Structură Act

Doriţi o formă actualizată, la zi (17.10.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
INSTRUCŢIUNI din 26 octombrie 2005privind revizia tehnică şi întreţinerea vagoanelor în exploatare nr. 250
EMITENT
  • MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
  • Publicate în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.039 bis din 23 noiembrie 2005Data intrării în vigoare 22-05-2006


    Aprobate prin Ordinul nr. 1.817 din 26 octombrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 din 23 noiembrie 2005
    Capitolul I Dispoziţii generale
    Articolul 1 Prezentele instrucţiuni cuprind reglementări referitoare la executarea reviziei şi pregătirea tehnică a trenurilor şi la modul de tratare a vagoanelor defecte în exploatare.Articolul 2 Prezentele instrucţiuni sunt obligatorii pentru personalul de specialitate, care execută revizia şi pregătirea tehnică a trenurilor de călători şi de marfă şi/sau execută reparaţii la vagoanele defecte în exploatare.Articolul 3 Condiţiile privind: recrutarea, şcolarizarea, examinarea şi relaţiile de serviciu ale personalului menţionat la alin. (2), sunt prevăzute în reglementările specifice în vigoare.Articolul 4 Dacă diferitele aspecte ale aceleiaşi probleme sunt cuprinse în mai multe articole, ele trebuie să fie înţelese şi aplicate în totalitatea lor.
    Capitolul II Revizii tehnice la trenuriArticolul 5(1) Vagoanele de călători şi de marfă trebuie să fie întreţinute permanent în bună stare de funcţionare, în scopul asigurării parametrilor de exploatare determinanţi în siguranţa circulaţiei trenurilor, confortul călătorilor şi integritatea mărfurilor încredinţate la transport.(2) Verificarea stării tehnice a vagoanelor de călători şi de marfă din compunerea trenurilor se execută prin revizii tehnice şi probe de frână efectuate în unităţi autorizate de către Autoritatea Feroviară Română - denumită în continuarea AFER - numai de către personalul de specialitate autorizat în acest scop, conform reglementărilor specifice în vigoare.(3) Categoriile de revizii tehnice ce urmează să se execute la fiecare tren, pe întregul parcurs al acestuia, probele de frână precum şi locul unde se execută acestea, se stabilesc de operatorii de transport feroviar - denumiţi în continuare OTF - împreună cu administratorul infrastructurii feroviare, odată cu întocmirea mersului trenurilor, aducându-se la cunoştinţa subunităţilor interesate.(4)
    Reviziile tehnice stabilite conform alin. (3) devin obligatorii pentru întreg personalul care participă la compunerea, pregătirea tehnică şi circulaţia trenurilor.
    (5) Distanţele admise pentru trenurile de călători şi de marfă în circulaţie între două revizii tehnice consecutive sunt următoarele:a) minim 300 km şi maxim 450 km pentru trenurile de călători;b) minim 250 km şi maxim 350 km pentru trenurile de marfă.(6) În cazul în care garniturile trenurilor de persoane nu suferă modificări în compunerea lor şi circulă dus-întors între două staţii cu revizii de vagoane, între care distanţa este mai mică de 150 km, o nouă revizie tehnică la compunere se va efectua numai după ce trenul a parcurs minim 300 km de la ultima revizie tehnică la compunere.(7) Categoriile de revizii tehnice care se execută la trenuri, sunt următoarele:a) revizia tehnică la compunere;b) revizia tehnică la sosire;
    c) revizia tehnică în tranzit.
    Secţiunea 1 Revizia tehnică la compunereArticolul 6(1) Revizia tehnică la compunere a trenurilor se execută în următoarele situaţii:a) în staţiile de compunere a trenurilor cu excepţia prevăzută la art. 5, alin. (6) din prezentele instrucţiuni, pe liniile prevăzute în planul tehnic de exploatare al staţiei - denumit în continuare PTE;b) în staţiile din parcurs la vagoanele ce se introduc sau se ataşează la trenurile în tranzit;
    c) în staţiile frontieră de stat, pentru trenurile de marfă şi numai pentru trenurile de călători la intrarea în România.
    (2) Lucrările şi verificările obligatorii care trebuie asigurate de către revizorii tehnici de vagoane în cadrul reviziei tehnice la compunere sunt următoarele:a) supravegherea prin defilare a trenului la gararea acestuia pe linia de pregătire tehnică pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa în timpul mersului, prevăzute la art. 15 din prezentele instrucţiuni;b) verificarea acoperirii (semnalizării) trenului de către personalul OTF stabilit în PTE; dacă trenul nu este acoperit (semnalizat), nu se va trece la pregătirea acestuia;c) revizuirea fiecărui vagon în parte pentru a constata dacă starea de funcţionare şi uzurile pieselor şi subansamblurilor componente corespund condiţiilor şi limitelor prevăzute în prezentele instrucţiuni, precum şi depistarea lipsurilor existente la vagoane;d) verificarea strângerii bandajelor pe obada roţilor, vizual şi prin lovire cu ciocanul, la vagoanele din trenurile de călători;e) ridicarea capacului la cutiile de osie echipate cu capac rabatabil, în scopul verificării stării aparatului de ungere şi a cuzinetului, precum şi a nivelului uleiului;
    f) însemnarea cu cretă a tuturor lipsurilor, defectelor şi uzurilor constatate;g) notificarea vagoanelor cu defecte care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi nu pot fi reparate în corpul trenului, în vederea scoaterii lor din tren cu stabilirea condiţiilor de circulaţie, după caz;h) notificarea vagoanelor la care a expirat termenul de reparaţie planificată - denumită în continuare RP -, termenul de revizie tehnică intermediară - denumită în continuare RTI, revizia rulării - denumită în continuare RR -, revizia intermediară a frânei - denumită în continuare RIF -, revizia intermediară tehnică - denumită în continuare RIT -, revizia boghiurilor denumită în continuare RB - şi nenotificate cu ocazia efectuării reviziei tehnice la sosire;i) predarea către personalul OTF care îşi desfăşoară activitatea în staţia respectivă sub semnătură de primire, a notificării - avizare în care s-a precizat unitatea specializată de reparat vagoane la care se îndrumă vagonul notificat pentru reparaţii, după scoaterea lui din tren sau după descărcare, precum şi condiţiile de manevră şi circulaţie;j) avizarea scrisă către personalul OTF a vagoanelor constatate cu încărcătura deplasată sau a transporturilor excepţionale cu nereguli, în vederea remedierii acestora;k) verificarea asigurării împotriva căderii a celor două tampoane de la urma ultimului vagon din tren, prin tragere şi rotire completă a talerului tamponului, iar la tampoanele cu dispozitiv contra rotirii, numai prin tragerea talerului; la trenurile care circulă prin rebrusment în parcurs, această verificare se face şi la cele două tampoane din faţă ale primului vagon din tren, iar la trenurile care au în compunere vagoane neechipate cu tampoane se verifică tampoanele vagonului vecin cu cel fără tampoane;l)
    remedierea tuturor defectelor însemnate cu creta prin completarea pieselor lipsă şi înlocuirea celor rupte, defecte sau uzate peste limitele prevăzute în prezentele instrucţiuni; după remediere, însemnările cu creta se şterg;
    m) cuplarea semiacuplărilor de aer, alimentarea cu aer a instalaţiei de frână a trenului, remedierea pierderilor de aer şi alimentarea conductei generale de aer a trenului la presiunea de regim de 5 bar, atât la trenurile de călători cât şi de marfă; la trenurile de marfă se va executa şi suflarea separatoarelor de praf de la primele 3 vagoane cu frâna automată din capul trenului şi a conductei generale de aer pe grupe de 5-10 vagoane, iar în perioadele cu temperaturi scăzute (sub 0°C), suflarea conductei generale se va face pe grupe de maxim 5 vagoane;n) repararea şi reglarea timoneriei frânelor automate şi de mână ale vagoanelor din tren;o) ungerea cu completare a vagoanelor din tren urmată de ştergerea însemnărilor făcute cu creta pe capacele cutiilor de osie;p) executarea probei de frână prevăzută în prezentele instrucţiuni; la reviziile de vagoane cu instalaţii fixe de aer, proba completă şi lucrările legate de aceasta se execută de la această instalaţie;q) ridicarea semnalului mobil de acoperire a trenului în vederea legării la tren şi frână a vehiculului feroviar motor şi apoi replantarea acestuia în faţa vehiculului feroviar motor de către personalul stabilit în PTE;r) reducerea presiunii aerului din instalaţia de frână prin acţionarea valvei de descărcare de la fiecare vagon cu frână automată activă, înainte de executarea probelor de frână prevăzute cu vehiculul feroviar motor, în cazul în care proba completă a fost executată de la instalaţia fixă de aer sau cu alt vehicul feroviar motor;s) executarea probelor de frână prevăzute în prezentele instrucţiuni cu vehiculul feroviar motor;t) ridicarea semnalelor mobile de acoperire a trenului în vederea expedierii acestuia, după terminarea procesului tehnologic de pregătire tehnică a trenului de către personalul prevăzut în PTE;u) semnarea foii de parcurs a trenului fără alte menţiuni, prin semnătură, revizorul tehnic de vagoane confirmând că:u1) vagoanele din compunerea trenului sunt pregătite din punct de vedere tehnic;u2) probele de frână prevăzute în prezentele instrucţiuni au fost efectuate;u3) nota de frâne a fost predată personalului OTF care completează formularul "Arătarea vagoanelor" pentru trenul respectiv;v) supravegherea prin defilare a trenului la expediere.
    §1. Lucrări suplimentare care se execută la revizia tehnică la compunere a trenurilor de călătoriArticolul 7(1) La efectuarea reviziei tehnice la compunere a trenurilor de călători, revizorul tehnic de vagoane este obligat să asigure şi să verifice, suplimentar faţă de lucrările prevăzute la art. 6 din prezentul capitol, următoarele lucrări:a) cuplarea semiacuplărilor de 10 bar pentru trenurile compuse din vagoane la care închiderea/deschiderea uşilor se face comandat sau automat;b) revizuirea, repararea şi probarea instalaţiei de închidere comandată sau automată a uşilor de acces la vagoanele dotate cu astfel de instalaţii;c) revizuirea, repararea şi verificarea din punct de vedere al funcţionării ansamblurilor, subansamblurilor şi amenajărilor interioare, precum şi a instalaţiilor sanitare:
    d) verificarea lucrărilor de salubrizare a vagoanelor la interior şi exterior;e) închiderea şi încuierea uşilor frontale de la primul şi ultimul vagon de călători din tren, ridicarea şi fixarea în această poziţie a punţilor de intercomunicaţie; când în corpul trenului se găsesc vagoane care nu permit intercomunicaţia, uşile frontale ale vagoanelor de călători vecine trebuie de asemenea să fie închise şi încuiate, iar punţile de intercomunicaţie ridicate şi fixate în această poziţie;f) suflarea colectoarelor de apă montate pe conducta generală de aer şi a separatorului de praf de la vagoanele de încălzit WIT;g) revizuirea, repararea şi verificarea funcţionării instalaţiei de încălzire a vagoanelor şi a remorcilor de automotor, în scopul asigurării încălzirii, climatizării sau ventilaţiei, după caz, la parametri stabiliţi;h) conectarea vagoanelor din trenurile încălzite electric la instalaţia de încălzire şi verificarea funcţionării instalaţiilor de încălzire de la vagoane cu ajutorul standurilor fixe - acolo unde acestea există -, sau cu locomotiva electrică după legarea acesteia la tren, sau alte surse de încălzire electrică existente; legarea conductei generale de înaltă tensiune a trenului la vehiculul feroviar motor se face în tot timpul anului, indiferent de perioada de încălzire, la vagoanele dotate cu sursă statică, iar pentru trenurile de persoane legarea conductei generale de înaltă tensiune se execută numai pe perioada de încălzire;i) înainte de conectarea sau deconectarea locomotivei electrice la şi de la instalaţia de încălzire a trenului, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, după cum este stabilit pentru subunitatea respectivă, va primi de la mecanicul de locomotivă maneta inversorului de mers, maneta de încălzire a trenului (cheia de pupitru) şi cheia de la cupla electrică, pe care le va păstra asupra sa, pe toată durata conectării, respectiv deconectării cuplelor electrice de încălzire;j) verificarea ieşirii aburului de la ultimul vagon din tren, la trenurile încălzite cu abur la expedierea acestora, în perioada de încălzire, din staţiile de îndrumare, de rebrusment, unde se ataşează vagoane sau se schimbă vehiculul feroviar motor;
    k) revizuirea, repararea şi probarea instalaţiei de iluminat a vagoanelor de călători în scopul asigurării iluminării normale a acestora.
    (2) La trenurile de călători compuse din vagoane echipate cu frâne automate de mare putere, înainte de executarea probei complete, în cadrul reviziei tehnice la compunere, revizorii tehnici de vagoane vor executa probele statice constând în verificarea funcţionării regulatoarelor centrifugale împreună cu releele de presiune, dispozitivele sau instalaţia de protecţie la patinare şi frâna electromagnetică, după caz.(3) Verificarea funcţionării regulatoarelor centrifugale şi a releelor de presiune se efectuează astfel:a) se manipulează schimbătoarele de regim în poziţia "R";b) se alimentează instalaţia de frână a vagoanelor la presiunea de regim de 5 bar;c) se execută o frânare totală;d)
    se deschide căpăcelul metalic amplasat lateral pe carcasa regulatorului centrifugal şi se înşurubează cheia filetată în gaura contragreutăţii regulatorului;
    e) se acţionează lateral contragreutatea, manevră la care trebuie să se producă o emisie de aer la regulatorul centrifugal;f) simultan cu acţionarea contragreutăţii se urmăreşte la indicatorul de presiune creşterea presiunii în cilindrul de frână de la 1,7 bar la 3,8 bar, urmată de revenirea acesteia la valoarea de 1,7 bar după lăsarea liberă a contragreutăţii regulatorului centrifugal; verificarea presiunii se efectuează de către revizorul tehnic de vagoane, acţionarea contragreutăţii putându-se efectua şi de către un montator de vagoane, din dispoziţia revizorului tehnic de vagoane;g) înlocuirea subansamblurilor defecte, pe baza neregulilor constatate în funcţionarea regulatoarelor centrifugale şi a releelor de presiune.
    (4) Verificarea funcţionării dispozitivelor de protecţie la patinare se efectuează după terminarea verificării funcţionării regulatoarelor centrifugale şi a releelor de presiune, astfel:a) se deschide căpăcelul din cauciuc aflat pe carcasa regulatorului;b) se acţionează volantul de inerţie, în ambele sensuri la regulatoarele antipatinaj tip M2 şi numai într-un singur sens (sensul de mers al trenului) la regulatoarele antipatinaj tip MWX2, din poziţia de repaus, după care se eliberează imediat;
    c) la efectuarea operaţiunii de la pct. b), trebuie să se producă rapid:c1) îndepărtarea saboţilor de pe roţi, urmată de aplicarea acestora pe roţi, în mai puţin de 2 secunde;c2) o evacuare a aerului din cilindrul de frână prin supapa de evacuare;d) se închide căpăcelul de cauciuc.
    (5) Proba de funcţionare se face la fiecare regulator de antipatinaj pentru ambele sensuri de mers, la care se va executa obligatoriu cel puţin câte o acţionare în sus şi în jos a volantului de inerţie; dacă se constată nereguli în funcţionare, subansamblurile defecte se înlocuiesc.(6) Verificarea funcţionării instalaţiei de protecţie la patinare cu microprocesor se face în următoarele situaţii:a) periodic, o dată pe lună;
    b) când se înlocuiesc piese ca: traductor ventil, plăcuţă de afişare;c) când lampa "Anunţare defect" este aprinsă; aceasta se verifică cu ocazia fiecărei revizii tehnice la sosire sau compunere.
    (7) Pentru efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii următoarele:a) instalaţia să fie conectată la tensiunea bateriei de acumulatoare;b) conducta generală de aer a trenului să fie alimentată la presiunea de regim de 5 bar.(8) După îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (7), se efectuează următoarele operaţiuni:a)
    se execută o frânare totală;
    b) se deschide uşa de acces la microprocesorul aflat în tabloul de comandă;c) se citeşte şi se notează codul afişat;d) se apasă tasta 1 "Apel", operaţiune la care pe ecran trebuie să apară codul "9.9" dacă nu există nereguli; dacă s-au memorat defecte, acestea sunt afişate la interval de 3 secunde, după care se afişează permanent primul defect;e) se notează toate defectele afişate după care se trece la localizarea acestora cu ajutorul listelor deranjamentelor la instalaţia de protecţie la patinare, conform Anexei 1;f) se înlătură deranjamentele constatate.
    (9) După înlăturarea tuturor deranjamentelor localizate conform alin. (8), se trece la verificarea propriu-zisă a instalaţiei, astfel:a) se apasă tasta 2 "Verificare", timp în care pe ecran este afişat codul "8.9" (derulare-verificare); fiecare ventil de protecţie, începând cu osia nr. 1, este comandat şi trece printr-un ciclu de funcţionare compus din 3 faze, astfel:– circa 0,3 secunde, aerisire;– circa 0,5 secunde, menţinere presiune;– circa 10 secunde, aerisire;b) ciclul de verificare prevăzut la pct. a) permite şi un control acustic al funcţionării fiecărui ventil în parte;c) dacă verificarea prevăzută la pct. a) a decurs normal, pe ecran va fi afişat codul "9.9", iar în caz contrar, pe ecran va fi afişat codul defectului existent şi care trebuie înlăturat;d) după terminarea verificării şi apariţia codului "9.9" se va proceda la "ştergerea" defectelor remediate anterior;
    e) se apasă tasta 3 "Ştergere"; după eliberarea acestei taste, defectele existente în momentul ştergerii sunt stocate imediat în memoria de defecte şi se derulează afişarea acestora;f) pentru efectuarea operaţiunilor mai sus prezentate, tastele trebuie ţinute apăsate cel puţin 3 secunde;g) starea de funcţionare corectă a instalaţiei este pusă în evidenţă prin afişarea codurilor "9.9" sau "9.5".
    (10) Verificarea funcţionării frânei electromagnetice se efectuează cu ajutorul dispozitivului de control MGE2, montat pe părţile laterale ale vagonului şi constă în aplicarea şi ridicarea patinelor electromagnetice pe şi respectiv de pe şină.(11) Verificarea prevăzută la alin. (10) se efectuează în următoarele condiţii:a) tensiunea bateriei de acumulatori ce alimentează patinele electromagnetice să fie de 24 V;b)
    maneta schimbătorului de regim de frânare G-P-R-Mg sau P-R-Mg să fie aşezat în poziţia R + Mg;
    c) conducta principală de aer să fie alimentată la presiunea de cel puţin 8 bar.
    (12) După asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (11), se trece la verificarea propriu-zisă, astfel:a) se alimentează conducta generală de aer la presiunea de regim de 5 bar, după care se execută o frânare rapidă;b) se apasă butonul roşu "Mg" al dispozitivului MGE2, timp în care se aprinde becul de semnalizare şi toate patinele trebuie să se aplice pe şine;c) se eliberează butonul roşu "Mg", timp în care se stinge becul de semnalizare şi toate patinele trebuie să se ridice de pe şine şi să revină în poziţia iniţială de repaus.(13)
    Dacă în urma verificării de la alin. (11) se constată patine electromagnetice care nu se aplică pe şină sau care nu revin în poziţia de repaus, se va identifica defectul şi se va înlătura pe loc.
    (14) Timpul de menţinere apăsată a butonului roşu "Mg" după aplicarea patinelor pe şină trebuie să fie strict limitat pentru a preveni descărcarea bateriei de acumulatoare.
    §2. Alte reglementări privind revizia tehnică la compunereArticolul 8(1) Cuplurile de vagoane etajate şi vagoanele echipate cu frână disc trebuie revizuite pe linii dotate cu canal pentru revizii în staţiile de domiciliu şi de destinaţie ale acestora.(2) Vagoanele de călători din trenurile: EC, IC, exprese, rapide şi accelerate se revizuiesc la linii dotate cu canal înainte de îndrumare, în staţiile unde sunt create aceste condiţii.
    (3) Toate vagoanele din trenurile de călători trebuie revizuite lunar, în baza unui program, pe linii dotate cu canal pentru revizie, în staţii dotate cu astfel de linii.(4) În conţinutul articolelor ce reglementează revizia tehnică la compunere a trenurilor, prin asigurare se înţelege că lucrările respective sunt executate de către: electricieni, montatori sau ungători de vagoane din echipa complexă, sub supravegherea revizorului tehnic de vagoane care răspunde de calitatea acestor lucrări.(5) La reviziile de vagoane, precum şi la posturile acestora, acolo unde nu sunt electricieni, montatori sau ungători în echipă complexă, lucrările respective se vor executa de către revizorul tehnic de vagoane.
    Secţiunea a 2-a Revizia tehnică la sosireArticolul 9(1) Revizia tehnică la sosire a trenurilor se efectuează în următoarele situaţii:a) în staţiile de destinaţie a trenurilor;b) în staţiile din parcurs, la vagoanele care se detaşează din tren;c) în staţiile frontieră de stat, pentru trenurile de marfă şi numai pentru trenurile de călători la intrarea în România.(2) Lucrările obligatorii pe care revizorii tehnici de vagoane trebuie să le execute în cadrul reviziei tehnice la sosire sunt următoarele:a) supravegherea prin defilare a trenului la gararea acestuia pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa în timpul mersului, prevăzute la art. 15 din prezentele instrucţiuni;b) revizuirea fiecărui vagon în parte pentru a constata dacă starea de funcţionare şi uzurile pieselor şi subansamblurilor componente corespund condiţiilor şi limitelor prevăzute în prezentele instrucţiuni, precum şi depistarea lipsurilor existente la vagoane;c)
    verificarea strângerii bandajului pe obadă, vizual şi prin lovire cu ciocanul, în cazul roţilor cu bandaj aplicat şi verificarea vizuală a stării roţilor monobloc;
    d) verificarea stării de încălzire a cutiilor de osii, prin aplicarea dosului palmei pe partea laterală a cutiei de osie, în partea opusă sensului de mers al trenului, iar la cutiile de osie care din motive constructive nu permit aceasta, pe partea frontală sau superioară a acestora; în staţiile dotate cu "Instalaţie de depistat fusuri de osie încălzite anormal", verificarea stării de încălzire a cutiilor de osie se va executa de către această instalaţie;e) ridicarea capacului rabatabil la cutiile de osie echipate cu acest tip de capac în scopul verificării stării aparatului de ungere şi a cuzinetului, precum şi a nivelului uleiului;f) verificarea stării de încălzire a carcasei angrenajului şi a generatorului electric, prin procedeul utilizat la cutiile de osie, la vagoanele de călători echipate cu generator de curent antrenat prin ax cardanic sau de transmisie cu cuplaj elastic;g) însemnarea cu cretă a tuturor lipsurilor, defectelor şi uzurilor constatate; pe capacele cutiilor de osie încălzite anormal se va însemna cu creta o cruce închisă într-un cerc;h) avizarea în scris, sub semnătură de primire a personalului OTF care execută manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor defecte care pun în pericol siguranţa circulaţiei, cu precizarea condiţiilor de manevră, dacă acestea nu pot fi reparate înainte de executarea acestei manevre;i) notificarea vagoanelor cu defecte sau lipsuri care nu se pot repara în corpul trenului, precum şi a vagoanelor la care a expirat RP, RTI, RR, RIF, RIT, RB şi predarea, sub semnătura de primire a personalului OTF care execută manevra de descompunere a trenului, a notificărilor - avizare în vederea îndrumării vagonului pentru reparaţii;
    j) avizarea, în scris, sub semnătura de primire a personalului OTF care efectuează manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor notificate de alte unităţi, pentru îndrumarea vagoanelor conform notificărilor respective;k) avizarea, în scris, sub semnătura de primire a personalului OTF care efectuează manevra de descompunere a trenului, a vagoanelor cu defecte provocate de: supraîncărcări, încărcături deplasate sau repartizate neuniform sau cu scurgeri din încărcătură, în vederea cântăririi, remedierii neregulilor la încărcătură sau vagon sau transbordării, după caz;l) verificarea funcţionării frânelor automate la vagoanele avizate cu nereguli la frână în parcurs, cu locomotiva trenului, astfel:l1) pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, impiegat de mişcare - denumit în continuare IDM - solicită revizorului tehnic de vagoane să efectueze împreună cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat în cazul conducerii simplificate, verificarea funcţionării frânei automate la vagoanele reclamate că au mers frânate şi a căror frână a fost izolată în parcurs de către personalul de locomotivă sau personalul de tren;l2) rezultatul probei de frână şi alte menţiuni legate de aceasta se vor consemna în foaia de parcurs de către revizorul tehnic de vagoane care a efectuat proba sub semnătură;l3) comunicarea rezultatului probei de frână de către revizorul tehnic de vagoane către IDM din staţia în care s-a efectuat proba de frână şi a structurii ierarhic superioare a OTF;m) verificarea stării tehnice a robinetului de la semnalul de alarmă la vagoanele care au produs întârzieri directe trenului prin deschiderea necomandată a acestuia, comunicate pe număr de vagon de către personalul de tren sau locomotivă, astfel:m1) pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, IDM solicită revizorului tehnic de vagoane să efectueze împreună cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat în cazul conducerii simplificate, verificarea stării tehnice a robinetului de la semnalul de alarmă;m2) rezultatul verificării şi alte menţiuni se consemnează în foaia de parcurs, de către revizorul tehnic de vagoane, sub semnătură;m3) comunicarea rezultatului verificării stării tehnice de către revizorul tehnic de vagoane către IDM din staţia în care s-a efectuat verificarea stării tehnice şi structurii ierarhic superioare a OTF;n) întocmirea arătării "BUN PENTRU EXPORT" conform Anexei 2, pentru vagoanele apte la export şi predarea acestor arătări personalului OTF; pentru export, revizorii tehnici de vagoane vor revizui şi vor alege numai vagoane în stare goală.
    (3) La trenurile de călători, înainte de deconectarea de la sursa de energie a vehiculului feroviar motor, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, după cum este stabilit pentru subunitatea respectivă, va verifica modul de funcţionare a instalaţiilor de: iluminat, încălzire, ventilaţie şi climatizare, notând defectele, după care va solicita de la mecanic maneta inversorului de mers, maneta de încălzire a trenului (cheia de pupitru) şi cheia de la cupla electrică, pe care le va păstra asupra sa pe toată durata deconectării cuplelor electrice.(4) La trenurile încălzite cu abur, întreruperea furnizării agentului termic se va face la solicitarea revizorului tehnic de vagoane numai după verificarea instalaţiilor de încălzire.
    Secţiunea a 3-a Revizia tehnică în tranzitArticolul 10(1) Revizia tehnică în tranzit a trenurilor se execută:a) în staţiile şi la trenurile stabilite odată cu întocmirea mersului trenurilor;b) în staţiile frontieră de stat la trenurile de călători care ies din ţară.(2)
    La trenurile de marfă care circulă pe pante mari prevăzute în Anexa 3 şi care parcurg de la staţia de compunere până la staţia vârf de pantă o distanţă de minim 300 km şi maxim 350 km, se va efectua revizia tehnică în tranzit cu probă completă în staţiile cu revizori tehnici de vagoane, premergătoare staţiilor vârf de pantă.
    (3) La efectuarea reviziei tehnice în tranzit, revizorul tehnic de vagoane trebuie să constate defectele şi lipsurile de la vagoane care pun în pericol siguranţa circulaţiei şi să dispună toate măsurile pentru înlăturarea acestora sau pentru scoaterea vagoanelor defecte din tren în cazul în care acestea nu se pot repara în corpul trenului.(4) Lucrările obligatorii pe care trebuie să le execute revizorul tehnic de vagoane în cadrul reviziei tehnice în tranzit sunt următoarele:a) supravegherea prin defilare a trenului la sosire în staţie pentru depistarea la vagoane a defectelor care se pot auzi sau se pot observa în timpul mersului, prevăzute la art. 15 din prezentele instrucţiuni;b) verificarea existenţei aerului în conducta generală de aer prin deschiderea şi închiderea robinetului frontal de la ultimul vehicul feroviar legat la conducta generală de aer;c) verificarea asigurării împotriva căderii a celor două tampoane de la urma ultimului vagon din tren, prin tragere şi rotirea completă a talerului tamponului, iar la tampoanele cu dispozitiv contra rotirii, numai prin tragerea talerului; la trenurile care circulă prin rebrusment, această verificare se face şi la cele două tampoane din faţă ale primului vagon din tren, iar la trenurile care au în compunere vagoane neechipate cu tampoane se verifică tampoanele vagonului vecin cu cel fără tampoane;d) revizuirea fiecărui vagon în parte pentru a constata dacă există lipsuri şi defecte la vagoane care pun în pericol siguranţa circulaţiei;e) verificarea strângerii bandajelor pe obadă, vizual şi prin lovire cu ciocanul, în cazul roţilor cu bandaj aplicat şi revizuirea tehnică vizuală a osiilor montate şi a roţilor monobloc se face vizual;
    f) verificarea stării de încălzire a cutiilor de osii, prin aplicarea dosului palmei pe partea laterală a cutiei de osie, în partea opusă sensului de mers al trenului, iar la cutiile de osie care nu permit aceasta, din motive constructive, pe partea frontală sau superioară sau prin mijloace tehnice specializate, acolo unde acestea există;g) ridicarea capacului la cutiile de osie echipate cu capac rabatabil în scopul verificării stării aparatului de ungere şi a cuzinetului, precum şi a nivelului uleiului;h) verificarea stării de încălzire a carcasei angrenajului şi generatorului electric, prin procedeul utilizat la cutiile de osie, la vagoanele de călători, echipate cu generator de curent antrenat prin ax cardanic sau ax de transmisie cu cuplaj elastic;i) însemnarea cu cretă a tuturor lipsurilor, defectelor şi uzurilor constatate care pun în pericol siguranţa circulaţiei;j) pe capacele cutiilor de osie încălzite anormal se va însemna cu creta o cruce închisă într-un cerc; aceste vagoane se notifică şi se scot din tren;k) completarea pieselor care lipsesc şi remedierea defectelor însemnate cu creta, avizându-se mecanicul locomotivei şi personalul OTF pentru a nu efectua mişcări la tren în timpul intervenţiilor la vagoane; după remediere însemnările cu creta se şterg;l)
    notificarea vagoanelor cu defecte sau lipsuri care nu se pot repara în corpul trenului şi pun în pericol siguranţa circulaţiei sau permit scurgeri din conţinut la vagoanele cisternă şi predarea, sub semnătură de primire a personalului OTF, a notificărilor - avizare în vederea scoaterii din tren şi îndrumării vagonului pentru reparaţii;
    m) avizarea în scris, sub semnătură de primire a personalului OTF, a vagoanelor defecte care pun în pericol siguranţa circulaţiei la manevra de descompunere a trenului cu precizarea condiţiilor de manevră, dacă acestea nu pot fi reparate provizoriu înainte de executarea acestei manevre;n) avizarea în scris, sub semnătura de primire a personalului OTF, a vagoanelor constatate cu încărcătură deplasată sau încărcături negabaritice în neregulă;o) verificarea funcţionării frânelor automate la vagoanele avizate cu nereguli la frână în parcurs, cu locomotiva trenului, astfel:o1) pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, IDM solicită revizorului tehnic de vagoane să efectueze împreună cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat în cazul conducerii simplificate, verificarea funcţionării frânei automate la vagoanele reclamate că au mers frânate şi a căror frână a fost izolată în parcurs de către personalul de locomotivă sau de tren;o2) rezultatul probei de frână şi alte menţiuni legate de aceasta se vor consemna în foaia de parcurs de către revizorul tehnic de vagoane care a efectuat proba, sub semnătură;o3) comunicarea rezultatului probei de frână de către revizorul tehnic de vagoane către IDM din staţia în care s-a efectuat proba de frână şi structurii ierarhic superioare a OTF;
    p) verificarea stării tehnice a robinetului de la semnalul de alarmă la vagoanele care au produs întârzieri directe trenului prin deschiderea necomandată a acestuia, comunicate nominal de către personalul de tren sau locomotivă, astfel:p1) pe baza dispoziţiei scrise a operatorului de circulaţie, IDM solicită revizorului tehnic de vagoane să efectueze împreună cu mecanicul ajutor sau agentul autorizat în cazul conducerii simplificate, verificarea stării tehnice a robinetului de la semnalul de alarmă;p2) rezultatul verificării şi alte menţiuni se consemnează în foaia de parcurs, de către revizorul tehnic de vagoane, sub semnătură;p3) comunicarea rezultatului verificării stării tehnice se face către revizorul tehnic de vagoane, către IDM din staţia în care s-a efectuat verificarea stării tehnice şi structurii ierarhic superioare a OTF;q) executarea probei parţiale sau de continuitate în cazurile prevăzute în prezentele instrucţiuni;r) acţionarea valvelor de descărcare de la fiecare vagon din tren pentru reducerea presiunii aerului din instalaţia de frână, în cazul schimbării vehiculului feroviar motor sau în cazul rebrusmentului trenului; la trenurile care staţionează pe linii cu declivităţi mai mari de 20/00, înainte de acţionarea valvelor de descărcare, aceste trenuri vor fi asigurate cu frâne de mână pentru menţinerea pe loc;s) semnarea foii de parcurs a trenului fără alte menţiuni, prin semnătură revizorul tehnic de vagoane confirmând că:s1)
    vagoanele din compunerea trenului corespund din punct de vedere tehnic;
    s2) probele de frână prevăzute în prezentele instrucţiuni au fost efectuate;s3) nota de frâne izolate a fost predată personalului care completează sau modifică, după caz, datele din formularul "Arătarea vagoanelor";
    t) supravegherea prin defilare a trenului la plecare.
    §1. Lucrări suplimentare la revizia tehnică în tranzit a trenurilor de călători
    Articolul 11(1) La revizia tehnică în tranzit a trenurilor de călători, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, după cum este stabilit pentru unitatea respectivă, trebuie să execute lucrările necesare pentru aducerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de încălzire, climatizare, ventilaţie şi iluminat, atât la vagoanele introduse în tren, cât şi la cele sosite în neregulă.(2) La trenurile încălzite electric, înainte de conectarea sau deconectarea locomotivei electrice la şi de la instalaţia de încălzire a trenului, revizorul tehnic de vagoane sau electricianul, după cum este stabilit pentru unitatea respectivă, va primi de la mecanicul locomotivei maneta inversorului de mers, maneta de încălzire a trenului (cheia de pupitru) şi cheia de la cupla electrică, pe care le va păstra asupra sa pe toată durata conectării respectiv deconectării cuplelor electrice de încălzire.(3) În staţiile din parcurs fără revizori tehnici de vagoane sau electricieni, în cazul ataşării, respectiv detaşării vagoanelor de călători la trenurile încălzite electric, operaţiunile de conectare sau deconectare a cuplelor electrice ale vagoanelor revin în sarcina mecanicului ajutor în cazul remorcării cu o singură locomotivă, a mecanicului locomotivei a doua în ordinea aşezării în capul trenului în cazul multiplei tracţiuni, sau a şefului de tren în cazul remorcării în conducere simplificată.(4) Înainte de conectarea sau deconectarea cuplelor electrice ale vagoanelor ce sunt ataşate sau detaşate, mecanicul ajutor, mecanicul locomotivei a doua sau şeful de tren, după caz, va primi de la mecanicul locomotivei ce încălzeşte trenul, maneta inversorului de mers, maneta de încălzire a trenului (cheia de pupitru) şi cheia de la cupla electrică, pe care le va păstra asupra sa pe toată durata conectării, respectiv deconectării cuplelor electrice de încălzire.(5) La trenurile de călători încălzite cu abur, în staţiile de tranzit sau de rebrusment unde se ataşează vagoane sau se schimbă sistemul de încălzire electric pe abur, trenurile vor fi expediate numai după verificarea ieşirii aburului la ultimul vagon din tren.(6) Atunci când defectele la instalaţia de încălzire a vagonului sau vagoanelor nu se pot remedia în timp de 10 minute, personalul de vagoane va aviza în scris IDM, acesta comunicând imediat conţinutul avizării operatorului de circulaţie, care va dispune după caz:a) expedierea trenului în aceeaşi compunere până la staţia de destinaţie, când durata de parcurs este mai mică de 60 minute;b) înlocuirea vagoanelor cu instalaţia defectă, dacă nu se pot redistribui călătorii în celelalte vagoane;c) scoaterea vagoanelor din tren şi manevra la urma trenului, când defectul afectează încălzirea celorlalte vagoane din compunerea trenului.(7) Personalul de vagoane va menţiona în toate cazurile neajunsul constatat, în foaia de parcurs a locomotivei.
    Secţiunea a 4-a Revizia tehnică pe timp de noapte a trenurilor cu vagoane încărcate cu mărfuri periculoase
    Articolul 12(1) La executarea reviziei tehnice pe timp de noapte, personalul reviziilor de vagoane trebuie să folosească pentru iluminat lămpi electrice sau cu carbid, având farul prevăzut cu geam.(2) La revizia tehnică a vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase, precum şi la intervenţiile şi reparaţiile executate la aceste vagoane şi la vagoanele cisternă care transportă produse petroliere sau gaze lichefiate, se vor folosi numai lămpi electrice.(3) Vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria explozibilelor, a căror frână nu trebuie să fie acţionată, trebuie să aibă frâna automată izolată şi sigilată, iar frâna de mână izolată.(4) În staţiile cu revizori tehnici de vagoane izolarea frânei automate şi a frânei de mână se face de către aceştia, la cererea personalului OTF.(5) În staţiile fără revizori tehnici de vagoane, izolarea frânelor automate şi a frânelor de mână de la aceste vagoane se face de către personalul stabilit de OTF prin reglementări specifice proprii.(6) Frâna automată se izolează prin manipularea mânerului robinetului de izolare în poziţie izolată, după care mânerul robinetului de izolare se sigilează pe ambele părţi ale vagonului, de către personalul autorizat al OTF.
    (7) Izolarea frânei de mână (sau de ţintuire) se face prin demontarea bulonului unei articulaţii componente ale timoneriei de frână după care piesele respective se asigură corespunzător.(8) Punerea în acţiune a frânei automate şi a frânei de mână la aceste vagoane se face de către revizorii tehnici de vagoane sau personalul autorizat al OTF, după ce vagoanele în cauză au fost descărcate.
    Secţiunea a 5-a Revizia tehnică a vagoanelor tamponate violent la manevrăArticolul 13(1) În toate cazurile când revizorul tehnic de vagoane constată că s-au produs tamponări violente la manevra vagoanelor în staţie, este obligat să execute o verificare tehnică a acestora.(2)
    La vagoanele echipate cu cutii de osie pe cuzineţi, se va examina starea aparatelor de ungere şi a cuzineţilor prin demontarea, respectiv ridicarea capacelor de la cutiile de osie.
    (3) Vagoanele constatate cu defecte se notifică şi se avizează personalului stabilit în reglementările specifice în vigoare, pentru tratare şi îndrumarea acestora la reparaţii, conform notificării.(4) În avizarea de la alin. (3) se stabilesc condiţiile de manevră şi circulaţie a vagoanelor, după caz.
    Secţiunea a 6-a Răspunderea revizorului tehnic de vagoane pentru lucrările de revizie şi pregătire tehnică a trenurilorArticolul 14 Răspunderea revizorului tehnic de vagoane care a efectuat revizia tehnică a trenului sau a vagoanelor care s-au introdus sau ataşat la tren, se stabileşte pentru partea din tren pe care a revizuit-o, astfel:a) pentru lucrările prevăzute să fie executate în cadrul reviziei tehnice la compunere şi care nu sunt prevăzute la revizia tehnică în tranzit, până la staţia unde se efectuează revizia tehnică la sosire;
    b) pentru lucrările prevăzute să fie executate în cadrul reviziei tehnice la compunere şi care sunt prevăzute la revizia tehnică în tranzit, până la prima staţie unde se execută revizia tehnică în tranzit;c) pentru defectele care se constată că au existat înainte de îndrumarea trenului, răspunderea revine revizorilor tehnici de vagoane care au efectuat ultima revizie tehnică la sosire, la compunere sau în tranzit, după caz, care aveau obligaţia să le depisteze şi să le înlăture.
    Secţiunea a 7-a Supravegherea prin defilare a trenuluiArticolul 15(1) La supravegherea prin defilare a trenului, revizorul tehnic de vagoane trebuie să depisteze defectele ce se pot auzi sau observa numai în timpul mersului, cum sunt: locuri plane sau brocuri pe suprafaţa de rulare a roţilor, osii strâmbe, piese neasigurate căzute din suporturile de fixare, cutii de osii aprinse, roţi blocate, mers frânat necomandat sau mers ajustat.(2)
    Trenurile prevăzute a fi supravegheate prin defilare de către revizorii tehnici de vagoane, locul din care aceştia efectuează supravegherea prin defilare a trenului, precum şi modul de avizare de către revizorii tehnici de vagoane a eventualelor pericole constatate trenul defilat se stabilesc prin PTE.
    Capitolul III Defecte la vagoane şi modul de tratare al vagoanelor defecte în exploatareSecţiunea 1 Clasificarea vagoanelor defecteArticolul 16(1) Din punct de vedere al stării lor tehnice, vagoanele defecte se clasifică astfel:a) vagoane defecte circulabile;b)
    vagoane defecte necirculabile.
    (2) Vagoanele defecte circulabile sunt vagoanele care pot să circule, în stare goală sau încărcată, numai până la staţia de destinaţie, de domiciliu sau unitatea specializată şi autorizată de reparat vagoane, în condiţiile prevăzute de prezentele instrucţiuni.(3) Vagoanele defecte necirculabile sunt vagoanele a căror stare tehnică pune în pericol siguranţa circulaţiei.(4) Vagoanele defecte circulabile şi necirculabile sunt considerate inapte pentru utilizare în exploatare şi se vor trata potrivit reglementărilor din prezentele instrucţiuni.(5) Revizorul tehnic de vagoane are obligaţia să solicite în scris scoaterea vagoanelor defecte necirculabile din tren.(6) În staţiile cu revizori tehnici de vagoane, repararea vagoanelor defecte trebuie să se efectueze, de regulă, fără detaşarea lor din tren; dacă natura defectului şi condiţiile locale nu permit aceasta, vagoanele se retrag din circulaţie pentru a fi reparate cu detaşare sau pentru a fi îndrumate la centre de întreţinere, reparare şi/sau revizii tehnice a vagoanelor, denumite în continuare CIRRTV.(7)
    Întreţinerea şi tratarea vagoanelor străine neînmatriculate în România care circulă pe infrastructura feroviară română se face respectând prevederile din regulamentele internaţionale, convenţiile de frontieră şi prezentele instrucţiuni; tratarea defectelor care nu sunt prevăzute în regulamentele internaţionale şi convenţiile de frontieră se face conform prezentelor instrucţiuni.
    Secţiunea a 2-a Defecte şi uzuri la vagoane şi modul lor de tratareArticolul 17(1) Defectele şi uzurile la vagoane precum şi modul lor de tratare sunt cuprinse în următoarele tabele:a) Tabelul 1 - osii montate;b) Tabelul 2 - cutii de osie;c) Tabelul 3 - suspensie;d) Tabelul 4 - aparate de ciocnire;e) Tabelul 5 - aparate de tracţiune şi legare;f) Tabelul 6 - şasiu şi boghiuri;g) Tabelul 7 - cutie;h) Tabelul 8 - instalaţia de frână;i) Tabelul 9 - instalaţia de încălzire;j)
    Tabelul 10 - instalaţia electrică de iluminat.
    (2) În cazul în care un vagon prezintă defecte care nu sunt prevăzute în prezentul capitol sau se constată defecte care, considerate izolat nu sunt periculoase, dar care cumulat pot pune în pericol siguranţa circulaţiei sau integritatea încărcăturii, revizorul tehnic de vagoane trebuie să stabilească modul de tratare.(3) Dacă în situaţia prezentată la alin. (2) revizorul tehnic de vagoane nu poate stabili modul de tratare, va solicita avizul scris al şefului său ierarhic care va decide, pe proprie răspundere, modul de tratare.(4) În cadrul prezentelor instrucţiuni, prin repararea, înlocuirea sau înlăturarea pe loc a defectelor la vagoane se înţelege că aceste lucrări trebuie să fie efectuate în staţia în care s-a constatat defectul, indiferent dacă vagonul se detaşează sau nu din tren.
    Secţiunea a 3-a Condiţii tehnice privind îndrumarea vagoanelor defecte la unităţi specializate reparatoare
    Articolul 18(1) Vagoanele defecte care nu se pot repara pe loc, se expediază la CIRRTV după ce au fost reparate provizoriu, astfel încât starea lor tehnică să nu pună în pericol siguranţa circulaţiei.(2) Pentru expedierea vagoanelor defecte, revizorul tehnic de vagoane trebuie să predea personalului OTF notificări-avizări şi avizări scrise, în care va preciza condiţiile de circulaţie şi CIRRTV la care se îndrumă vagonul.(3) Expedierea vagoanelor defecte la CIRRTV se face cu trenuri de marfă, vagoanele defecte fiind aranjate de regulă în partea din urmă a trenului înaintea ultimului vagon, dacă s-a menţionat acest lucru în avizare; vagoanele de călători defecte pot circula în trenuri de persoane, dacă starea tehnică a acestora permite.(4) Vagoanele defecte care printr-o reparaţie provizorie nu pot fi aduse în stare să circule pe roţi proprii, se expediază la CIRRTV încărcate pe alte vagoane, cu respectarea prevederilor din reglementările specifice în vigoare referitoare la circulaţia transporturilor excepţionale.(5) Vagoanele defecte care au fost scoase din trenuri, în staţii fără revizori tehnici de vagoane, se îndrumă la unităţile specializate de reparaţii numai în următoarele condiţii:a) au fost verificate din punct de vedere tehnic de către revizor tehnic de vagoane asigurat de OTF;b) au fost reparate provizoriu de către personal autorizat;
    c) revizorul tehnic de vagoane a predat personalului OTF din staţia în care a rămas defect vagonul avizarea scrisă în care a stabilit condiţiile de circulaţie ale acestuia.
    (6) Operatorii de transport feroviar vor întocmi reglementări specifice proprii cu privire la modul de avizare a defectării vagonului şi al subunităţii care va trimite revizorul tehnic de vagoane pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (5).(7) În mod excepţional, vagoanele defecte se pot expedia la CIRRTV în trenuri compuse numai din vagoane defecte; aceste trenuri trebuie să îndeplinească condiţiile de compunere şi frânare stabilite pentru trenurile de marfă.(8) Circulaţia trenurilor compuse numai din vagoane defecte este admisă numai la lumina zilei, în tren închis, însoţit de revizor tehnic de vagoane până la staţia de destinaţie.(9) În cadrul reviziei tehnice la compunere, revizorul tehnic de vagoane însoţitor trebuie să verifice dacă fiecare vagon a fost reparat provizoriu, astfel încât starea lui tehnică să nu pună în pericol siguranţa circulaţiei.(10) Revizorul tehnic de vagoane însoţitor participă la toate reviziile tehnice şi probele de frână ce se execută la trenul pe care îl însoţeşte.
    (11) Trenurile compuse numai din vagoane defecte vor fi verificate din punct de vedere tehnic şi al siguranţei circulaţiei şi de către şeful de tură vagoane sau şeful de revizie.(12) Trenurile compuse numai din vagoane cu revizia periodică expirată şi care nu prezintă şi alte defecte prevăzute de prezentele instrucţiuni, pot circula atât ziua cât şi noaptea, fără a fi însoţite de revizor tehnic de vagoane.(13) Trenurile compuse numai din vagoane pentru casare vor fi pregătite şi vor circula în aceleaşi condiţii ca şi trenurile compuse numai din vagoane defecte.
    §1. Predarea vagoanelor defecte şi primirea vagoanelor reparate sau nou construite către şi respectiv de la unităţile specializate reparatoare sau constructoareArticolul 19(1) Predarea vagoanelor defecte către unităţi specializate reparatoare sau CIRRTV, se face de către revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al proprietarului/OTF, pe bază de proces-verbal întocmit în două exemplare, conform Anexei 4, semnat de ambele părţi, din care un exemplar se predă obligatoriu delegatului unităţii reparatoare.
    (2) Vagoanele de la alin. (1) se predau unităţilor reparatoare sau CIRRTV, în stare goală, curăţate şi cu defectele şi piesele lipsă, notificate.(3) Vagoanele care au transportat vietăţi sau produse de origine animală, vor fi spălate şi dezinfectate înainte de introducerea lor în unităţile reparatoare.(4) Primirea vagoanelor nou construite sau reparate, se face de revizorul tehnic de vagoane, pe bază de proces-verbal conform Anexei 4, întocmit în trei exemplare, dacă există personal de recepţie sau în două exemplare în celelalte cazuri, care va fi semnat de reprezentantul unităţii reparatoare, al recepţiei (acolo unde există) şi revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al proprietarului/OTF, după care fiecare va primi câte un exemplar.(5) Vagoanele cu defecte accidentale, după ce au fost reparate, sunt luate în primire de revizorul tehnic de vagoane, pe bază de proces-verbal conform Anexei 4, întocmit în trei exemplare, dacă există personal de recepţie sau în două exemplare în celelalte cazuri, semnat de: personalul de recepţie (acolo unde există), un maistru de la CIRRTV şi respectiv revizorul tehnic de vagoane, după care fiecare primeşte câte un exemplar.(6) Cu ocazia primirii vagoanelor, revizorul tehnic de vagoane va revizui fiecare vagon în parte, pentru a constata dacă acestea îndeplinesc condiţiile tehnice cerute vagoanelor în exploatare şi dacă acestea corespund, avizează în scris personalul OTF în vederea introducerii în circulaţie a acestora.(7) Vagoanele reparate care nu corespund condiţiilor tehnice impuse vagoanelor în exploatare sau la care unitatea reparatoare nu a inscripţionat clar pe vagon data efectuării reparaţiei şi iniţialele proprii de identificare, nu vor fi luate în primire.
    Secţiunea a 4-a Tratarea vagoanelor cu defecte§1. Tratarea vagoanelor cu defecte apărute în termenul de garanţieArticolul 20 Tratarea vagoanelor cu defecte apărute în termenul de garanţie se face conform reglementărilor specifice în vigoare.§2. Tratarea vagoanelor particulare defecteArticolul 21
    (1) Vagoanele particulare cu defecte care pun în pericol siguranţa circulaţiei se vor trata ca şi celelalte vagoane ale OTF.(2) Precizări de amănunt privind modul de avizare al proprietarului vagoanelor în cazul defectării acestora se stabilesc prin contracte încheiate între proprietar şi OTF.
    §3. Tratarea vagoanelor cu termenul de revizie expiratArticolul 22(1) Vagoanele de marfă goale sau încărcate care au expirate termenele de: revizie periodică, revizie intermediară a frânei, revizie a rulării, revizie intermediară tehnică sau revizia boghiului Diamond, trebuie să fie notificate de către revizorii tehnici de vagoane cu notificare albă cu dungă roşie pentru scoaterea lor din tren.(2) Vagoanele de marfă goale se îndrumă pentru reparaţii astfel:a) cu termenul de revizie periodică expirat, la societăţile comerciale reparatoare de material rulant; vagoanele cisternă se vor îndruma mai înainte la societăţile comerciale de spălat vagoane;b) cu termenul reviziei intermediare a frânei, reviziei intermediare tehnice şi reviziei rulării expirate, la CIRRTV;c) cu termenul de revizie periodică a boghiului Diamond sau boghiurilor din staţiile de transpunere expirat, la CIRRTV.(3) Vagoanele de marfă încărcate şi notificate cu termenul de revizie expirat, vor circula numai până la staţia de destinaţie sau de domiciliu, după descărcare urmând să fie îndrumate pentru reparaţii conform indicaţiilor din notificarea-avizare anexată la documentul de transport al vagonului.(4) Încărcarea vagoanelor de marfă notificate cu termenul de revizie periodică expirat este interzisă.(5) Vagoanele de marfă la care termenul RIF, RR, RIT sau RB expiră, se notifică şi se retrag din circulaţie la data inscripţionată pe pereţii vagon sau boghiu, după caz.
    (6) Vagoanele de călători care au termenul de revizie periodică expirat şi a căror stare tehnică permite circulaţia acestora în trenuri de călători, se îndrumă la societăţile comerciale reparatoare cu trenurile de călători prevăzute în mersul trenurilor sau numai în trenuri închise.(7) Vagoanele cu termenul de revizie periodică expirat se notifică în vederea scoaterii din circulaţie, astfel:a) vagoanele de călători cu 3 zile înainte de expirarea termenului;b) vagoanele de marfă cu 15 zile înainte de expirarea termenului.
    §4. Prelungirea termenului de revizie periodică expirat la vagoanele de călătoriArticolul 23
    (1) Menţinerea în circulaţie a vagoanelor de călători prin prelungirea termenului de revizie periodică se face în baza dispoziţiei scrise a conducerii OTF.(2) Prelungirea termenului de revizie periodică la vagoanele de călători se poate face numai în CIRRTV care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) sunt autorizate din punct de vedere tehnic de către AFER pentru prestarea serviciului "prelungirea termenului de revizie periodică la vagoane de călători";b) deţin agrement tehnic feroviar eliberat de AFER pentru acest serviciu.(3) Prelungirea termenului de revizie periodică la vagoanele de călători se face cu maximum 12 sau 18 luni, în funcţie de condiţiile constructive şi tehnice care determină viteza de circulaţie în două, respectiv trei etape denumite "revizii tehnice intermediare de tip RTI 1, RTI 2 şi RTI 3" astfel:a) la vagoanele de călători cu viteza înscrisă pe vagon de 140 km/h sau mai mare, prelungirea termenului de revizie periodică se poate face cu maximum 18 luni, în trei etape: RTI 1, RTI 2, RTI 3;b) la vagoanele de călători cu viteza înscrisă pe vagon de 140 km/h sau mai mică, precum şi la remorci şi la vagoane de serviciu de toate tipurile, cu viteza înscrisă pe vagon de 120 km/h sau mai mică, prelungirea termenului de revizie periodică se poate face cu maximum 12 luni, în două etape: RTI 2, RTI 3.
    (4) La fiecare etapă de prelungire a termenului de revizie periodică se execută controlul ultrasonic al osiilor montate.(5) Prelungirea termenului de revizie periodică prin revizii tehnice intermediare se face în baza unui Caiet de sarcini avizat de AFER, care cuprinde obligatoriu următoarele categorii de lucrări:a) verificarea încadrării în prevederile instrucţionale a uzurilor pieselor şi subansamblurilor;b) demontarea capacelor de la cutiile de osie, verificarea stării unsorii şi înlocuirea acesteia, după caz;c) efectuarea controlului ultrasonic al osiilor montate.(6) Verificarea stării tehnice a vagoanelor de călători la care se face prelungirea termenului de revizie periodică, se efectuează de către o comisie constituită din: conducătorul centrului autorizat sau înlocuitorul acestuia, împreună cu un maistru de atelier sau şef de tură vagoane, după caz, delegatul beneficiarului, precum şi un revizor tehnic de vagoane.
    (7) Şablonarea vagoanelor la care s-a efectuat prelungirea RP, se va face conform Anexei 5, pe exteriorul cutiei vagonului, deasupra cartuşului în care este inscripţionată data efectuării RP şi societatea reparatoare care a efectuat RP şi va conţine:– RTI 1, RTI 2 sau RTI 3, după caz;– unitatea care a efectuat prelungirea termenului de RP;– data până la care poate circula vagonul.(8) Vagoanele de călători cărora li s-a prelungit termenul de revizie periodică pot circula în trafic internaţional, conform prevederilor Acordului RIC.(9) Termenul de revizie periodică pentru vagoane de călători şi vagoane de serviciu de ecartament normal este prezentat în Anexa 6.
    §5. Prelungirea termenului de revizie periodică expirat la vagoanele de marfăArticolul 24(1) Menţinerea în circulaţie a vagoanelor de marfă prin prelungirea termenului de revizie periodică se face în baza dispoziţiei scrise a proprietarului vagonului, dar numai cu acordul OTF care a efectuat înmatricularea vagoanelor.(2) Prelungirea termenului de revizie periodică se poate face în centre de întreţinere, reparare şi/sau revizie tehnică a vagoanelor, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) sunt autorizate de către AFER pentru prestarea serviciului "prelungirea termenului de revizie periodică (RP) la vagoanele de marfă";b) deţin agrement tehnic feroviar eliberat de AFER, pentru acest serviciu.(3)
    Prelungirea termenului de revizie periodică la vagoanele de marfă se face cu maximum:a) 1 lună pentru vagoanele de marfă care circulă în regim "SS";b) 3, 6 sau 12 luni pentru vagoanele de marfă care circulă în regim "S", conform reglementărilor în vigoare; când termenul de RP a fost prelungit cu 12 luni inscripţionarea numărului de luni se va face modificând în cartuşul de revizie, în prima căsuţă, termenul de valabilitate al RP din 3 în 4, din 4 în 5, fără a se depăşi 6 REV, conform reglementărilor internaţionale.
    (4) În agrementul tehnic feroviar prevăzut la alin. (2), lit. b) se va menţiona perioada de prelungire a termenului de revizie periodică în funcţie de capacitatea unităţii prestatoare de a executa serviciul "prelungirea termenului de revizie periodică la vagoanele de marfă".(5) La prelungirea termenului de revizie periodică la vagoanele de marfă, indiferent de perioada pe care aceasta se face, se execută controlul ultrasonic complet al osiilor montate.(6) Prelungirea termenului de revizie periodică se face conform reglementărilor specifice de efectuare a prelungirii reviziei periodice, elaborate de către AFER şi cuprinde următoarele categorii de lucrări obligatorii:a) efectuarea controlului ultrasonic complet la osiile montate cu osia montată dezlegată de la vehicul şi cutiile de osie demontate;b) verificarea încadrării în prevederile prezentelor instrucţiuni a uzurilor pieselor şi subansamblurilor, precum şi remedierea defecţiunilor constatate;
    c) ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe cuzineţi la vagoanele echipate cu astfel de cutii de osie.
    (7) Verificarea stării tehnice a vagoanelor la care se prelungeşte termenul de revizie periodică se face de către o comisie constituită din:a) conducătorul CIRRTV sau înlocuitorul acestuia;b) maistru de atelier, şef tură vagoane sau instructor vagoane, după caz;c) revizor tehnic vagoane.(8) Durata de prelungire a termenului de revizie periodică la vagoanele de marfă se exprimă în luni şi se inscripţionează în cadrul inscripţiei de revizie periodică, sub forma de +nM, în care "n" reprezintă numărul lunilor, conform Anexei 5.(9) Pe lonjeronul vagonului, lângă inscripţia reviziei periodice, se inscripţionează descifrabil data şi iniţialele CIRRTV care a executat prelungirea termenului de revizie periodică. Inscripţionarea se efectuează conform reglementărilor specifice în vigoare.(10) Vagoanele de marfă la care termenul de revizie periodică s-a prelungit, indiferent de perioadă sau regimul de circulaţie, nu se încarcă cu mărfuri destinate exportului.
    Capitolul IV Frânarea trenurilorSecţiunea 1 Sisteme de frânare admise
    Articolul 25(1) În circulaţia trenurilor sunt admise următoarele sisteme de frânare:a) frânarea automată, când procentul de masă frânată se realizează cu frâna cu aer comprimat;b) frânarea mixtă, când pe lângă frânarea automată se folosesc şi frâne de mână, trenul având conductă generală de aer pe toată lungimea sa, în această situaţie vagoanele fiind însoţite de agenţi;c) frânarea combinată, când pe lângă frâna automată se foloseşte suplimentar şi frâna electrică a vehiculelor feroviare motoare;d) frânarea electromagnetică a vehiculelor feroviare motoare;e) frânarea hidrodinamică a vehiculelor feroviare motoare.
    (2) Frânarea automată este obligatorie la toate trenurile.(3) Frânarea mixtă se admite numai când nu se realizează procentul de masă frânată cu frâne automate, la trenurile la care frâna automată s-a defectat parţial în parcurs.(4) Frânarea combinată se foloseşte la trenurile remorcate cu vehicule feroviare motoare prevăzute cu frână electrică.(5) Frânarea electromagnetică se foloseşte suplimentar în situaţii de urgenţă, în care se impune reducerea drumului de frânare.(6) Frânarea hidrodinamică se foloseşte numai pentru reducerea vitezei trenului, independent sau concomitent cu alte tipuri de frâne.(7) În compunerea trenurilor de călători sunt admise numai vagoane cu frână cu acţiune rapidă şi vagoane cu frână echipate cu schimbător de regim "marfă - persoane" (G-P), "marfă - persoane - rapid" (G-P-R), "persoane - rapid" (P-R), "marfă - persoane - rapid - magnetică" (G-P-R-Mg) sau "persoane - rapid - magnetică" (P-R-Mg), iar mânerul schimbătorului de regim trebuie să fie aşezat în poziţie corespunzătoare trenului remorcat.(8) Când în compunerea trenului de călători intră şi vagoane cu frână cu acţiune înceată, fără schimbător de regim "G-P", frânele automate ale acestora se izolează, aceste vehicule rămânând numai cu conductă generală de trecere.
    (9) În compunerea trenurilor de marfă se admit atât frâne cu acţiune rapidă (G-P), cât şi frâne cu acţiune înceată (G).(10) În cazul de la alin. (9) toate frânele de tipul predominant, cu care se realizează tonajul frânat real mai mare, vor fi făcute active, iar cele de tipul nepredominant se vor izola, avându-se în vedere ca acestea să fie intercalate în compunerea trenurilor cât mai uniform.(11) Mânerul triplelor valve cu acţiune rapidă, tip Westinghouse, se manipulează în poziţia de frânare de serviciu.(12) La manevră sunt utilizate următoarele sisteme de frânare:a) frânarea manuală, folosindu-se frâne de mână;b) frânarea mixtă, folosindu-se frâne de mână şi frâne automate, când nu se asigură procentul de masă frânată cu frânele active de mână;c) frânarea automată, la manevrarea trenurilor sau a grupelor de vagoane la care s-a făcut proba frânei sau numai verificarea funcţionării frânelor automate la vagoanele care trebuie să asigure procentul de masă frânată necesar;
    d) frânarea cu frâna de cale;e) frânarea cu saboţi de mână.
    (13) În cazul prevăzut la alin. (12) lit. b) se verifică funcţionarea frânelor automate în acţiune, printr-o frânare de serviciu urmată de verificarea strângerii şi slăbirii acestor frâne de către conducătorul manevrei sau un agent autorizat din partida de manevră; frânele de mână active trebuie să asigure frânarea vagoanelor care nu se vor frâna automat.
    §1. Frâna activăArticolul 26(1) Un vehicul feroviar din compunerea trenului se consideră:a)
    cu frâna automată activă, când frâna automată este în stare corespunzătoare de funcţionare şi este în acţiune;
    b) cu frâna de mână activă, când aceasta este în stare corespunzătoare de funcţionare şi dacă este deservită de agent autorizat.
    (2) Dacă sunt îndeplinite concomitent condiţiile prevăzute la alin. (1), vehiculul se consideră cu frâna activă.(3) Excepţie de la prevederile alin. (2) o constituie trenurile de marfă în compunerea cărora intră vehicule feroviare echipate atât cu frâna cu acţiune rapidă cât şi vehicule feroviare echipate cu frâna cu acţiune înceată, care nu permit schimbarea regimului de frânare, caz în care se procedează conform art. 25, alin. (8) din prezentele instrucţiuni, precum şi vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria explozibililor a căror frână automată trebuie să fie izolată şi mânerul robinetului de izolare sigilat.(4) Frânele de mână şi de ţintuire în stare corespunzătoare de funcţionare ale vehiculelor feroviare, trebuie să asigure menţinerea pe loc a trenului pe panta caracteristică a secţiei de circulaţie. Când frânele de mână nu sunt suficiente, diferenţa se completează cu saboţi de mână.(5) Toate frânele automate în stare corespunzătoare de funcţionare ale vehiculelor feroviare care intră în compunerea unui tren, trebuie puse în acţiune.
    Secţiunea a 2-a Masa frânată a vehiculelor feroviare§1. Masa frânată a unui vehicul feroviarArticolul 27(1) Masa frânată a unui vehicul feroviar dotat cu echipamente de frână reprezintă o mărime care caracterizează capacitatea de frânare a vehiculului.(2) Masa frânată se exprimă în tone şi se stabileşte pentru fiecare tip de vehicul feroviar la construcţie, la reparaţia capitală - denumită în continuare RK - sau la modernizare.
    §2. Masa frânată la vagoanele de călători în cazul frânării automateArticolul 28(1) La vagoanele pe două osii masa frânată este egală cu tara, indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat.(2) La vagoanele pe patru sau mai multe osii care nu sunt echipate cu schimbător de regim "G-P", "G-P-R", "P-R", "G-P-R-Mg", indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat, masa frânată este egală cu tara.(3) La vagoanele pe patru sau mai multe osii echipate cu schimbător de regim "G-P", "G-P-R", "P-R", "G-P-R-Mg", indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat, masa frânată este egală cu:a) cifra indicată în dreptul literei G, când vagonul circulă în tren de marfă şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "G";b) cifra indicată în dreptul literei P, când vagonul circulă în tren de călători şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "P";c) cifra marcată cu alb, sau indicată în dreptul literei R încadrată în chenar, când vagonul circulă în tren de călători şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "R", iar acceleratorul de frânare nu este în acţiune;d) cifra indicată în dreptul literei R, neîncadrată în chenar sau cifra marcată cu roşu într-un dreptunghi de culoare albă, când vagonul circulă în tren de călători, mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "R" şi acceleratorul de frânare este în acţiune;e) cifra indicată în dreptul inscripţiei Mg, când vagonul circulă în tren de călători şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "Mg".(4) La vagoanele echipate cu frână proporţională cu încărcătura, când pe pereţii laterali ai vagonului este inscripţionată numai masa frânată maximă a vagonului, masa frânată este egală cu:a) tara, când vagonul este gol;b) tara plus încărcătura, când vagonul este încărcat, fără depăşirea valorii maxime a masei frânate înscrisă pe vagon.
    (5) La vagoanele etajate individuale seria 2626, masele frânate exprimate în tone, pentru situaţia vagonului "gol" sau "încărcat", pentru fiecare boghiu, sunt inscripţionate pe pereţii laterali ai vagonului în dreptul boghiurilor, masa frânată totală a vagonului obţinându-se prin însumarea maselor frânate ale ambelor boghiuri.(6) La vagoanele etajate seria 2647 înzestrate cu schimbător de regim "marfă - persoane" (G-P), indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat, masa frânată este egală cu:a) cifra indicată în dreptul literei G, când vagonul circulă în tren de marfă şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "G";b) cifra indicată în dreptul literei P, când vagonul circulă în tren de călători şi mânerul schimbătorului de regim este manipulat în poziţia "P".(7) La trenurile etajate masa frânată pentru situaţiile "gol" şi "încărcat" se obţine prin însumarea maselor frânate ale tuturor boghiurilor cu frână automată activă care sunt inscripţionate pe pereţii laterali ai vagoanelor, în dreptul boghiurilor.(8) În cazul defectării frânei automate a unui boghiu, masa frânată a acestuia se va scădea din masa frânată totală a trenului etajat, iar frâna boghiului în cauză se izolează.
    §3. Masa frânată la vagoanele de călători în cazul frânării manualeArticolul 29(1) Valoarea masei frânate cu frâna de mână la vagoanele de călători este de regulă înscrisă pe vagon.(2) Când valoarea masei frânate nu este înscrisă pe vagon, aceasta este egală cu:a) tara, când frâna de mână acţionează pe toate roţile vagonului, cu condiţia ca masa frânată să nu depăşească valoarea de 15 t;b) tara care revine unui boghiu, când frâna de mână acţionează pe un boghiu, cu condiţia ca masa frânată să nu depăşească valoarea de 15 t.
    §4. Masa frânată la vagoanele de marfă în cazul frânării automateArticolul 30(1) La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat", indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat, masa frânată este egală cu tara.(2) La vagoanele echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat" cu o singură poziţie pentru "încărcat", masa frânată este egală cu:a) valoarea înscrisă în partea stângă de sus a tăbliţei schimbătorului de regim "gol - încărcat" când vagonul este gol, respectiv încărcat, dar masa lui totală este sub valoarea masei de comutare, mânerul schimbătorului de regim manipulându-se în poziţia "gol";b) valoarea înscrisă în partea dreaptă de sus a tăbliţei schimbătorului de regim "gol - încărcat" când vagonul este încărcat, dar masa lui totală este egală sau mai mare decât masa de comutare, mânerul schimbătorului de regim manipulându-se în poziţia "încărcat".
    (3) La vagoanele echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat" cu mai multe poziţii pentru "încărcat", masa frânată este egală cu:a) valoarea înscrisă în partea stângă de sus a tăbliţei schimbătorului de regim "gol - încărcat", de deasupra inscripţiei "gol", când vagonul este gol sau încărcat, dar masa lui totală este sub valoarea celei mai mici dintre masele de comutare, mânerul schimbătorului de regim fiind aşezat în poziţia "gol";b) valoarea înscrisă în partea dreaptă de sus a tăbliţei schimbătorului de regim "gol - încărcat" aşezat în poziţie corespunzătoare, trecută deasupra inscripţiei "1/2 încărcat", respectiv "încărcat", când vagonul este încărcat, dar masa lui totală este egală sau mai mare decât una din masele de comutare şi mânerul schimbătorului de regim este aşezat în poziţia "1/2 încărcat" sau "încărcat", astfel ca indicatorul de la partea inferioară a mânerului schimbătorului de regim să arate masa de comutare respectivă.(4) La vagoanele echipate cu frână proporţională cu încărcătura, la care masa frânată maximă împreună cu tipul sistemului de frânare sunt înscrise pe vagon într-un chenar, masa frânată este egală cu:a) tara, când vagonul este gol;b) tara plus încărcătura, când vagonul este încărcat, cu condiţia ca aceasta să nu depăşească valoarea masei frânate maxime înscrisă pe vagon;c) valoarea masei frânate maxime înscrisă pe vagon, când vagonul este încărcat, dar masa totală a lui este egală sau mai mare decât valoarea masei frânate maxime înscrisă pe vagon.
    (5) La vagoanele de marfă echipate cu dispozitiv de comandă automată a schimbătorului de regim "gol-încărcat", la care valorile maselor frânate corespunzătoare poziţiilor "gol-încărcat" şi de comutare sunt înscrise într-un chenar, în apropierea inscripţiei referitoare la tipul sistemului de frânare, masa frânată este egală cu:a) valoarea masei înscrise în partea stângă de sus a chenarului, corespunzătoare stării goale a vagonului, când vagonul este gol sau încărcat, dar valoarea masei totale a lui este sub valoarea masei de comutare înscrisă în partea de mijloc-jos a chenarului;b) valoarea masei înscrise în partea dreaptă de sus a chenarului, corespunzătoare stării încărcate a vagonului, când vagonul este încărcat, dar valoarea masei totale a lui este egală sau mai mare decât valoarea masei de comutare înscrisă în partea de mijloc-jos a chenarului.
    §5. Masa frânată la vagoanele de marfă în cazul utilizării frânei de mână sau de ţintuireArticolul 31(1)
    La vagoanele care nu sunt echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat" şi masa frânată este înscrisă pe vagon, indiferent dacă vagonul este gol sau încărcat, aceasta este egală cu valoarea înscrisă pe vagon.
    (2) La vagoanele echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat" şi masa frânată nu este înscrisă pe vagon, aceasta este egală cu:a) 20 t când vagonul este gol, cu condiţia ca tara să nu depăşească această valoare;b) 20 t când vagonul este încărcat, cu condiţia ca tara plus încărcătura să nu depăşească această valoare.(3) La vagoanele echipate cu schimbător de regim "gol - încărcat" şi masa frânată este înscrisă pe vagon, aceasta este egală cu cifrele înscrise în chenarul alb (în cazul frânei de mână) sau în chenarul roşu (în cazul frânei de ţintuire).(4) La vagoanele transpuse sau de cale largă masa frânată este egală cu:a) 10 tone când vagonul este gol:b) 15 tone când vagonul este încărcat.
    (5) În cazul când nu se realizează strângerea tuturor saboţilor pe roţile vagonului prin strângerea frânelor de mână, frâna de mână respectivă se consideră defectă şi nu se ia în calculul frânării pentru menţinerea pe loc a trenului.(6) În cazul în care frânele de mână şi de ţintuire nu sunt suficiente pentru asigurarea menţinerii pe loc a trenului, se admite ca diferenţa până la tonajul necesar de frânat să se completeze cu saboţi de mână, având în vedere că un sabot echivalează cu 10 tone de masă frânată.
    §6. Masa frânată pentru automotoare, remorci de automotor şi rame electriceArticolul 32(1) Când masa frânată nu este înscrisă pe cutia automotorului, remorcilor de automotor şi ramei electrice, masa frânată se stabileşte astfel:a) la automotoare, în cazul frânării automate se ia valoarea masei frânate din reglementările specifice în vigoare, iar în cazul frânării manuale se stabileşte în acelaşi mod ca şi la vagoanele de călători;b) la remorcile de automotor şi la ramele electrice, masa frânată atât pentru frânarea automată cât şi pentru frânarea manuală, se stabileşte în acelaşi mod ca şi la vagoanele de călători.(2) Când masa frânată este înscrisă pe cutia automotorului, a remorcii de automotor sau a ramei electrice, masa frânată atât pentru frânarea automată cât şi pentru cea manuală este egală cu valoarea înscrisă pe cutia vehiculului respectiv, în dreptul literei de la schimbătorul de regim "G-P", "G-P-R", "P-R+Mg", care indică regimul în care circulă vehiculul respectiv.§7. Tonajul frânat real şi tonajul necesar de frânat al unui trenArticolul 33(1)
    Tonajul frânat real al unui tren este suma maselor frânate, exprimate în tone, ale tuturor vehiculelor echipate cu frâna automată activă care intră în compunerea trenului, fără locomotivele în acţiune.
    (2) Tonajul necesar de frânat este tonajul minim care trebuie să fie frânat la un tren pentru realizarea procentului de masă frânată stabilit şi se calculează cu formula:tonajul necesar de frânat = (tonajul trenului x procentul de masă frânată stabilit)/100(3) La stabilirea tonajului necesar de frânat şi a tonajului frânat real la trenurile de călători, se va lua în calcul şi numărul de vagoane, exprimat în osii, ce pot fi încălzite în funcţie de sursa de energie, conform Anexei 7.(4) La orice tren, tonajul frânat real trebuie să fie mai mare sau cel puţin egal cu tonajul necesar de frânat.
    §8. Procentul de masă frânată în circulaţia trenurilorArticolul 34
    (1) Procentul de masă frânată reprezintă masa exprimată în tone necesară a fi frânată ce revine fiecărei 100 tone din masa brută a trenului, pentru asigurarea opririi trenului pe drumul de frânare stabilit.(2) Pentru determinarea procentului de masă frânată minim admis care trebuie asigurat fiecărui tren, se utilizează tabelele de frânare din reglementările specifice în vigoare.(3) Pentru un anumit drum de frânare procentul de masă frânată de la alin. (2) depinde de panta caracteristică, de viteza trenului şi de tipul frânei.(4) Procentul de masă frânată minim admis asigură oprirea trenului pe distanţa corespunzătoare drumului de frânare la panta caracteristică şi la viteza stabilită, numai din momentul trecerii mânerului robinetului mecanicului în poziţia de frânare rapidă.(5) Procentul de masă frânată minim admis stabilit pentru fiecare tren, trebuie să fie menţionat în livretul cu mersul acestuia.(6) Se interzice îndrumarea trenurilor din staţiile de formare, precum şi din staţiile din parcurs, unde compunerea trenurilor se modifică, dacă nu au asigurate cel puţin procentele de masă frânată prevăzute în livretele de mers pe întreaga distanţă de circulaţie a trenului.(7)
    Procentul de masă frânată la trenurile cu boghiuri sau vagoane speciale pentru transportul panourilor la lucrările de linii, va fi cel corespunzător vitezei maxime de circulaţie şi pantei caracteristice celei mai mari de pe porţiunea de linie pe care circulă trenul, prevăzut în reglementările specifice în vigoare.
    (8) Procentul real de masă frânată al trenului se calculează cu formula:
    Procentul real de masă frânată = tonajul frânat real ____________________ tonajul trenului x 100
    §9. Procentul de masă frânată la manevrăArticolul 35(1) Indiferent de sistemul de frânare utilizat la manevră, în toate cazurile trebuie să se asigure procentul de masă frânată corespunzător spaţiului rezervat manevrei, declivităţii liniei pe care se execută manevra, vitezei maxime admise şi condiţiilor locale prevăzute în PTE.(2) În cazul frânării manuale şi frânării mixte, se acţionează în primul rând frânele de mână ale vagoanelor încărcate, mânerele schimbătoarelor de regim "gol-încărcat" de la vagoanele cu frâne automate active se manipulează în poziţia corespunzătoare stării de încărcare a vagonului, iar schimbătoarele de regim "G-P", "G-P-R" sau "G-P-R-Mg" se vor manipula în poziţia "G".(3) Tonajul maxim cu care se execută manevra, procentul de masă frânată care trebuie asigurat convoiului de manevră, precum şi modul cum se realizează acestea se stabilesc în PTE.
    §10. Drumul de frânareArticolul 36(1) Drumul de frânare este drumul parcurs de tren din momentul manipulării mânerului robinetului mecanicului în poziţia de frânare rapidă, de la viteza maximă prevăzută în livret, până la oprirea completă a trenului.(2) Pe pantele mari prevăzute în Anexa 3, în cazul trenurilor care au în compunere vagoane echipate cu instalaţii de frână proporţională cu încărcătura, la stabilirea procentului de masă frânată se folosesc prevederile din reglementările specifice în vigoare.(3) Secţiile de circulaţie pe care vitezele maxime sunt stabilite pentru drumul de frânare de 700 m, de 1000 m şi de 1200 m, se trec în livretele de mers.(4) Pentru frânările de serviciu, distanţa pe care se opreşte trenul este mai mare decât drumul de frânare corespunzător vitezei maxime din livret şi este determinată de situaţia concretă a fiecărui tren, depinzând de viteza efectivă în momentul acţionării frânei, de profilul liniei - pantă, rampă -, de procentul de masă frânată, tipul frânei, compunerea trenului şi condiţiile atmosferice.
    Secţiunea a 3-a Repartizarea frânelor active la trenurile de marfă şi deservirea lor de către agenţiArticolul 37(1) Vagoanele cu frână automată activă, precum şi cele cu frână de mână activă trebuie să fie aranjate în corpul trenului cât mai uniform.(2) În trenurile de marfă nu trebuie să se găsească unul sau mai multe grupuri de vagoane numai cu conductă de trecere, fiecare grup cu un număr total de osii mai mare de:a) 12 osii, între locomotivă şi primul vagon cu frâna automată activă, precum şi în corpul trenului, între două vagoane cu frână automată activă, pentru trenurile de marfă indiferent de rangul în care s-a prevăzut să circule;b) 4 osii înaintea ultimelor 3 vagoane din tren care trebuie să aibă frâne automate active, pentru trenurile de marfă care nu circulă în rangul VII adică trenuri de marfă care urmează să manevreze pe secţie (locale), trenuri convoaie de manevră (în complexe feroviare), trenuri de serviciu, locomotive izolate;
    c) 4 osii înaintea vagonului de semnal, pentru trenurile de marfă prevăzute să circule în rangul VII, numai dacă sunt deservite de cel puţin un agent cu atribuţii pentru menţinerea pe loc a trenului cu frâne de mână şi pentru asigurarea vagoanelor contra fugirii.
    (3) Toate trenurile de marfă deservite de agenţi la urmă vor avea vagon de semnal cu gheretă de frână corespunzătoare în care va lua loc agentul.
    Secţiunea a 4-a Condiţii tehnice impuse ultimului vagon din trenArticolul 38(1) Ultimul vagon al fiecărui tren, numit vagon de semnal, trebuie să fie echipat cu frână activă, semnal de alarmă în stare corespunzătoare de funcţionare şi să fie semnalizat conform prevederilor Regulamentului de semnalizare CFR.(2) În cazul trenurilor mixte şi de marfă, ultimul vagon din tren trebuie să fie dotat şi cu gheretă de frână, dacă are agent la urma trenului.(3) La trenurile convoaie de manevră prevăzute în livretele de mers să circule pe toată distanţa cu locomotivă împingătoare legată la tren şi frână, se admite ca acestea să circule fără vagon de semnal.(4) Dacă trenul îşi schimbă în parcurs sensul de mers, acesta trebuie să aibă la ambele capete câte un vagon care să îndeplinească condiţiile impuse vagonului de semnal.(5) La trenurile de marfă, după vagonul de semnal se poate ataşa un singur vehicul feroviar cu cel mult 6 osii sau două vehicule feroviare legate între ele prin încărcătură comună sau prin bare de prelungire, însă cel mult 8 osii, care nu corespund condiţiilor tehnice ca să poată circula în corpul trenului.(6) Procentul real de masă frânată stabilit după ataşarea vehiculelor feroviare de la alin. (5), trebuie să fie cel puţin egal cu procentul de masă frânată din livretul de mers pentru trenul respectiv.(7) Vagoanele ataşate după ultimul vagon al trenului trebuie să asigure menţinerea pe loc a lor pentru panta caracteristică de pe secţia respectivă, prin strângerea frânelor de mână proprii.(8)
    La trenurile de marfă care circulă fără agent la urmă, se admite ca ultimul vagon să nu fie echipat cu semnal de alarmă.
    Secţiunea a 5-a Cuplarea, legarea şi dezlegarea vehiculelor feroviare motoare la şi de la tren şi a vehiculelor feroviare remorcate între eleArticolul 39(1) Cuplarea vehiculelor motoare la trenurile de călători, mixte sau la vagoane ocupate cu oameni se execută pe baza semnalelor date de către un agent al trenului sau un alt agent al OTF.(2) Cuplarea vehiculelor motoare la trenuri se execută cu deosebită atenţie în scopul evitării tamponării trenului de către vehiculul feroviar motor.(3) Dacă trenul la care urmează să se cupleze vehiculul feroviar motor este acoperit cu discuri roşii, mecanicul va opri vehiculul motor în faţa discului şi va cupla la tren numai după ridicarea acestuia de către agentul OTF.
    (4) În toate cazurile când trebuie cuplat la tren, vehiculul feroviar motor va fi oprit cu cel puţin 2 m înaintea primului vehicul remorcat al trenului, după care se va face cuplarea acestuia la tren.(5) Legarea vehiculelor motoare la trenuri sau între ele, - indiferent de tipul acestora: locomotive cu vagon WIT sau fără, automotoare -, precum şi dezlegarea lor se execută de către personalul OTF.(6) După legarea la tren a locomotivei şi asigurarea ei contra fugirii, mecanicul verifică dacă legarea acesteia de primul vehicul remorcat din tren s-a executat regulamentar, astfel:a) cupla locomotivei este activă şi strânsă cu 1-2 rotaţii după atingerea discurilor tampoanelor la trenurile de călători, iar la trenurile de marfă până la atingerea discurilor tampoanelor; cupla rămasă liberă trebuie pusă în cârligul de repaus, iar dacă acesta lipseşte, se va scurta prin înşurubare completă;b) tuburile de aer sunt cuplate etanş şi robinetele frontale de aer deschise;c) la trenurile de călători încălzite cu abur, tubul de abur este cuplat etanş şi cupla electrică este asigurată;d) la trenurile cu încălzire electrică, conducta generală de înaltă tensiune a trenului a fost legată la vehiculul feroviar motor conform prevederilor din reglementările specifice. Legarea conductei generale de înaltă tensiune a trenului la locomotiva de remorcare se execută în tot timpul anului, indiferent de perioada de încălzire, pentru asigurarea tensiunii de 1500 V necesară funcţionării instalaţiilor de climatizare, precum şi alimentării surselor de producere a tensiunilor pentru serviciile auxiliare cu care sunt dotate vagoanele;e)
    diferenţa de înălţime între centrele tampoanelor să nu fie mai mare de 100 mm, respectiv 90 mm între centrele tampoanelor ultimului vagon şi tampoanelor locomotivei împingătoare.
    (7) Legarea vehiculelor feroviare echipate cu cuplă automată cu vehicule feroviare echipate cu cuple cu şurub, se efectuează printr-un dispozitiv de cuplare numit cuplă mixtă de tracţiune, caz în care ambele vehicule legate trebuie să fie prevăzute cu tampoane; excepţie fac automotoarele echipate cu cuplă automată.(8) Legarea între locomotive şi vagoanele de călători transpuse echipate cu cuplă cu şurub se efectuează dublu, activându-se ambele cuple, trecând laţul cuplei locomotivei printre eclisele cuplei vagonului transpus. În cazul în care laţul cuplei nu poate fi introdus printre eclise, legarea se efectuează numai cu cupla locomotivei.(9) Legarea şi dezlegarea locomotivelor între ele se face de către mecanicul ajutor. Legarea se face de către mecanicul ajutor al locomotivei care staţionează, iar dezlegarea se face de mecanicul ajutor de la locomotiva care se detaşează. Legarea şi dezlegarea locomotivelor între ele, când sunt deservite numai de mecanic, se face de un agent autorizat al OTF.(10) Dezlegarea locomotivei de la tren se face din ordinul IDM, transmis direct prin instalaţii de telecomunicaţii sau printr-un agent autorizat al OTF şi numai după ce garnitura a fost asigurată contra fugirii. Înainte de dezlegarea locomotivei de la tren, mecanicul va da semnalul "Strânge frâna" cu fluierul locomotivei, atât la trenurile de călători, cât şi la trenurile de marfă.(11) Personalul care efectuează dezlegarea locomotivei împingătoare legată la tren şi frână va pune în cârligul de tracţiune al vagonului de semnal laţul cuplei acestui vagon, semiacuplările de aer în suporturile respective şi va semnaliza regulamentar trenul.(12)
    Cuplarea sau decuplarea fişei electrice de înaltă tensiune a trenului la şi respectiv de la priza de încălzire tren a locomotivei de remorcare, se execută cu respectarea normelor de securitate şi protecţie a muncii în vigoare.
    (13) La trenurile de călători remorcate cu locomotive electrice, legarea şi dezlegarea cuplelor la vagoane se execută de către agentul OTF, numai după ce revizorul tehnic de vagoane sau în lipsa acestuia şeful de tren, care execută legarea, respectiv dezlegarea fişelor electrice a primit de la mecanicul de locomotivă maneta inversorului de mers, maneta de încălzire şi cheia de la cupla electrică şi a confirmat verbal că a fost deconectată conducta generală de înaltă tensiune a trenului şi întreruptă la locul unde trebuie să se execute legarea sau dezlegarea vagoanelor.(14) La trenurile remorcate cu locomotive de tipul LDE 2100 CP, DHE sau GM, legarea şi dezlegarea cuplelor la vagoane se execută de către agentul OTF numai după ce revizorul tehnic de vagoane, electricianul de vagoane sau în lipsa acestora şeful de tren, care execută legarea, respectiv dezlegarea fişelor electrice a primit de la mecanicul de locomotivă cheia de încălzire tren, cheia de la cupla electrică şi cheia de pupitru şi a confirmat verbal că a fost deconectată conducta generală de înaltă tensiune a trenului şi întreruptă la locul unde trebuie să se execute legarea sau dezlegarea vagoanelor.(15) Cele trei chei prevăzute la alin. (13) şi (14) vor fi păstrate de către revizorul tehnic de vagoane, electricianul de vagoane sau şeful de tren asupra sa, pe toată durata conectării, respectiv deconectării fişelor electrice de înaltă tensiune, după care vor fi înapoiate mecanicului de locomotivă.(16) În cazul în care apar defecţiuni la instalaţiile electrice ale vagoanelor cu ocazia cuplării fişelor electrice de înaltă tensiune, înainte de remedierea defectelor se va proceda conform alin. (12), (13), (14) şi (15).(17) Legarea şi dezlegarea vagoanelor între ele se execută de către agenţii autorizaţi ai OTF.(18) La legarea vagoanelor din trenurile de marfă şi mixte, cupla în funcţiune a aparatului de tracţiune trebuie să fie strânsă până la atingerea discurilor tampoanelor.
    (19) La legarea vagoanelor din trenurile de călători, cupla în funcţiune a aparatului de tracţiune trebuie să fie strânsă cu încă 1-2 rotaţii după atingerea discurilor tampoanelor; cupla rămasă liberă se pune în cârligul de repaus, iar în lipsa acestuia se va scurta prin înşurubare completă, cu excepţia cuplei de la vagonul de semnal care va fi pusă în cârligul de tracţiune al acestui vagon.(20) În toate cazurile, agentul autorizat care a efectuat legarea vehiculelor feroviare din compunerea unui tren, va egaliza cuplele de la aceste vehicule feroviare.(21) Răspunderea pentru legarea corectă şi starea tehnică a aparatelor de legare şi de tracţiune ale vehiculelor feroviare din compunerea oricărui tren revine:a) mecanicului de locomotivă, pentru legarea vehiculului feroviar motor de primul vehicul remorcat şi pentru starea tehnică a aparatelor de legare şi de tracţiune ale vehiculului feroviar motor;b) agentului autorizat al OTF, pentru legarea pe care a efectuat-o vehiculelor feroviare remorcate din tren;c) revizorului tehnic de vagoane, pentru starea tehnică a aparatelor de legare şi de tracţiune ale vagoanelor din tren.(22) În cazul în care revizorul tehnic de vagoane constată că trenul este legat necorespunzător, va aviza în scris personalul prevăzut la alin. (21) pct. b) pentru efectuarea legării corespunzătoare.
    Capitolul V Probele de frâne la trenuriArticolul 40(1) Probele de frână ce se execută la trenuri sunt:a) proba completă;b) proba parţială;c)
    proba de continuitate.
    (2) Probele de frână la trenuri se execută:a) în staţiile cu revizori tehnici de vagoane, de către aceştia;b) în staţiile unde nu sunt revizori tehnici de vagoane, de către agenţi autorizaţi pentru efectuarea probelor de frână, aparţinând OTF.(3) Probele frânelor la automotoarele care circulă fără călători, cu sau fără remorci, se execută de către mecanicii respectivi, exceptând cazul când circulă în regim simplificat, iar la trenurile formate din convoaie de locomotive în stare de serviciu, de către mecanicul celei de a doua locomotive.(4) La trenurile compuse din convoaie de locomotive care nu sunt în acţiune, probele frânelor se execută de cel de al doilea agent autorizat de pe locomotiva care remorcă trenul.(5) În timpul executării probelor de frână se interzice mecanicului de locomotivă să părăsească postul de conducere şi să aibă alte preocupări în afara celor legate de urmărirea pe aparatele de bord ale locomotivei a operaţiilor legate de proba frânei.(6) Probele de frână la automotoare şi remorci de automotor din seria 790 şi DESIRO, se execută conform reglementărilor specifice în vigoare.
    Secţiunea 1 Proba completăArticolul 41 Proba completă constă din verificarea funcţionării frânelor automate şi de mână la toate vehiculele feroviare remorcate din compunerea unui tren.§1. Cazurile în care se execută proba completăArticolul 42 Proba completă este obligatorie la toate trenurile în următoarele cazuri:a) în staţiile de compunere a trenurilor;b) în staţiile premergătoare staţiilor vârf de pantă, pentru trenurile de marfă conform art. 10 alin. (2) din prezentele instrucţiuni;c) când trenul a fost oprit în staţie, pe timp de iarnă, mai mult de 1 oră, la o temperatură sub -15°C, proba executându-se pe baza dispoziţiei date de IDM prin ordin de circulaţie;d) după ataşarea locomotivei de remorcare la un tren care a staţionat într-o staţie, mai mult de 3 ore fără locomotivă, indiferent de temperatură;e) la depăşiri de semnale fixe de circulaţie care ordonă oprirea sau mărcilor de siguranţă în condiţii neinstrucţionale, indiferent de natura cauzei care a generat evenimentul feroviar respectiv;f) la cererea mecanicului de locomotivă sau a revizorului tehnic de vagoane, când aceştia constată defecţiuni în funcţionarea frânei automate sau efect de frânare necorespunzător;g) la grupe de vehicule feroviare, înaintea ataşării sau introducerii lor în trenuri, în staţiile unde există mijloace tehnice necesare executării acestei probe;
    h) la cererea personalului cu atribuţii de verificare şi control.
    §2. Mijloace tehnice necesare executării probei completeArticolul 43 Proba completă se poate executa cu:a) locomotiva de remorcare a trenului;b) automotorul de remorcare;
    c) rama electrică;d) instalaţii fixe de aer atestate în acest scop, în staţii echipate cu astfel de instalaţii;e) cu o altă locomotivă, diferită de cea de remorcare a trenului, în staţii fără instalaţie fixă de aer.
    §3. Verificări care se efectuează la proba completăArticolul 44 La proba completă se verifică:a)
    ieşirea aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar din compunerea trenului sau a grupului de vehicule feroviare;
    b) funcţionarea semnalului de alarmă de la vagonul de semnal numai la trenurile de marfă, în cazul în care vagonul este prevăzut cu semnal de alarmă;c) etanşeitatea instalaţiei de frână a trenului;d) strângerea frânei automate prin intrarea în acţiune a pistoanelor cilindrilor de frână şi strângerea saboţilor pe bandaje sau a garniturilor de frână pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frână cu disc;e) slăbirea frânei automate prin retragerea pistoanelor cilindrilor de frână şi îndepărtarea saboţilor de pe bandaje sau a garniturilor de frână de pe discuri la vehiculele feroviare echipate cu frână cu disc;f) strângerea şi slăbirea frânelor de mână active necesare asigurării procentului de masă frânată pentru menţinerea pe loc a trenului pe panta caracteristică a secţiei de circulaţie, luând în considerare ambele sensuri de mers.
    §4. Lucrări pregătitoare la proba completăArticolul 45(1) În cadrul lucrărilor pregătitoare ale probei complete, revizorii tehnici de vagoane, respectiv agenţii autorizaţi, verifică la toate vehiculele feroviare remorcate din tren, dacă:a) toate semiacuplările de aer sunt cuplate regulamentar, pe un singur rând, iar cele rămase libere să fie aşezate în suportul de repaus;b) toate robinetele frontale de aer de la semiacuplările de aer cuplate sunt deschise, cu excepţia celui de la ultimul vehicul feroviar din tren;c) toate schimbătoarele de regim "G-P", "G-P-R", "P-R", "G-P-R-Mg" sau "P-R-Mg", precum şi robinetele de izolare sunt aşezate în poziţia corespunzătoare, cu excepţia vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase din categoria explozibilelor, a căror frână automată trebuie să fie izolată şi mânerul robinetului de izolare sigilat;d) toate frânele de mână sunt slăbite, cu excepţia celor ale trenurilor care staţionează pe linii cu o declivitate mai mare de 20/00, la care frânele de mână se slăbesc numai după legarea locomotivei la tren şi frână şi efectuarea probei complete.
    (2) La trenurile de călători lucrările pregătitoare prevăzute la alin. (1) se completează cu următoarele condiţii:a) schimbătoarele de regim "G-P-R", "G-P-R-Mg", "P-R-Mg" sau "P-R" se aşează în poziţia "R" atunci când tot trenul este compus din vagoane echipate cu frână automată de mare putere, sau când în compunerea trenului, la trei vagoane cu frână automată de mare putere, se află cel mult un vagon cu alt tip de frână fără poziţia "R" la schimbător, cu condiţia realizării procentului de masă frânată stabilit în livretul de mers;b) în trenurile de călători care circulă cu viteze mai mari de 140 km/h, se introduc de regulă numai vagoane cu schimbător de regim "G-P-R-Mg" sau "P-R-Mg"; se admite ca în compunerea acestor trenuri, la trei vagoane cu frână automată de mare putere şi frână electromagnetică - Mg, să se găsească un vagon cu frână automată de mare putere având poziţia "R", cu condiţia realizării procentului de masă frânată stabilit în livretul de mers, situaţie în care maneta schimbătorului de regim se aşează în poziţia "R-Mg" sau "Mg", după caz;c) când în compunerea trenurilor de călători care circulă cu viteze mai mici de 140 km/h se găsesc vagoane cu schimbător "G-P-R-Mg" sau "P-R-Mg", nu se va folosi poziţia "Mg";d) la trenuri automotoare sau rame electrice, indiferent de viteza de circulaţie, se poate folosi poziţia "Mg";e) în cazul utilizării sistemului de semnalizare de control al vitezei ETCS sau în cazul sistemului de semnalizare cu trepte multiple de viteză, în trenurile de călători se pot introduce vagoane cu schimbător de regim G-P-R sau P-R, maneta schimbătorului aşezându-se în poziţia R.
    (3) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, lucrările pregătitoare în vederea efectuării probei complete se vor executa în unităţile de tracţiune, în cadrul lucrărilor prevăzute în instrucţiunile de întreţinere, deservire şi exploatare a trenului automotor.
    §5. Legarea la tren şi frână a vehiculului feroviar motorArticolul 46(1) Legarea regulamentară la tren a vehiculului feroviar motor - locomotivă, automotor - se face punând laţul cuplei vehiculului feroviar motor în cârligul de tracţiune al primului vehicul feroviar remorcat din tren.(2) După legarea regulamentară la tren a vehiculului feroviar motor, conform prevederilor art. 39 din prezentele instrucţiuni, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF deschide robinetele frontale de aer ce urmează a fi legate pentru a constata emisia aerului, suflând astfel conducta generală de aer a vehiculului feroviar motor.(3) Suflarea conductei generale de aer a vehiculului feroviar motor se desfăşoară în prezenţa celui de al doilea agent autorizat de pe locomotivă sau a mecanicului în cazul conducerii simplificate.(4) Dacă în timpul operaţiunii de suflare a conductei generale de aer se constată şi apă, scurgerea acesteia din instalaţia de frână şi rezervoarele de aer ale vehiculului feroviar motor se face de către mecanicul vehiculului feroviar în prezenţa revizorului tehnic de vagoane, respectiv agentului autorizat al OTF.(5) Dacă după suflarea rezervoarelor de aer ale vehiculului feroviar motor mai există apă în instalaţia de aer a acestuia, atunci acesta nu se leagă la instalaţia de frână a trenului.(6) După efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF cuplează pe un singur rând semiacuplările de aer ale primului vehicul feroviar remorcat din tren cu semiacuplările de aer ale vehiculului feroviar motor şi deschide robinetele frontale de aer ale celor două vehicule feroviare în aceeaşi ordine, realizând astfel legarea la tren şi frână a vehiculului feroviar motor.§6. Alimentarea conductei generale de aer a trenuluiArticolul 47(1)
    După legarea la tren şi frână a vehiculului feroviar motor, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care efectuează proba de frână, solicită mecanicului alimentarea conductei generale de aer a trenului cu aer la presiunea de regim.
    (2) La remorcarea cu simplă tracţiune mecanicul vehiculului feroviar motor alimentează conducta generală de aer, manipulând mânerul robinetului mecanicului în poziţie de alimentare şi dacă este cazul, foloseşte în mod repetat poziţia de alimentare cu şoc de umplere a robinetului mecanicului, până când presiunea în conducta generală ajunge la 4,8 bar, după care menţine mânerul robinetului mecanicului în poziţia de alimentare.(3) Dacă trenul este remorcat cu multiplă tracţiune, mecanicul vehiculului feroviar motor din capul trenului alimentează conducta generală exclusiv prin manipularea robinetului mecanicului în poziţia a II-a, fără şocuri de alimentare în poziţia I.(4) La remorcarea cu multiplă tracţiune, mecanicii celorlalte locomotive din capul trenului, contribuie la alimentarea cu aer a conductei generale, menţinând mânerul robinetului mecanicului în poziţia a II-a până la presiunea de 4,8 bar, după care manipulează mânerul robinetului mecanic în poziţie neutră.(5) În cazul locomotivelor echipate cu robinetul mecanicului tip ST 125, mecanicul alimentează conducta generală de aer, manipulând mânerul robinetului mecanicului în poziţia I până când presiunea în conducta generală de aer ajunge la 4,8 bar, apoi readuce mânerul robinetului mecanicului în poziţia a II-a continuând alimentarea conductei generale până la presiunea de regim în această poziţie.
    §7. Verificarea ieşirii aerului prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren
    Articolul 48(1) După stabilizarea presiunii aerului în conducta generală a trenului la valoarea de 5 bar, respectiv 5,5 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care efectuează proba, verifică ieşirea aerului din conducta generală prin robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren, prin deschiderea acestuia, urmată de montarea manometrului de control şi verificarea presiunii aerului la urma trenului, presiune care trebuie să fie minim de 4,7 bar respectiv 5,1 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse.(2) Verificarea presiunii aerului de la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie indiferent dacă proba completă se execută de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF.(3) Când proba completă este efectuată de agenţi autorizaţi, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi asigurat de către OTF care îşi desfăşoară activitatea pe secţiile respective.(4) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, verificarea ieşirii aerului la urma automotorului se face astfel:a) se stabileşte presiunea de 5 bar în conducta generală de aer a automotorului;b) revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, deschide uşiţa de la capătul din urmă al automotorului, pe care este inscripţionat "Mâner slăbire cuplă";c)
    se acţionează mânerul de culoare roşie cu pârghie lungă şi se verifică ieşirea aerului din conducta generală, în acelaşi mod în care se verifică continuitatea la un tren format din vagoane clasă obişnuite;
    d) verificarea presiunii aerului la urma cuplului motor, se face de la manometrul situat pe pupitrul postului de conducere din capătul de unde s-a verificat continuitatea conductei generale, presiune care trebuie să fie de minim 4,8 bar, conform instrucţiunilor de întreţinere, deservire şi exploatare a trenului automotor.
    (5) Verificarea prevăzută la alin. (4) lit. d) se face numai în cazul probei de frână executată de revizorul tehnic de vagoane; pe secţiile cu declivităţi mai mari de 150/00 această operaţie se va executa similar de către agenţii autorizaţi ai OTF care execută proba completă.
    §8. Verificarea funcţionării semnalului de alarmă de la vagonul de semnalArticolul 49 Funcţionarea semnalului de alarmă de la vagonul de semnal se verifică astfel:a)
    se izolează conducta generală de aer a vagonului respectiv de conducta generală a trenului, prin închiderea robinetului frontal la acest vagon, constatându-se existenţa unei emisii continue de aer din conducta generală a trenului prin orificiul de emisie al robinetului frontal închis;
    b) se deschide semnalul de alarmă, prin tragere;c) se verifică existenţa şi starea garniturii de la capacul semnalului de alarmă şi funcţionarea dispozitivului de închidere;d) se închide semnalul de alarmă;e) se redeschide robinetul frontal de aer de la vagonul la care s-a făcut proba semnalului de alarmă.
    §9. Verificarea etanşeităţii instalaţiei de frână a trenului
    Articolul 50(1) Etanşeitatea instalaţiei de frână a trenului se verifică astfel:a) se alimentează instalaţia de frână a trenului la presiunea de regim;b) se manipulează mânerul robinetului mecanicului în poziţia a III-a;c) se aşteaptă egalizarea presiunii în conducta generală de aer a trenului, timp de 10 secunde, după care se urmăreşte scăderea presiunii de aer din conducta generală; pierderile de aer maxim admise din conducta generală sunt de:– 0,2 bar timp de 1 minut la trenurile de călători;– 0,3 bar timp de 1 minut la trenurile de marfă;– 0,4 bar timp de 1 minut la trenurile formate numai din vagoane transpuse când proba de etanşeitate se face de la instalaţia fixă de aer.
    (2) Etanşeitatea instalaţiei de frână a trenurilor compuse din vagoane de călători transpuse se va efectua în conformitate cu reglementările specifice circulaţiei acestor trenuri.(3) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, se verifică etanşeitatea conductei generale de aer a cuplului automotor, numai de către mecanic, astfel:a) se alimentează instalaţia de frână a cuplului automotor la presiunea de regim de 5 bar;b) se manipulează robinetul mecanicului în poziţia a III-a;c) se aşteaptă egalizarea presiunii în conducta generală de aer a cuplului automotor timp de 10 secunde, după care se urmăreşte scăderea presiunii de aer din conducta generală; pierderile de aer maxim admise din conducta generală sunt de 0,2 bar timp de 1 minut, atât în situaţiile cu remorcă cât şi în situaţiile fără remorcă.
    (4) Verificarea etanşeităţii la trenurile de marfă formate din vagoane transpuse se va face de către mecanic, după cum urmează:a) se alimentează cu aer instalaţia de frână a trenului la presiunea de regim, manipulându-se robinetul KD2 în poziţia a II-a. Trenul se consideră alimentat în momentul când în conducta generală presiunea este de 5,5 bar, iar în rezervorul principal al locomotivei presiunea este de 10 bar;b) în aceste condiţii, compresorul fiind oprit se aşteaptă egalizarea presiunii în rezervorul principal al locomotivei, presiune care descreşte cu 0,4 - 0,5 bar;c) în continuare se menţine mânerul robinetul mecanicului în poziţia a II-a, măsurându-se în cât timp presiunea din rezervorul principal al locomotivei scade cu 0,5 bar. Acest timp este în funcţie de lungimea trenului şi nu trebuie să fie mai mic de:– 70 secunde, pentru trenuri cu până la 100 osii:– 50 secunde, pentru trenuri cu 100 până la 150 osii;– 35 secunde, pentru trenuri cu 150 până la 200 osii.
    §10. Verificarea strângerii frânei automate la vehicule feroviare echipate cu frână cu saboţiArticolul 51(1) După verificarea etanşeităţii conductei generale, remedierea pierderilor de aer şi realimentarea conductei generale la presiunea de 5 bar, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dă semnalul "Strânge frâna automată", iar mecanicul dă semnalul "Strânge frâna" cu fluierul locomotivei, numai la trenurile de marfă şi execută o frânare de serviciu, cu o scădere a presiunii de 0,6 - 0,7 bar.(2) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, după verificarea etanşeităţii conductei generale, remedierea pierderilor de aer de către personalul de tracţiune şi realimentarea conductei generale la presiunea de 5 bar, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF dă semnalul "Strânge frâna", la care mecanicul execută o frânare de serviciu manipulând mânerul robinetului mecanicului ST 125 din poziţia a II-a în poziţia a IV-a cu o scădere de presiune de 0,8 bar, în conformitate cu instrucţiunile de întreţinere, deservire şi exploatare a trenului automotor.(3) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, după efectuarea frânării de serviciu în condiţiile precizate la alin. (2), mecanicul manipulează mânerul robinetului în poziţia a III-a, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verificând intrarea în acţiune a frânelor prin deplasarea cursorului de culoare roşie la ferestrele indicatorului lateral "Frână strânsă - frână slăbită" de pe cutia automotorului, în poziţia "Frână strânsă".(4)
    După efectuarea frânării de serviciu, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifică strângerea saboţilor pe suprafeţele de rulare ale roţilor prin împingere cu ciocanul, cel puţin a uni sabot la fiecare osie.
    (5) Dacă se constată frâne automate active slăbite, acestea se notează fără a se face intervenţii la ele.
    §11. Verificarea slăbirii frânei automate la vehicule feroviare echipate cu frână cu saboţiArticolul 52(1) După verificarea strângerii frânelor automate revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dă semnalul "Slăbeşte frâna automată", iar mecanicul alimentează conducta generală la presiunea de 5 bar, respectiv 5,5 bar la trenurile formate numai din vagoane transpuse şi numai la trenurile de marfă dă semnalul "Slăbeşte frâna" cu fluierul locomotivei.(2) La trenurile de marfă lungi având între 160 - 200 osii, alimentarea conductei generale de aer la presiunea de 5 bar trebuie făcută în poziţia de alimentare a robinetului mecanicului; dacă aceasta nu se poate face, mecanicul va utiliza poziţia de alimentare cu şoc de umplere a robinetului până când presiunea în conducta generală se stabilizează la valoarea de 4,8 bar, după care manipulează mânerul robinetului mecanicului în poziţia de alimentare până la presiunea de 5 bar.
    (3) După semnalul "Slăbeşte frâna" dat de mecanic cu fluierul locomotivei, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifică îndepărtarea saboţilor de pe suprafeţele de rulare ale roţilor prin împingere cu ciocanul, cel puţin a unui sabot la fiecare osie.(4) Dacă la verificarea slăbirii se constată frâne automate strânse, acestea se notează fără a se face intervenţii la ele.(5) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, după verificarea strângerii frânei automate, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF dă semnalul "Slăbeşte frâna", la care mecanicul alimentează conducta generală la presiunea de 5 bar prin manipularea mânerului robinetului din poziţia a III-a în poziţia a II-a.(6) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, verificarea slăbirii frânei automate se execută de către revizorul tehnic, respectiv agentul autorizat al OTF, care va urmări deplasarea cursorului de culoare roşie la ferestrele indicatorului lateral "Frână strânsă - frână slăbită" de pe cutia automotorului, în poziţia "Frână slăbită".
    §12. Frâne automate defecte la strângere şi slăbireArticolul 53
    (1) După remedierea defectelor se execută o nouă strângere şi slăbire, verificându-se numai funcţionarea frânelor la care s-a intervenit.(2) Frânele automate care nu au corespuns la strângere şi slăbire se tratează astfel:a) la vagoanele străine neînmatriculate în România, se izolează şi etichetează cu eticheta model R1 prevăzută în Anexa 8;b) la vagoanele aparţinând OTF în staţii cu centre de frână proprii, se repară sau se izolează şi etichetează, după caz;c) la vagoanele aparţinând OTF în staţii fără centre de frână, se izolează şi etichetează cu etichete model R1.(3) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, în cazul constatării unor nereguli în funcţionarea frânei automate în timpul executării probei de frână, remedierea neregulilor la frâna automată se efectuează în unităţi specializate.
    §13. Frâna de mânăArticolul 54(1) Frânele de mână necesare menţinerii trenului pe loc se verifică astfel:a) starea tehnică a frânelor de mână se verifică de către revizorii tehnici de vagoane în cadrul reviziei tehnice la compunere a trenului;b) strângerea şi slăbirea se verifică de către agenţii de tren cu atribuţii în manipularea acestora.(2) Frâna de mână se consideră defectă atunci când nu realizează strângerea tuturor saboţilor pe toate roţile vehiculului feroviar sau boghiului, în funcţie de tipul constructiv al timoneriei frânei vagonului.
    (3) Pentru menţinerea pe loc a trenului, se aleg vagoanele cu frâne de mână cu masele frânate cele mai mari, agenţii de tren fiind obligaţi să identifice vagoanele cu frână de mână ce le-au fost repartizate pentru manipulare şi să verifice funcţionarea lor.(4) La trenurile de călători şi la vagoanele de călători din trenurile mixte, se verifică toate frânele de mână; acestea trebuie să fie în stare corespunzătoare de funcţionare.(5) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, verificarea funcţionării frânelor de mână se va efectua în unităţile de tracţiune, conform prescripţiilor din instrucţiunile de întreţinere, deservire şi exploatare a trenului automotor.
    §14. Nota de frâneArticolul 55(1) După efectuarea probei complete se întocmeşte formularul "Nota de frâne", în două exemplare prin calchiere cu indigo de către revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF care a executat proba frânei, din care exemplarul numărul 1 - unicatul - se predă personalului OTF care completează formularul "Arătarea vagoanelor" pentru trenul respectiv, iar exemplarul al doilea - copia - rămâne la carnet; prevederi de amănunt referitoare la locul de predare/primire a formularului "Nota de frâne" se stabilesc de către OTF prin reglementări proprii.
    (2) Când revizia tehnică a trenului s-a terminat şi proba completă a fost executată, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF dă semnalul: "S-a terminat proba frânei. Frâna automată este în regulă", după care semnează foaia de parcurs.(3) În formularul "Nota de frâne" se înscriu vagoanele cu frânele izolate sau defecte, şi se evidenţiază prin marcarea cu "X" în caseta corespunzătoare, existenţa în compunerea trenului, după caz, a vagoanelor cu saboţi din materiale compozite tip K sau L-L, a vagoanelor cu frână automată nemoderabilă la slăbire, a vagoanelor cu frână cu disc precum şi a vagoanelor cu roţi mici pentru transport automobile; pe baza datelor din acest formular se calculează tonajul frânat real, respectiv procentul real de masă frânată al trenului.(4) Formularul "Nota de frâne" este prezentat şi se completează conform Anexei 9, având în vedere următoarele:a) la trenurile care nu au frâne defecte sau izolate se vor bara toate poziţiile;b) coloanele 2, 3, şi 4 se completează cu "DA" conform situaţiei existente, iar formularul se închide după ultimul vagon înregistrat;c) la vagoanele de călători cu instalaţie de frână individuală pe fiecare boghiu, formularul "Nota de frâne" se completează cu indicaţia "50%" în cazul în care frâna automată este defectă la un singur boghiu; în acest caz masa frânată reprezintă 50% din masa frânată înscrisă pe vagonul respectiv.
    §15. Modul de verificare a strângerii şi slăbirii frânei la vehiculele feroviare echipate cu alte tipuri de frânăArticolul 56(1) La vehiculele echipate cu garnituri de frecare care acţionează pe discurile de frână sau pe membranele roţilor, verificarea strângerii şi slăbirii se efectuează astfel:a) verificarea intrării în acţiune a frânei automate se face prin apariţia şi stabilizarea culorii "ROŞU" la fereastra indicatorului lateral "ROŞU - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum şi constatarea unei presiuni de minim 0,6 bar, la manometrul care se află pe partea laterală a boghiului sau vagonului, dacă există din construcţie asemenea manometru;b) verificarea slăbirii frânei automate se face prin apariţia şi stabilizarea culorii "VERDE" la fereastra indicatorului lateral "ROŞU - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum şi constatarea unei presiuni de 0 bar, la manometrul care se află pe partea laterală a boghiului sau vagonului, dacă există din construcţie asemenea manometru;c) la strângerea frânei de mână, la fereastra indicatorului lateral dinspre capătul vagonului cu frâna de mână apare culoarea "ROŞU", iar la slăbirea acesteia apare culoarea "VERDE";d) lipsa aerului din instalaţia de frână a vehiculului feroviar echipat cu frână la care garnitura de frecare apasă pe suprafaţa laterală a roţii, este semnalizată prin apariţia la fereastra indicatorului lateral aflat pe vagon a unei plăcuţe albe cu diagonale negre;e) la vagoanele platformă seria Saadkms pe 10 osii pentru transportat TIR-uri, la care garnitura de frecare apasă pe suprafaţa laterală a roţii, evaluarea stărilor de frânare-slăbire dată de indicatorii laterali este prevăzută în instrucţiuni specifice.(2) Verificarea funcţionării frânei electromagnetice se efectuează cu ajutorul dispozitivului de control "MGE 2" montat pe părţile laterale ale vagonului şi constă în aplicarea şi ridicarea patinelor electromagnetice pe şi de pe şină; această verificare este prevăzută la art. 7 din prezentele instrucţiuni.
    Secţiunea a 2-a Proba parţialăArticolul 57(1) Proba parţială constă din verificarea funcţionării frânelor automate şi de mână ale vagoanelor ataşate sau introduse în tren şi la care nu s-a efectuat proba completă înainte de ataşarea, respectiv introducerea lor în tren.(2) Proba parţială este obligatorie pentru vagoanele prevăzute la alin. (1) şi se execută identic cu proba completă, cu următoarele deosebiri:a) atunci când grupul de vagoane se introduce în corpul trenului, se verifică în plus funcţionarea frânei automate la ultimele trei vagoane din tren cu frână automată activă;b) verificarea funcţionării semnalului de alarmă de la vagonul de semnal la trenurile de marfă, se face numai când vagonul de semnal a fost înlocuit.(3) La proba parţială se respectă toate prevederile şi se completează toate formularele stabilite pentru proba completă.(4) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, proba parţială se va executa similar prevederilor de la proba completă a acestora.
    Secţiunea a 3-a Proba de continuitateArticolul 58 Proba de continuitate constă din verificarea continuităţii conductei generale de aer a trenului, astfel:a) la trenurile de călători: prin strângerea şi slăbirea frânei automate a ultimului vagon din tren cu frână automată activă, respectiv strângerea şi slăbirea frânei automate a locomotivei din capul trenului;b) la trenurile de marfă: prin strângerea şi slăbirea frânei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu frână automată activă, respectiv strângerea şi slăbirea frânei automate a locomotivei din capul trenului.§1. Cazurile în care se execută proba de continuitateArticolul 59
    (1) Proba de continuitate este obligatorie în următoarele cazuri:a) ori de câte ori s-a întrerupt ori s-a intervenit la conducta generală de aer a trenului, indiferent de motiv;b) când se schimbă locomotiva sau automotorul de remorcare a trenului;c) când se trece conducerea trenului asupra altei locomotive;d) după ataşarea locomotivei de remorcare a trenului, când proba completă s-a executat de la instalaţia fixă de aer sau de la o altă locomotivă;e) după ataşarea sau introducerea în tren a unuia sau mai multor vehicule la care s-a făcut în prealabil proba completă;f) înainte de plecarea trenului din staţie sau linie curentă, în cazul când durata staţionării sau timpul de la terminarea ultimei probe de frână a depăşit 30 de minute;
    g) la trenurile convoaie în complexe feroviare, care circulă cu viteză maximă de 40 km/h, pe secţii cu declivităţi până la 150/00 şi care au în compunere cel puţin 60% din vagoane cu frână automată în acţiune; dacă una din aceste condiţii nu este îndeplinită, la aceste trenuri se face proba completă;h) când se detaşează vagoane de la urma trenului de călători sau marfă; în acest caz la trenurile de marfă, înainte de efectuarea probei de continuitate se face verificarea funcţionării semnalului de alarmă de la ultimul vagon din tren, dacă acesta este echipat cu semnal de alarmă.
    (2) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, în toate cazurile prevăzute în prezentele instrucţiuni, când intervine necesitatea executării probei de continuitate, în cazul cuplului automotor, în locul acestei probe se va efectua proba completă.(3) La automotoare şi remorci de automotor din seria 790, în cazul circulaţiei la urma trenurilor de călători sau de marfă, când intervine necesitatea executării probei de continuitate, această probă se va efectua conform prevederilor din instrucţiunile de întreţinere, deservire şi exploatare a trenului automotor, cu deosebirea că verificarea continuităţii conductei generale de aer a trenului se va efectua prin deschiderea robinetului de golire a conductei generale de aer, acţionând mânerul de culoare galbenă cu pârghie lungă.
    §2. Condiţii de executare a probei de continuitate
    Articolul 60 Proba de continuitate se execută de la robinetul frontal al ultimului vehicul al trenului la semnalul "Strânge frâna automată" dat de revizorul tehnic de vagoane sau de agentul autorizat al OTF.
    §3. Verificări care se fac la proba de continuitateArticolul 61 La proba de continuitate se verifică:a) presiunea aerului la urma trenului;b) strângerea şi slăbirea frânei automate a ultimului vagon din tren cu frână automată activă, respectiv strângerea şi slăbirea frânei automate a locomotivei din capul trenului la trenurile de călători;c)
    strângerea şi slăbirea frânei automate a ultimelor 3 vagoane din tren cu frână automată activă, respectiv strângerea şi slăbirea frânei automate a locomotivei din capul trenului la trenurile de marfă.
    §4. Verificarea presiunii aerului la urma trenuluiArticolul 62(1) Verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie indiferent dacă proba de continuitate se execută de către revizorii tehnici de vagoane sau agenţi autorizaţi ai OTF, unde nu există revizori tehnici de vagoane.(2) Revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF montează manometrul de control la urma trenului şi constată presiunea aerului care trebuie să fie de minim 4,7 bar.(3) Când proba de continuitate este efectuată de agenţi autorizaţi ai OTF, manometrul de control utilizat la efectuarea acesteia va fi asigurat de către OTF care îşi desfăşoară activitatea pe secţiile respective.
    §5. Verificarea strângerii frânei automateArticolul 63(1) După verificarea presiunii aerului la urma trenului cu manometrul de control, revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat al OTF dă semnalul "Strânge frâna automată", iar mecanicul izolează conducta generală de rezervorul principal prin manipularea mânerului robinetului mecanicului în poziţie neutră şi numai la trenurile de marfă dă semnalul, "Strânge frână" cu fluierul locomotivei.(2) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF deschide robinetul frontal de la ultimul vehicul al trenului timp de 15 până la 20 secunde, în funcţie de lungimea trenului, mecanicul urmărind în acest timp scăderea bruscă a presiunii în conducta generală şi creşterea presiunii în cilindrii de frână ai locomotivei.(3) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, verifică strângerea saboţilor pe suprafeţele de rulare ale roţilor prin împingere cu ciocanul, cel puţin a unui sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane din tren cu frână automată activă, la trenurile de marfă, respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de călători.(4) Verificarea intrării în acţiune a frânei automate la vehiculele feroviare echipate cu frână cu disc, se face prin apariţia şi stabilizarea culorii "ROŞU" la fereastra indicatorului lateral "ROŞU - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum şi constatarea în cilindru de frână a unei presiuni de minim 0,6 bar la manometrul care se află pe partea laterală a boghiului sau vagonului, dacă există din construcţie asemenea manometru.§6. Verificarea slăbirii frânei automateArticolul 64(1) După verificarea strângerii frânei, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, dă semnalul "Slăbeşte frâna automată", iar mecanicul realimentează conducta generală de aer a trenului la presiunea de 5 bar, urmărind scăderea presiunii în cilindrii de frâna ai locomotivei şi numai la trenurile de marfă dă semnalul "Slăbeşte frâna" cu fluierul locomotivei.(2) Revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF verifică slăbirea saboţilor de pe suprafeţele de rulare ale roţilor prin împingere cu ciocanul, cel puţin a uni sabot la fiecare osie la ultimele trei vagoane cu frână automată activă, la trenurile de marfă, respectiv la ultimul vagon din tren la trenurile de călători.(3) Verificarea slăbirii frânei automate la vehiculele feroviare echipate cu frână cu disc, se face prin apariţia şi stabilizarea culorii "VERDE" la fereastra indicatorului lateral "ROŞU - VERDE" de pe boghiu sau vagon, precum şi constatarea unei presiuni de 0 bar la manometrul care se află pe partea laterală a boghiului sau vagonului, dacă există din construcţie asemenea manometru.
    (4) Dacă frânele automate ale vagoanelor au slăbit şi manometrul de control a indicat presiunea de minim 4,7 bar la urma trenului, revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, după executarea probelor de frână demontează manometrul de control şi dă semnalul "S-a terminat proba frânei. Frâna automată este în regulă".
    §7. Semnarea foii de parcursArticolul 65(1) După ce revizorul tehnic de vagoane, respectiv agentul autorizat al OTF, a dat semnalul "S-a terminat proba frânei. Frâna automată este în regulă", semnează foaia de parcurs a trenului în următoarele cazuri:a) când se trece conducerea trenului asupra altei locomotive, menţionând "Efectuat proba de continuitate";b) după ataşarea locomotivei de remorcare a trenului, când proba completă s-a efectuat de la instalaţia fixă de aer sau de la altă locomotivă;c)
    după ataşarea sau introducerea în tren a unuia sau mai multor vehicule feroviare la care s-a făcut în prealabil proba completă;
    d) la trenurile convoaie în complexe feroviare, care circulă cu viteză maximă de 40 km/h, pe secţii cu declivităţi până la 150/00 şi care au în compunere cel puţin 60% din vagoane cu frână automată în acţiune.
    (2) Când se schimbă vehiculul feroviar motor al trenului, foaia de parcurs va fi semnată numai când se execută revizia tehnică în tranzit.(3) Când proba de continuitate este executată de către mecanicul ajutor, numai este necesar semnarea foii de parcurs.
    §8. Condiţii impuse probei de continuitate
    Articolul 66 Proba de continuitate se consideră executată regulamentar, atunci când:a) la deschiderea robinetului frontal de aer de la ultimul vehicul, presiunea aerului în conducta generală a scăzut brusc;b) presiunea în cilindrii de frână ai locomotivei a crescut şi a scăzut normal la evacuarea aerului, respectiv la realimentarea conductei generale;c) mecanicul a primit semnalul "S-a terminat proba frânei, frâna automată este în regulă" de la revizorul tehnic de vagoane, respectiv de la agentul autorizat al OTF.
    §9. Modul de transmitere a semnalelor la executarea probelor de frânăArticolul 67
    (1) În staţiile în care nu este asigurată vizibilitatea între locomotivă şi ultimul vehicul din tren, modul de transmitere a semnalelor privind efectuarea probelor de frână, atât la strângerea cât şi la slăbirea frânei, se stabileşte în PTE.(2) Semnalele care se dau la efectuarea probelor de frână se stabilesc prin reglementări specifice.
    Secţiunea a 4-a Probe şi verificări ale instalaţiei de frână în staţii vârf de pantăArticolul 68(1) În staţiile vârf de pantă prevăzute în Anexa 3, la trenurile de marfă în tranzit, când nu intervin modificări în compunerea acestora, se va executa verificarea ieşirii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din compunerea trenului, astfel:a)
    după oprirea trenului în staţie, mecanicul va efectua slăbirea frânelor automate şi implicit alimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim;
    b) agentul autorizat al OTF se deplasează la urma trenului şi deschide robinetul frontal de aer de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren timp de 15-20 secunde, în funcţie de lungimea trenului, mecanicul urmărind în acest timp scăderea bruscă a presiunii în conducta generală şi creşterea presiunii în cilindrii de frână ai locomotivei.
    (2) La trenurile în tranzit la care au intervenit modificări în compunere în staţiile vârf de pantă, verificarea funcţionării semnalului de alarmă de la vagonul de semnal se face numai dacă vagonul de semnal a fost înlocuit.(3) La trenurile compuse în staţiile vârf de pantă, proba frânei se execută conform instrucţiunilor în vigoare, identic probei complete care se efectuează trenurilor în cadrul reviziei tehnice la compunere.(4) În toate cazurile proba frânelor, respectiv verificarea ieşirii aerului prin robinetul frontal de la ultimul vehicul feroviar remorcat din tren, în staţiile vârf de pantă, se execută cu locomotiva, respectiv automotorul care remorcă trenul.(5) La automotoarele DESIRO nu se execută probă completă în staţiile vârf de pantă, prevăzute în Anexa 3, orice defect apărut în circulaţia automotorului (tracţiune, sisteme de frânare şi instalaţii anexe) fiind semnalat imediat pe ecranul calculatorului de bord.
    Secţiunea a 5-a Alte reglementări privind probele de frânăArticolul 69(1) Personalul feroviar cu atribuţii privind executarea probelor frânelor la trenuri, trebuie să fie instruit, verificat profesional periodic şi autorizat în acest scop. Instruirea, verificarea şi autorizarea se vor face pentru toate tipurile de frână inclusiv frâne cu disc, frâne nemoderabile la slăbire, precum şi pentru vagoane echipate cu saboţi din materiale compozite tip K sau L-L.(2) În perioada de încălzire, la trenurile de călători, în timpul efectuării probei complete sau parţiale se întrerupe alimentarea cu abur a instalaţiilor de încălzire.(3) Se interzice acţionarea valvelor de descărcare de la frânele vehiculelor feroviare din compunerea trenului, după terminarea probelor de frână şi după pornirea trenului din staţie, sau după oprirea în linie curentă, înainte de menţinerea pe loc a trenului cu frânele de mână şi fără ordinul mecanicului.(4) În cazul schimbării mijlocului de remorcare sau când trenul circulă prin rebrusment, înaintea efectuării probei de frână, se va acţiona valva de descărcare de la fiecare vagon pentru reducerea presiunii aerului din instalaţia de frână. Înainte de acţionarea valvelor de descărcare, trenurile care staţionează pe linii cu declivităţi mai mari de 20/00, vor fi asigurate pentru menţinerea pe loc cu frânele de mână.
    (5) Nu se execută nici un fel de probă a frânelor în următoarele cazuri:a) când se ataşează sau se detaşează locomotiva împingătoare, nelegată la frână;b) când conducerea trenului se trece la locomotiva a doua din capul trenului, pe cel mult două intervale de staţii.(6) Când proba completă se efectuează de la instalaţia fixă, atribuţiile mecanicului revin agentului autorizat al OTF, care manipulează robinetul mecanicului de la această instalaţie.(7) În cazurile în care probele frânelor la trenuri se execută de către agenţi autorizaţi şi apare necesitatea unor intervenţii la instalaţiile de frână automată, aceştia aduc la cunoştinţa mecanicului cele constatate. Mecanicul este obligat să dispună agenţilor autorizaţi măsurile corespunzătoare.(8) Verificarea duratei de strângere a frânelor automate se execută cu ocazia reparaţiilor planificate, a reviziilor intermediare ale frânelor şi a reparaţiilor curente.(9) Datele privind compunerea şi situaţia frânării trenului se aduc la cunoştinţa mecanicului prin foaia de parcurs.(10) Izolarea frânelor automate şi de mână de la vagoanele încărcate cu mărfuri periculoase din categoria explozibilelor, precum şi sigilarea acestora se face de către personalul OTF autorizat în acest sens.(11) Înainte de expedierea trenului din staţia de compunere, IDM este obligat să verifice în formularul "Arătarea vagoanelor" aranjarea vehiculelor în tren, repartizarea vehiculelor cu frâne automate, cu conductă de trecere şi cu frână de mână, calculul tonajului de remorcat, necesar de frânat şi frânat real pentru circulaţia trenului şi pentru menţinerea pe loc.(12) Obligaţiile prevăzute la alin. (11) revin şi IDM din staţiile din parcurs în care se modifică compunerea trenului.(13) La trenurile de marfă care circulă pe secţiile, prevăzute în Anexa 3, atât în staţiile de compunere cât şi în staţiile premergătoare staţiilor vârf de pantă, IDM este obligat să confrunte datele înscrise în formularul "Arătarea vagoanelor" cu situaţia de pe teren şi să verifice şi aşezarea corectă a mânerelor schimbătoarelor de regim "gol - încărcat", permiţând îndrumarea trenurilor numai dacă este asigurat procentul de masă frânată prevăzut în livretul de mers.(14) Se interzice izolarea frânei la locomotiva sau automotorul care remorcă trenul, precum şi blocarea valvelor de descărcare în poziţia "deschis", utilizarea valvei de descărcare fiind permisă numai pentru evitarea blocării roţilor.(15) La împingerea garniturilor trenurilor de călători pe liniile înfundate prevăzute cu peron şi opritor fix se va folosi dispozitivul suplimentar de frânare, căruia i se va face verificarea funcţionării înainte de împingerea trenului.(16)
    Când în compunerea trenului de marfă sunt vagoane cu frâna nemoderabilă la slăbire, cu roţi mici pentru transport automobile, cu saboţi din materiale compozite tip K sau L-L sau cu frână cu disc, precum şi vagoane transpuse, se va aviza mecanicul de locomotivă prin ordin de circulaţie, pe baza menţiunilor efectuate de către revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat, pe formularul "Nota de frâne". În arătarea trenului se va menţiona existenţa acestor tipuri de vagoane.
    (17) Se interzice punerea în mişcare a vagoanelor de marfă echipate cu frână la care garnitura de frecare apasă pe suprafaţa laterală a roţii, fără a se alimenta instalaţia de frână cu aer la presiunea de regim de 5 bar.
    Capitolul VI Reglementări speciale privind starea tehnică şi admiterea în circulaţie a vagoanelor§1. Admiterea în circulaţie a vagoanelor seria X, UY şi UWArticolul 70(1) Revizorii tehnici de vagoane vor verifica starea tehnică a vagoanelor seria X şi vor stabili condiţiile de circulaţie ale acestora.
    (2) Înainte de punerea în circulaţie a vagoanelor prevăzute la alin. (1), se va efectua ungerea cu desfacere şi înlăturarea amenajărilor exterioare făcute la vagoane de personalul ce le-a utilizat.(3) Circulaţia vagoanelor seria X se face numai cu trenuri de lucru închise sau locale de marfă, a căror viteză maximă nu va depăşi valoarea cea mai mică înscrisă pe vagoane, iar în cazul când starea tehnică nu permite aceasta, revizorul tehnic de vagoane va stabili o viteză inferioară corespunzătoare.(4) Vagoanele din seria UY pot circula în trenuri cu viteză normală, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice şi constructive impuse de viteza trenului în care sunt introduse.(5) Vagoanele din seria UW pentru uzul administraţiei, îndeplinesc condiţiile constructive să circule în condiţii normale; la revizia tehnică a acestor vagoane se va ţine seama şi de amenajările specifice fiecărui vagon.
    §2. Admiterea în circulaţie a vagoanelor basculante, plugurilor de zăpadă simple şi a vagoanelor speciale pe 6, 8 sau mai multe osii
    Articolul 71(1) Vagoanele basculante tip MAV circulă în condiţiile stabilite prin reglementările specifice în vigoare.(2) Revizorii tehnici de vagoane vor verifica starea tehnică a instalaţiilor de basculare şi înzăvorâre contra basculării necomandate.(3) Manipularea şi înzăvorârea instalaţiilor de basculare de la vagoanele basculante tip MAV, se face de către revizorii tehnici de vagoane care le însoţesc şi care trebuie să fie instruiţi şi autorizaţi în acest scop.(4) Vagoanele basculante seria UY-9800 circulă în condiţiile stabilite prin reglementările specifice în vigoare.(5) Plugurile de zăpadă simple înainte de a fi introduse în tren, vor fi revizuite tehnic de către revizorii tehnici de vagoane în prezenţa însoţitorul plugului.(6) Vagoanele speciale pe 6, 8 sau mai multe osii, circulă în condiţiile stabilite prin reglementările specifice în vigoare referitoare la circulaţia transporturilor excepţionale.
    (7) Vagoanele basculante, plugurile de zăpadă simple şi vagoanele speciale pe 6, 8 sau mai multe osii care nu corespund condiţiilor din reglementările specifice în vigoare menţionate mai sus, nu vor fi admise în circulaţie.
    §3. Predarea-primirea vagoanelor de călători şi de marfăArticolul 72 Predarea-primirea vagoanelor de călători şi de marfă se efectuează conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare.§4. Transporturi excepţionale
    Articolul 73 Transporturile excepţionale se vor trata conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare.
    §5. Verificarea stării tehnice a vagoanelor introduse în trenuri, în staţiile fără revizori tehnici de vagoaneArticolul 74(1) În staţiile fără revizori tehnici de vagoane, verificarea condiţiilor tehnice la introducerea vagoanelor în trenuri, se face astfel:a) pentru trenurile care se compun în aceste staţii, de către revizorul tehnic de vagoane asigurat de OTF, în cadrul reviziei tehnice la compunere;b) pentru trenurile în tranzit prin aceste staţii, la care se efectuează ataşări/detaşări de vagoane, de către personalul autorizat al OTF care efectuează probele de frână.
    (2) În cazul în care unele vagoane care urmează a fi introduse în tren prezintă nereguli sau defecte asupra cărora personalul prevăzut la alin. (1), lit. b) nu poate decide, acesta va solicita mecanicului trenului să le revizuiască tehnic şi să decidă asupra introducerii lor în tren.(3) Vagoanele pentru care mecanicul decide să nu fie introduse în tren, se trec nominal în rubrica "Menţiuni asupra trenurilor" din formularul "Foaia de parcurs" şi se reţin în staţie.(4) În cazul navetelor care pendulează între două staţii fără revizori tehnici de vagoane, acestea se vor dirija, odată pe lună sau după parcurgerea a cel mult 3000 km, prin grija OTF într-o unitate proprie cu posibilităţi de revizie tehnică a vagoanelor.
    §6. Măsuri speciale pentru circulaţia trenurilor pe liniile electrificateArticolul 75(1)
    În compunerea trenurilor care circulă pe liniile electrificate nu se admit vagoane care prezintă următoarele defecte tehnice sau nereguli la încărcătură:a) acoperişul desprins sau rupt, care poate cădea în timpul parcursului sau poate depăşi gabaritul stabilit pentru linia electrificată;b) vagoane cisternă cu scurgeri din conţinut;c) vagoane cisternă, vagoane speciale şi vagoane acoperite având capacele la doma, respectiv la gurile de încărcare din acoperiş, deschise şi ridicate;d) vagoane de călători având cutia nelegată la pământ;e) vagoane cu încărcătura deplasată;f) vagoane de marfă încărcate cu materiale metalice lungi sau voluminoase care depăşesc lungimea de 4 m şi înălţimea deasupra ciupercii şinei de 2,4 m sau lungimea de peste 10 m, oricare ar fi înălţimea deasupra ciupercii şinei, nelegate la pământ prin şasiul vagonului; această legare se realizează cu ajutorul unei sârme de oţel sau cupru, cu diametrul de cel puţin 5 mm, care trebuie bine fixată de piesa metalică şi de partea metalică a şasiului vagonului.
    (2) Ancorările de sârmă folosite pentru fixarea încărcăturii metalice, legate la părţile metalice ale vagonului în contact cu şasiul, se consideră în acelaşi timp, ca legătură de protecţie.(3) Masele metalice ca şpanul, fierul vechi şi orice alt material metalic în vrac, nu necesită legătură la şasiul vagonului.
    Capitolul VII Ungerea vagoanelor în exploatare§1. Ungerea vagoanelor de călători şi a remorcilor de automotorArticolul 76(1)
    Ungerea cu desfacere a cutiilor de osie la vagoanele de călători şi remorcile de automotor dotate cu cutii de osie pe rulmenţi, se execută în următoarele situaţii:a) în cazul defectării accidentale, de către CIRRTV;b) când vagoanele au fost inundate, de către CIRRTV;c) la efectuarea reviziei periodice, de către societăţile comerciale reparatoare.
    (2) Ungerea cu completarea lubrifiantului la vehiculele feroviare de la alin. (1) se execută odată cu prelungirea termenului de revizie periodică, dacă este cazul.(3) Ungerea angrenajelor cu schimbarea întregii cantităţi de ulei la vehiculele feroviare de la alin. (1) se execută în următoarele cazuri:a) după perioada de rodaj, conform documentaţiei;b) periodic, conform documentaţiei;
    c) în cazul defectărilor accidentale;d) când vagoanele au fost inundate.
    (4) Ungerea cu completarea uleiului precum şi ungerea articulaţiilor la vehiculele feroviare de la alin. (1), se efectuează în cadrul lucrărilor prevăzute la revizia tehnică la compunere.
    §2. Ungerea vagoanelor de marfăArticolul 77
    (1) Ungerea cu desfacere la vagoanele de marfă dotate cu cutii de osie pe rulmenţi, se execută în următoarele cazuri:a) la efectuarea reviziei periodice, de către societăţile comerciale reparatoare;b) în cazul defectării accidentale, de către CIRRTV;c) când vagoanele au fost inundate, de către CIRRTV.(2) Ungerea cu completarea lubrifiantului la vehiculele feroviare de la alin. (1), se execută în următoarele situaţii:a) la efectuarea reviziei rulării, dacă este cazul;b) la efectuarea prelungirii termenului de revizie periodică, dacă este cazul.
    (3) Ungerea articulaţiilor la vehiculele feroviare de la alin. (1) se efectuează în cadrul lucrărilor prevăzute la revizia tehnică la compunere.(4) Ungerea cu desfacere la vagoanele de marfă dotate cu cutii de osie pe cuzineţi, se execută în următoarele cazuri:a) odată pe an în perioada mai - iunie, cu înlocuirea uleiului;b) când la vagon se constată unul sau mai multe fusuri de osie încălzite anormal;c) când şablonul ultimei ungeri, patronat pe scara de ungere, este şters sau neclar;d) când vagoanele au fost inundate;c) la efectuarea prelungirii termenului de revizie periodică.
    (5) Ungerea cu completarea lubrifiantului precum şi a articulaţiilor la vehiculele feroviare de la alin. (4), se efectuează în cadrul lucrărilor prevăzute la revizia tehnică la compunere.
    §3. Lucrări obligatorii la ungerea cu desfacere a cutiilor de osieArticolul 78(1) La ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe cuzineţi, trebuie să se execute obligatoriu următoarele lucrări:a) curăţarea la exterior a cutiilor de osie;b)
    desfacerea capacelor cutiilor de osie;
    c) scoaterea din cutia de osie a vasului de ulei şi a carcasei cu perniţă;d) verificarea stării fusului de osie, a vasului de ulei, a carcasei, a perniţei, a fitilurilor, a cuzinetului, a penei de fixare a cuzinetului şi a obturatorului de praf;e) verificarea cu calibrul a penei de ungere;f) înlocuirea pieselor defecte sau uzate şi completarea pieselor lipsă;g) spălarea cu ulei curat a perniţei, fitilurilor şi a vasului de ulei;h) montarea corectă în cutie, după spălarea vasului de ulei, a carcasei cu perniţă şi a fitilurilor;
    i) umplerea cu ulei curat a vasului de ulei până la ştift sau până la semnul de umplere;j) montarea capacelor cutiilor de osie;k) ştergerea cu vopsea neagră a inscripţiilor vechi de pe scara de ungere;l) inscripţionarea codului subunităţii pe scara de ungere conform Anexei 5, în spaţiul corespunzător lunii în care s-a efectuat ungerea, cu vopsea albă în perioada 1-15 a lunii şi cu vopsea roşie în perioada 16-31 a lunii.
    (2) Ungerea cu desfacere a cutiilor de osie pe rulmenţi se execută de CIRRTV, cu personal autorizat.(3) Ungerea angrenajelor cu înlocuirea completă a uleiului se face în conformitate cu prevederile din documentaţia de construcţie şi întreţinere, pe tip de angrenaj.
    §4. Lucrări obligatorii la ungerea cu completareArticolul 79(1) La efectuarea ungerii cu completare a cutiilor de osie pe cuzineţi, se vor executa următoarele lucrări:a) verificarea cutiilor de osie de la vagoanele din tren pentru a constata nivelul şi starea uleiului în vasele de ulei, în cadrul procesului tehnologic de revizie şi de pregătire tehnică a trenului;b) constatarea nivelului uleiului şi a stării acestuia, prin ridicarea căpăcelului cutiei de osie şi respectiv prin extragerea de probe cu tulumbiţa, de pe fundul vasului de ulei; la cutiile de osie cu capac rabatabil, acesta se va ridica pentru a se verifica starea cuzinetului şi a aparatului de ungere;c) completarea uleiului în vasul de ulei până la ştift sau semnul de umplere, la cutiile de osie constatate cu ulei insuficient;d)
    completarea uleiului sau fitilurilor din vasele de ungere a crapodinelor;
    e) ungerea tuturor articulaţiilor de la: timoneria frânei, suspensie, aparatele de tracţiune, ciocnire, legare, dispozitive de descărcare, schimbătoare de regim "G-I" şi "M-P" pietrele de frecare; această ungere se va executa şi la vagoanele echipate cu cutii de osie pe rulmenţi.
    (2) Ungerea cu completare la cutiile de osie pe rulmenţi se execută în unităţi specializate şi autorizate de reparaţii vagoane, lucrările obligatorii fiind prevăzute în instrucţiunile de reparaţii şi documentaţiile tehnice de construcţie şi întreţinere.(3) Ungerea cu completare a angrenajului se execută în cadrul lucrărilor prevăzute la revizia tehnică la compunere a trenurilor, în conformitate cu documentaţia de exploatare şi întreţinere a acestora.
    §5. Răspunderea pentru calitatea ungerii vagoanelor
    Articolul 80(1) Răspunderea pentru calitatea lucrărilor efectuate la ungerea vagoanelor revine personalului care a executat şi a supravegheat aceste lucrări şi se stabileşte astfel:a) pentru ungerea cu desfacere, timp de 1 lună, în ceea ce priveşte starea aparatului de ungere a fusului de osie şi a cuzinetului;b) pentru ungerea cu completare, până la staţia unde se efectuează revizia tehnică la sosire sau până la staţia de destinaţie a vagoanelor care se detaşează în parcurs, în ceea ce priveşte cantitatea şi starea uleiului din cutiile de osie, starea aparatelor de ungere şi a cuzinetului la cutiile de osie cu capac rabatabil.(2) Vagoanele cărora li s-a efectuat ungerea cu desfacere se vor nota nominal de personalul care a efectuat ungerea în carnetul pentru personalul reviziilor de vagoane, după care se vor înscrie în registrul de activitate al reviziei de vagoane.
    §6. Alte reglementări privind ungerea vagoanelor
    Articolul 81(1) Cu ocazia ungerii articulaţiilor se interzice ungerea amortizoarelor de la boghiul Y25-Cs.(2) Prin starea uleiului, în cuprinsul prezentului capitol, se înţelege că acesta nu trebuie să conţină impurităţi grosiere, iar pe fundul cutiei, respectiv al vasului de ungere, să nu se găsească apă.
    Capitolul VIII Condiţii constructive şi tehnice pentru introducerea vagoanelor în trenurile de călători şi de marfă§1. Condiţii constructive şi tehnice pentru vagoanele de călători, în funcţie de viteza trenurilor în care se introduc
    Articolul 82(1) Trenurile de călători se compun, de regulă din vagoane de acelaşi tip constructiv.(2) În funcţie de viteza trenurilor în care se introduc, vagoanele de călători trebuie să îndeplinească condiţiile constructive şi tehnice, prevăzute în Anexa 10.(3) Condiţiile de circulaţie pentru vagoanele salon din parcul special şi vagoanele sanitare care circulă în compunerea trenurilor de călători, se stabilesc prin dispoziţia de punere în circulaţie.(4) Viteza maximă constructivă de circulaţie a vagoanelor de călători va fi înscrisă pe pereţii laterali ai acestora.
    §2. Condiţii constructive şi tehnice pentru vagoanele de marfă ce se introduc în trenurile de călători
    Articolul 83(1) Este interzis a se introduce vagoane de marfă goale sau încărcate în trenurile de călători, cu excepţia trenurilor de persoane, la care se admite ataşarea vagoanelor încărcate cu anumite mărfuri în condiţiile stabilite prin convenţii încheiate între OTF.(2) Vagoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Anexa 10 şi se ataşează la urma trenului.(3) Excepţie de la prevederile alin. (2) fac vagoanele de marfă cu 4 sau mai multe osii, care se pot introduce imediat după locomotivă sau locomotivele în acţiune din capul trenului, cu condiţia ca în perioada de încălzire acestea să aibă şi conductă de trecere pentru încălzire.(4) Numărul maxim de osii al vagoanelor de marfă care se admite a fi ataşate sau introduse la un tren de persoane, este de 8 osii.(5) Numărul total de osii al unui tren de persoane în care s-au introdus vagoane de marfă, nu trebuie să depăşească pe cel admis pentru circulaţia trenurilor de călători, iar tonajul trenului nu trebuie să depăşească tonajul prevăzut în livretul de mers pentru trenul respectiv.(6) Procentul real de masă frânată stabilit după ataşarea vagoanelor de marfă, trebuie să fie cel puţin egal cu procentul de masă frânată prevăzut în livret pentru trenul respectiv, pe porţiunea de linie pe care circulă vagoanele de marfă introduse în tren.
    (7) La vagoanele de marfă care se ataşează la urma trenurilor de persoane, se admite ca acestea să nu fie echipate cu semnal de alarmă.(8) Osiile montate ale vagoanelor de marfă care se ataşează sau se introduc la trenurile de călători, trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute pentru osiile montate ale vagoanelor de călători.
    §3. Condiţii constructive şi tehnice pentru vagoanele de marfă ce se introduc în trenurile de marfă, containere şi coletărie, mixte şi de serviciuArticolul 84(1) În funcţie de felul şi viteza trenurilor în care se introduc, vagoanele de marfă trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi constructive prevăzute în Anexa 10.(2)
    La vagoanele de marfă din compunerea trenurilor de marfă care circulă cu viteză mai mare de 90 km/h, manetele schimbătoarelor de regim "M-P" se manipulează în poziţia "P".
    (3) Vagoanele de marfă care poartă semnul "S", "*", "SS" şi "**" trebuie să îndeplinească condiţiile constructive corespunzătoare semnificaţiei acestor simboluri şi prezentate în Anexa 11.
    §4. Condiţii constructive şi tehnice pentru vagoanele care circulă pe secţia Oraviţa - AninaArticolul 85(1) Pe secţia de circulaţie Oraviţa - Anina sunt admise să circule următoarele vagoane:a) vagoane de călători şi de marfă pe două osii cu ampatamentul maxim de 7 m;b) vagoane de călători pe 4 osii cu ampatamentul maxim de 9,30 m;c) vagoane de marfă pe 4 osii.(2) La vagoanele de călători prevăzute la alin. (1), lit. b), ferestrele nu trebuie să poată fi deschise cu mai mult de 250 mm măsuraţi de la rama superioară.(3) Pe secţia de circulaţie Oraviţa - Anina nu este admisă circulaţia vagoanelor cu gabarit O-VM sau superior acestuia.(4) Prevederi de amănunt privind compunerea, remorcarea şi frânarea trenurilor sunt prevăzute în reglementările specifice ale secţiei şi sunt obligatorii pentru personalul feroviar care efectuează serviciu pe această secţie de circulaţie.
    Capitolul IX Dispoziţii finaleArticolul 86(1) În vederea îndrumării vagoanelor pentru reparaţii OTF va comunica personalului feroviar interesat, următoarele:a) denumirea şi iniţialele societăţilor comerciale constructoare şi reparatoare de vagoane;b) iniţialele şi codurile CIRRTV proprii;c) centrele de frână proprii.(2) Lista sculelor şi rechizitelor necesare exercitării funcţiei de revizor tehnic de vagoane se stabileşte de către şeful subunităţii, în funcţie de specificul fiecărui loc de muncă în care aceştia îşi desfăşoară activitatea şi se afişează la loc vizibil în încăperile de serviciu.
    Articolul 87Tabelele 1-10, anexele 1-11 şi planşa 1 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
    Tabelul 1 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte la osiile montate/Mod de tratare
    1. Osii de vagoane deraiate
    1. Vagoanele deraiate trebuie să fie revizuite de către şeful reviziei de vagoane sau împuternicitul acestuia în grad de cel puţin şef de tură, care va controla starea lor tehnică şi va verifica dacă osiile nu sunt strâmbe.
    2. Verificarea osiilor constă în măsurarea distanţei dintre feţele interioare ale bandajelor în trei puncte situate la 120° unul faţă de altul, aducându-se pe rând prin rotirea osiei, fiecare dintre cele trei puncte în poziţia cea mai de jos, cât mai aproape de coroana şinei, unde se va efectua măsurătoarea cu ajutorul distanţierului. 3. După efectuarea celor trei măsurători prevăzute la pct. 2, se calculează diferenţa dintre rezultatul maxim şi minim obţinut şi se verifică dacă osia montată corespunde următoarelor condiţii: a) diferenţa dintre rezultatul maxim şi minim obţinut este mai mică de: - 2 mm pentru osiile montate echipate cu cutii de osii pe rulmenţi; - 4 mm pentru osiile montate echipate cu cutii de osii pe cuzineţi; b) rezultatul minim obţinut este de cel puţin: - 1357 mm pentru osii cu diametrul de rulare al roţilor mai mare sau egal cu 840 mm; - 1359 mm pentru osii cu diametrul de rulare al roţilor mai mic de 840 mm; c) rezultatul maxim obţinut este cel mult egal cu 1363 mm, indiferent de diametrul de rulare al roţilor; d) nu se constată alte avarii la aparatul de rulare. 4. Dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de la pct. 3, vagonul se repară provizoriu şi se expediază în stare goală la CIRRTV pentru măsurarea şasiului şi verificarea osiilor pe strung. 5. Dacă cel puţin una din condiţiile precizate la pct. 3, lit. a), b) şi c) nu este îndeplinită, osia se consideră strâmbă şi se înlocuieşte pe loc. 6. Înainte de expedierea vagoanelor deraiate la CIRRTV, se verifică dacă fusurile de osie nu sunt strâmbe printr-o probă de mers cu capacele cutiilor de osie demontate. 7. Dacă se constată că fusurile de osie sunt strâmbe (osia fulează), osia se înlocuieşte pe loc. 8. Pe capacele cutiilor de osie ale osiilor deraiate se va şablona cu vopsea albă litera "D" care se va şterge după verificarea pe strung a osiei respective. 9. Vagoanele străine deraiate se tratează astfel: a) vagoanele de călători deraiate conform prevederilor Acordului RIC; b) vagoanele de marfă deraiate conform prevederilor Regulamentului RIV.
    2. Osie strâmbă.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    3. Distanţa dintre feţele interioare ale bandajelor - sau a părţilor similare bandajului la roţile monobloc - măsurată în poziţia cea mai de jos: a) mai mică de 1357 mm şi mai mare de 1363 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm; b) mai mică de 1359 mm şi mai mare de 1363 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare mai mic de 840 mm.
    1. Osia montată se înlocuieşte pe loc. 2. Această prevedere se aplică şi osiilor intermediare ale vagoanelor pe trei osii cu şasiul articulat, dar nu se aplică osiilor intermediare de la vagoanele fără boghiuri şi nici osiilor intermediare ale boghiurilor.
    4. Distanţa dintre feţele exterioare ale buzelor roţilor unei osii măsurată între două puncte situate la 10 mm în exteriorul cercurilor de rulare ale roţilor în vecinătatea nivelului superior al şinelor: a) mai mică de 1410 mm şi mai mare de 1426 mm pentru roţile care au diametrul cercului de rulare de minim 840 mm; b) mai mică de 1415 mm şi mai mare 1426 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare cuprins între 330 mm şi 840 mm; c) mai mică de 1418 mm şi mai mare de 1426 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm de la osiile montate ale vagoanelor de marfă pe două osii apte să circule cu viteza maximă de 100 km/h, cu sarcina pe osie de 22,5 t şi cu ampatamentul de minim 8 m.
    1. Osia montată se înlocuieşte pe loc. 2. Această prevedere se aplică şi osiilor intermediare ale vagoanelor pe trei osii cu şaşiul articulat, dar nu se aplică osiilor intermediare de la vagoanele fără boghiuri şi nici osiilor intermediare ale boghiurilor.
    5. Cota q(R) mai mică sau egală cu 6,5 mm, muchii sau bavuri pe profilul exterior al buzei la o distanţă mai mare de 2 mm de la vârful buzei.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. Dacă cota q(R) este mai mică de 6,3 mm sau dacă buza roţii prezintă pe faţa activă bavuri sau muchii, expedierea vagonului la CIRRTV se face numai după o reparaţie provizorie care să asigure o valoare a cotei q(R) de minim 6,3 mm şi înlăturarea bavurilor sau a muchiilor. 3. Dacă printr-o reparaţie provizorie cota q(R) nu poate fi asigurată cel puţin la valoarea de 6,3 mm, osia montată se înlocuieşte pe loc. 4. Modul de verificare a cotei q(R), calibrul utilizat la această verificare,precum şi situaţiile în care se află buza roţii - acceptabilă sau neacceptabilă - sunt prezentate în Planşa 1 la prezentele instrucţiuni.
    6. Înălţimea buzei roţii măsurată de la cercul de rulare mai mare de 36 mm.
    Vagonul se scoate din circulaţie şi se îndrumă la CIRRTV.
    7. Grosimea bandajelor roţilor măsurată în planul cercului de rulare mai mică dea) 35 mm pentru vagoanele de călători; b) 35 mm pentru vagoanele de marfă apte să circule cu viteza maximă de 120 km/h în regim SS sau "**"; c) 30 mm pentru vagoanele de marfă apte să circule în regim S sau în stare goală cu viteza maximă de 120 km/h; d) 25 mm pentru vagoanele de marfă apte să circule cu viteza maximă de 100 km/h.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. La roţile monobloc limita de uzură a părţii similare bandajului trebuie să fie marcată printr-un şanţ circular concentric cu cercul de rulare al roţii, cu lăţimea de 6 mm, strunjit pe faţa exterioară a roţii; acest şanţ trebuie să rămână întotdeauna vizibil pe toată lăţimea lui.
    8. Grosimea buzei roţii măsurată la 10 mm deasupra cercului de rulare mai mică de: a) 22 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm; b) 27,5 mm pentru roţile cu diametrul cercului de rulare cuprins între 630 mm şi 840 mm;
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV.
    9. Lăţimea bandajului sau a părţii similare bandajului, inclusiv refularea de material formată pe marginea exterioară a suprafeţei de rulare: a) mai mare de 140 mm; b) mai mică de 133 mm.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV.
    10. Bandaj slăbit.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV cu frâna automată izolată. 2. Se consideră că un bandaj este slăbit dacă cel puţin una din condiţiile de mai jos este îndeplinită: a) sunet neclar la lovire cu ciocanul; b) inel de fixare slăbit; c) existenţa ruginii între bandaj şi corpul roţii pe o porţiune mai mare de 1/3 din circumferinţă; d) mărcile de control de pe bandaj şi de pe corpul roţii decalate prin rotire una faţă de alta.
    11. Urme de deplasare transversală a bandajului pe obada roţii.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    12. Fisură sau crăpătură longitudinală la marginea de fixare sau la marginea de strângere a inelului de fixare a bandajului. 1. Dacă fisura sau crăpătura longitudinală nu depăşeşte 1/4 din circumferinţa pe care se află, vagonul se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată izolată. 2. Dacă această limită este depăşită osia montată se înlocuieşte pe loc. 3. Dacă fisurile sau crăpăturile sunt transversale, osia montată se înlocuieşte pe loc.
    13. Inelul de fixare a bandajului fisurat.
    1. Dacă fisura nu depăşeşte 100 mm şi dacă bandajul nu este slăbit, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV, cu frâna automată izolată.
    2. Dacă această limită este depăşită, osia montată se înlocuieşte pe loc.
    14. Orice fisură la racordarea suprafeţei de rulare cu faţa frontală a roţii.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    15. Locuri plane pe suprafaţa de rulare a roţilor mai mari de: a) 0,5 mm adâncime sau 30 mm lungime pentru roţile cu diametru cercului de rulare cuprins între 330 mm şi 630 mm; b) 1 mm adâncime sau 60 mm lungime pentru roţile osiilor cu cutii de osie pe rulmenţi; c) 2 mm adâncime pentru roţile osiilor cu cutii de osie pe cuzineţi; d) 30 mm lungime pentru roţile cu diametrul cercului de rulare de minim 630 mm la vagoane apte să circule cu viteză maximă de 160 km/h.
    1. Dacă mărimea locurilor plane este cuprinsă între: a) 1-3 mm la vagoanele cu cutii de osie pe rulmenţi; b) 2-4 mm la vagoanele cu cutii de osie pe cuzineţi, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu prin polizare, după care se îndrumă în stare goală, cu frâna automată izolată, la CIRRTV, pentru înlocuirea distribuitorului de aer şi repararea definitivă prin strunjire a osiei. 2. Înainte de repararea definitivă se va verifica: a) funcţionarea distribuitorului de aer pe vagon; b) starea de funcţionare a schimbătorului de regim "gol-încărcat"; c) ventilul de cântărire; d) modul de reglare a timoneriei de frână. 3. Dacă locurile plane depăşesc cotele maxime prevăzute la pct. 1, osia montată se înlocuieşte pe loc.
    16. Brocuri pe suprafaţa de rulare a roţilor mai mari de: a) 0,5 mm grosime sau 30 mm lungime pentru roţile cu diametru cercului de rulare cuprins între 330 mm şi 630 mm; b) 1 mm grosime sau 60 mm lungime pentru roţile osiilor cu cutii de osie pe rulmenţi având diametrul cercului de rulare mai mare 630 mm; c) 2 mm grosime pentru roţile osiilor cu cutii de osie pe cuzineţi având diametrul cercului de rulare mai mare 630 mm.
    1. Vagonul se scoate din tren pentru înlăturarea brocurilor prin polizare şi pentru: a) verificarea stării de funcţionare a frânei; b) verificarea stării de funcţionare a schimbătorului de regim G-I; c) verificarea ventilului de cântărire; d) reglarea timoneriei de frână; e) înlocuirea distribuitorului de aer. 2. Dacă nu există posibilitatea înlăturării brocurilor prin polizare şi a înlocuirii distribuitorului de aer, vagonul se îndrumă în stare goală, cu frâna automată izolată, la CIRRTV pentru repararea definitivă prin strunjirea osiei. 3. Vagonul îndrumat conform pct. 2 pentru reparaţie, nu trebuie să aibă pe suprafaţa de rulare a roţilor brocuri mai mari de: a) 3 mm la vagoanele cu cutii de osie pe rulmenţi; b) 5 mm la vagoanele cu cutii de osie pe cuzineţi. 4. În cazul în care brocurile depăşesc valorile de la pct. 3, se vor reduce sub aceste limite prin tăiere cu dalta.
    17. Defecte pe suprafaţa de rulare a roţilor: solzi, cavităţi, exfolieri, care depăşesc 60 mm în lungime.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. În situaţia în care este necesară strunjirea suprafeţei de rulare, în cazul roţilor monobloc, se va executa obligatoriu control ultrasonic în direcţie axială şi radială conform metodologiei stabilite.
    18.
    Supraîncărcări termice ale roţilor monobloc, datorită mersului frânat necomandat, caracterizate prin: a) degradarea vopselei pe o lăţime de 50 mm sau mai mult în zona de racordare a părţii similare bandajului cu membrana sau urme recente de oxidare în aceeaşi zonă în cazul roţilor nevopsite; b) topirea saboţilor; c) deteriorarea suprafeţei de rulare cu adaos de metal.
    1. Vagonul se scoate din tren şi la osiile în cauză se verifică distanţa între feţele interioare ale părţilor similare bandajului conform metodologiei prezentate la osiile deraiate. 2. Dacă această distanţă se înscrie în toleranţe, vagonul se notifică şi se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată izolată, pentru verificarea suprafeţei de rulare suprasolicitată termic şi a funcţionării frânei automate.
    19. Supraîncărcări termice ale roţilor cu bandaj, datorită mersului frânat necomandat, caracterizate prin: a) degajare puternică de radiaţie termică; b) topirea saboţilor; c) deteriorarea suprafeţei de rulare cu adaos de metal.
    1. Frâna automată a vagonului se izolează şi se etichetează cu eticheta model R1 conform Anexei 8 la prezentele instrucţiuni. 2. În staţii cu revizori tehnici de vagoane se înlocuieşte distribuitorul de aer şi se verifică: a) funcţionarea schimbătorului de regim G-P; b) funcţionarea schimbătorului de regim G-I; c) reglarea timoneriei de frână; d) strângerea bandajelor. 3. Dacă înlocuirea pe loc a distribuitorului de aer nu este posibilă, nu sunt bandaje slăbite, iar vagonul poate circula în tren cu frâna automată izolată şi etichetată cu model R1, se lasă în circulaţie până la CIRRTV.
    20. Lipsa marcajelor la exteriorul roţii cu bandaj, situate în 4 puncte la 90° unul faţă de altul.
    Dacă refacerea pe loc a marcajului nu este posibilă, iar vagonul este încărcat, acesta se notifică, iar după descărcare va fi îndrumat la CIRRTV.
    21. Fisură în corpul osiei.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    22. Rosături circulare pe corpul osiei având muchii ascuţite indiferent de adâncimea acestora.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    23. Rosături circulare pe corpul osiei fără muchii ascuţite mai mari de 1 mm.
    1. Dacă adâncimea rosăturilor este cuprinsă între 1 şi 5 mm, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. Dacă adâncimea rosăturilor este mai mare de 5 mm, osia montată se înlocuieşte pe loc.
    24. Fus de osie rizat la osia pe cuzineţi.
    Vagonul se scoate din tren şi după ce se repară provizoriu, se îndrumă în stare goală la CIRRTV.
    25. Urme de deplasare a roţii pe osie.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    26. Fisură la butucul roţii.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    27. Fisură radială sau circulară în discul roţii.
    1. Dacă fisurile sunt mai mici de: a) 100 mm pentru fisura radială; b) 1/4 din circumferinţa pe care se întinde pentru fisura circulară, vagonul se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. Dacă aceste limite sunt depăşite, osia montată se înlocuieşte pe loc.
    28. Fisură în orice parte a roţii monobloc.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    29. Orice defect la osia montată, remediat prin sudură.
    Osia montată se înlocuieşte pe loc.
    Tabelul 2 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la cutiile de osie/Mod de tratare
    1. Crăpături la cutia de osie care permit scurgerea lubrifiantului, pătrunderea prafului sau a apei.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă în stare goală la CIRRTV pentru înlocuirea cutiei de osie.
    2. Scurgeri de lubrifiant din cutiile de osie pe rulmenţi.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, pentru constatare şi reparaţie.
    3. Flancurile cutiei de osie încadrează glisierele plăcii de gardă sau părţile corespunzătoare ale boghiului în orice poziţie a cutiei, mai puţin de 5 mm.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    4. Părţile cutiei de osie care fixează cuzinetul, rupte sau uzate.
    Cutia de osie se înlocuieşte pe loc.
    5. Cuzinet crăpat, cu compoziţia desprinsă sau uzată astfel încât nu asigură funcţionarea normală.
    Cuzinetul se înlocuieşte pe loc.
    6. Carcasa, perniţa sau vasul de ulei nu asigură ungerea normală.
    Piesele defecte se înlocuiesc pe loc.
    7. Cutii de osie încălzite anormal.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se procedează astfel: a) la cutiile de osie pe rulmenţi se face constatarea stării rulmenţilor şi se stabileşte dacă osia se înlocuieşte pe loc sau dacă vagonul se dirijează la CIRRTV. b) la cutiile de osie pe cuzineţi se examinează cuzinetul şi aparatul de ungere, iar dacă fusul de osie nu este rizat, vagonul se repară pe loc. 2. Se consideră o cutie de osie încălzită anormal, când dosul palmei nu poate fi menţinut pe cutia de osie.
    8. Şuruburi lipsă sau forfecate la carcasa inferioară a cutiei de osie.
    Se completează sau se înlocuiesc şuruburile lipsă, respectiv forfecate.
    9. În cazul vagoanelor pentru transportat TIR-uri tip RO-LA cu roţi mici, la care temperatura cutiei de osie se măsoară cu aparate specifice: a) diferenţa de temperatură dintre două cutii de osie de la acelaşi vagon, mai mare de 20°C; b) temperatura unei cutii de osie, mai mare de 120°C; c) pierderi de vaselină din cutia de osie sau temperatura cutiei de osie este în domeniul 70-100°C şi se aude zgomot anormal în cutia de osie.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la unitatea specializată pentru reparaţii.
    Tabelul 3 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.
    Defecte şi uzuri la suspensie/Mod de tratare
    1. Una din primele trei foi ale arcului de suspensie în foi, ruptă sau crăpată.
    Arcul de suspensie se înlocuieşte pe loc.
    2. O foaie din restul foilor ruptă sau crăpată.
    1. Arcul de suspensie se înlocuieşte pe loc. 2. În mod excepţional, când vagonul este încărcat, se admite ca el să circule până la staţia de destinaţie dacă foaia intermediară este ruptă sau crăpată la o distanţă de la mijlocul arcului mai mare de un sfert din lungimea foii, cu condiţia ca partea ruptă să nu lipsească.
    3. Deplasarea faţă de legătură a foilor arcului de suspensie, cu mai mult de 10 mm
    Arcul de suspensie se înlocuieşte pe loc.
    4. Arcuri de suspensie cu număr diferit de foi, sau cu caracteristici constructive diferite, la acelaşi vagon.
    Arcurile de suspensie necorespunzătoare se înlocuiesc pe loc.
    5. Arcuri de suspensie din foi, având distanţa dintre legătură şi părţile cutiei şasiului sau ale ramei boghiului, mai mică de 15 mm.
    Se verifică starea de încărcare a vagonului şi dacă aceasta este corespunzătoare, arcurile de suspensie defecte se înlocuiesc pe loc.
    6. Ruperea, crăparea sau slăbirea legăturii arcului de suspensie.
    Arcul de suspensie se înlocuieşte pe loc.
    7. Amortizor ineficace la boghiul Y-25 Cs.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV. 2. Dacă boghiul are un singur amortizor ineficace, iar vagonul este încărcat, acesta va fi notificat şi avizat ca după descărcare să fie îndrumat la CIRRTV3. Se consideră amortizor ineficace la boghiul Y-25 Cs, când pălăria arcului este în contact cu cadrul boghiului.
    8. Un inel interior sau exterior de la amortizorul Lenoir, rupt sau lipsă.
    Se înlocuieşte sau se completează inelul rupt sau lipsă.
    9. Amortizor care prezintă indicii de funcţionare defectuoasă ca: urme de frecare pe corp, scurgeri evidente de lichid.
    Se înlocuieşte amortizorul defect.
    10. Ruptură la arcul elicoidal de la suspensia vagonului sau boghiului.
    1. Arcul elicoidal se înlocuieşte pe loc. 2. În cazul când înlocuirea nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV.
    11. Ruperea, crăparea sau deformarea suportului arcului de suspensie.
    1. Suportul se înlocuieşte sau se repară pe loc. 2. În cazul când înlocuirea nu este posibilă, vagonul se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    12. Nituri slăbite sau rupte la suportul arcului de suspensie.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se repară prin înlocuirea niturilor. 2. În cazul când vagonul este încărcat şi are cel mult două nituri slăbite sau rupte, poate fi reparat în corpul trenului, prin înlocuirea lor cu şuruburi.
    13. Buloane, agrafe, inele sau eclise la arcul de suspensie, rupte, crăpate, lipsă sau cu uzuri vizibile.
    Piesele defecte sau necorespunzătoare se înlocuiesc pe loc, iar cele care lipsesc se completează.
    14. Arcuri de suspensie reparate prin sudură.
    Arcul de suspensie se înlocuieşte pe loc.
    15. Urme proaspete de contact între: a) legătura arcului sau alte piese ale suspensiei şi şasiul vagonului sau rama boghiului; b) roţi şi cutie sau şasiu.
    Se verifică starea de încărcare a vagonului şi dacă aceasta este corespunzătoare, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    Tabelul 4 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la aparatele de ciocnire/Mod de tratare
    1. Lipsa unui tampon sau a pieselor care asigură tamponul contra căderii.
    Tamponul sau piesele lipsă se completează pe loc.
    2. Unul sau mai multe şuruburi de fixare a tamponului lipsă sau slăbite.
    Şuruburile lipsă se completează pe loc iar cele slăbite se strâng.
    3. Tampon rupt, strâmb sau înţepenit astfel încât nu se poate deplasa în cutie.
    Tamponul defect se înlocuieşte pe loc.
    4. Ambele tampoane de la un capăt al vagonului au talerul plan sau au talerul bombat.
    1. Dacă ambele tampoane au talere plane, se înlocuieşte pe loc unul dintre tampoane. 2. Dacă ambele tampoane au talere bombate, trebuie să fie identice, iar raza de curbură a talerului să fie de cel puţin 1500 mm, în caz contrar tamponul necorespunzător se înlocuieşte pe loc.
    5. Crăpături la părţile cilindrice ale cutiei precum şi la corpul tamponului mai mari de 1/4 din circumferinţa pe care se întind.
    Tamponul defect se înlocuieşte pe loc.
    6. Arc de tampon rupt sau avariat care determină o cursă fără rezistenţă mai mare de 15 mm la cel mult un tampon de la fiecare extremitate a vagonului.
    1. Tamponul defect se înlocuieşte pe loc. 2. Dacă la revizia tehnică în tranzit se constată astfel de defecte, iar înlăturarea lor pe loc nu este posibilă, vagonul se notifică şi se lasă să circule până la staţia de destinaţie, după care se îndrumă la CIRRTV.
    7. Înălţimea centrului tampoanelor, măsurată pe verticală de la nivelul superior al şinelor: a) mai mare de 1065 mm la vagoanele de călători şi marfă în stare goală; b) mai mică de 980 mm la vagoanele de călători sub sarcina maximă; c) mai mică de 940 mm la vagoanele de marfă sub sarcina maximă; d) mai mică de 960 mm la vagoane pentru transportat autoturisme sub sarcina maximă.
    1. Dacă înlăturarea pe loc a defectului nu este posibilă, vagonul se îndrumă în stare goală la CIRRTV, în partea din urmă a trenului. 2. Dacă înălţimea centrelor tampoanelor este sub limita inferioară datorită încărcăturii, se va cere personalului OTF transbordarea sau aranjarea încărcăturii, după caz.
    8. Diferenţa de înălţime între centrele tampoanelor, mai mare de: a) 100 mm la două vagoane faţă în faţă; b) 90 mm între locomotiva împingătoare şi ultimul vagon din tren.
    1. Se cere aranjarea vagonului la urma trenului. 2. În cazul când vagonul nu îndeplineşte condiţiile vagonului de semnal, acesta se aranjează înaintea vagonului de semnal. 3. Înaintea vagonului de semnal se pot aranja cel mult două vagoane cu diferenţa de înălţime a centrelor tampoanelor mai mare de 100 mm. 4. În cazul când se foloseşte locomotivă împingătoare, nu se admite introducerea în tren a acestor vagoane.
    9. Mai mult de 1/3 din numărul niturilor de fixare ale talerului tamponului, slăbite.
    Tamponul defect se înlocuieşte pe loc.
    10. Slăbirea sau pierderea penelor de ghidare a corpului tamponului.
    Se strâng şi se asigură şuruburile penelor de ghidare, iar penele lipsă se completează.
    11. Talerul de tampon fixat prin sudură, prezintă o crăpătură mai mare de 1/4 din lungimea cordonului de sudură.
    Tamponul defect se înlocuieşte pe loc.
    12. Tampoane de tipuri constructive diferite la acelaşi capăt al vagonului.
    Tamponul necorespunzător se înlocuieşte pe loc.
    Tabelul 5 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la aparatele de tracţiune şi legare/Mod de tratare
    1. Fisuri, crăpături sau avarii la aparatele de legare ori la cârligele de tracţiune, ce fac imposibilă legarea cu un alt vagon sau care împiedică buna lor funcţionare.
    Aparatul de legare sau cârligul de tracţiune defect se înlocuieşte pe loc.
    2. Tija cârligului de tracţiune şi piesele de ghidare prezintă uzuri sau deformaţii care permit rotirea cârligului în jurul axei sale.
    Piesa defectă se repară sau se înlocuieşte pe loc.
    3. Piesele aparatelor de tracţiune şi legare fisurate, crăpate, rupte, lipsă sau reparate prin sudură.
    1. Piesele defecte se înlocuiesc, iar cele lipsă se completează pe loc. 2. Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    4. Şurubul aparatului de legare strâmb, uzat sau înţepenit astfel încât nu mai permite strângerea.
    Aparatul de legare se înlocuieşte pe loc.
    5. Arc volut, elicoidal, inelar, sau cu elemente elastice din cauciuc, la aparatul de tracţiune discontinuu, rupt sau cu defecte care împiedică funcţionarea normală a acestuia.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    6. Ruperea sau avarierea arcului de la aparatul de tracţiune continuu care împiedică legarea regulamentară a vagoanelor.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    Tabelul 6
    la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la şasiu şi boghiuri/Mod de tratare
    1. Fisuri transversale mai mari de 1/2 din lăţimea unei aripi situate în: a) aripa longeroanelor; b) aripa traverselor frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra cărora acţionează aparatul de tracţiune.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    2. Fisuri la şasiul vagoanelor de călători situate în: a) longeroane; b) traverse frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra cărora acţionează aparatul de tracţiune.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    3.
    Fisuri longitudinale la şasiul vagoanelor de marfă, mai mari de 150 mm situate în: a) longeroane; b) traverse frontale; c) traversa pivotului; d) traverse intermediare asupra cărora acţionează aparatul de tracţiune.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    4. Fisuri longitudinale la longeroanele vagoanelor de marfă, mai mari de 100 mm situate în dreptul suporturilor de arc.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    5. Crăpături transversale mai mari de 1/2 din secţiunea traverselor intermediare, a diagonalelor şi contradiagonalelor, asupra cărora nu acţionează aparatul de tracţiune.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    6. Fisuri sau deformaţii la boghiuri situate în: a) longeroane; b) traverse; c) piese de suspendare şi asigurare a traverselor dansante.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    7. Ruperea unui bulon de fixare a cutiilor de osie sau de la coloanele cadrului boghiului.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    8. Fisuri, crăpături sau rupturi în cordoanele de sudură de asamblare a elementelor şasiului sau boghiului.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    9. Deformarea longeroanelor vagoanelor de marfă în stare goală, măsurată în plan vertical, mai mare de: a) 20 mm pentru zona delimitată de ampatamentul vagonului; b) 10 mm pentru zona consolelor.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    10. Deformarea longeroanelor vagoanelor de marfă în stare goală, măsurată în plan orizontal, mai mare de 15 mm atât pentru zona delimitată de ampatament cât şi pentru zona consolelor.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndruma la CIRRTV.
    11. Deformaţia traverselor frontale la vagoanele de marfă, măsurată în plan vertical, mai mare de 10 mm la capetele traversei.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    12. Deformaţia traverselor frontale la vagoanele de marfă, măsurată în plan orizontal mai mare de: a) 2 mm în zona de aşezare a tălpii tampoanelor; b) 10 mm în zona aparatului de tracţiune.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    13. Rupturi sau crăpături la tiranţii sau barele de consolidare a şasiului.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    14. Semiplaca de gardă strâmbă, slăbită, cu placa de uzură lipsă, cu nituri rupte sau cu o crăpătură ce se întinde pe mai mult de 1/4 din secţiune.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    15. Crăpături sau rupturi la piesele de susţinere şi siguranţă a generatoarelor electrice şi cutiilor de acumulatoare sau lipsa acestor piese.
    Dacă repararea nu este posibilă, vagonul se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV cu generatoarele sau cutiile de acumulatoare demontate de la vagon.
    16. Legătura plăcii de gardă slăbită, ruptă sau lipsă.
    Se strâng şuruburile slăbite, se înlocuieşte legătura ruptă sau se completează, după caz.
    17. Suporturi la scară, trepte sau mânere sub tampon lipsă, crăpate, rupte sau deformate.
    Se completează piesele lipsă, iar piesele defecte se înlocuiesc sau se repară pe loc.
    18. Una sau mai multe legături electrice de punere la masă la vagoane prevăzute din construcţie cu legături electrice, rupte sau lipsă.
    Legăturile electrice de punere la masă se înlocuiesc sau se completează.
    19. Un braţ de conducere radial de la boghiul Minden-Deutz slăbit, crăpat sau rupt.
    Braţul de conducere slăbit se strânge, iar cel defect se înlocuieşte pe loc.
    20. Jocul însumat între pietrele de frecare de pe ambele părţi ale boghiului: unul faţă de altul. a) mai mic de 6 mm sau mai mare de 24 mm la vagoanele de marfă; b) mai mare de 2 mm la vagoanele de călători.
    1. Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV. 2. Vagoanele care nu sunt prevăzute din construcţie cu jocuri la pietrele de frecare sau au numai jocuri de montaj (vagoane pe boghiuri Minden-Deutz, GP 200, PKP, Gorlitz V, Gorlitz V modificat, boghiul pe 2 osii de la T.E.) fac excepţie de la această prevedere.
    21. Suporturile pietrelor de frecare, pietrele de frecare şi resorturile pietrelor de frecare lipsă sau rupte.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    22. Distanţele minime de la nivelul superior al şinelor până la părţile cele mai de jos ale vagonului, mai mici de: a) 150 mm pentru piesele situate în afara osiilor extreme, care şi în curbe rămân în spaţiul parcurs de roţi; b) 55 mm pentru piesele situate între osiile extreme, care şi în curbe rămân în spaţiul parcurs de roţi; c) 140 mm pentru piesele aparatului de legare, acuplările de frână, sau alte acuplări, înşurubate sau atârnate; d) 130 mm pentru restul pieselor fixe.
    Dacă părţile respective nu pot fi ridicate prin suspendare în suporturi, vagonul se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    23. Plăcuţa de uzură din oţel manganos la boghiul Y-25 Cs, ruptă sau desprinsă din sudură.
    Vagonul se notifică, cu indicaţia ca vagonul încărcat, după descărcare, să fie îndrumat la CIRRTV.
    24. Unul sau mai multe blocuri amortizoare sau limitatoare de joc al traversei crapodine de la boghiul Minden-Deutz sau Gorlitz, lipsă sau cu plăci de uzurădesprinse.
    Dacă remedierea pe loc a defectului nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    Tabelul 7 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la cutia vagonului/Mod de tratare
    1. Rupturi la îmbinările stâlpilor cutiei cu şasiul.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    2. Stâlpi, grinzi, diagonale şi frizuri rupte.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    3. Defecte la pereţi, podele, acoperiş fix sau mobil, părţi mobile şi vracuri care pot provoca căderea lor, degradarea sau pierderea încărcăturii.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    4. Defecte la uşile rulante, şine de rulare, bare de ghidare, la clape şi nivelatoare sau la dispozitivele de închidere, din care cauză acestea nu sunt asigurate contra căderii sau deschiderii.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndruma la CIRRTV.
    5. Învelitoare la acoperiş desprinsă, ruptă sau lipsă.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    6. Defecte la ţepuşe, la suporturile de repaus ale acestora, la pereţii mobili sau la uşile vagonului, care pot provoca ieşirea acestora din gabarit sau pierderea încărcăturii.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    7. Defecte sau lipsuri la cutiile de ţepuşe sau la suporturile de fixare a acestora, care pot conduce la căderea lor în parcurs.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    8. Ciocul cârligului de susţinere a clapelor de descărcare de la vagoanele Eacs nu asigură sprijinirea clapei pe o lungime de cel puţin 10 mm, la cele cu 14 clape, respectiv 20 mm, la cele cu 16 clape.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV după ce s-au asigurat clapele împotriva deschiderii. 2. Dacă vagonul este încărcat, iar încărcătura nu este expusă căderii în parcurs, vagonul se notifică, se asigură clapele împotriva deschiderii şi se lasă în circulaţie până la staţia de destinaţie, urmând ca după descărcare să fie trimis la CIRRTV.
    9. Uşi, obloane, clape sau ţepuşe lipsă.
    Dacă piesele lipsă nu se pot completa pe loc, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    10.
    Scări de urcare şi balustrade lipsă, rupte, crăpate sau strâmbe.
    Piesele defecte se repară sau se înlocuiesc pe loc, iar cele lipsă se completează.
    11. Stâlpi rupţi la ghereta frânei sau ghereta de frână deplasată.
    Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    12. Defecte la recipientul vagoanelor cisternă, la dispozitivele de închidere, de umplere sau golire ale acestora, care produc pierderi din conţinut.
    1. Dacă repararea pe loc nu este posibilă, vagonul se îndrumă în stare goală la CIRRTV. 2. Atunci când înlăturarea defectelor impune spălarea interioară a recipientului, vagonul va fi îndrumat mai înainte la staţia de spălare.
    13. Mai mult de 1/10 din şuruburile sau niturile de fixare a recipientului pe şasiu, rupte sau lipsă.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    14. Crăpături în suporturile rezervorului sau ale tiranţilor de legătură, mai mari de 1/4 din secţiunea acestora.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    15. Fisură în cordoanele de sudură ale rezervorului.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV. 2. Atunci când înlăturarea defectelor impune spălarea interioară a recipientului, vagonul va fi îndrumat mai înainte la staţia de spălare.
    16.
    Lipsuri sau defecte la instalaţia de răcire sau de scurgere a vagoanelor frigorifice sau refrigerente.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    17. Diferenţă de înălţime sau defecte la punţile de intercomunicaţie, la balustradele acestora sau la burdufuri, care pun în pericol viaţa călătorilor
    Defectele se înlătură pe loc.
    18. Defecte la mobilier, uşi, ferestre, instalaţii sanitare şi la rezervoare de apă.
    Defectele se înlătură pe loc.
    19. Înclinarea cutiei vagonului, măsurată în dreptul şasiului, mai mare de: a) 75 mm la vagoanele de marfă acoperite; b) 50 mm la vagoanele de călători.
    Dacă înclinarea cutiei nu este provocată de arcurile de suspensie moi sau de încărcătura aşezată pe aceeaşi parte, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    20. Table apărătoare contra scânteilor desprinse, lipsă, sparte sau montate direct pe podeaua vagonului.
    1. Defectul se înlătură pe loc. 2. Dacă la revizia tehnică în tranzit remedierea pe loc nu este posibilă, vagonul se îndrumă până la staţia de destinaţie cu frâna automată izolată şi notificat, ca după descărcare să fie îndrumat la CIRRTV.
    21. Instalaţia de descărcare a vagoanelor Ucs cu defecte care nu permit descărcarea pneumatică.
    După descărcare, vagonul se notifică şi se îndrumă la CIRRTV.
    22. La vagoanele Tals şi Fals: a) instalaţia pneumatică de descărcare defectă; b) clape neetanşe care permit scurgerea din conţinut; c) barele de acţionare a instalaţiei pneumatice, strâmbe sau lipsă; d) şuruburile de fixare a clapelor, strâmbe sau lipsă; e) bolţuri sau cârligele de la clape, rupte sau lipsă.
    Vagonul se scoate din tren, se repară provizoriu şi se îndrumă la CIRRTV.
    Tabelul 8 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte şi uzuri la instalaţia de frână/Mod de tratare
    1. Piese lipsă, deformate sau rupte la timoneria frânei, la dispozitivele de siguranţă, la buloanele de articulaţie şi la etrierii de siguranţă, care pot provoca căderea pieselor frânei.
    Dacă repararea sau înlocuirea pe loc nu este posibilă, vagonul se îndrumă cu frâna automată izolată la CIRRTV după ce a fost reparat provizoriu.
    2.
    Leviere sau bare de la timoneria frânei care freacă pe osii.
    Defectele se înlătură pe loc.
    3. Suport amortizor la bara regulatorului automat de timonerie SAB tip DRV, lipsă sau cu defecte care împiedică funcţionarea normală (numai la vagoanele prevăzute din construcţie cu suporturi).
    Defectele se înlătură pe loc.
    4. Timoneria de frână nu realizează strângerea tuturor saboţilor pe roţi.
    Dacă remedierea defectelor nu este posibilă în corpul trenului, vagonul se notifică cu menţiunea ca după descărcare sau descompunere a trenului, dacă vagonul este gol, să fie îndrumat la CIRRTV.
    5. Grosimea sabotului măsurată în partea cea mai subţire, mai mică de: a) 20 mm la vagoanele de călători; b) 10 mm la vagoanele de marfă; c) 20 mm la vagoanele care circulă în trenuri europene exprese de marfă(TEEM)d) 35 mm la vagoane cu boghiuri transpuse; Grosimea garniturii de frecare mai mică de 5 mm - la frâna cu discuri, inclusiv la vagoanele RO-LA cu roţi mici.
    Saboţii sau garniturile de frână cu grosimea sub aceste limite se înlocuiesc pe loc.
    6. Saboţi de frână din materiale nemetalice care prezintă: a) spărturi radiale pornind de la suprafaţa de frecare până la marginea metalică, cu excepţia zonei teoretice de dilatare; b) exfolieri vizibile ale materialului de frecare pe mai mult de L din lungimea sabotului sau incluziuni metalice.
    Saboţii se înlocuiesc pe loc.
    7. Jocul însumat între discul de frână şi garniturile de frecare: a) mai mic de 1 mm şi mai mare de 3 mm pentru vagoane de călători şi marfă; b) mai mic de 2 mm şi mai mare de 5 mm pentru vagoanele RO-LA cu roţi mici cu diametrul cercului de rulare 330 - 380 mm.
    Defectul se remediază pe loc; dacă remedierea pe loc a defectului nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV.
    8. Saboţi de frână deplasaţi transversal şi care se aplică în afara profilului de rulare al roţii.
    Defectul se remediază pe loc, astfel încât suprafaţa activă a sabotului să fie în întregime în contact cu suprafaţa de rulare a roţii.
    9. Defecte la: distribuitoare de aer, robinete, rezervoare, cilindri de frână, conducte secundare şi semiacuplări de aer, care împiedică funcţionarea corespunzătoare a frânei proprii sau funcţionarea frânelor la vagoanele vecine.
    Dacă înlăturarea pe loc a defectelor nu este posibilă şi vagonul poate circula în tren cu frâna automată izolată, se notifică cu menţiunea ca după descărcare sau descompunere a trenului, dacă vagonul este gol, să fie îndrumat la CIRRTV.
    10. Regulator centrifugal sau dispozitiv antipatinaj defect, şuruburi slăbite sau lipsă.
    Se înlocuieşte pe loc regulatorul sau dispozitivul antipatinaj defect, iar şuruburile slăbite se strâng şi cele lipsă se completează.
    11. Conducta generală de aer ruptă, crăpată, obturată sau strangulată.
    Defectul se înlătură pe loc.
    12. Termenul reviziei intermediare a frânei expirat la vagoanele de marfă.
    1. În staţiile cu revizori tehnici de vagoane, vagoanele goale se notifică şi se scot din tren pentru executarea reviziei intermediare a frânei. 2. Vagoanele încărcate se notifică, cu indicaţia ca după descărcare, să fie îndrumate la CIRRTV; în acest caz, frâna automată se lasă în acţiune.
    13. Discul de frână uzat până la limita indicată pe disc de semnul de uzură.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, pentru înlocuirea osiei sau discului de frână, după caz.
    14. Mai mult de un riz circular cu lăţimea mai mare de 5 mm şi adâncimea mai mare de 1 mm la discul de frână, inclusiv la vagoanele RO-LA cu roţi mici.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV pentru strunjirea discului de frână sau înlocuirea osiei, după caz.
    15. Uzură de formă concavă a suprafeţei discului de frână, pe porţiunea de frecare a garniturii, mai mare de 1,5 mm, inclusiv la vagoanele RO-LA cu roţi mici.
    1. Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă cu frâna automată în acţiune cu vechile garnituri, la CIRRTV pentru strunjirea discului de frână, înlocuirea acestuia sau înlocuirea osiei. 2. După strunjire se vor înlocui ambele garnituri de frână cu altele noi.
    16. Fisură continuă de la marginea interioară către marginea exterioară a discului de frână, sau fisură mai mare de 50 mm pe suprafaţa de frecare a acestuia, inclusiv la vagoanele RO-LA cu roţi mici.
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată a vagonului sau boghiului respectiv izolată, pentru: strunjirea discului, înlocuirea acestuia sau înlocuirea osiei, după caz.
    17. Crăpături radiale sau circulare pe discul de frână, indiferent de mărimea lor
    Vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată a vagonului sau boghiului respectiv izolată, pentru înlocuirea discului de frână sau a osiei, după caz.
    18. Crăpături în butucul discului de frână.
    Dacă înlocuirea pe loc a osiei nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată a vagonului sau boghiului respectiv izolată, pentru înlocuirea osiei.
    19. Deplasarea laterală sau rotirea butucului discului de frână pe osie, constatată prin decalarea semnelor de marcaj.
    Dacă înlocuirea pe loc a osiei nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată a vagonului sau boghiului respectiv izolată, pentru înlocuirea osiei.
    20. Deplasarea sau fularea discului de frână pe butucul discului (se constată prin acţionare manuală).
    Discul de frână sau osia se înlocuieşte pe loc, după caz.
    21. Lipsa şplinturilor, şuruburilor, bucşelor elastice din butucul discului de frână sau a altor elemente de asigurare.
    1. Splinturile, şuruburile, bucşele elastice sau alte elemente de asigurare lipsă, se completează pe loc. 2. Dacă nu este posibil, vagonul se îndrumă la CIRRTV, cu frâna automată a vagonului sau boghiului respectiv, izolată.
    22. Bara reglabilă de la timonerie neasigurată sau cu contrapiuliţele slăbite.
    Defectul se înlătură pe loc.
    23. La verificarea presiunii în cilindrii de frână, ambele manometre de pe părţile laterale ale boghiului sau vagonului înregistrează valori sub 0,6 bar la frâna - KE-GP-A(D) - la o scădere a presiunii de 0,6 bar în conducta generală de aer.
    Defectul se înlătură pe loc.
    24. Indicatoarele laterale de frână "ROŞU-VERDE", blocate pe una din poziţii.
    1. În staţii cu revizori tehnici de vagoane defectul se remediază pe loc.
    2. În staţii fără revizori tehnici de vagoane se permite îndrumarea vagonului cu frâna în acţiune dacă presiunea indicată la manometrele de control de pe părţile laterale ale boghiului înregistrează valori de cel puţin 0,6 bar, la o scădere a presiunii de 0,6 bar în conducta generală de aer.
    25. Lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frână pentru vagoanele de călători, la o frânare totală, în afara următoarelor limite:
    a) vagoane pe patru osii echipate cu frână automată tip KES şi regulator automat de timonerie SAB tip DRV; 100-120 mm
    b) vagoane etajate echipate cu frână automată tip KE-2C-ALP-SL şi regulator automat de timonerie SAB tip DA-2 sau SAB tip DRV- vagon gol; - vagon încărcat la capacitate maximă; 105-115 mm 125-160 mm
    c) vagoane etajate echipate cu frână cu disc, distribuitor de aer tip KE-GP-A(D), cilindru de frână de 10 ţoli şi regulator automat de timonerie încorporat în cilindrul de frână, la presiunea de 3,8 bar: - la boghiul cu frână de mână; - la boghiul fără frână de mână; peste 40 mm peste 30 mm
    d) vagoane echipate cu frână cu disc, inclusiv vagoanele RO-LA cu roţi mici; peste 20 mm
    e) vagoane SZD transpuse: - echipate cu saboţi din fontă şi saboţi nemetalici cu autoregulator; - echipate cu saboţi din fontă şi saboţi nemetalici fără autoregulator;
    - echipate cu distribuitoare de aer de tip KE, Oerlikon, Dako,cu autoregulator; - echipate cu distribuitoare de aer de tip KE, Oerlikon, Dako,fără autoregulator.
    130-160 mm 130-180 mm 105-115 mm 105-125 mm
    Defectele se înlătură pe loc; la frânarea de serviciu cu o scădere a presiunii în conducta generală de aer de 0,6 - 0,7 bar, lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frână este mai mică cu 15 - 20 mm faţă de lungimea corespunzătoare obţinută la frânarea totală.
    26. Lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frână, pentru vagoanele de marfă, la o frânare totală, în afara următoarelor limite:
    a) vagoane cu regulator automat de timonerie SAB tip D: - vagon gol; - vagon încărcat; 105-115 mm 130-140 mm
    b) vagoane pe două osii cu regulator de timonerie tip D, care au cifra de comutare mai mare de 20 tone: - vagon gol; - vagon încărcat; 50- 90 mm 130-160 mm
    c) vagoane pe patru osii cu frână asimetrică:
    - vagon gol; - vagon încărcat;
    105-115 mm 130-155 mm
    d) vagoane cu frână Westinghouse sau alte tipuri de frână, fără regulator automat de timonerie SAB, tip D; 105-130 mm
    e) vagoane echipate cu frână tip KE-GP-SL şi regulator automat de timonerie SAB, tip DRV: - vagon pe două osii gol; - vagon pe două osii încărcat; - vagon pe patru osii gol; - vagon Eacs modernizat gol; - vagon pe patru osii inclusiv Eacs modernizat încărcat; 60-100 mm 120-130 mm 80-120 mm 50-100 mm 130-140 mm
    f) vagoane SZD transpuse: - echipate cu saboţi din fontă şi autoregulator; - echipate cu saboţi din fontă fără autoregulator;
    - echipate cu saboţi nemetalici şi autoregulator; - echipate cu saboţi nemetalici fără autoregulator;
    75-120 mm 75-175 mm 60-100 mm 60-130 mm
    g) vagoane echipate cu frână KE-2C-AL-SL şi regulator automat de timonerie SAB tip DRV: - vagon gol; - vagon încărcat; 90-120 mm 130-140 mm
    h) vagoane Ucs cu ampatamentul de 5 m: - vagon gol; - vagon încărcat; 50- 90 mm 140-150 mm
    i) vagoane pentru transport TIR-uri tip RO-LA cu roţi mici: - vagon gol; - vagon încărcat. peste 20 mm
    peste 20 mm
    Defectele se înlătură pe loc; la frânarea de serviciu cu o scădere a presiunii în conducta generală de aer de 0,6 - 0,7 bar, lungimea cursei pistonului de la cilindrul de frână este mai mică cu 15 - 20 mm faţă de lungimea corespunzătoare obţinută la frânarea totală.
    Tabelul 9 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte la instalaţiile de încălzire, ventilaţie şi climatizare/ Mod de tratare
    1. Acuplări flexibile, semiacuplări metalice, robinete frontale sau conducte cu defecte care provoacă pierderi de abur sau care nu asigură funcţionarea normală a instalaţiei de încălzire.
    Defectul se înlătură pe loc.
    2. Radiatoare şi robinete de distribuţie, defecte sau cu piese lipsă.
    Se înlătură defectele sau se completează piesele lipsă pe loc.
    3. Sobe şi burlane de sobe defecte sau neizolate, care nu asigură încălzirea normală sau prezintă pericol de incendiu.
    Dacă înlăturarea pe loc a defectelor nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, cu instalaţia de încălzire scoasă din funcţiune
    4. Instalaţia de încălzire, ventilaţie şi climatizare nu funcţionează.
    1. Se verifică: a) poziţia manetei comutatorului general al instalaţiei de încălzire electrică, aflată în exteriorul vagonului, pe partea laterală; b) poziţia întrerupătorului principal de la tabloul de comandă; c) poziţia siguranţelor automate din tablou; d) funcţionarea motorului ventilator în poziţia "ventilaţie" a întrerupătorului; e) tensiunea bateriei de acumulatoare; f) indicaţia becurilor semnalizatoare; g) intrarea aburului în încălzitor. 2. După stabilirea defectului, se trece la remedierea lui pe loc, în corpul trenului. 3. În cazul când remedierea defectului în corpul trenului nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV.
    5. Regulatoare de abur reglate necorespunzător.
    Defectul se înlătură pe loc.
    6. Ventilul electromagnetic înfundat sau îngheţat.
    Se curăţă sita sau se dezgheaţă cu jet de abur.
    7. Oale de condens sau evacuatoare rapide reglate necorespunzător sau defecte.
    Defectul se remediază pe loc.
    8. Oale de condens crăpate sau sparte.
    Oalele de condens defecte se înlocuiesc pe loc.
    9. Compartiment neîncălzit sau supraîncălzit.
    Defectul se înlătură pe loc.
    10. Cupla electrică de înaltă tensiune defectă, ruptă sau lipsă.
    Se înlocuieşte sau se completează pe loc.
    Tabelul 10 la Instrucţiunile nr. 250
    Nr. crt.Defecte la instalaţia electrică de iluminat/Mod de tratare
    1. Becuri, tuburi fluorescente sau siguranţe arse sau lipsă.
    Se înlocuiesc sau se completează pe loc.
    2. Curea de dinam ruptă, lipsă sau neîntinsă, şaiba de dinam deplasată sau defectă.
    Defectul se înlătură pe loc.
    3. Regulatoare de tensiune, relee electronice de timp sau limitatoare de tensiune defecte.
    Defectele se înlătură pe loc.
    4. Acumulatoare electrice descărcate sau defecte.
    Se înlocuiesc pe loc.
    5. Instalaţia de iluminat prezintă defecte ce pot provoca incendierea vagonului,cum sunt: a) conductoare neizolate; b) siguranţe necalibrate; c) siguranţe automate blocate; d) relee blocate mecanic; e) punţi improvizate; f) modificări neautorizate.
    Dacă înlăturarea pe loc a defectelor nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV, cu instalaţia de iluminat scoasă din funcţiune.
    6.
    Prezoane rupte, lipsă sau slăbite, la carcasa angrenajului de transmisie cu roţi conice.
    Dacă înlăturarea pe loc a defectelor nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV cu carcasa demontată.
    7. Carcasa angrenajului cu roţi conice încălzită anormal sau cu pierderi de ulei
    Dacă înlăturarea defectului în corpul trenului nu este posibilă, vagonul se scoate din tren şi se îndrumă la CIRRTV cu angrenajul demontat.
    8. Ax cardanic de transmisie sau cu cuplaje elastice, deformat, rupt sau cu articulaţii uzate.
    Axul de transmisie se înlocuieşte pe loc.
    9. Generatorul de curent încălzit anormal, blocat sau nu debitează.
    1. Generatorul se înlocuieşte pe loc. 2. Dacă înlocuirea pe loc nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV cu axul de transmisie demontat.
    10. Instalaţia de iluminat nu funcţionează.
    1. Defectele se înlătură pe loc. 2. Dacă la revizia tehnică în tranzit remedierea defectelor nu este posibilă, vagonul se lasă să circule până la staţia de destinaţie, după care vagonul se îndrumă la CIRRTV.
    11. Aparatele de alimentare cu energie electrică din conducta principală de înaltă tensiune, defecte.
    Dacă înlăturarea pe loc a defectelor nu este posibilă, vagonul se îndrumă la CIRRTV.
    Anexa nr. 1 la Instrucţiunile nr. 250 Deranjamente la instalaţia de protecţie la patinareA. Cu microprocesor tip KNORR MGS1.14
    Cod numericDeranjament Locul defectului
    1 2 3 4
    0.1. Unitatea de traductoare GE Placheta GE
    0.2. Unitatea centrală CP Placheta CP
    0.3. Diagnoza proprie DI Placheta DI
    0.4. Releu optocuplar RO Placheta RO
    0.5. Comanda ventil 1/2 Placheta VA
    1.0. Circuit de siguranţă Placheta VA (A1/A2) Osia nr. 1
    1.1. Scurtcircuit/întrerupere Traductor sau conductor de legătură
    1.3. Scurtcircuit Ventil sau conductor de legătură
    1.4.
    Întrerupere Ventil sau conductor de legătură
    2.0. Circuit de siguranţă Placheta VA (A1/A2) Osia nr. 2
    2.1. Scurtcircuit/întrerupere Traductor sau conductor de legătură
    2.3. Scurtcircuit Ventil sau conductor de legătură
    2.4. Întrerupere Ventil sau conductor de legătură
    3.0. Circuit de siguranţă Placheta VA (A1/A2) Osia nr. 3
    3.1.
    Scurtcircuit/întrerupere Traductor sau conductor de legătură
    3.3. Scurtcircuit Ventil sau conductor de legătură
    3.4. Întrerupere Ventil sau conductor de legătură
    4.0. Circuit de siguranţă Placheta VA (A1/A2) Osia nr. 4
    4.1. Scurtcircuit/întrerupere Traductor sau conductor de legătură
    4.3. Scurtcircuit Ventil sau conductor de legătură
    4.4. Întrerupere Ventil sau conductor de legătură
    7.0. Deranjament culegere viteză
    7.2. Deranjamente protecţie la alunecare la o osie (set de roţi)
    7.3. Deranjamente protecţie la alunecarea la una sau mai multe osii
    8.8. Test lămpi, confirmare pentru acţionarea tastelor Verificarea afişajului numeric
    8.9. Derularea verificării Verificarea automată se execută
    9.5. Defecte trecătoare Nu sunt defecte în prezent, totuşi apar din când în când
    9.9. Afişare stare corectă Nu a apărut niciun defect
    B. Cu microprocesor MRP-GMC29
    Cod numericDeranjament Locul defectului
    10 11 13 14 Timp de siguranţă al ventilului de eşapament 1, expirat Captatorul osiei 1 Scurt-circuit ventil de eşapament 1 Întrerupere ventil de eşapament 1 Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 1, electronică Captatorul 1, cablaj, electronică Ventil de eşapament 1, cablaj, electronică Ventil de eşapament 1, cablaj, electronică
    20 21
    23 24
    Timp de siguranţă al ventilului de eşapament 2, expirat Captatorul osiei 2 Scurt-circuit ventil de eşapament 2 Întrerupere ventil de eşapament 2 Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 2, electronică Captatorul 2, cablaj, electronică Ventil de eşapament 2, cablaj, electronică Ventil de eşapament 2, cablaj, electronică
    30 31 33 34 Timp de siguranţă al ventilului de eşapament 3, expirat Captatorul osiei 3 Scurt-circuit ventil de eşapament 3 Întrerupere ventil de eşapament 3 Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 3, electronică Captatorul 3, cablaj, electronică
    Ventil de eşapament 3, cablaj, electronică Ventil de eşapament 3, cablaj, electronică
    40 41 43 44 Timp de siguranţă al ventilului de eşapament 4, expirat Captatorul osiei 4 Scurt-circuit ventil de eşapament 4 Întrerupere ventil de eşapament 4 Reglaj dispozitiv de antiblocaj osia 4, electronică Captatorul 4, cablaj, electronică Ventil de eşapament 4, cablaj, electronică Ventil de eşapament 4, cablaj, electronică
    C8/C9(r1) 70(r2) 70(r3) 71(r4) 74(r5) (r6)
    (r7) (r8)
    Instalaţie anclanşată (contact releu 1) Instalaţie anclanşată (contact releu 2) 5/3 km/h în/scos din circuit (contact releu 3) 50/54 km/h în/scos din circuit (contact releu 4) 200/160 km/h în/scos din circuit (contact releu 5) (contact releu 6) (contact releu 7) (contact releu 8) Electronică Electronică Electronică Electronică Electronică Electronică Electronică Electronică
    EE EP
    PC CL ba da
    EEPROM EPROM Procesor Temporizator care funcţionează în timp real dacă există modulul caracteristicilor de regim Baterie Memorarea informaţiilor Electronică Electronică Electronică
    8888 89 72 73 95 99 X.Y
    Test diode electroluminiscente Test în curs Una sau mai multe defecţiuni pe o osie Una sau mai multe defecţiuni pe mai multe osii Defecţiuni istorice memorate, instalaţie în ordine Echipament în stare bună Varianta actuală a programului informatic, în timpul legării în circuit a electronicii
    Anexa nr. 2 la Instrucţiunile nr. 250 Unitatea ............ Nr. ...... Seria ........... Exemplarul Data .................. (zi, lună, an) VAG. Nr. [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ]
    R.P.: data ............... BUN PENTRU EXPORT În regim*) *) Se şterge ce nu corespunde. [RIV][PPV]
    Întocmit, Primit,
    (Numele şi semnătura) (Numele şi semnătura)
    ..................... .....................
    Anexa nr. 3 la Instrucţiunile nr. 250 Staţiile vârf de pantă şi secţiile de circulaţie caracterizate prin pante mari1. Balota:– pentru secţia Balota - Şimian cu pantă caracteristică de 270/00.2. Predeal:– pentru secţia Predeal - Braşov cu pantă caracteristică de 260/00;– pentru secţia Predeal - Câmpina cu pantă caracteristică de 200/00.3. Livezi Ciuc:– pentru secţia Livezi - Ciuc - Ciceu cu pantă caracteristică de 260/00;– pentru secţia Livezi - Ciuc - Ghimeş cu pantă caracteristică de 250/00.4. Vârfu Dealului:– pentru secţia Vârfu Dealului - Păltinoasa cu panta caracteristică de 230/00;
    – pentru secţia Vârfu Dealului - Cacica cu panta caracteristică de 280/00.
    5. Mestecăniş:– pentru secţia Mestecăniş - Iacobeni cu panta caracteristică de 260/00;– pentru secţia Mestecăniş - Valea Putnei cu panta caracteristică de 280/00.6. Bârnova:– pentru secţia Bârnova - Ciurea cu pantă caracteristică de 240/00.
    7. Palas:– pentru secţia Palas - Constanţa Port, zona A, cu panta caracteristică de 170/00.– pentru secţia Palas - Constanţa Port, zona B cu panta caracteristică de 130/00.
    Anexa nr. 4 la Instrucţiunile nr. 250 Proces verbal Nr. ........... Astăzi ...... luna ...... anul .....Introduse în Subsemnaţii: .................. din partea ................. şi ............... din partea ............ am procedat primul la predarea, iar secundul la primirea vagoanelor**) .................S.C. reparatoare date în circulaţie scoase din **) ........................... pentru a fi **) ...................
    CIRRTV reparate
    Nr. crt.Numărul vagonului Categoria reparaţieiNotificare Defecte Data intrării înreparaţie Imobilizare (zile)
    Normă Depăşit
    1 2 3 4 5 6 7 8
    *) Delegat: **) ................... S.C. reparatoare/CIRRTV **) Se va anula printr-o linie ceea ce nu corespunde realităţii. *) Delegat recepţie *) Delegat Rev. vagoane *) Numele, prenumele şi semnătura.
    Anexa nr. 5 la Instrucţiunile nr. 250 Inscripţii şi semne aplicate pe vagoane
    Anexa nr. 6 la Instrucţiunile nr. 250 Termenul de revizie periodică pentru vagoanele de călători şi vagoanele de serviciu cu ecartament normal
    Nr. crt.Tip vagon Serie vagon Viteza înscrisăpe vagon
    Termen de revizieperiodică
    1. clasă, tip suburban-1147-2147-2157140 km/h18 luni
    2. clasă, toate tipurile, cu excepţia celor prevăzute la pct. 1-140 km/h12 luni
    3. - de dormit - cuşetă - bar - restaurant - poştă
    - bagaje
    -140 km/h12 luni
    4. toate tipurile de: - vagoane de călători - remorci - vagoane de serviciu -120 km/h18 luni
    5. toate tipurile de: - vagoane pentru încălzit trenurile de călători (WIT) - vagoane laborator--48 luni
    Notă:1)
    La vagoanele din seriile: 2190, 1976, 2076 şi 8976 se respectă termenele de revizie prevăzute în documentaţiile tehnice proprii.
    2) La vagoanele WIT, între două revizii periodice se vor efectua la fiecare 12 luni, înainte de punerea efectivă în circulaţie, revizii tehnice intermediare de tip RTI1, RTI2, RTI3.3) La vagoanele din seriile: 1980, 2180 şi 7180 având viteza de 160 km/h termenul de revizie periodică este 12 luni.4) Pentru vagoanele de călători cu rulaj redus (trenuri de epocă), termenul normat de revizie periodică se stabileşte conform reglementărilor specifice în vigoare.
    Anexa nr. 7 la Instrucţiunile nr. 250 Numărul de vagoane de călători exprimat în osii ce pot fi încălzite în funcţie de sursa de energie
    Grupa de vagoane Tipul de Vagon de călători din compunerea trenului Seria vagonului Treptele de temperatură exterioară în °C Tipul sursei de încălzire Durata de preîncălzire în minute a garniturii
    Locomotive electrice Locomotive LDE 2100 CP-INDA, DHC 1250 CP-ALSTOM GM Vagon WIT cu agregate moderne de abur Locomotive cu abur de mare putere Locomotive tip 040 DHC, Locomotive cu abur de putere mică, inclusive vagoane WIT (404-406)
    Seria 060 EA, EA1, EB Seria 040 EC Locomotivă modernizată SIEMENS
    Numai vagoane de ClasăClasă + poştă + bagajNumai vagoane de ClasăClasă + poştă + bagajNumai vagoanede Clasă sau clasă + poştă + bagaj Numai vagoane de clasă sau clasă + poştă + bagaj
    Numai vagoane de clasăClasă + poştă + bagajNumai vagoane de clasă clasă + poştă + bagajNumai vagoane de clasă clasă + poştă + bagaj
    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
    15 16
    A Vagoane pe 4 osii, construcţie modernă, tip UIC, seriile: 1947; 1950; 1955; 1957; 2047; 2050, 2055; 2058; 2057; 2180; 2626; 2647; 3957; 3950; 5030; 6050; 7180; 7050; +10 ... -1064 68 48 58 60 32 52 56 44 48 36 40 75
    -10 ... -2060
    64 44 48 60 32 40 44 36 40 28 32 100
    sub -20 60 64 44 48 60 32 36
    40 32 36 24 28 110
    Vagoane pe 4 osii, construcţie modernă, tip UIC, seriile: 1976; 2076; 2190; 8976; 7131 +10 ... -1064 68 48 58 60 32 52 56 44 48 36 40
    20
    -10 ... -2060 64 44 48 60 32 40 44 36 40 28 32 40
    sub -20 60 64 44 48
    60 32 36 40 32 36 24 28 60
    B Vagoane pe 4 osii, construcţie nouă, tip suburban, seriile: 1147; 1157; 2147; 2157; 8547 sau construcţie clasică, seriile: 1947 sau 2047 +10 ... -1064 68 52 56 60 32 52 56
    48 52 40 44 60
    -10 ... -2064 68 52 56 60 32 40 44 36 40 28 32 90
    sub -20 64 68 52 56 60 32 32 36 28 32 24 28 110
    C Cupluri de câte 4 vagoane etajate, seria TE-2617, combinate cu vagoane pe 4 osii din grupele A, B, C +10 ... -1051 55 38 42
    60 32 38 42 34 38 30 34 75
    -10 ... -2051 55 38 42 60 32 34 38 30 34
    25 29 100
    sub -20 5 55 38 42 60 32 30 34 25 29 21 25 120
    D Vagoane pe 4 osii, construcţie veche,seriile:1722; 2920; 2921; 2922 +10 ... -10
    - - - - - 32 52 56 48 52 40 44 75
    -10 ... -20- - - - - 32
    48 52 40 44 32 36 100
    sub -20 - - - - - 32 40 44 36 40 28 32
    120
    E Vagoane pe 2 osii, modernizate, semiacuplări de abur secţiune mare, seriile: 1426; 2426 +10 ... -10- - - - - 32 30 32 28 30 24 26 75
    -10 ... -20-
    - - - - 32 26 28 24 26 20 22 100
    sub -20 - - - - - 32 22
    24 20 22 16 18 120
    Articolul 1(1) Nu se cuprind în numărul maxim de osii menţionat în prezenta anexă următoarele vehicule feroviare:a) vagoanele WIT;b) vagoanele cu încălzire proprie (VR, VD).(2) În cazul în care se combină vagoane din grupe diferite, numărul maxim de osii se stabileşte după grupa cu cel mai mic număr de osii la treapta de temperatură exterioară la care se face compunerea.(3) În cazul în care este necesar ca în corpul trenului să fie plasate vagoane cu încălzire proprie (VD, VR), numărul total de osii pe tren nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în coloanele 9, 11 sau 13, din prezenta anexă.Articolul 2(1) Încălzirea trenurilor de călători se face în intervalul de la 1 octombrie până la 30 aprilie, ori de câte ori temperatura atmosferică exterioară este sub +10°C.(2) În cazul remorcării cu locomotivă electrică, încălzirea trenurilor se face ori de câte ori temperatura atmosferică exterioară coboară sub +10°C, la solicitarea şefului de tren.(3) Compunerea trenurilor de călători pe perioada de încălzire se va face corespunzător treptei de temperatură atmosferică exterioară de sub -20°C.(4) În funcţie de temperatura atmosferică exterioară, se va putea ataşa compunerii de bază, prevăzută la alin. (3), un număr de vagoane corespunzător treptelor de temperatură atmosferică exterioară de +10 ... -10°C şi -10 ... -20°C.
    (5) La îndrumarea trenurilor din grupa tehnică sau din staţia de îndrumare, şeful de tren va lua trenul în primire de la personalul de vagoane numai atunci când garnitura este preîncălzită, fapt ce va fi certificat în nota de predare a garniturii.(6) În staţiile de îndrumare fără personal de vagoane, preîncălzirea trenurilor şi asigurarea funcţionării instalaţiilor de încălzire a vagoanelor se face conform reglementărilor stabilite şi a precizărilor din PTE.(7) În staţiile de îndrumare, de rebrusment, unde se ataşează vagoane, sau se schimbă locomotiva, trenurile se expediază astfel:a) numai după ieşirea aburului la urma trenului încălzit cu abur;b) numai cu instalaţia de încălzire în funcţiune, pentru trenul încălzit electric.(8) La plecarea trenului şi pe timpul întregului parcurs, fiecare vagon trebuie să aibă, în regim de încălzire, o temperatură de confort.(9)
    Încălzirea insuficientă a vagoanelor în parcurs se constată de şeful de tren sau i se aduce la cunoştinţă de către conductorul (conductorii) de tren.
    (10) În situaţia de la alin. (9) şeful de tren va raporta neajunsul impiegatului de mişcare, iar acesta va aviza personalul reviziei de vagoane pentru remediere, precum şi operatorul de circulaţie.(11) Dacă în staţia respectivă nu există personal de vagoane, operatorul de circulaţie va dispune primei staţii cu revizie de vagoane să ia măsuri de remediere.(12) Atunci când defectele la instalaţia de încălzire a vagonului sau vagoanelor nu se pot remedia în timp de 10 minute, personalul de vagoane va aviza în scris impiegatul de mişcare, acesta comunicând imediat conţinutul avizării operatorului de circulaţie, care va dispune după caz:a) expedierea trenului în aceeaşi compunere până la staţia de destinaţie, când durata de parcurs este mai mică de 60 minute;b) înlocuirea vagoanelor cu instalaţia defectă;c) scoaterea vagoanelor din tren şi manevra la urma trenului, când defectul afectează încălzirea celorlalte vagoane din compunerea trenului.
    (13) Expedierea trenului cu unul sau mai multe vagoane neîncălzite se face cu aprobarea conducerii operatorului de transport feroviar de călători, pentru fiecare caz în parte.(14) Personalul de vagoane va menţiona în toate cazurile neajunsul constatat în foaia de parcurs a locomotivei, la rubrica "Menţiuni".
    Articolul 3(1) La vagoanele WIT echipate cu agregate Vulcan tip GAT 08 S1 reglarea presiunii, respectiv a debitului de abur se face în felul următor:a) presostatul "g2" (foc mic) se reglează astfel:– cazanul I: 6,5 - 5,0 bar;– cazanul II: 6,5 - 5,0 bar.
    b) presostatul "g3" (foc mare) se reglează astfel:– cazanul I: 6,0 - 4,5 bar;– cazanul II: 5,5 - 4,5 bar.
    (2) Decadic se verifică dacă presiunile reglate la presostate se şi realizează efectiv.(3) La vagoanele WIT echipate cu agregate TERMOROM tip GAT 08 S2 reglarea presiunii, respectiv a debitului de abur se face în felul următor:a) presostatul "g2" (foc mic) se reglează astfel:– cazanul I: 7,5 - 6,0 bar;
    – cazanul II: 6,5 - 5,5 bar.
    b) presostatul "g3" (foc mare) se reglează astfel:– cazanul I: 6,5 - 5,0 bar;– cazanul II: 6,0 - 5,0 bar.
    (4) Decadic se verifică dacă presiunile reglate la presostate se realizează efectiv.
    Articolul 4 Pentru a se asigura timpii prescrişi în prezenta anexă, preîncălzirea garniturilor de tren se execută cu treapta maximă de reglaj a încălzirii, iar după atingerea temperaturii de confort se trece instalaţia pe treapta corespunzătoare acestora, funcţie de condiţiile exterioare şi tipul de instalaţie.Articolul 5 La trenurile încălzite cu abur se va sufla conducta generală de abur în următoarele cazuri:a) în staţia de destinaţie, de către personalul aparţinând OTF;b) la revizia tehnică la sosire, după terminarea verificării funcţionării instalaţiei de încălzire;c) la schimbarea sistemului de încălzire.
    Anexa nr. 8 la Instrucţiunile nr. 250 Eticheta Model R1
    Anexa nr. 9 la Instrucţiunile nr. 250 Unitatea ............NOTĂ DE FRÂNE Trenul ............. data ............... (zi, lună, an)
    Nr. crt.Numărul vagonului Frâne automate Frâne de mână
    defectebune izolatedefecte
    0 1 2 3 4
    1
    2
    3

    În compunerea trenului sunt vagoane cu:
    Nr. crt.saboţi din materiale compozite tip K sau L-L frână nemoderabilă la slăbire frână cu discroţi mici pentru transport automobile
    *)
    *) Se va bifa ceea ce corespunde realităţii. Legat locomotiva de remorcare la tren, ora: .... Proba frânelor terminată, ora: .... Revizorii tehnici de vagoane s-au întâlnit cu proba frânelor la vagonul: [ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ][ ] Revizor tehnic de vagoane (agent autorizat)1. .....................2.
    .....................
    Primit, Agent OTF .............
    Anexa nr. 10 la Instrucţiunile nr. 250 Condiţii constructive şi tehnice pentru admiterea vagoanelor în trenurile de călători şi de marfă, în funcţie de vitezele maxime de circulaţie a trenurilor
    Tipul trenurilorTipul frânei Tipul şi caracteristicile vagoanelor Vitezele maxime (km/h)
    1
    2 3 4
    Trenuri de călători Frână automata de mare putere cu acţiune rapidă şi frână electro-magnetică Vagoane de călători şi vagoane de serviciu (poştal, furgon) cu 4 sau mai multe osii, cu structură metalică, echipate cu frână automată de mare putere cu acţiune rapidă, cu schimbător de regim "marfă-persoane- rapid" ("G-P-R"), "marfă-persoane-rapid- magnetică" ("G-P-R-Mg"), "persoane-rapid" ("P-R") sau "persoane-rapid-magnetică" ("P-R-Mg"), cu durata de cel mult 12 luni de la ultima revizie periodică, iar viteza înscrisă pe vagon de 160 km/h sau mai mare160
    Vagoane de călători şi vagoane de serviciu (poştal, furgon) cu 4 sau mai multe osii, cu structură metalică, echipate cu frână automată de mare putere cu acţiune rapidă, cu schimbător de regim "marfă-persoane- rapid" ("G-P-R"), "marfă-persoane-rapid- magnetică" ("G-P-R-Mg"), "persoane-rapid" ("P-R") sau "persoane-rapid-magnetică" ("P-R-Mg"), cu durata de cel mult 24 luni de la ultima revizie periodică, iar viteza înscrisă pe vagon de 140 km/h sau mai mare140
    Frână automata de mare putere cu acţiune rapidă pentru vagoane de călători sau frână automata cu acţiune rapidă tip călători pentru vagoane de marfă Vagoane de călători şi vagoane de serviciu cu 4 sau mai multe osii, precum şi vagoane de încălzit trenurile de călători - WIT, cu structura metalică, echipate cu frână automată de mare putere cu acţiune rapidă sau frâna automată cu acţiune rapidă tip călători, cu schimbător de regim "marfă- persoane-rapid" ("G-P-R"), "marfă-persoane-rapid-magnetică" ("G-P-R-Mg"), "persoane-rapid" ("P-R"), "persoane-rapid-magnetică" ("P-R-Mg") sau fără schimbător de regim al frânării, dar frână funcţionează în regim de "persoane", cu durata de cel mult 30 luni de la ultima revizie periodică pentru vagoanele de călători şi vagoanele de serviciu şi cel mult 48 de luni de la ultima revizie periodică pentru vagoanele de încălzit trenurile de călători - WIT, iar viteza înscrisă pe vagon de 120 km/h sau mai mare. vagoane de marfă care poartă semnul "SS" echipate cu frână automată cu acţiune rapidă tip călători, cu schimbător de regim "marfă-persoane" ("G-P") şi dispozitiv de frânare progresivă a sarcinii, având durata de cel mult 6 luni de la ultima revizie periodică. 120
    Frână automata cu acţiune rapidă, tip călători Vagoane de călători şi vagoane de serviciu pe 4 sau mai multe osii, vagoane de încălzit trenurile de călători - WIT, cu structură metalică, frână automată cu acţiune rapidă tip călători, cu cel mult 30 luni de la ultima revizie periodică, respectiv 48 luni de la ultima revizie periodică în cazul vagoanelor de încălzit trenuri de călători - WIT, precum şi remorci pe 4 osii, cu durata de cel mult 30 luni de la ultima revizie periodică, iar viteza înscrisă pe vagon de 100 km/h sau mai mare. Vagoane de marfă care poartă semnul "S" sau "SS", echipate cu schimbător de regim "marfă-persoane" ("G-P") şi având durata de cel mult 12 luni de la ultima revizie periodică. 100
    Vagoane de călători, remorci şi vagoane de serviciu pe 2 sau pe 4 osii, precum şi vagoane de încălzit trenurile de călători-WIT cu structură metalică sau de lemn, cu frâna automată cu acţiune rapidă tip călători cu durata de cel mult 30 luni de la ultima revizie periodică, respectiv 48 luni de la ultima revizie periodică în cazul vagoanelor de încălzit trenuri de călători - WIT, iar viteza înscrisă pe vagon de 80 km/h sau mai mare. Vagoane de marfă acoperite, refrigerente şi platforme cu frână automată cu acţiune rapidă tip călători, cu schimbător de regim "marfă-persoane" ("G-P") şi având durata de cel mult 18 luni de la ultima revizie periodică, distanţa între osiile extreme de cel puţin 4,5 m şi tara de cel puţin 9 t.
    80
    Trenuri de marfă, militare, mixte, de coletărie, de mesagerie, de serviciu, transcontainere trenuri de marfă internaţionale şi trenuri pentru transport TIR-uri (tip Ro- La) Frână automata tip călători Vagoane de marfă care poartă semnul "SS" sau "SS" şi "**", iar masa totală a încărcăturii nu trebuie să depăşească limita de încărcare corespunzătoare. 120
    Vagoane de marfă în stare goală care au înscrisă în chenarul ABCD viteza de 120 km/h. 120
    Vagoane de marfă care poartă semnul "S", "S" şi "*" sau "SS" şi "**", iar masa totală a încărcăturii nu trebuie să depăşească limita de încărcare corespunzătoare. 100
    Frână automata tip călători, frână automata tip marfă sau ambele tipuri de frână Vagoane de marfă fără semnul "S" sau "SS", dar care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: - distanţa între osiile extreme de 4,5 m sau mai mare; - tara de cel puţin 9 tone. 90
    Vagoane de marfă pe 2 sau mai multe osii, cu cutii de osie cu cuzineţi şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii- distanţa între osiile extreme de 4,5 m sau mai mare; - tara de cel puţin 9 tone. Vagoane pe boghiuri cu suspensie cu eclise sau inele simple scurte (distanţa între axele buloanelor sub 120 mm). 80
    Notă: Condiţiile de circulaţie pentru vagoanele salon din parcul special şi vagoanele sanitare care circulă în compunerea trenurilor de călători se vor stabili prin dispoziţia de punere în circulaţie. Semnificaţia simbolurilor:"*": limite de încărcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate în trenuri care pot circula cu viteze maximă de 100 km/h chiar dacă frâna acestor vagoane nu îndeplineşte în totalitate prescripţiile regimului de frânare "S";"**": limite de încărcare pentru vagoanele expediate în trenuri care pot circula cu viteza maximă de 120 km/h, chiar dacă frâna acestor vagoane nu îndeplineşte în totalitate prescripţiile regimului de frânare "SS"
    Anexa nr. 11 la Instrucţiunile nr. 250 Caracteristicile de construcţie ale vagoanelor prevăzute cu semnul "S" şi "SS" şi termenele maxime de revizie ale acestora
    I.Regimul de frânare "S"
    1.Frâna automată - frâna automată cu aer comprimat; - schimbător de regim "marfă-persoane" M-P.
    2.
    Ampatamentul minim - 4500 mm pentru vagoanele pe osii construite înainte de 01.01.1978; - 6000 mm pentru vagoanele pe osii construite după 01.01.1978; - 2X6000 mm pentru vagoanele pe 3 osii şi cu două şasiuri articulate; - 1800 mm pentru boghiuri pe 2 osii.
    3.Tara minimă în stare goală- 9 t la vagoanele pe 2 osii; - 14 t la vagoane pe 3 osii; - 16 t la vagoanele pe boghiuri.
    4.Capacitatea de încărcare Masa încărcăturii nu trebuie să depăşească limita de încărcare înscrisă în chenarul ABCD în dreptul literei "S". Limitele de încărcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate în trenuri care pot circula cu viteza maximă de 100 km/h, chiar dacă frâna acestor vagoane nu îndeplineşte toate prescripţiile regimului de frânare "S" este marcată pe vagon cu semnul "*", conform Anexei 5 la prezentele instrucţiuni.
    5.Viteza maximă de circulaţie în stare încărcat 100 km/h
    6.Termenul maxim de revizie a)6 ani pentru vagoanele pe osii echipate cu:- distribuitoare de aer tip: Bd, Ch, O, KE, WE, DK, WU sau WA;
    - regulator automat al timoneriei de frână; - suspensie cu inele duble; suspensia cu inele simple poate fi admisă atunci când IF proprietară consideră posibilă aceasta. b)6 ani pentru vagoanele pe următoarele tipuri de boghiuri: - boghiuri cu arcuri în foi şi suspensie cu inele; - boghiuri Niesky modernizate cu suspensie cu bielete de la vagoanele DB/DR; - boghiuri cu arcuri elicoidale şi amortizor tip UIC sau caracteristici analoge; - sunt echipate cu tampoane cu caracteristici conform fişelor UIC 526-1 sau UIC 526-2; c) 4 ani pentru restul vagoanelor. IF proprietară este obligată să adopte pentru vagoanele sale un termen de revizie mai mic decât termenul maxim prevăzut mai sus, ori de câte ori condiţiile de utilizare sau caracteristicile de construcţie impun această măsură.
    IIRegimul de frânare "SS"
    1.Frâna automată - frâna automată cu aer comprimat; - schimbător de regim "marfă-persoane" M-P; - dispozitiv pentru frânarea automată şi progresivă a încărcăturii în funcţie de sarcina pe osie.
    2.Ampatamentul minim - 6000 mm pentru vagoanele pe 2 osii; - 6000 mm pentru vagoanele pe 3 osii şi şasiu unic; - 2X6000 mm pentru vagoanele pe 3 osii şi cu două şasiuri articulate;
    - 1800 mm pentru boghiuri pe 2 osii.
    3.Tara minimă în stare goală- 10 t la vagoanele pe 2 osii; - 14 t la vagoane pe 3 osii; - 16 t la vagoanele pe boghiuri.
    4.Capacitatea de încărcare Masa încărcăturii nu trebuie să depăşească limita de încărcare înscrisă în chenarul ABCD în dreptul literei "SS". Limitele de încărcare ce trebuie respectate pentru vagoanele expediate în trenuri care pot circula cu viteza maximă de 120 km/h, chiar dacă frâna acestor vagoane nu îndeplineşte toate prescripţiile regimului de frânare "SS" este marcată pe vagon cu semnul "**", conform Anexei 5 la prezentele instrucţiuni.
    5.Viteza maximă de circulaţie în stare încărcat 120 km/h
    6.Termenul maxim de revizie Se stabileşte de IF proprietară. Pentru vagoanele a căror durată de valabilitate din chenarul de întreţinere estemai mare de 3 ani, IF proprietară este obligată să efectueze un control intermediar,care se poate limita la un sondaj, dacă rezultatele observate sunt satisfăcătoare.
    Planşa 1 la Instrucţiunile nr. 250 Verificarea cotei q(R) Fig. 1 Profil admisibil al părţii exterioare a buzei roţii
    Fig. 2 Şablon pentru verificarea cotei q(R)
    Fig. 3a) Buză de roată acceptabilăb) Buză de roată neacceptabilă
    -----