Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (18.06.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 759 din 22 noiembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 241 din 28 martie 2019Data intrării în vigoare 28-03-2019


    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Irina-Loredana Gulie- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, excepţie ridicată de Lucian Cocora şi Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 137/277/2017 al Judecătoriei Pătârlagele şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 451D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 452D/2018 şi nr. 625D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Constantin Danciu şi Felicia Danciu şi, respectiv, de Lucian Cocora şi Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 138/277/2017 şi nr. 1.059/277/2017 ale aceleiaşi instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 452D/2018 şi nr. 625D/2018.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 625D/2018, partea Consiliul Judeţean Buzău a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.6. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 452D/2018 şi nr. 625D/2018 la Dosarul nr. 451D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 452D/2018 şi nr. 625D/2018 la Dosarul nr. 451D/2018, care este primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că situaţia de fapt este identică cu cea analizată de Curte prin Decizia nr. 162 din 27 martie 2018.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8.
    Prin încheierile din 8 martie 2018 şi 20 aprilie 2018, pronunţate în dosarele nr. 137/277/2017, nr. 138/277/2017 şi, respectiv, nr. 1.059/277/2017, Judecătoria Pătârlagele a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996. Excepţia a fost invocată de Lucian Cocora şi Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău şi de Constantin Danciu şi Felicia Danciu în cauze având ca obiect soluţionarea acţiunilor privind constatarea nulităţii absolute parţiale a unor titluri de proprietate.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra unor terenuri proprietate privată, prin efectul legii, în cazul în care terenurile respective se identifică cu malurile şi cuvetele lacurilor, care, potrivit textului de lege criticat, aparţin domeniului public.10. În acest sens se arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra unui teren forestier, având drept limită cuva lacului de acumulare Siriu, judeţul Buzău, teren asupra căruia fusese reconstituit anterior dreptul de proprietate privată în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, în favoarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate Lucian Cocora. În legătură cu acest teren a fost formulată o acţiune în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în temeiul legii fondului funciar, precum şi a actelor subsecvente acestuia, de către reclamanta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa, care a invocat faptul că asupra terenului în cauză deţine un drept de administrare, iar titularul dreptului de proprietate este statul român, care a dobândit acest drept prin efectul unor decrete de expropriere, emise în perioada 1974-1989, cu ocazia amenajării lacului de acumulare Siriu, fără a indica în mod concret numărul decretului de expropriere privitor la terenul în cauză. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că niciunul dintre decretele de expropriere emise în această perioadă nu cuprinde dispoziţii privind exproprierea terenului în cauză, în consecinţă statul român nu deţine un titlu de proprietate valabil asupra terenului în cauză, care se identifică din punct de vedere topografic cu malurile/cuveta lacului de acumulare Siriu, judeţul Buzău. Prin urmare, includerea ope legis a albiilor minore a apelor de suprafaţă, precum şi a malurilor şi cuvetelor lacurilor în domeniul public al statului, în lipsa unui titlu al statului asupra terenurilor în cauză, contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.11. Se mai arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra unor terenuri proprietate privată, prin efectul legii, în cazul în care terenurile respective se identifică cu malurile şi cuvetele lacurilor, care, potrivit textului de lege criticat, aparţin domeniului public.12. Judecătoria Pătârlagele, în dosarele nr. 451D/2018 şi nr. 452D/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se apreciază, în acest sens, că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 44 din Constituţie, deoarece afectează un drept de proprietate privată.13. În Dosarul nr. 625D/2018, aceeaşi instanţă de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind în contradicţie cu prevederile constituţionale invocate.14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    15. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 625D/2018, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că încadrarea, prin lege organică, în domeniul public al statului a apelor de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km^2, a malurilor şi cuvetelor lacurilor, precum şi a apelor subterane, apelor maritime interioare, falezei şi plajei mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, a mării teritoriale şi a fundului apelor maritime, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bunuri publice de interes naţional şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie în mod egal a proprietăţii.16. Se mai apreciază că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 136 alin. (5), au în vedere tocmai circumstanţieri ale exerciţiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public. De asemenea, potrivit prevederilor pct. I subpct. 3 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă, cu albiile lor minore, malurile şi cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi cu potenţialul energetic valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime, căile navigabile interioare.17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km^2, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime.“20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 162 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018, în raport cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie şi cu o motivare identică. Prin această decizie, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (3) din Constituţie, constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice bunurile enumerate în textul constituţional, precum şi alte bunuri stabilite prin lege organică. Textul constituţional instituie două criterii de apartenenţă exclusivă a unui bun la domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv criteriul destinaţiei bunurilor, al naturii lor şi criteriul declaraţiei legii, dată fiind afectarea acestor bunuri unui uz public sau unei utilităţi publice. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că bunurile care sunt proprietate publică nu au toate acelaşi regim juridic, unele fiind obiect exclusiv al proprietăţii publice, aşa cum prevede art. 136 alin. (3) din Constituţie. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, bunurile enumerate în mod expres în art. 136 alin. (3) din Constituţie (astfel cum a fost renumerotat, după revizuirea acesteia) nu pot face obiect al proprietăţii private (a se vedea Decizia nr. 31 din 26 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 19 ianuarie 1994).22. Curtea mai reţinut, prin decizia menţionată, că, în aplicarea acestor dispoziţii constituţionale, precum şi în temeiul prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, potrivit cărora prin lege organică se reglementează regimul juridic general al proprietăţii, legiuitorul poate stabili, prin lege organică, şi alte bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în afara celor prevăzute expres de Constituţie. În acest sens, art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, textul de lege criticat în prezenta cauză, circumstanţiază un domeniu specific al bunurilor proprietate publică a statului, respectiv acela al apelor, definite în art. 1 din acest act normativ ca resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată şi enumeră şi alte categorii de bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în sensul art. 136 alin. (3) din Constituţie, respectiv, între altele, malurile lacurilor (paragrafele 16 şi 17 din decizia menţionată).23. De asemenea, prin decizia menţionată, paragraful 18, Curtea a mai reţinut că, în privinţa bunurilor care aparţin fie domeniului public al statului, fie celui al unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit declaraţiei unei legi organice, este necesară îndeplinirea condiţiei dobândirii dreptului de proprietate publică prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, determinarea generică a apartenenţei exclusive la domeniul public, prin lege organică, a unei anumite categorii de bunuri, care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, nu poate fi înţeleasă în sensul unei atingeri aduse dreptului de proprietate privată, care ar putea privi anumite bunuri din categoria generică a bunurilor stabilite prin legea organică. În acest sens este şi definiţia legală a dreptului de proprietate publică, cuprinsă în art. 858 din Codul civil, potrivit căreia „Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unităţi administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiţia să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.“24. În ceea ce priveşte analiza dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, prin aceeaşi decizie, paragraful 20, Curtea a reţinut, cu caracter de principiu, că, şi în cazul bunurilor enumerate în acest text de lege ca aparţinând domeniului public al statului, este valabilă condiţia dobândirii acestora în mod legal. În acest sens revine instanţelor de judecată competenţa verificării valabilităţii titlului prin care a fost dobândit dreptul de proprietate publică asupra bunului, care, prin natura lui, face parte din categoria generică reglementată prin lege organică, or, după caz, verificarea valabilităţii altui titlu de proprietate asupra bunului respectiv. Raportându-se însă la situaţia de fapt dedusă soluţionării instanţei de judecată, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se fundamenta pe inexistenţa titlului de proprietate al statului asupra terenului situat pe malul lacului de acumulare Siriu, judeţul Buzău, intrând în categoria „malurilor şi cuvetelor lacurilor“, menţionată expres de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 ca aparţinând domeniului public al statului. Curtea a reţinut că interpretarea legilor este operaţiunea indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011).25. În prezentele cauze, Curtea reţine că situaţia de fapt este identică cu cea relevată în decizia menţionată, în sensul că, în speţa dedusă soluţionării instanţei de judecată, reclamanta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa a solicitat constatarea nulităţii absolute a unor titluri de proprietate asupra unor terenuri situate pe malul lacului de acumulare Siriu, judeţul Buzău, emise în temeiul legii fondului funciar, precum şi a actelor subsecvente acestora. Aceasta a invocat faptul că asupra terenurilor în cauză deţine un drept de administrare, iar titularul dreptului de proprietate este statul român, care a dobândit acest drept prin efectul unor decrete de expropriere, emise în perioada 1974-1989, cu ocazia amenajării lacului de acumulare Siriu, fără a indica în mod concret numărul decretelor de expropriere privitoare la terenurile respective. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că niciunul dintre decretele de expropriere emise în această perioadă nu cuprinde dispoziţii privind exproprierea terenurilor în cauză, în consecinţă statul român nu deţine titluri de proprietate valabile asupra acestora.26. Astfel, Curtea reţine că şi în prezentele cauze susţinerile formulate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se referă la aspecte referitoare la fondul cauzelor deduse soluţionării instanţei de judecată, a căror analiză implică o corelare şi interpretare a normelor legale incidente, raportate la situaţia de fapt, stabilită în baza tuturor probelor administrate. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.27.
    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Cocora şi Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 137/277/2017 al Judecătoriei Pătârlagele, de Constantin Danciu şi Felicia Danciu şi, respectiv, de Lucian Cocora şi Societatea Ela Electronic - S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 138/277/2017 şi nr. 1.059/277/2017 ale aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pătârlagele şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Irina-Loredana Gulie
    -----