Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (19.07.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 828 din 11 decembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 5 aprilie 2019Data intrării în vigoare 05-04-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.740D/2017.2.
    La apelul nominal răspunde, personal, Liliana Teodoriu, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea admiterii acesteia.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Reiterează motivele prezentate în excepţia de neconstituţionalitate şi notele scrise, arătând, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă art. 20 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, arată contextul invocării excepţiei de neconstituţionalitate şi prezintă aspecte de fapt ale cauzelor.5. Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că aspectele invocate referitoare la legalitatea sau temeinicia unei hotărâri judecătoreşti, precum şi compararea unor texte de lege între ele nu reprezintă motive de constituţionalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, astfel cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa Curţii, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură pentru situaţii deosebite.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 25 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 116/40/2017, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia“ din cuprinsul dispoziţiei legale criticate contravine Legii fundamentale, deoarece nu se ţine cont de posibilitatea ca justiţiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situaţie în care nu se poate invoca excepţia necompetenţei de ordine publică a instanţei şi nici excepţia nelegalei compuneri a instanţei, în cazul în care excepţia intervine în cursul judecăţii recursului, cum ar fi în cazul calificării căii de atac exercitate ca fiind apel (cazul în speţă).
    8. Se mai precizează faptul că dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură civilă din 1865 aveau o formulare constituţională şi corectă, întrucât prevedeau că „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului (…). 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.“9. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate respectă prevederile constituţionale. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;“.16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepţiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanţă, care se va pronunţa asupra lor, astfel încât numai nepronunţarea asupra acestor motive dă posibilitatea părţii interesate să le invoce în cadrul contestaţiei în anulare.18. În privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Beles şi alţii împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere. Pentru aceste motive nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Mai mult, critica autorilor excepţiei potrivit căreia dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece „nu se ţine cont de posibilitatea ca justiţiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situaţie în care nu se poate invoca excepţia necompetenţei de ordine publică a instanţei“, nu vizează aspecte de constituţionalitate, ci priveşte aplicarea dispoziţiei legale la situaţia concretă a acestora în cadrul litigiului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Faptul că o anumită dispoziţie procedurală nu reglementează toate ipotezele care pot apărea în practică nu reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil al părţilor, care au posibilitatea de a se prevala de toate garanţiile acestuia, prin propunerea, încuviinţarea şi administrarea probelor pertinente şi utile cauzei, în condiţiile stabilite de legiuitor.20.
    De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 10 şi art. 12 din Codul de procedură civilă, „părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.“, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.“. Totodată, dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluţionarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin
    ----