorilor sau de comunicarea motivelor pentru care nu s-a putut realiza înscrierea, după caz.
    (3) CPR are responsabilitatea constituirii şi actualizării registrului supervizorilor, care va conţine toţi supervizorii şi evidenţa contractelor de supervizare avute în derulare de aceştia.(4) Registrul supervizorilor va conţine o secţiune distinctă dedicată şcolilor de psihoterapie - furnizori de formare care derulează programe de formare de lungă durată în domeniul psihoterapiei.
    Articolul 7(1) Certificatul de supervizor este în principiu valabil pe durată nedeterminată, dacă nu intervine niciuna dintre condiţiile care duc la pierderea calităţii de supervizor.(2) Calitatea de supervizor se poate pierde în una dintre următoarele condiţii:a) ca urmare a suspendării dreptului de liberă practică;b)
    ca urmare a unei decizii disciplinare a Comisiei de deontologie şi disciplină (CDD);
    c) ca urmare a unei decizii asumate a supervizorului;d) ca urmare a derulării defectuoase a activităţii de supervizare profesională, în baza unui proces de evaluare profesională.
    Capitolul III Derularea activităţii de supervizare profesionalăArticolul 8(1)
    În vederea atestării dreptului de liberă practică la nivel de specialist, psihologii practicanţi au obligaţia de a efectua un număr minim de 100 de ore de supervizare profesională a practicii derulate, eşalonate pe durata a 2 ani, pentru toate specialităţile, cu următoarele excepţii:a) pentru specialitatea psihoterapie durata minimă a supervizării obligatorii pentru atestarea autonomiei profesionale este de 150 de ore, care pot fi eşalonate pe maximum 3 ani;b) pentru psihologii care obţin atestat de liberă practică în două specialităţi, pentru cea de-a doua specialitate durata obligatorie minimală a supervizării se poate reduce la jumătate, cu condiţia ca ambele specialităţi să aparţină aceluiaşi domeniu larg de specializare.
    (2) Supervizarea profesională se poate derula în diferite formule de organizare, individuală sau în grup.(3) Pe durata supervizării obligatorii un psiholog practicant poate fi supervizat de unul sau mai mulţi supervizori. În cazul în care un practicant sub supervizare lucrează cu mai mulţi supervizori, va exista un supervizor de referinţă. În cazurile în care un supervizat lucrează cu mai mulţi supervizori, raportul de supervizare va fi contrasemnat de toţi supervizorii cu care a lucrat sau fiecare supervizor va întocmi un raport, după caz. (4) În vederea derulării practicii supervizate obligatorii, psihologii practicanţi sub supervizare pot să îşi desfăşoare activitatea în sectorul public sau privat, în regim salarial - pe o poziţie în specialitate, sau în regim de liberă practică - prin înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog reglementate de CPR. Aceştia se pot înscrie în programe de voluntariat la organizaţii în domeniu, în baza unui contract de voluntariat încheiat în condiţiile legii, şi pot parcurge stagii clinice supervizate sau programe de internship în clinici, în baza unui contract de internship.
    Articolul 9(1) Activitatea de supervizare profesională obligatorie pentru atestarea autonomiei profesionale în practica psihologiei se derulează cu respectarea următoarelor prevederi generale: a) supervizarea se derulează în cadrul unei relaţii contractuale între psihologul supervizor şi psihologul supervizat, derulată prin intermediul cabinetului supervizorului sau al formei de exercitare a profesiei în care îşi derulează activitatea supervizorul, în cazul în care acesta nu are cabinet;b) în situaţia în care supervizarea se derulează într-o altă formă de exercitare a profesiei decât cabinetul individual de psihologie, contractul de supervizare va preciza atât forma de exercitare, cât şi supervizorul;c) în specialităţile consiliere psihologică şi psihoterapie, supervizarea obligatorie pentru atestarea autonomiei profesionale se derulează în cadrul şcolilor de psihoterapie - asociaţii profesionale cu statut de furnizori de formare profesională -, contractul de supervizare fiind tripartit: psihologul supervizat, psihologul supervizor şi asociaţia. Comitetul director, prin intermediul comisiilor aplicative, va revizui sau va elabora, dup caz, modelul de contract de supervizare pentru toate specialităţile.(2) Numărul de contracte de supervizare avute în derulare simultan de către un supervizor, inclusiv supervizor de referinţă, este limitat, după cum urmează:a) în derularea activităţilor de supervizare în condiţii de grup se alocă un timp minim de 20 de minute/participant în grup;b) numărul total de contracte înregistrate simultan pe numele unui supervizor nu poate depăşi cifra de 40;
    c) în cazul în care cu un psiholog supervizat lucrează mai mulţi supervizori, timpul se distribuie între aceştia, conform timpului de lucru cu supervizatul.
    (3) Modul de derulare a activităţii de supervizare poate constitui obiectul unor evaluări profesionale derulate la iniţiativa Comitetului director, în cazurile în care există cel puţin două sesizări asumate la adresa unui supervizor privind derularea defectuoasă a activităţii de supervizare, primite pe canalele oficiale de comunicare ale colegiului. În cazul cumulării a două sesizări pe durata unui an, Comitetul director va analiza oportunitatea evaluării activităţii supervizorului. Comisiile de specialitate vor propune modalităţile şi procedura de evaluare a activităţii supervizorilor, care vor fi supuse aprobării Consiliului.(4) Raportul de supervizare va include în mod obligatoriu date privind: monitorizarea activităţii psihologului supervizat pe perioada supervizării; aprecierea supervizorului despre progresul făcut pe parcursul supervizării de către psihologul supervizat; aprecierea supervizorului la finalul contractului şi o recomandare privind acordarea/neacordarea dreptului de practică în regim de autonomie profesională. Comisiile de specialitate vor propune modalităţile şi procedura de evaluare a psihologului pe parcursul supervizării, care vor fi supuse aprobării Consiliului.(5) În urma plăţilor făcute pentru serviciile de supervizare, supervizorul va emite supervizatului documente fiscale. Sunt exceptate de la această cerinţă situaţiile în care supervizarea se derulează gratuit, de exemplu în instituţiile de stat.(6) Dacă în termen de 10 ani de la atestarea la nivel de practicant psihologul nu a promovat la treapta de specialist, acestuia i se suspendă dreptul de practică, urmând a relua procedura de atestare în vederea reluării dreptului de practică şi un stagiu de 100 de ore de supervizare în vederea promovării la treapta de specialist.
    Articolul 10În cadrul supervizării obligatorii pentru obţinerea autonomiei profesionale, părţile implicate în contract au responsabilităţi după cum urmează.1. responsabilităţile supervizorului:a) supervizorul are obligaţia de a respecta prevederile contractului încheiat cu psihologul supervizat, precum şi ale standardelor etice ale profesiei, ale reglementărilor generale în vigoare privind derularea activităţii profesionale şi prevederile prezentei hotărâri;b) la finalul relaţiei contractuale supervizorul are obligaţia de a elibera un raport de supervizare, chiar dacă relaţia contractuală acoperă doar pe o parte din supervizarea obligatorie. Termenul pentru emiterea raportului de supervizare este de 30 de zile lucrătoare de la data deciziei de încheiere a contractului, cu excepţia situaţiilor de forţă majoră care pun supervizorul în imposibilitatea de a face acest lucru. Comisiile Comitetului director pot propune modele şi linii directoare pentru redactarea rapoartelor de supervizare, care vor fi supuse aprobării Consiliului;c) supervizorul are responsabilitatea profesională de a face o recomandare favorabilă pentru obţinerea autonomiei profesionale doar dacă supervizatul îndeplineşte toate cerinţele formale şi profesionale definite prin normele Colegiului;d) supervizorul sau, după caz, asociaţia de psihoterapie cu statut de furnizor de formare sau instituţia publică în cadrul căreia se derulează supervizarea are responsabilitatea să păstreze evidenţa contractelor de supervizare şi a activităţii derulate cu psihologii supervizaţi şi să anunţe/să înregistreze la CPR contractele de supervizare pe care le are în derulare;2. responsabilităţile psihologului aflat sub supervizare:a) are obligaţia de a respecta prevederile contractului încheiat cu psihologul supervizor, precum şi ale standardelor etice ale profesiei, ale reglementărilor generale în vigoare privind derularea activităţii profesionale şi prevederile prezentei hotărâri;b) face toate diligenţele pentru a înţelege rolul supervizării, scopurile şi aşteptările supervizorului şi răspunde cu promptitudine la solicitările profesionale ale supervizorului, potrivit contractului;c) manifestă angajamentul de a-şi îmbunătăţi activitatea, prin procesul de supervizare, şi menţine confidenţialitatea atunci când împărtăşeşte experienţe, discută probleme şi rezolvă probleme; d) înţelege impactul prejudecăţii personale şi lucrează la minimizarea prejudecăţilor personale.Articolul 11(1)
    Supervizarea profesională se poate derula şi după obţinerea dreptului de liberă practică în regim de autonomie profesională, la solicitarea psihologului.
    (2) După obţinerea dreptului de liberă practică în regim de autonomie profesională, psihologul poate participa la activităţi asimilabile supervizării profesionale pe tot parcursul activităţii profesionale, această activitate fiind apreciată ca având o importanţă deosebită în dezvoltarea profesională a psihologilor.(3) Modalitatea de organizare şi derulare a activităţilor aferente supervizării derulate după obţinerea autonomiei profesionale va face obiectul acordului între psihologul supervizor şi psihologul supervizat şi va fi reglementată prin contract.
    Capitolul IV Precizări privind supervizarea în fiecare specialitateArticolul 12Supervizarea profesională în specialităţile aferente Comisiei de psihologie clinică şi psihoterapie se va derula cu respectarea următoarelor prevederi:1. în specialitatea psihologie clinică, Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va analiza oportunitatea definirii unui cadru naţional de referinţă privind conţinutul supervizării profesionale în specialitatea psihologie clinică;
    2. supervizarea în specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică:a) supervizarea obligatorie în vederea atestării autonomiei profesionale se derulează în cadrul şcolilor de psihoterapie - furnizori de formare care derulează programe de formare de lungă durată în domeniul psihoterapiei avizate de către colegiu; b) în cazul în care un practicant sub supervizare lucrează cu mai mulţi supervizori, va exista un supervizor de referinţă. Acesta va redacta raportul de supervizare, care va fi contrasemnat de toţi supervizorii cu care a lucrat şi de conducătorul şcolii de psihoterapie.
    Articolul 13Supervizorul în psihologia muncii şi organizaţională trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să cunoască Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, prezentele norme şi codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;b) să cunoască normele specifice Comisiei de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor;
    c) să cunoască normele în vigoare în domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale care impun examinarea psihologică, periodicitatea la care se realizează examinarea psihologică în funcţie de anumite riscuri profesionale.
    Articolul 14Competenţele psihologului în psihologia muncii şi organizaţională ce vor fi dobândite în perioada de supervizare, ca standarde de referinţă, sunt următoarele: a) cunoaşterea criteriilor în funcţie de care sunt acordate atestatele de liberă practică de către Comisia de psihologia muncii şi organizaţională, transporturilor şi serviciilor pe diferite trepte de specializare (distincţiile care se fac între diferitele trepte de specializare - ce înseamnă ca un psiholog să deţină treapta de practicant în supervizare, practicant autonom, specialist sau principal);b) cunoaşterea competenţelor psihologului din domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale, în funcţie de tipul de atestat obţinut (limite ale competenţelor în funcţie de treapta de specializare);c) cunoaşterea în detaliu a aspectelor specifice şi definitorii pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (ce implică, în mod concret, înfiinţarea unui cabinet individual de psihologie, unei societăţi civile profesionale, unor cabinete asociate, unei structuri de psihologie, ce trebuie să conţină dosarul înaintat CPR în vederea înfiinţării);d)
    cunoaşterea tuturor riscurilor profesionale care impun examinarea psihologică în domeniul psihologiei muncii, cu distincţie între examenul psihologic la angajarea în muncă şi examenul psihologic periodic, pentru menţinerea în muncă (care sunt, efectiv, riscurile profesionale cuprinse în norme pentru care se realizează examinarea psihologică obligatorie la angajare, la menţinerea în funcţie, precum şi la angajare şi la menţinerea în funcţie şi care sunt situaţiile în care poate să intervină cu recomandări medicul de medicina muncii);
    e) cunoaşterea instrumentelor utile în gestionarea activităţii din cadrul unui cabinet de examinare psihologică în domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale; f) capacitatea de a proiecta un model de examinare psihologică în domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale cu argumentarea optării pentru anumite baterii de probe psihologice;g) capacitatea de a proiecta un proces de recrutare şi selecţie de personal, de la identificarea celor mai eficiente canale de recrutare până la elaborarea unui interviu semistructurat în funcţie de aspectele ce se impune a fi surprinse în timpul interviului, realizarea unui raport de selecţie, centrarea pe competenţe etc.
    Articolul 15În derularea procesului de supervizare profesională şi gestionarea relaţiei cu psihologul supervizat, în psihologia muncii şi organizaţională supervizorul se va focaliza pe următoarele aspecte:a) să elaboreze un proces de examinare psihologică în domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale (ce presupune examinarea psihologică, care sunt etapele obligatorii care trebuie parcurse şi care este metodologia de lucru abordată în funcţie de riscul profesional examinat, care sunt testele psihologice agreate de CPR pe fiecare dimensiune cuprinsă în examinarea psihologică, avizul psihologic, referatul psihologic, transmiterea rezultatelor evaluării psihologice cu respectarea confidenţialităţii actului psihologic);
    b) să elaboreze un proces de evaluare psihologică în cadrul unui proces de selecţie de personal, urmând cu stricteţe paşii care se impune a fi parcurşi într-un astfel de demers (analiza muncii, cunoaşterea în detaliu a postului pentru care se va derula procesul de selecţie, alegerea bateriei de teste în funcţie de specificaţiile postului, derularea procesului de evaluare psihologică, realizarea raportului psihologic);c) să cunoască competenţele pe care le deţine un psiholog cu atestat de liberă practică în domeniul psihologiei muncii şi organizaţionale şi care sunt limitele acestor competenţe;d) să prezinte principalele teme abordate în perioada de supervizare profesională;e) să prezinte portofoliul de probe psihologice utilizate în evaluarea psihologică, la nivel aptitudinal (teste de atenţie, inteligenţă ş.a.), la nivel de personalitate (chestionare şi inventare de personalitate), chestionare vizând atitudini şi comportamente în muncă;f) să îi îndrume pe supervizaţi să consulte site-ul Colegiului pentru inventarierea probelor avizate în specialitatea muncii şi organizaţională;g) să proiecteze un sistem de evaluare prin care supervizorul îi va evalua competenţele şi cunoştinţele supervizatului;h) să recomande bibliografie actuală, în concordanţă cu specializarea de psihologia muncii şi organizaţională.
    Articolul 16Supervizarea este o activitate ce vizează integrarea competenţelor profesionale, a teoriei şi a cercetării. Prin cunoştinţele, abilităţile şi profilul său, supervizorul este un model al acestei integrări pentru supervizaţi. Supervizarea în psihologia muncii şi organizaţională se desfăşoară după cum urmează:a) supervizarea presupune în primul rând contactul direct, faţă în faţă, între supervizor şi supervizat. În mod excepţional, pot intra în discuţie şi şedinţe de supervizare de la distanţă, în timp real, prin intermediul comunicării care permite un contact vizual şi/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate îndeosebi pe activităţi care nu necesită neapărat prezenţa supervizorului: păstrarea evidenţei, scrierea de rapoarte, pregătirea evaluării, elemente de psihodiagnostic, discuţii de caz;b) supervizarea se poate desfăşura individual şi în grup. Proporţia dintre cele două modalităţi trebuie să respecte în linii mari raportul 75/25. Supervizarea realizată în grup va presupune maximum 4 participanţi şi va sprijini creşterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;c) stagiul de supervizare în psihologia muncii şi organizaţională presupune derularea a minimum 100 de evaluări (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 400 de evaluări (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activităţi conform competenţelor. Stagiul se poate prelungi cu maximum 2 ani în cazuri excepţionale, care vor fi analizate de către comisia de specialitate. Dacă la finalul perioadei contractuale supervizatul nu obţine autonomia profesională, se va relua întreg stagiul de practică supervizată cu un alt contract, la un alt supervizor.
    Articolul 17Supervizarea în psihologia aplicată în domeniul serviciilor se desfăşoară după cum urmează: a) supervizarea presupune în primul rând contactul direct, faţă în faţă, între supervizor şi supervizat. În mod excepţional, pot intra în discuţie şi şedinţe de supervizare de la distanţă, în timp real, prin intermediul comunicării care permite un contact vizual şi/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate îndeosebi pe activităţi care nu necesită neapărat prezenţa supervizorului: păstrarea evidenţei, scrierea de rapoarte, pregătirea evaluării, elemente de diagnoză organizaţională, discuţii de caz;b) supervizarea se poate desfăşura individual şi în grup. Supervizarea realizată în grup va presupune maximum 4 participanţi şi va sprijini creşterea expunerii la diverse tipuri de cazuri;c) stagiul de supervizare în psihologia aplicată în servicii presupune derularea a minimum două proiecte de evaluare psihologică de specialitate sau două proiecte de consultanţă (pentru trecere la autonom - versiunea 4 trepte) sau 3 proiecte de evaluare psihologică sau proiecte de consultanţă (trecere specialist - versiunea 3 trepte) sau alte activităţi conform competenţelor.Articolul 18(1) În specialitatea psihologia transporturilor (PT), supervizarea este o componentă esenţială în pregătirea pentru practica profesională a psihologului, un pas cheie între debut şi autonomie în activitate. Supervizarea este o metodă de formare aplicată în cadrul căreia psihologii practicanţi alocă cea mai mare parte a timpului serviciilor către clienţi. Spre deosebire de stagiile anterioare care se concentrează îndeosebi pe dobândirea de cunoştinţe, supervizarea în PT îşi propune să dezvolte cunoştinţe şi abilităţi, pe care să le integreze cu datele de cercetare curentă. De asemenea, prin supervizare se urmăreşte dezvoltarea spiritului critic şi capacitatea de autoevaluare profesională şi personală. Pentru aceasta supervizorul va trebui să realizeze iniţial: evaluarea nevoilor supervizatului; identificarea obiectivelor de învăţare; un program de supervizare care să acopere sistematic: lecturi de specialitate, abilităţi de dezvoltat, tehnici, metode si strategii de evaluare, frecvenţa şi ritmul reuniunilor, numărul de ore de supervizare, configurări ale întâlnirilor - individuale/de grup, responsabilităţi ale părţilor, nivelul de pregătire şi de participare aşteptat etc.; program/calendar pentru eventuala ajustare a stagiului de supervizare în funcţie de evoluţia supervizatului şi a nevoilor sale emergente.(2) Activitatea de supervizare în PT este evident legată de evaluarea iniţială şi de observaţiile continue ale supervizorului. Modul principal de învăţare în timpul supervizării este bazat pe experienţă şi se concentrează pe contactul direct cu clienţii. În consecinţă, conţinutul programului de supervizare va varia în funcţie de cunoştinţele şi abilităţile psihologului practicant ca şi de nivelul lui de autonomie. În cadrul programului de supervizare: vor fi aprofundate modelele teoretice curente, specifice activităţii de evaluare psihologică în transporturi; vor fi prezentate/utilizate tehnicile cunoscute de evaluare şi intervenţie; se vor parcurge şi alte activităţi de formare aplicată (de exemplu, consultarea altor colegi cu experienţă sau furnizori de servicii PT, cursuri de formare continuă, workshopuri, echipe de cercetare etc.). (3) Supervizorul va urmări dezvoltarea, aplicarea şi integrarea competenţelor profesionale specifice şi de susţinere definite în psihologia transporturilor: competenţe de evaluare, de intervenţie/consiliere specifică, de cercetare-dezvoltare, administrativ-financiare, exemplificative - activităţile concrete de supervizare care apelează competenţe specifice în PT sunt observaţia internă în timpul livrării serviciului, analiza şi validarea observaţiilor făcute, lectura şi corectarea notelor, referinţe culese, discutarea instrumentelor de evaluare utilizate, corecţia materialului psihometric cantitativ şi calitativ, interpretarea rezultatelor, diagnosticul cazurilor, formularea avizelor/ rapoartelor etc.(4) Supervizorul va avea în vedere apelul constant la alte două competenţe esenţiale în activitatea de supervizare: a) competenţe privind relaţiile interpersonale - calitatea relaţiilor interpersonale constituie un factor determinant pentru eficacitatea rezultatelor în toate domeniile de practică ale psihologiei. Aşadar şi în PT, supervizorul trebuie să stabilească şi să menţină o alianţă constructivă de lucru cu supervizatul, ca şi cu toţi ceilalţi parteneri din reţelele sale profesionale. Cunoştinţele relevante privind relaţiile de putere, alianţele de lucru, micro- şi macromediul activităţii supervizatului trebuie dublate de o bună autocunoaştere a propriilor resurse şi valori. Abilităţile relevante de tipul: conectare/ascultare/comunicare cu celălalt, exprimarea empatică şi respectuoasă, construirea încrederii, analiza interacţiunilor problematice şi menţinerea unor bune relaţii profesionale într-un context administrativ sunt de maximă importanţă. Supervizorul va avea ca obiectiv constant dezvoltarea unor caracteristici specifice persoanelor supervizate: un cursant activ, deschis spre supervizare, bine pregătit, organizat, capabil să utilizeze în mod eficient timpul, conştient de limitele sale;b) competenţe etice şi deontologice - supervizorul trebuie să stabilească relaţii profesionale cu supervizatul în conformitate cu standardele etice în vigoare. Pentru aceasta trebuie să fie în posesia cunoştinţelor esenţiale pentru reflecţia etică, prin aprofundarea obligaţiilor şi standardelor profesionale care stau la baza practicii în PT. Trebuie, de asemenea, să stăpânească principiile eticii şi principalele elemente ale codului deontologic în vigoare, să le aplice situaţiilor problematice care pot apărea în cadrul stagiului de supervizare pe care îl coordonează. Nu în ultimul rând, supervizorul trebuie să fie în posesia datelor relevante pentru cadrele juridice şi socioeconomice care structurează funcţionarea sistemului în care supervizaţii săi îşi oferă serviciile. Cunoştinţele relevante de tipul: valori şi principii etice, codul deontologic, orientările şi liniile directoare aplicabile în PT, date privind cadre juridice/socioeconomice ale sistemului în care supervizaţii îşi oferă serviciile trebuie secondate de abilităţi relevante: identificarea proactivă a problemelor etice potenţiale, luarea deciziilor etice/rezolvarea dilemelor etice, integrarea în practică a preocupărilor etice.Articolul 19(1) Supervizarea în psihologia transporturilor este o activitate privilegiată care vizează integrarea competenţelor profesionale, a teoriei şi a cercetării. Prin cunoştinţele, abilităţile şi profilul său, supervizorul este un model al acestei integrări pentru supervizaţi.(2) Supervizarea presupune, în primul rând, contactul direct, faţă în faţă, între supervizor şi supervizat. În mod excepţional, pot intra în discuţie şi şedinţe de supervizare de la distanţă, în timp real, prin intermediul comunicării care permite un contact vizual şi/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate îndeosebi pe activităţi care nu necesită neapărat prezenţa supervizorului: păstrarea evidenţei, scrierea de rapoarte, pregătirea evaluării, elemente de psihometrie, discuţii de caz.(3) Supervizarea se poate desfăşura individual şi în grup. Proporţia între cele două modalităţi trebuie să respecte în linii mari raportul 75/25. Supervizarea calificată în grup va presupune maximum patru participanţi şi va sprijini creşterea expunerii la diverse tipuri de cazuri. (4) Stagiul de supervizare în psihologia transporturilor presupune realizarea unui număr minim de evaluări psihologice de specialitate. Numărul minim de evaluări va fi stabilit la propunerea comisiei de specialitate, prin hotărâre a Consiliului. (5) Supervizorul trebuie să se asigure că criteriile minime pentru formarea practică sunt satisfăcute, iar pentru aceasta trebuie să procedeze la evaluarea continuă pentru a monitoriza progresul supervizatului. Fiind permanent şi nu episodic, acest demers de evaluare se va reflecta în înţelegerea a ceea ce supervizatul a asimilat ca abilitate deja integrată. Pentru că supervizarea este o activitate regulată şi susţinută, supervizorul nu urmăreşte doar ceea ce supervizatul ştie, ci şi ceea ce poate face cu ceea ce ştie, un proces care implică nu doar cunoştinţe şi abilităţi, ci şi valori şi atitudini. Aceasta va permite în timp şi o creştere progresivă a complexităţii problemelor la care supervizatul este expus (exemplificativ - de la evaluare pentru categoria B la categorii superioare). Formatul de evaluare continuă trebuie:a) să reflecte scopul şi obiectivele programului de supervizare;b) să permită evaluarea explicită a performanţei şi a progresului supervizatului în raport cu scopul şi obiectivele specifice;c)
    să evidenţieze experienţa cumulată a supervizatului.
    (6) Ca principală responsabilitate, supervizorul trebuie să definească obiectivele stagiului de supervizare, care să fie în concordanţă cu obiectivele de învăţare şi, de asemenea, să poată surprinde eficacitatea stagiului de supervizare. Pentru aceasta supervizorul va trebui:a) să formuleze un plan de supervizare în care va descrie obiectivele generale şi etapele de parcurs;b) să monitorizeze supervizatul pentru a asigura progresul în raport cu obiectivele specificate;c) să adapteze programul de supervizare în funcţie de evoluţia supervizatului; d) să documenteze conţinutul fiecărei întâlniri de supervizare şi să păstreze o evidenţă a acestora; e) să prezinte un raport de evaluare la sfârşitul perioadei de supervizare.
    (7) În cazul în care, la finalul perioadei contractuale, performanţa supervizatului nu îndeplineşte standardele aşteptate:a) supervizatul va fi informat că performanţa sa este inferioară standardului; b) de comun acord se va stabili o perioadă rezonabilă de timp pentru sprijin profesional suplimentar;c) în caz de dezacord profesional supervizor/supervizat, prin înţelegere comună se va consulta comisia de specialitate.
    Articolul 20Supervizarea profesională în specialităţile aferente Comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională se va derula cu respectarea următoarelor prevederi:1.
    Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va analiza oportunitatea definirii unui cadru naţional de referinţă privind conţinutul supervizării profesionale în specialităţile comisiei.
    2. Supervizorul din domeniul psihologiei educaţionale sau din domeniul psihopedagogiei speciale trebuie:a) să cunoască Legea nr. 213/2004, cu modificările ulterioare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, şi codul deontologic specific profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;b) să cunoască normele specifice Comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;c) să cunoască normele în vigoare în domeniul psihologiei educaţionale, consiliere şcolară şi vocaţională care impun examinarea psihologică şi de asemenea periodicitatea la care se realizează aceasta.3. Competenţele psihologului ce vor fi dobândite în perioada de supervizare sunt următoarele: a) cunoaşterea diferenţelor existente între diferitele tipuri de trepte de specializare, din punctul de vedere al tipurilor de servicii ce pot fi prestate, respectiv cunoaşterea atribuţiilor şi competenţelor psihologului pe fiecare treaptă de specializare;b) cunoaşterea în detaliu a aspectelor specifice şi definitorii pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, ce implică, în mod concret, înfiinţarea unui cabinet individual de psihologie, societate civilă profesională, cabinete asociate, structură de psihologie, ce trebuie să conţină dosarul înaintat colegiului în vederea înfiinţării;
    c) cunoaşterea tuturor dificultăţilor cu relevanţă pentru învăţare şi contextul educaţional ce impun examinarea psihologică în domeniul psihologiei educaţionale, consiliere şcolară şi vocaţională, astfel încât acestea să reprezinte un punct de plecare în soluţionarea sau remiterea acestor dificultăţi;d) cunoaşterea instrumentelor necesare în gestionarea activităţii domeniului psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale;e) capacitatea de a opta pentru o baterie de probe în funcţie de problematica dificultăţilor educaţionale evaluate sau a contextului educaţional vizat.
    4. Procesul de supervizare reprezintă o relaţie de mentorat ce cuprinde aspecte de formare şi de evaluare în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale:a) supervizarea este o activitate ce vizează integrarea competenţelor profesionale, a teoriei şi a cercetării. Prin cunoştinţele, abilităţile şi profilul său, supervizorul este un model al acestei integrări pentru supervizaţi;b) supervizarea presupune, în primul rând, contactul direct, faţă în faţă, între supervizor şi supervizat. În mod excepţional, pot intra în discuţie şi şedinţe de supervizare de la distanţă, în timp real, prin intermediul comunicării care permite un contact vizual şi/sau verbal. Astfel de sesiuni vor fi axate îndeosebi pe activităţi care nu necesită neapărat prezenţa supervizorului: păstrarea evidenţei, scrierea de rapoarte, pregătirea evaluării, elemente de psihodiagnostic, discuţii de caz.
    5. Activitatea de supervizare are în atenţie toate competenţele psihologului cu drept de liberă practică, treapta de specializare practicant în supervizare. 6. Supervizorul ghidează activitatea de realizare a portofoliului necesar accederii la treapta de specializare psiholog specialist pe baza următoarelor criterii:a) psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională:(i) evaluarea şi diagnoza copiilor şi a familiei acestora - 1 caz;(ii) program de consiliere şcolară - 1 caz;(iii) program de consiliere vocaţională - 1 caz;(iv) program de prevenţie/intervenţie;
    b) psihopedagogie specială: (i) evaluarea psihopedagogică şi diagnoza copiilor, tinerilor şi adulţilor cu dizabilităţi - 1 caz;(ii) program de consiliere a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora - 1 caz;(iii) program de intervenţie personalizată/adaptare curriculară.
    7. Criteriile care au în atenţie întocmirea raportului de supervizare pot fi schimbate la propunerea comisiei de specialitate în condiţiile în care competenţele psihologului educaţional aflat în supervizare se modifică sau dacă cerinţele din practica privată necesită o astfel de modificare
    Articolul 21Supervizarea profesională în psihologie, în specialităţile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se derulează cu respectarea următoarelor prevederi: 1. să îşi desfăşoare activitatea la data solicitării dreptului de supervizare profesională, precum şi pe întreaga perioadă a derulării contractului de supervizare profesională, în una din formele legale de exercitare a profesiei de psiholog, avizată în specialitate; 2. în situaţia în care psihologul supervizat desfăşoară activităţi cu caracter clasificat, supervizorul trebuie să deţină în mod obligatoriu autorizaţia de acces la informaţii clasificate, eliberată de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, de nivel cel puţin egal cu supervizatul;3. în instituţiile din domeniul securităţii naţionale supervizarea profesională reprezintă atribuţie de serviciu;4. activitatea de supervizare profesională va fi desfăşurată după un program de minimum 8 ore lunar;5. psihologii practicanţi în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat trebuie să efectueze un număr minim de evaluări de specialitate pe durata stagiului de supervizare. Numărul minim de evaluări va fi stabilit la propunerea comisiei de specialitate, prin hotărâre a Consiliului.
    Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 22La propunerea comisiilor de specialitate, Comitetul director poate aduce completări şi detalieri ulterioare prevederilor prezentelor norme, care vor fi suspuse aprobării Consiliului.Articolul 23Contractele de supervizare aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme îşi păstrează valabilitatea până la finalizare.-----