Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (24.05.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 785 din 29 noiembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi a cap. VI - Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat [art. 97-105] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a art. 53 şi art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 178 din 6 martie 2019Data intrării în vigoare 06-03-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi a cap. VI - Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat [art. 97-105] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a art. 53 şi art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Toader Gribincea în Dosarul nr. 1.695/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.755D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că asupra unora dintre dispoziţiile criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, în sensul constituţionalităţii acestora. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 25 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.695/99/2017, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi a cap. VI - Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat [art. 97-105] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a art. 53 şi art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Toader Gribincea într-o cauză având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) şi (2) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie, întrucât sunt incomplete. Astfel, autorul apreciază că legiuitorul a omis să stabilească metodologia cooperării şi recunoaşterii reciproce a stagiilor de cotizare dintre casa naţională de pensii şi casa sectorială de pensii, respectiv atribuţiile obligatorii ale fiecăreia dintre cele două case de pensii.6. Autorul consideră că, pentru stagiul de vechime în domeniul muncii militare, competenţa de calculare şi recalculare a pensiilor revine în totalitate casei de pensii sectoriale, dar pentru militarul care are vechime şi în câmpul muncii în domeniul civil, competenţa de calculare şi recalculare a pensiei cuvenite revine în totalitate casei naţionale de pensii.7. Mai arată că în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 trebuia să se prevadă că valoarea pensiei militare, calculată de casa sectorială de pensii, se adună cu valoarea pensiei civile, calculată de casa naţională de pensii. Totodată trebuie stabilit şi un termen în care să se realizeze calcularea sau recalcularea pensiilor de către cele două instituţii publice.8.
    Nu este constituţional, continuă autorul, modul de calcul practicat de casa sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în sensul că la pensia militară calculată se adună doar anii de muncă din perioada civilă, fără a se acorda drepturi băneşti la pensie celui îndreptăţit, deşi un militar care a muncit în domeniul civil, înainte de a fi militar sau după ce nu a mai fost militar de carieră, a achitat lunar contribuţie la pensie la locul unde a fost angajat cu contract de muncă, fapt pentru care are dreptul la calculul unui punctaj pentru pensia civilă pe lângă pensia militară. De asemenea are dreptul anual la mărirea punctajului de pensie. Până în prezent, casa de pensii sectorială a mai încălcat cu bună ştiinţă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României, pentru că autorului, şi nu doar lui, nu i s-a acordat niciun drept bănesc la pensie pentru anii munciţi în domeniul civil.
    9. În continuare, autorul arată că întreg cap. VI al Legii nr. 223/2015 este incomplet şi încalcă art. 16 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) şi (2) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie, în sensul că nu s-a ţinut cont, la elaborarea Legii nr. 223/2015, de art. 8 şi cap. VI din Statutul Casei de Pensii. Arată că acest capitol trebuie completat cu menţiuni privind funcţionarea Comisiei de soluţionare a contestaţiilor în cadrul Casei naţionale de pensii, iar din comisie vor face parte şi câte un specialist din instituţiile de forţă, precum şi în sensul că decizia de pensie emisă de casa de pensii sectorială şi hotărârea emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor trebuie să fie semnate de persoanele numite în astfel de funcţii cu numele şi prenumele şi funcţia celui care semnează.10. Cu referire la prevederile art. 73 din Legea nr. 360/2002 arată că acestea trebuie să se aplice şi cadrelor aflate în rezervă, respectiv la pensie, în sensul că trebuie echivalate gradele militare cu gradele profesionale. În prezent, gradele militare au rămas în continuare pe deciziile de pensie, iar drepturile băneşti ale pensionarilor ieşiţi la pensie până la apariţia statutului poliţistului sunt mult diminuate în comparaţie cu ale celor care au ieşit la pensie după apariţia acestui statut. Pensionarii care au rămas cu pensia militară calculată în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat sunt consideraţi fără drepturi de către Casa de pensii a MAI. Acesta este motivul pentru care autorul excepţiei solicită ca legea actuală a pensiilor militare să fie modificată, iar Comisia de soluţionare a contestaţiilor să aparţină de Casa Naţională de Pensii Publice.11. Arată în final că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 trebuie completate în sensul că reprezintă vechime în câmpul muncii perioada în care persoana a urmat cursurile de zi ale şcolilor militare de subofiţeri activi ale MAI sau ale şcolii militare de ofiţeri activi MAI Băneasa-Bucureşti. Perioada în care a urmat cursurile de zi ale şcolilor militare respective constituie vechime în câmpul muncii şi pentru primirea medaliilor pentru perioada de 15, 20, 25 de ani de vechime neîntreruptă în câmpul muncii în instituţiile de forţă ale MAI.12. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1)“. Este criticat, în integralitate, capitolul VI (art. 97-105) - Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat. De asemenea, sunt criticate următoarele dispoziţii din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002:– Art. 53: „Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.“;– Art. 73:(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:A. Ofiţerii de poliţie:a) sublocotenent - subinspector de poliţie;b) locotenent - inspector de poliţie;c)
    căpitan - inspector principal de poliţie;
    d) maior - subcomisar de poliţie;e) locotenent-colonel - comisar de poliţie;f) colonel - comisar-şef de poliţie;g) general de brigadă - chestor de poliţie;h) general-maior - chestor principal de poliţie;i) general-locotenent - chestor-şef de poliţie;
    j) general - chestor general de poliţie.
    B. Agenţii de poliţie:a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major - agent de poliţie;b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier - agent principal de poliţie;c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major - agent-şef adjunct de poliţie;d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - agent-şef de poliţie;e) maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef - agent-şef principal de poliţie.
    (2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.(3) Comisarilor-şefi de poliţie care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin «foarte bun», la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile prezentei legi.(4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.(5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.(6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente. (…)(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).(10) Acordarea gradelor profesionale pentru poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul «Zilei Poliţiei Române».(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.(12) Acordarea gradelor profesionale poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.
    17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că argumentarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu ridică probleme de constituţionalitate, ci, dimpotrivă, cuprinde chestiuni care excedează competenţei Curţii Constituţionale. Astfel, pe de o parte, se solicită completarea dispoziţiilor legale criticate şi, pe de altă parte, este exprimată nemulţumirea faţă de conduita unor autorităţi administrative, respectiv casele sectoriale de pensii.19. În primul rând, se impune constatarea că, în realitate, criticile formulate tind la o modificare a dispoziţiilor de lege criticate. Or, aceste aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate şi, ca atare, Curtea nu se poate pronunţa asupra lor, întrucât nu are competenţa de a modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, aşa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (pentru o ilustrare exemplificativă a unei situaţii în care Curtea a respins, ca inadmisibilă, o excepţie de neconstituţionalitate motivată în asemenea manieră, a se vedea Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14).20. O admitere a excepţiei de neconstituţionalitate formulate în asemenea condiţii ar echivala, potrivit jurisprudenţei Curţii, cu subrogarea acesteia în sfera de competenţă a legiuitorului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia instanţa de contencios constituţional „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ [a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 89 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, nr. 44 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 mai 2015, sau nr. 130 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 11 mai 2015].21. În al doilea rând, Curtea observă că autorul invocă o presupusă conduită neconstituţională a unei autorităţi administrative. Însă, în sistemul normativ constituţional actual, actele normative adoptate de către autorităţile administrative nu pot fi evaluate din perspectiva conformităţii lor cu Constituţia, ci exclusiv din perspectiva conformităţii lor cu reglementarea primară (lege, ordonanţă a Guvernului, ordonanţă de urgenţă a Guvernului), pe calea contenciosului administrativ. Astfel, exemplificativ, Curtea Constituţională a statuat că acte administrative precum hotărârile Guvernului, inclusiv unele prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a legii (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 121 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, sau nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015), sau ordine de miniştri (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 iulie 2015) nu pot fi evaluate de către Curtea Constituţională din perspectiva conformităţii lor cu Legea fundamentală.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi a cap. VI - Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat [art. 97-105] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a art. 53 şi art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Toader Gribincea în Dosarul nr. 1.695/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cosmin-Marian Văduva
    -----