Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (20.05.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 21 din 16 ianuarie 2019referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 12 martie 2019Data intrării în vigoare 12-03-2019
    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu
    - judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Marieta Safta- prim-magistrat-asistent
    1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România.2.
    Sesizarea de neconstituţionalitate a fost formulată în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.685 din 21 noiembrie 2018, formând obiectul Dosarului nr. 1.849L/2/2018.
    3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se enunţă, mai întâi, „consideraţii prealabile asupra întinderii competenţei Curţii Constituţionale de a cenzura hotărârile Parlamentului sub aspectul conformităţii cu Legea fundamentală“, în cadrul cărora este invocată jurisprudenţa prin care instanţa constituţională şi-a circumstanţiat competenţa în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie raportat la art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (deciziile nr. 53 din 25 ianuarie 2011, nr. 54 din 25 ianuarie 2011, nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 782 din 25 septembrie 2012, nr. 335 din 4 iulie 2013, nr. 251 din 30 aprilie 2014).4. Cu referire la obiectul concret al sesizării se arată că, în privinţa hotărârilor Parlamentului care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang infraconstituţional, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibile numai sesizările de neconstituţionalitate în care a apreciat că invocarea unor prevederi din Constituţie a fost „pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional“, reţinându-le pe cele fundamentate pe înfrângerea dispoziţiilor unor legi sau ordonanţe ale Guvernului, în virtutea prevederilor art. 1 alin. (5) care consacră principiul constituţional referitor la statul de drept şi obligaţia de respectare a legilor. Se conchide că instanţa constituţională a judecat pe fond inclusiv sesizările de neconstituţionalitate îndreptate împotriva a două hotărâri ale Parlamentului având obiecte de reglementare cvasiidentice cu cea criticată prin prezenta cauză, respectiv hotărârile Parlamentului României nr. 14/2014 şi nr. 26/2014, pe care le-a declarat neconstituţionale deoarece unele dintre persoanele numite nu întruneau criteriile de eligibilitate prevăzute de art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014 şi nr. 389 din 2 iulie 2014).5. În continuare, autorii sesizării prezintă situaţia de fapt, context în care subliniază mai întâi importanţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control asupra intermedierilor de operaţiuni cu instrumente financiare, societăţilor de servicii de investiţii financiare, organismelor de plasament colectiv, societăţilor de administrare a investiţiilor, consultanţilor de investiţii financiare, pieţelor de instrumente financiare, operatorilor de piaţă şi de sistem, depozitarilor centrali, caselor de compensare-decontare, operaţiunilor de piaţă, emitenţilor de valori mobiliare, Fondului de compensare a investitorilor, societăţilor comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, societăţilor mutuale, intermediarilor de asigurări, asigurătorilor şi reasigurătorilor care îşi desfăşoară activitatea în sau din România, sistemului de pensii private, tuturor entităţilor, instituţiilor, operatorilor de piaţă şi emitenţilor de valori mobiliare etc. Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate competentă din România în sensul art. 22 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit, al art. 11 din Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă) şi al art. 48 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului. Totodată, este autoritatea competentă la nivel naţional pentru aplicarea şi urmărirea respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene în domeniile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, precum şi pentru transpunerea şi implementarea în legislaţia naţională a acelor prevederi emise la nivelul Consiliului, Parlamentului şi Comisiei Europene, fiind şi unica autoritate naţională competentă pentru reprezentarea intereselor României în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare, Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, Autorităţii Europene de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi Asociaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor în Asigurări.6. În considerarea acestei importanţe şi a caracterului eminamente tehnic al atribuţiilor acestei instituţii, la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 au fost stabilite condiţii stricte pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi numiţi în funcţia de membru al consiliului care asigură conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Responsabilitatea verificării îndeplinirii acestor condiţii de către candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară revine Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei economice, industrie şi servicii din Senat, precum şi, respectiv, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.7. Se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a distins în privinţa condiţiilor reglementate de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, în sensul circumstanţierii celor cu caracter obiectiv şi care pot forma obiectul verificării Curţii Constituţionale, cu referire concretă la vechimea în domeniile de referinţă (Decizia nr. 251/2014).8. În cauză, ca urmare a expirării mandatului de 5 ani al actualilor membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, numiţi prin Hotărârea Parlamentului României nr. 60/2013, comisiile parlamentare competente din Camera Deputaţilor şi Senat, întrunite în şedinţă comună, au procedat la audierea persoanelor care şi-au depus candidatura pentru a ocupa o funcţie în cadrul acestui organ de conducere, au verificat îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi au selectat prin vot 9 candidaţi, pe care i-au propus pentru numire Plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum rezultă din Avizul comun cu privire la audierea candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 cei 9 candidaţi au fost numiţi membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru un mandat de 5 ani.
    9. În opinia autorilor sesizării, patru dintre cei nouă membri numiţi nu îndeplinesc condiţia de eligibilitate prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, respectiv „să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)“, şi anume: domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, precum şi doamna Socol Aura Gabriela. Concluzia este fundamentată pe analiza CV-urilor transmise comisiilor parlamentare şi pe aprecierea autorilor sesizării potrivit căreia o serie de funcţii ocupate de persoanele menţionate nu sunt susceptibile să confere ocupanţilor experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, respectiv: funcţiile de demnitate publică alese sau numite conform unor criterii politice (de exemplu, deputat, senator, consilier judeţean, secretar de stat), care nu se încadrează în sfera noţiunii de „profesie“, indiferent de specificul atribuţiilor exercitate; funcţiile de administrator, membru al consiliului de administraţie, membru al consiliului de supraveghere din cadrul societăţilor care nu pot fi asimilate instituţiilor de credit sau instituţiilor financiare nebancare; funcţiile din cadrul organizaţiilor nonguvernamentale şi/sau nonprofit (de exemplu, asociaţii, fundaţii, federaţii etc.); funcţiile din cadrul partidelor politice şi/sau al altor entităţi cu caracter politic; funcţiile didactice din învăţământul economic superior, dacă domeniul de specialitate este altul decât finanţele, instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare.10. Cauza de nelegalitate astfel determinată prezintă relevanţă constituţională, hotărârea Parlamentului României criticată încălcând, în opinia autorilor sesizării, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi sunt garantate“, şi ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.“11. Pentru aceste motive, se solicită Curţii Constituţionale admiterea sesizării şi constatarea neconstituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 în ceea ce priveşte numirea domnului Badea Leonardo, a domnului Birtalan Jozsef, a domnului Bota Marius Sorin Ovidiu şi a doamnei Socol Aura Gabriela în funcţia de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.12. Sesizarea este însoţită de copii ale Avizului comun cu privire la audierea candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, având anexate Lista candidaţilor înscrişi pentru a fi numiţi în calitate de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu indicarea funcţiilor pentru fiecare candidat, Lista candidaţilor înscrişi pentru ocuparea funcţiilor de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu indicarea numărului de voturi obţinut pentru fiecare candidat, Lista candidaţilor propuşi de comisii pentru ocuparea funcţiilor de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, extras din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, CV-urile domnilor Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, precum şi al doamnei Socol Aura Gabriela.13. Pe rolul Curţii Constituţionale se află şi sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat, referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.14. Sesizarea a fost transmisă Curţii Constituţionale de secretarul general al Senatului, cu Adresa nr. XXXV/6.211 din 29 noiembrie 2018, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.006 din 29 noiembrie 2018, formând obiectul Dosarului nr. 2.018 L/2/2018.15. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se formulează mai întâi consideraţii privind competenţa rationae materiae a Curţii Constituţionale şi admisibilitatea în principiu a sesizării. Astfel, cât priveşte competenţa, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 727 din 9 iulie 2012. Referitor la admisibilitatea în principiu, se arată că este pusă în evidenţă de criticarea hotărârii în discuţie în raport cu norme de referinţă de rang constituţional - art. 1 alin. (3), art. 1 alin. (5) şi art. 140 alin. (4) din Constituţie, de obiectul acestei hotărâri, care vizează organizarea şi funcţionarea unor autorităţi de rang constituţional, şi de criticarea încălcării unor valori, reguli şi principii constituţionale expres menţionate. Se face referire în acest sens la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, citându-se exemplificativ din Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014.
    16. În continuare, expunându-se motivele de neconstituţionalitate, se susţine că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, raportate la art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, prin numirea fără îndeplinirea criteriului obiectiv al experienţei profesionale cerute de lege, în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a domnilor Badea Leonardo, Bota Marius Sorin Ovidiu, Birtalan Jozsef, Wlassopol Ovidiu-Răzvan, precum şi a doamnelor Dascălu Elena Doina şi Socol Aura Gabriela. În opinia autorilor sesizării, pornind de la jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la îndeplinirea criteriului de vechime reglementat de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, analiza formală a documentelor depuse de persoanele numite în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară arată încălcarea dispoziţiilor legale menţionate.17. Astfel, referitor la domnul Badea Leonardo, se susţine că activitatea didactică pe care a desfăşurat-o nu este relevantă pentru îndeplinirea condiţiei legale referitoare la experienţa profesională necesară pentru a fi numit în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Funcţiile de decan şi de prorector sunt funcţii cu caracter administrativ, de asemenea nerelevante sub acest aspect. Activitatea de demnitate publică desfăşurată în cadrul comisiilor de specialitate constituie vechime în profesie conform Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, fără a fi relevantă cu privire la domeniul restrâns enumerat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Ca urmare, domnul Badea Leonardo nu îndeplineşte criteriul de vechime de 8 ani în domeniul financiar, al instituţiilor bancare şi/sau al instituţiilor financiare nebancare.18. Doamna Dascălu Elena Doina a desfăşurat activitate de funcţionar public de execuţie şi de conducere în perioada 1980-2005 (inspector, şef serviciu, secretar general adjunct, consilier parlamentar), în cadrul unor structuri guvernamentale şi parlamentare. Potrivit sesizării, aceste activităţi nu sunt relevante pentru numirea în Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 389 din 2 iulie 2014. A îndeplinit funcţii de demnitate publică în perioada 2005-2017 (secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, vicepreşedintele Curţii de Conturi), care pot fi relevante din perspectiva calităţii de ordonator delegat de credite, însă aceasta nu constituie vechime pentru a fi îndeplinită condiţia obiectivă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Ca urmare, se susţine că nici doamna Dascălu Elena Doina nu îndeplineşte criteriul de vechime de 8 ani în domeniul financiar, al instituţiilor bancare şi/sau al instituţiilor financiare nebancare.19. Aceeaşi concluzie este formulată şi în cazul domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, apreciindu-se că activitatea sa de parlamentar are relevanţă ca vechime în profesie, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 96/2006, dar nu poate fi considerată experienţă profesională relevantă în domeniul financiar, al instituţiilor financiare şi/sau al instituţiilor financiare nebancare.20. Tot astfel, se susţine că activitatea administrativă, de ordonator de credite, a domnului Birtalan Jozsef, nu este relevantă pentru îndeplinirea criteriului legal necesar numirii în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.21. Cât o priveşte pe doamna Socol Aura Gabriela, se apreciază că activitatea didactică pe care aceasta a desfăşurat-o nu este relevantă pentru numirea în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Tot astfel nu este relevantă activitatea de funcţionar.22.
    Referitor la domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, se arată că a absolvit studii de lungă durată în anul 2012 şi deci nu are vechimea necesară de 8 ani de la absolvirea acestora, prevăzută de normele incidente în cauză.
    23. Faţă de cele învederate, se solicită Curţii Constituţionale să constate că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 este neconstituţională. Sesizarea este însoţită de copia hotărârii privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.24. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizările au fost comunicate preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului, pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.25. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.849L/2/2018, cu Adresa nr. 2/10.816 din 28 noiembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.954 din 28 noiembrie 2018, a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituţionalitate.26. În punctul de vedere formulat se arată că autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituţională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară în cauză, aceştia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curţii Constituţionale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituţionalitate. Din această perspectivă, se apreciază ca fiind incidente şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, respectiv că: „jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, un control de constituţionalitate a posteriori, din oficiu, fiind inadmisibil.“27. Cât priveşte invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, se apreciază că este pur formală, fără a avea un caracter efectiv şi fiind irelevantă din punct de vedere constituţional. Din examinarea hotărârii criticate, prin raportare la prevederile constituţionale şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, se remarcă faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituţie „de rang constituţional“ (cu trimitere la Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 a Curţii Constituţionale). În aceste condiţii, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii (Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012), hotărârile care nu se referă la instituţii şi autorităţi de rang constituţional pot fi cenzurate „numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei.“ Se arată că autorii sesizării de neconstituţionalitate invocă încălcarea unor dispoziţii constituţionale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, fără a invoca şi motiva încălcarea unor exigenţe substanţiale ori procedurale reglementate în Legea fundamentală. Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 reprezintă o hotărâre cu caracter individual, categorie în rândul căreia se includ cele privind alegerea sau numirea într-o funcţie, revocarea din funcţie, precum şi cele referitoare la validarea în funcţii.28. În ceea ce priveşte condiţiile privind experienţa profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanţei acesteia, cât şi sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime), acestea au fost analizate de comisiile reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale de către candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 628 din 4 noiembrie 2014, evaluarea şi aprecierea sub acest aspect revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate publică ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
    29. Referitor la condiţiile de vechime, se arată că, în cazul domnului Badea Leonardo, domeniul de specialitate este chiar cel enumerat de autorii sesizării - respectiv finanţe, instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare, având în vedere activitatea îndelungată academică şi de cercetare în domeniul financiar. Excluderea unor perioade şi a unor activităţi din CV-ul domnului Badea pe motivul că n-ar constitui o experienţă profesională în domeniul de referinţă se bazează pe o apreciere subiectivă, insuficient motivată şi pleacă de la interpretarea unilaterală a textului de lege. Textul de lege nu se referă la „experienţa profesională în domeniul financiar la instituţii“, ci la „experienţa profesională în domeniul financiar, al instituţiilor“. Utilizarea virgulei, precum şi a articolului genitival evocă o enumerare a celor 3 domenii avute în vedere, şi nu o raportare a experienţei financiare doar la cele două tipuri de societăţi. Dacă textul ar fi interpretat în sensul prezentat ar însemna că experienţa profesională financiară dobândită la Banca Naţională a României sau la Curtea de Conturi a României n-ar întruni condiţiile legale. Se invocă în acest sens şi considerentele care au fundamentat Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014 a Curţii Constituţionale. De asemenea, având în vedere demnităţile deţinute de domnul Badea Leonardo, acesta fiind atât senator, cât şi deputat în comisiile de specialitate în domeniul financiar, se apreciază că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora „perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege“. Domeniul de activitate al acestor comisii permanente cuprinde, printre altele, analiza bugetului de stat şi a execuţiei bugetare, politica financiară, sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi/sau reasigurări, echilibrul monetar şi circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont, bursă de valori şi efecte, împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat, investiţii realizate din credite bugetare. Ca urmare, situaţia invocată cu trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 251 din 30 aprilie 2014 nu este aplicabilă în cazul de faţă, dat fiind faptul că funcţia ocupată de domnul Badea Leonardo a presupus o activitate specifică tocmai în domeniile vizate în cadrul comisiilor permanente de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului României.30. În ceea ce o priveşte pe doamna Socol Aura Gabriela, se prezintă parcursul profesional al acesteia, ca angajată a Autorităţii de Supraveghere Financiară, a Ministerului Finanţelor Publice, a instituţiei financiare nebancare Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN, a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Departamentul de economie şi politici economice (preparator, asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar în domeniul studiilor economice), arătându-se că demonstrează o experienţă profesională relevantă de mai mult de 15 ani.31. Referitor la domnul Birtalan Jozsef, evidenţiindu-se perioadele de activitate în diverse funcţii la Banca Comercială Română - S.A., se arată că aceasta din urmă este o entitate bancară generalistă aflată în supravegherea Băncii Naţionale a României, deci instituţie de credit - care chiar în perioada menţionată s-a dezvoltat în grup financiar - bancar prin înfiinţarea societăţilor BCR Asigurări, BCR Asigurări de Viaţă, BCR Leasing, BCR Asset Management, BCR Administrare Fond de Pensii. Toate aceste societăţi s-au aflat/se află (unele dintre ele, acum sub alte denumiri), au desfăşurat/desfăşoară activităţi chiar în sectoarele supravegheate acum de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. În ceea ce priveşte Fondul Proprietatea, în perioada menţionată era o societate de investiţii financiare aflată sub supravegherea Comisiei Naţionale a Valorilor Imobiliare - CNVM, iar în prezent activează în sectorul de instrumente şi investiţii financiare, aflându-se totodată sub supravegherea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Se mai arată şi că, în calitate de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, domnia sa a fost ordonator principal de credite în înţelesul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Ţinând cont de faptul că acesta a dispus, a aprobat, a răspuns, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conducea, acest lucru poate constitui o vastă experienţă financiară, astfel cum au decis pe baza documentelor prezentate comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prin avizul comun adoptat de acestea.32. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. 1.631 din 20 noiembrie 2018. În consecinţă, nu mai face obiectul sesizării.33. Cu această motivare şi având în vedere concluziile de principiu desprinse din jurisprudenţa Curţii, se solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate necesare, propunându-se, în consecinţă, respingerea acesteia.34. Ataşate adresei de înaintare a punctului de vedere se află memoriile depuse de domnul Badea Leonardo, domnul Birtalan Jozsef şi de doamna Socol Aura Gabriela, cu privire la care se arată că „au fost prezentate Biroului permanent, în şedinţa din data de 28 noiembrie 2018“.35. Domnul Badea Leonardo solicită Curţii Constituţionale să dispună respingerea sesizării ca neîntemeiată. Invocă mai întâi o serie de considerente, similare celor enunţate în punctul de vedere mai sus formulat, în sensul că sesizarea este inadmisibilă, deoarece invocarea dispoziţiilor constituţionale în cuprinsul acesteia este pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional. În continuare, arată că toate condiţiile privind experienţa profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanţei acesteia, cât şi sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime) au fost analizate de cele patru Comisii reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale de către candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Avizul favorabil consfinţeşte verificarea îndeplinirii din cele două perspective a condiţiei privind experienţa profesională corespunzătoare. Mai arată că autorii sesizării nu indică în concret care dintre funcţiile/ demnităţile ocupate/deţinute nu corespund criteriilor legale de natură a conduce la neîndeplinirea cerinţei privind vechimea statuată de lege. De asemenea, autorul memoriului prezintă experienţa sa profesională didactică şi de cercetare, recunoaşterea acesteia prin diverse premii obţinute, precum şi experienţa profesională dobândită ca urmare a funcţiilor de demnitate publică, inclusiv faptul că este preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară din 4 iulie 2017 până în prezent. Anexează diplome de studii, adeverinţe privind vechimea în domeniul financiar, certificate, premii şi diplome de recunoaştere a activităţii de cercetare în domeniul finanţelor.
    36. În adresa formulată de domnul Birtalan Jozsef către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se învederează aspectele reţinute şi în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, în sensul îndeplinirii în cauză a cerinţelor prevăzute de lege. Se concluzionează în sensul că cele reţinute în sesizare nu se susţin în realitate, natura entităţilor în cadrul cărora şi-a desfăşurat activitatea (instituţie financiară - respectiv entitate din domeniul instrumentelor şi investiţiilor financiare), perioada de activitate în entităţile menţionate şi natura activităţii prestate asigură îndeplinirea condiţiilor de experienţă profesională cerute de lege. 37. Doamna Socol Aura Gabriela aduce la cunoştinţa Curţii Constituţionale parcursul profesional al domniei sale, cu detalierea perioadelor, a funcţiilor deţinute, precum şi a activităţilor desfăşurate. Ataşează CV european (18 pagini), diplomă de licenţă (1 filă, copie legalizată), diplomă de studii aprofundate (1 filă, copie legalizată), diplomă de doctor (1 filă, copie legalizată), adeverinţă de vechime - Autoritatea de Supraveghere Financiară nr. 5.652 din 26 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverinţă de vechime - Ministerul Finanţelor Publice nr. 661 din 23 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverinţă de vechime - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii nr. 43.657 din 23 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată), adeverinţă de vechime - Academia de Studii Economice Bucureşti nr. 1.533 din 26 noiembrie 2018 (1 filă, copie legalizată).38. În Dosarul nr. 2.018L/2/2018, cu Adresa nr. 2/10.991 din 5.12.2018 a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituţionalitate, pentru motive similare celor expuse în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.849L/2/2018. 39. Astfel, se argumentează că autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituţională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară în cauză, aceştia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curţii Constituţionale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituţionalitate. De asemenea, cu privire la invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, se apreciază că este pur formală, fără a avea un caracter efectiv şi fiind irelevantă din punct de vedere constituţional. În ceea ce priveşte condiţiile privind experienţa profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanţei acesteia, cât şi sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime), au fost analizate de comisiile reunite din cadrul Parlamentului României, care au atribuţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale de către candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. 40. Referitor la condiţiile de vechime, se reiau argumentele în sprijinul susţinerii potrivit căreia atât domnul Badea Leonardo şi domnul Birtalan Jozsef, cât şi doamna Socol Aura Gabriela îndeplinesc condiţiile de vechime pentru numirea în funcţii.41. Referitor la doamna Dascălu Elena Doina, se arată că experienţa sa în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare constă într-o perioadă de activitate de peste 35 de ani (din anul 1980 şi până în prezent), astfel cum reiese din CV-ul doamnei.42. În ceea ce îl priveşte pe domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, se arată că în anul 2005 a absolvit cu diplomă de licenţă Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, iar în anul 2012 a absolvit Facultatea de Drept, urmată de master în domeniul Dreptului financiar, bancar şi al asigurărilor, în anul 2015. Se apreciază că nu se poate pune la îndoială experienţa profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare a domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan, atât timp cât a ocupat peste 11 ani şi jumătate funcţii de reglementare, autorizare, supraveghere şi control al pieţelor de capital, asigurări-reasigurări şi pensii private, în cadrul autorităţilor abilitate, conform legii, să desfăşoare aceste activităţi.43. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. 1.631 din 20 noiembrie 2018. În consecinţă, nu mai face obiectul sesizării.44. Cu această motivare şi având în vedere concluziile de principiu desprinse din jurisprudenţa Curţii, se solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate necesare. În consecinţă, se propune respingerea acesteia.45. Ataşate adresei de înaintare a punctului de vedere se află şi memoriile depuse de domnii Wlassopol Ovidiu-Răzvan, doamna Dascălu Elena Doina şi domnul Birtalan Jozsef, cu privire la care se arată că „au fost prezentate Biroului permanent, în şedinţa din data de 5 decembrie 2018“. Se menţionează că prin memoriul domnului Birtalan Jozsef se depun în completare acte care vizează atât prezenta cauză, cât şi dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.849/L/2018 privind sesizarea cu acelaşi obiect, formulată de Grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor.46. În memoriul formulat de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan se susţine îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, respectiv experienţa în domeniul financiar de peste 11 ani şi jumătate în funcţii de reglementare, autorizare, supraveghere şi control al pieţelor de capital, asigurări-reasigurări şi pensii private, în cadrul autorităţilor abilitate conform legii să desfăşoare aceste activităţi. Anexează diplomă de licenţă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, 2005, diplomă de licenţă a Facultăţii de Drept, 2012, diplomă de master programul de studii Drept financiar, bancar şi al asigurărilor, Facultatea de Drept, 2015, adeverinţă eliberată de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind vechimea în muncă în perioada 2 aprilie 2007-14 noiembrie 2018 în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, preluată la data de 29 aprilie 2013 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (expert la cabinetul Comisarului CNVM, consilier la cabinetul comisarului CNVM, consilier la cabinetul vicepreşedintelui Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare - ASF, prim-vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară), CV.47. În memoriul doamnei Dascălu Elena Doina se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate formulate de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senatul României cu privire la neîndeplinirea de către domnia sa a condiţiei de vechime în domeniul financiar. Autoarea memoriului arată că a absolvit Facultatea de Finanţe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1980, iar în prezent este profesor universitar doctor, coordonator de doctorat în domeniul Economie. În ceea ce priveşte experienţa profesională, arată că o perioadă de peste 35 de ani a îndeplinit funcţii şi a exercitat demnităţi publice exclusiv în domeniul financiar, sens în care dezvoltă, precizând care au fost aceste funcţii (preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Energetice Electrica - S.A., vicepreşedinte al Curţii de Conturi, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, consilier parlamentar în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice - Departamentul politica impozitelor şi administrarea veniturilor, director general al Direcţiei generale legislaţie, impozite indirecte, şef serviciu/controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi, Direcţia de control financiar, şef serviciu, inspector general şi inspector financiar în cadrul Ministerului Finanţelor Publice) şi în ce perioadă au fost deţinute. Ataşează copia cărţii de identitate, CV-ul, diploma de licenţă în ştiinţe economice eliberată de Academia de Studii Economice din Bucureşti, copia diplomei de doctor în ştiinţe economice, copie de pe cartea de muncă.48. În adresa formulată de domnul Birtalan Jozsef către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se învederează aspectele reţinute şi în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale, în sensul îndeplinirii în cauză a cerinţelor prevăzute de lege. Se concluzionează în sensul că cele reţinute în sesizare nu se susţin în realitate, natura entităţilor în cadrul cărora şi-a desfăşurat activitatea (instituţie financiară - respectiv entitate din domeniul instrumentelor şi investiţiilor financiare), perioada de activitate în entităţile menţionate şi natura activităţii prestate asigură îndeplinirea condiţiilor de experienţă profesională cerute de lege.
    49. Apărările şi documentele menţionate au fost depuse şi direct la Curtea Constituţională, sub formă de amicus curiae, formulat de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan şi înregistrat cu nr. 10.131 din 4 decembrie 2018, de domnul Leonardo Badea, înregistrat cu nr. 10.081 din 3 decembrie 2018, şi de doamna Socol Aura Gabriela, înregistrat cu nr. 10.080 din 3 decembrie 2018.50. În Dosarul nr. 1.849L/2/2018 au fost transmise punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituţionalitate, precum şi copii ale documentelor depuse de domnul Leonardo Badea şi de doamna Socol Aura Gabriela, înregistrate la Comisia pentru constituţionalitate cu nr. LXVIII/1.845 din 3 decembrie 2018, respectiv nr. LXVIII/1.846 din 3 decembrie 2018.51. Se arată mai întâi că sesizarea trebuie respinsă ca inadmisibilă întrucât autorii sesizării nu precizează, în mod specific, care sunt impedimentele de natură constituţională care au intervenit la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară în cauză, aceştia rezumându-se la a face o analiză generală a deciziilor Curţii Constituţionale în cazuri similare, fără a se raporta în mod individual la fiecare membru aprobat prin hotărârea care face obiectul analizei de neconstituţionalitate. Se invocă în acest sens cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu este o instituţie „de rang constituţional“, sens în care se menţionează considerentele Deciziei nr. 335 din 4 iulie 2013 a Curţii Constituţionale referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. Se apreciază că autorii sesizării de neconstituţionalitate invocă încălcarea unor dispoziţii constituţionale ca urmare a unei presupuse încălcări a prevederilor legale referitoare la numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, fără a invoca şi motiva încălcarea unor exigenţe substanţiale ori procedurale reglementate în legea fundamentală.52. În continuare, se apreciază că sesizarea trebuie respinsă şi pe fond, întrucât condiţiile privind experienţa profesională (atât sub aspectul corespunderii/relevanţei acesteia, cât şi sub aspectul obiectiv al numărului de ani vechime) au fost analizate în şedinţă reunită, de cele patru comisii permanente din cadrul Parlamentului României, care au atribuţia de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale de către candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.53. Pentru aceleaşi motive enunţate în punctul de vedere exprimat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, se apreciază că domnul Leonardo Badea, doamna Socol Aura Gabriela şi domnul Birtalan Jozsef îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. În consecinţă, nu mai face obiectul prezentei sesizări.54. Având în vedere susţinerile arătate şi concluziile de principiu desprinse din jurisprudenţa Curţii, se solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate necesare.55. Ataşate adresei de înaintare a punctului de vedere se află amicus curiae formulat de domnul Leonardo Badea şi memoriul formulat de doamna Socol Aura Gabriela.
    56. În cuprinsul amicus curiae, domnul Leonardo Badea reia argumentele formulate în memoriul ataşat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi anexează: diplome de studii (diploma de bacalaureat, diploma de licenţă, diploma de doctor, certificate de absolvire studii postdoctorale); adeverinţe privind vechimea în domeniul financiar (în domeniul Finanţe, eliberată de Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, privind activitatea de cercetare ştiinţifică, eliberată de aceeaşi universitate, ordin privind acordarea atestatului de abilitare); certificate, premii şi diplome de recunoaştere a activităţii de cercetare în domeniul finanţelor, citări articole în domeniul Finanţe, documente ale Parlamentului României (Proces-verbal nr. 4 c-1/407 din 15 noiembrie 2018 al lucrărilor şedinţei Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din zilele de 13 şi 15 noiembrie 2018, Raport nr. 23/RC din 13 noiembrie 2018 al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisiei economice, industrie şi servicii din Senat, respectiv Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor).57. Memoriul doamnei Socol Aura Gabriela are acelaşi cuprins şi aceleaşi anexe cu cel ataşat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.58. Aceste din urmă documente, respectiv amicus curiae formulat de domnul Leonardo Badea şi memoriul formulat de doamna Socol Aura Gabriela, au fost depuse şi direct la Curtea Constituţională, fiind înregistrate cu nr. 10.081 şi, respectiv, nr. 10.080 din 3 decembrie 2018.59. În Dosarul nr. 2.018L/2/2018 a fost transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se propune respingerea sesizării de neconstituţionalitate, la care se află ataşate memoriile depuse de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan şi doamna Dascălu Elena Doina, înregistrate la Comisia pentru constituţionalitate cu nr. LXVIII/1.848 din 4 decembrie 2018, respectiv nr. LXVIII/1.849 din 4 decembrie 2018.60. Pentru aceleaşi motive enunţate în punctul de vedere exprimat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, se apreciază că domnul Leonardo Badea, doamna Dascălu Elena Doina, doamna Socol Aura Gabriela, domnul Birtalan Jozsef şi domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, se arată că acesta şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. În consecinţă, nu mai face obiectul prezentei sesizări.61. Având în vedere susţinerile arătate şi concluziile de principiu desprinse din jurisprudenţa Curţii, se solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate necesare şi se propune respingerea acesteia.62.
    Memoriul întocmit de domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, înregistrat la Senat cu nr. I2.673 din 3 decembrie 2018, ataşat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului, are acelaşi conţinut şi aceleaşi anexe cu cel depus cu adresa transmisă de Camera Deputaţilor. Tot astfel, memoriul întocmit de doamna Dascălu Elena Doina, înregistrat la Senat cu nr. I2.672 din 3 decembrie 2018, ataşat punctului de vedere transmis de Biroul permanent al Senatului, are acelaşi conţinut şi aceleaşi anexe cu cel depus cu adresa transmisă de Camera Deputaţilor.
    63. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu Adresa nr. 9.933 din 28 noiembrie 2018, documentele care au stat la baza numirii domnilor Badea Leonardo, Birtalan Jozsef şi Bota Marius Sorin Ovidiu, precum şi a doamnei Aura Gabriela Socol în calitate de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv documentele care demonstrează întrunirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea domniei sale în această funcţie, inclusiv a condiţiei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012.64. Secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis răspuns la această solicitare cu Adresa nr. 2/10.851 din 29 noiembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.035 din 29 noiembrie 2018.65. Secretarul general al Senatului a transmis răspuns la această solicitare cu Adresa nr. I/2.707 din 5 decembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.155 din 5 decembrie 2018.66. Curtea, având în vedere obiectul sesizărilor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 139 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, a dispus conexarea Dosarului nr. 2.018L/2/2018 la Dosarul nr. 1.849L/2/2018, care a fost primul înregistrat.CURTEA,examinând sesizările de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:67. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
    68. Astfel, sesizările îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie, coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, şi anume grupuri parlamentare, cât şi sub aspectul obiectului sesizării, respectiv o hotărâre a plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, respectiv Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018.69. Curtea a statuat în acest sens, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragrafele 14-18, că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea şi Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, sau Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile parlamentare care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubilex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt admisibile (a se vedea şi Decizia nr. 307 din 28 martie 2012).70. Curtea a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (a se vedea şi Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 şi Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012).71. Curtea a mai reţinut, în privinţa hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, că norma de referinţă, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat, poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una infraconstituţională, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare orientare a Curţii este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională.72. Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins ca inadmisibile sesizări de neconstituţionalitate în care autoritatea publică vizată de hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituţional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituţional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele deciziei pronunţate, Curtea a reţinut că autoritatea publică vizată, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este reglementată de Constituţie, nefiind de rang constituţional, iar cât priveşte criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară s-a realizat după criteriul apartenenţei politice sau cel al sorginţii propunerii politice a candidaţilor, Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie este pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional.73. Spre deosebire însă de precedentul soluţionat prin Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, în prezenta cauză se invocă încălcarea unor dispoziţii exprese ale legii, aplicabile în cadrul procedurii de numire a membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi anume ale art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, mai sus citate, care impun experienţă profesională în domeniile circumscrise de lege de minimum 8 ani. Cu privire la această condiţie, Curtea observă că este obiectivă în sine şi priveşte conduita Parlamentului, iar critica de neconstituţionalitate, formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la obligaţia de respectare a legilor, nu are caracter formal, ci este clar fundamentată sub aspectul temeiului juridic, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiţie cu caracter obiectiv [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, precum şi Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014, paragraful 25]. Or, obligaţia generală de respectare a legilor, prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituţie, se impune cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept, inclusiv Parlamentului, care, precum în cauza de faţă, acţionează în calitate de autoritate de numire. Prin urmare, nu se poate reţine cauza de inadmisibilitate stabilită în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la faptul că în privinţa autorităţilor care nu sunt de rang constituţional nu poate fi invocată încălcarea unui act normativ cu valoare infraconstituţională. De aceea, instanţa de contencios constituţional este competentă să se pronunţe, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate, dacă Hotărârea Parlamentului României atacată respectă principiul constituţional referitor la statul de drept şi obligaţia de respectare a legilor. Acceptarea tezei contrare, cu consecinţa excluderii de la exercitarea controlului de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispoziţiilor exprese ale legii, ar avea drept consecinţă plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român - Parlamentul deasupra legii şi acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituţional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancţionată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21].74. Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, are următorul cuprins:
    ARTICOL UNICSe numesc, pentru un mandat de 5 ani, începând cu data de 14 noiembrie 2018, 5 membri executivi, respectiv preşedintele, prim-vicepreşedintele şi 3 vicepreşedinţi, precum şi 4 membri neexecutivi ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre“. (...)ANEXĂ: COMPONENŢA NOMINALĂ a Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară1. Badea Leonardo - preşedinte - membru executiv2. Dascălu Elena Doina - prim-vicepreşedinte - membru executiv3. Bota Marius Sorin Ovidiu - vicepreşedinte - membru executiv - sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare4. Roşu Cristian - vicepreşedinte - membru executiv - sectorul asigurărilor-reasigurărilor5. Armeanu Ştefan Daniel - vicepreşedinte - membru executiv - sectorul sistemului de pensii private
    6. Birtalan Jozsef - membru neexecutiv7. Grădinescu Gabriel - membru neexecutiv8. Socol Aura Gabriela - membru neexecutiv9. Wlassopol Ovidiu-Răzvan - membru neexecutiv“
    75. În opinia autorilor sesizărilor, şase dintre cei nouă membri numiţi prin această hotărâre nu îndeplinesc condiţia de eligibilitate prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, respectiv „să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1)“, şi anume: domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu, Wlassopol Ovidiu-Răzvan, precum şi doamnele Socol Aura Gabriela şi Dascălu Elena Doina. Concluzia susţinută este fundamentată pe analiza CV-urilor transmise comisiilor parlamentare şi pe aprecierea autorilor sesizării potrivit căreia o serie de funcţii ocupate de persoanele menţionate nu sunt susceptibile să confere ocupanţilor experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare. Patru dintre persoanele numite prin hotărâre sunt menţionate în ambele sesizări, şi anume domnii Badea Leonardo, Birtalan Jozsef, Bota Marius Sorin Ovidiu şi doamna Socol Aura Gabriela, în timp ce numirea domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan şi a doamnei Dascălu Elena Doina este contestată numai în cauza ce face obiectul dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.018L/2/2018.
    76. Textele constituţionale invocate sunt cele ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989 şi sunt garantate“^, şi ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.“ Totodată, se invocă şi prevederile art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „(1) Membrii Consiliului A.S.F. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: (...) a^2) să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a^1).“ Lit. a^1) a aceluiaşi articol şi, respectiv, alineat are următorul cuprins: „să aibă studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă“.77. Faţă de criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea urmează a stabili dacă, în cauză, numirile membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară respectă condiţia cu caracter obiectiv prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, adică aceea a experienţei profesionale în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare [art. 9 alin. (1) lit. a^2)]. Curtea urmează a avea în vedere şi jurisprudenţa sa în materie, respectiv cauzele în care Curtea a trebuit să răspundă aceluiaşi tip de critici în speţe similare. Se observă astfel că, în una dintre aceste cauze, Curtea a apreciat că „funcţiile, respectiv demnităţile (...) de: consilier de conturi la Curtea de Conturi a României, director al Direcţiei de reglementare şi monitorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, director general adjunct al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), director executiv al DGAMC, director general adjunct al Direcţiei de control fiscal în cadrul Ministerului Finanţelor, comisar general adjunct în cadrul Gărzii Financiare Centrale - Ministerul Finanţelor, director al DGFPCFC municipiul Bucureşti - Direcţia control financiar de stat, şef serviciu - Direcţia generală a controlului financiar de stat - Ministerul Finanţelor, şef revizie fiscală - Departamentul veniturilor statului - Ministerul Finanţelor, inspector - Inspecţia Teritorială Financiară de Stat Bucureşti - Ministerul Finanţelor, precum şi cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice (...) se circumscriu (...) domeniului financiar la care ordonanţa de urgenţă face referire în art. 9.“ (Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). Curtea a considerat că nu răspunde exigenţei stabilite de lege simpla exercitare a calităţii de ordonator principal de credite (Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014) şi nici simpla deţinere a unor funcţii sau demnităţi precum cele de „judecător, procuror, cadru didactic, avocat, primar general al Bucureştiului, prim-ministru al României, senator“ (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014). Aşadar, atunci când a apreciat asupra sintagmei „domeniu financiar“, caracterizată printr-un grad mai mare de generalitate decât sintagmele „instituţii de credit“ şi, respectiv, „instituţii financiare nebancare“ deopotrivă prevăzute de lege, Curtea Constituţională a dat relevanţă unor elemente de ordin substanţial, adică exercitării efective a unor activităţi cu incidenţă în domeniul financiar, indiferent de încadrarea din punct de vedere formal a acestor activităţi (funcţia sau demnitatea deţinută).78. Pentru a proceda la examinarea criticilor de neconstituţionalitate, în raport cu textele constituţionale şi legale, astfel cum au fost interpretate într-o jurisprudenţă consolidată a Curţii Constituţionale, s-au solicitat celor două Camere ale Parlamentului documentele care au stat la baza numirii persoanelor menţionate în sesizări în calitate de membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, respectiv documentele care demonstrează întrunirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în această funcţie, inclusiv a condiţiei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Analiza acestor documente în raport cu criticile formulate, textele constituţionale, legale şi interpretarea obligatorie dată acestora în jurisprudenţa Curţii Constituţionale este expusă în cele ce urmează.79. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe domnul Leonardo Badea, Curtea constată că domnia sa este profesor universitar titular la Departamentul contabilitate-finanţe-bănci din Cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Valahia“ din Târgovişte. Adeverinţa eliberată de angajator, cu nr. 7.492 din 26 noiembrie 2018, menţionează în mod expres faptul că „are o vechime de 20 de ani în domeniul Finanţe“. Domnia sa este membru al Centrului de cercetare şi studii în contabilitate şi finanţe din cadrul ICSTM, Universitatea „Valahia“ din Târgovişte, iar, potrivit adeverinţei depuse la dosar (nr. 398 din 23 noiembrie 2018), „a desfăşurat activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul finanţe în cadrul centrului, începând cu anul universitar 2010-2011 şi până în prezent“. De asemenea, domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Contabilitate“ în baza Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.824 din 3 mai 2006, precum şi atestatul de abilitare în domeniul de studii universitare de doctorat „Finanţe“ prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 4.899 din 11 august 2016.80. Calitatea de cadru didactic universitar în domeniul studiilor economice a fost recunoscută de Curtea Constituţională ca fiind circumscrisă sintagmei „domeniu financiar“ reglementate de prevederile 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 şi, prin urmare, experienţa de cadru didactic în domeniul studiilor economice constituie deopotrivă experienţă în domeniul financiar în sensul textului constituţional de referinţă. Acceptarea tezei contrare ar însemna excluderea de la accesul în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară tocmai a unor persoane cu înaltă expertiză în domeniul financiar, adică a celor care au dobândit, aprofundează şi transmit cunoştinţe în acest domeniu.81. Întrucât, în sine, documentele menţionate demonstrează îndeplinirea condiţiei prevăzute de lege în privinţa numirii domnului Leonardo Badea în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activităţi profesionale desfăşurate de acesta, activităţi specifice cu incidenţă în domeniul financiar în calitate de parlamentar. Aceasta cu atât mai mult cu cât o astfel de analiză ţine mai mult de o apreciere subiectivă, de competenţa Parlamentului, ca autoritate care realizează numirea în funcţie, şi care este singurul în măsură să stabilească în ce măsură activităţi specifice cu incidenţă în domeniul financiar, desfăşurate în calitate de parlamentar, constituie deopotrivă experienţă în domeniul financiar. Curtea Constituţională a statuat, de principiu, că simpla deţinere a calităţii de deputat/senator nu constituie vechime în domeniul financiar. Nimic nu împiedică însă Parlamentul să ia în considerare (cu posibilitatea de a proba în mod corespunzător) activităţi specifice domeniului financiar pe care deputatul sau senatorul le desfăşoară şi să le aprecieze ca fiind experienţă în domeniu, în sensul prevederilor 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012.82. Raţionamentul şi concluzia sunt deopotrivă valabile în privinţa doamnei Socol Aura Gabriela, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice - Departamentul de economie şi politici economice, Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicată. Potrivit adeverinţei eliberate de angajator (nr. 1.533 din 26 noiembrie 2018), de la 1 octombrie 2003 şi până în 15 octombrie 2007, precum şi din 1 octombrie 2009 până în prezent, doamna Aura Gabriela Socol a fost preparator, asistent, lector, conferenţiar şi, respectiv, profesor universitar la facultatea menţionată. Domnia sa a dobândit titlul de doctor în domeniul „Economie“ în baza Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.658 din 10 aprilie 2009.83. Întrucât, în sine, documentele menţionate demonstrează îndeplinirea condiţiei prevăzute de lege în privinţa numirii doamnei Aura Gabriela Socol în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este necesară o analiză suplimentară cu referire la alte activităţi profesionale desfăşurate de aceasta [angajată a Autorităţii de Supraveghere Financiară, a Ministerului Finanţelor Publice, a instituţiei financiare nebancare Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN, activităţi care, de altfel, sunt circumscrise domeniilor în care este cerută experienţa de 8 ani, în sensul prevederilor 9 alin. (1) lit. a^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012].84. Referitor la domnul Birtalan Jozsef, se constată că a absolvit Institutul Politehnic Cluj-Napoca - Facultatea de Mecanică cu diplomă obţinută în data de 29 august 1988. Potrivit adeverinţei eliberate de Banca Comercială Română (nr. DRU/14.363/4 decembrie 2018), domnia sa a fost membru al Consiliului de administraţie al Băncii Comerciale Române în perioada 28 octombrie 1999 - 22 aprilie 2004 şi membru al Consiliului de Supraveghere în perioada 23 aprilie 2004 - 4 august 2006. De asemenea, potrivit adeverinţei eliberate de Fondul Proprietatea (nr. 531 din 29 noiembrie 2018), domnia sa „a avut următoarele calităţi în cadrul Fondului Proprietatea - S.A.: membru al consiliului de supraveghere în perioada august 2007 - aprilie 2009, membru al Comitetului de Remunerare în perioada septembrie 2007 - aprilie 2008, membru al Comitetului pentru selectarea administratorului în perioada septembrie 2007 - aprilie 2008, membru al Comitetului de resurse umane în perioada aprilie 2008 - mai 2009, membru al Comitetului de audit în perioada aprilie 2008 - mai 2009“. Aşa cum se arată şi în punctele de vedere exprimate în cauză, Banca Comercială Română - S.A. este instituţie de credit, iar Fondul Proprietatea - S.A., în perioada menţionată, era o societate de investiţii financiare aflată sub supravegherea CNVM, iar în prezent activează în sectorul de instrumente şi investiţii financiare, aflându-se totodată sub supravegherea Autorităţii de Supraveghere Financiară.85. În privinţa domnului Birtalan Jozsef se reţine, aşadar, incidenţa ipotezei experienţei de peste 8 ani în domeniul „instituţiilor de credit“ şi, respectiv, al „instituţiilor financiare nebancare“, domenii prevăzute în textul legal de referinţă, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condiţiile de numire în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.86. În ceea ce îl priveşte pe domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan, potrivit actelor depuse la dosar, a absolvit în anul 2005 Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, iar în anul 2012, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane, urmată de master în domeniul Dreptului financiar, bancar şi al asigurărilor, în anul 2015 la Universitatea „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti. Sub acest aspect, se constată, mai întâi, că art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 nu stabileşte condiţii în privinţa specialităţii studiilor. Lit. a^1) a art. 9 alin. (1), la care lit. a^2) a aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 face trimitere, stabileşte doar faptul că sunt necesare „studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă“. Prin urmare, prezintă deopotrivă relevanţă pentru aplicarea dispoziţiilor referitoare la condiţiile de numire în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi studiile de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă în anul 2005, de la această dată urmând a se calcula vechimea prevăzută de textul de lege. Potrivit adeverinţei eliberate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (nr. 5.720 din 29 noiembrie 2018), depusă la dosarul cauzei, domnul Wlassopol Ovidiu-Răzvan a exercitat în perioada 2 aprilie 2007 - 14 noiembrie 2018, adică mai mult de 11 ani, diverse funcţii (consilier, expert, prim-vicepreşedinte, în cadrul Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, preluată în data de 29 aprilie 2013 de către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi, respectiv, în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară).87. În privinţa domnului Wlassopol Ovidiu-Răzvan se reţine, aşadar, incidenţa ipotezei experienţei de peste 8 ani în „instituţiile financiare nebancare“, domeniu prevăzut în textul legal de referinţă, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condiţiile de numire în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.88. Doamna Dascălu Elena Doina a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti - Facultatea de Finanţe Contabilitate cu diplomă de licenţă în anul 1980. Domnia sa a dobândit diploma de doctor în domeniul „Contabilitate“ în baza Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.198 din 29 iulie 2002. A îndeplinit o serie de funcţii, dintre care o menţionăm ca având cu precădere relevanţă în cauză pe aceea de vicepreşedinte al Curţii de Conturi - a se vedea Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2008 privind numirea consilierilor de conturi, a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 15 octombrie 2008 (2008-2017), secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (2005-2008), unde a coordonat Direcţia generală de sinteză a politicilor bugetare, Direcţia generală de programare bugetară şi coordonarea politicilor publice sectoriale, Unitatea de coordonare a relaţiilor bugetare cu Uniunea Europeană, Direcţia reglementarea achiziţiilor publice şi prioritizarea investiţiilor publice, Direcţia generală a contabilităţii publice şi a sistemului de decontări în sectorul public, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice - Departamentul politica impozitelor şi administrarea veniturilor (1991-2001), şef serviciu/controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi - Direcţia de control financiar, şef serviciu, inspector general şi inspector financiar în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (1980-1993).89.
    Aşadar, şi în privinţa doamnei Dascălu Elena Doina se reţine incidenţa ipotezei experienţei de peste 8 ani în „instituţiile financiare nebancare“, domeniu prevăzut în textul legal de referinţă, fiind, prin urmare, îndeplinite sub acest aspect condiţiile de numire în funcţia de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
    90. Privitor la numirea domnului Bota Marius Sorin Ovidiu, în ambele dosare se arată că acesta şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor cu nr. 1.631/20 noiembrie 2018, apreciindu-se că nu mai face obiectul sesizării. Într-o situaţie similară, Curtea Constituţională a statuat că „demisia din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, (...) nu prezintă relevanţă din perspectiva obiectului controlului de constituţionalitate, câtă vreme actul criticat (...) nu a fost amendat în niciun fel de Parlament“ (Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014). Per a contrario, demisia prezintă relevanţă constituţională în situaţia în care Parlamentul ia act de aceasta şi modifică în consecinţă hotărârea ce face obiectul controlului de constituţionalitate.91. Sub acest aspect, se constată că Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 44/2018 privind numirea unui vicepreşedinte - membru executiv - sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Potrivit articolului unic din hotărârea menţionată, „Se numesc, pe locurile devenite vacante prin demisie, vicepreşedintele - membru executiv şi un membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 14 noiembrie 2018, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, după cum urmează:– domnul Grădinescu Gabriel - vicepreşedinte - membru executiv - sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare;– domnul Ţara Ioan Gheorghe - membru neexecutiv“.92. Aşadar, Parlamentul a luat act de demisia formulată şi a numit în consecinţă vicepreşedintele - membru executiv şi un membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 14 noiembrie 2018. Ca urmare, sesizarea formulată în privinţa domnului Bota Marius Sorin Ovidiu nu poate fi primită, actul criticat fiind modificat de Parlament.93. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge sesizările de neconstituţionalitate formulate de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Senat şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 37/2018 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară este constituţională în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2019.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Prim-magistrat-asistent,
    Marieta Safta
    ----