Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (24.04.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECLARAŢIE nr. 1 din 2 aprilie 2019cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 70 de ani de existenţă a NATO
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 2 aprilie 2019Data intrării în vigoare 02-04-2019

    Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranităţii naţionale şi a democraţiei, reprezentant al societăţii româneşti în ansamblul ei şi unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, adoptă prezenta declaraţie:Alăturarea României ca membru cu drepturi depline la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în 2004, constituie un reper fundamental al istoriei contemporane a României, confirmând apartenenţa la o comunitate fundamentată pe valori democratice, puternice legături transatlantice şi garanţii solide de securitate. Bilanţul celor 15 ani care au trecut de la acel moment evidenţiază deopotrivă valenţele euroatlantice ale societăţii româneşti şi caracterul vizionar al demersului de aderare.Cu sprijinul puternic al societăţii şi al întregii clase politice româneşti, aderarea la Alianţa Nord-Atlantică a deschis drumul recâştigării locului şi rolului binemeritat într-o comunitate euroatlantică unită, liberă şi prosperă. Beneficiile acestei opţiuni sunt vizibile şi cuantificabile în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români: parcursul democratic, dezvoltarea economică, progresul social au fost favorizate de protecţia de securitate pe termen lung a NATO. Validitatea premiselor care au stat la baza aderării la NATO se reafirmă constant în profilul României la nivelul Alianţei, de membru valoros, predictibil şi solidar la sistemul transatlantic de apărare colectivă şi de factor de stabilitate la nivel regional. În actualul climat global politic şi de securitate, caracterizat de fluiditate, impredictibilitate şi proliferarea ameninţărilor şi riscurilor, NATO continuă să fie cea mai puternică alianţă politico-militară, devenind o organizaţie reper nu numai datorită celor 70 de ani de activitate, dar şi pentru capacitatea sa de reformare şi modernizare.
    Evoluţiile de securitate din proximitatea graniţei estice a NATO au implicaţii care transcend dimensiunea regională şi afectează întreg spaţiul euroatlantic. În acest sens, deciziile aliaţilor din ultimii 5 ani, privind recunoaşterea înaltei valori strategice a regiunii Mării Negre, reprezintă o dimensiune importantă a continuării adaptării Alianţei pentru asigurarea posturii de descurajare şi apărare, ca parte a stabilirii şi dezvoltării prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, precum şi a adaptării structurii de comandă şi implementării imperativelor strategice: operativitate, capacitate de reacţie şi răspuns, reîntăriri. Pentru a asigura protecţia împotriva ameninţărilor în creştere generate de proliferarea rachetelor balistice, NATO a dezvoltat şi o capacitate defensivă în acest domeniu, care este parte integrantă a posturii de descurajare şi apărare. Abordările ostile de tip asimetric, atacurile hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, şi utilizarea dezinformării şi a ştirilor false sunt menite să creeze tensiune şi neîncredere în cadrul Alianţei şi la nivelul partenerilor săi. De aceea este necesar ca, pe lângă procesele de dezvoltare a rezilienţei aliaţilor, NATO să continue să aprofundeze cooperarea cu ţările partenere, atât cele din vecinătatea sudică, cât şi cele din vecinătatea estică şi din Balcanii de Vest. Partenerii noştri necesită susţinerea aliaţilor pentru a face faţă riscurilor de securitate cu care se confruntă, iar România va continua să contribuie activ la demersurile NATO de proiectare a stabilităţii. De asemenea, parteneriatul NATO-UE, pe baza măsurilor concrete stabilite între cele două organizaţii, este esenţial pentru asigurarea sinergiei şi complementarităţii de acţiune necesare pentru o gestionare eficientă a ameninţărilor de securitate actuale.O politică de importanţă deosebită pentru contribuţia pe care NATO o are în asigurarea păcii şi securităţii regionale şi internaţionale a fost primirea de noi membri care împărtăşesc valorile şi principiile înscrise în Tratatul de la Washington. Calitatea de membru NATO şi responsabilităţile conexe îşi demonstrează în continuare validitatea şi eficienţa în regiunea Balcanilor de Vest, ca un adevărat instrument de stabilizare în Centrul şi Sud-Estul Europei.Cei 70 de ani de evoluţie a NATO au demonstrat că partajarea echitabilă a responsabilităţilor este esenţială pentru eficienţa şi coeziunea comunităţii euroatlantice. Acţionând în consecinţă, România a fost în mod constant un aliat de încredere, îndeplinindu-şi toate responsabilităţile asumate. În conformitate cu angajamentul asumat la Summitul NATO din Ţara Galilor, România a crescut semnificativ bugetul alocat apărării şi acordă o atenţie specială programelor de modernizare şi înzestrare a forţelor armate.Jertfa militarilor români în teatrele aliate de operaţii, cărora dorim să le aducem şi cu acest prilej un omagiu, reprezintă dovada supremă a angajamentului nostru în cadrul NATO.Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. În contextul aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, Parlamentul României:– reafirmă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile NATO şi susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euroatlantică;– susţine continuarea consolidării capacităţii NATO de a gestiona eficient toate provocările şi ameninţările la adresa statelor membre, indiferent de zona de provenienţă a acestora, în cadrul unei abordări cuprinzătoare;– salută progresele notabile în ceea ce priveşte asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare credibile, eficiente şi coerente şi evidenţiază importanţa prezenţei aliate înaintate pe flancul estic;– subliniază implicaţiile evoluţiilor din vecinătatea estică a continentului european pentru întreaga securitate euroatlantică şi, în mod specific, importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre şi a consolidării rolului NATO în această regiune;
    – exprimă îngrijorarea faţă de diversificarea şi intensificarea ameninţărilor de securitate la adresa aliaţilor şi susţine demersurile NATO în domeniul apărării anti-rachetă, cibernetic şi cel al combaterii ameninţărilor hibride;– subliniază importanţa continuării politicii „uşilor deschise“ a NATO şi salută aderarea Muntenegrului şi a Republicii Macedonia de Nord la NATO;– susţine consolidarea politicii de parteneriate a Alianţei, pe baza valorilor comune şi respectului pentru dreptul internaţional şi angajamentele asumate, în scopul promovării stabilităţii, precum şi a sprijinului pentru creşterea capacităţilor de apărare ale partenerilor;– reafirmă susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a acestor state în interiorul graniţelor recunoscute internaţional şi pentru aprofundarea cooperării lor practice cu NATO, pe baza intereselor şi nevoilor specifice ale acestora;– subliniază importanţa unică a cooperării NATO-UE şi necesitatea consolidării parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii;– recunoaşte că apărarea colectivă începe cu apărarea şi rezilienţa naţională şi va continua să asigure un procent de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel aliat. România va continua să contribuie totodată la menţinerea credibilităţii şi capacităţii de acţiune a Alianţei, precum şi la securitatea regională şi internaţională;– reiterează importanţa parlamentelor naţionale şi să contribuie la definirea şi punerea în practică a obiectivelor acestei instituţii prin impulsionarea şi dezvoltarea dialogului interparlamentar, inclusiv cu partenerii Alianţei.
    Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 2 aprilie 2019.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
    Bucureşti, 2 aprilie 2019.Nr. 1.-----