Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (22.03.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 626 din 9 octombrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 176 din 5 martie 2019Data intrării în vigoare 05-03-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ingrid Alina Tudora- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Asociaţia Femeilor Rome din România în Dosarul nr. 12.156/3/2016/a3 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.993D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în speţă, reclamantul fiind încadrat în categoria instituţiilor publice, beneficiază de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Ca atare, nefiind vorba de situaţii identice între părţile aflate în litigiu, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, astfel încât, în mod corect, instanţa de judecată a dispus obligarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate la plata taxei judiciare de timbru.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 14 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.156/3/2016/a3 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Asociaţia Femeilor Rome din România cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că, în cauza pendinte, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie rezilierea unui contract pentru care reclamantul - Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală nu a achitat taxa de timbru. Apreciază că, întrucât o cerere incidentă urmează regimul cererii principale, dacă acţiunea principală a fost scutită de plata taxei de timbru, atunci, în mod simetric, şi apelul său trebuie să beneficieze de acelaşi regim, numai aşa respectându-se principiul egalităţii părţilor şi dreptul la un proces echitabil. În acest sens susţine că reclamantul beneficiază de un tratament diferit, deşi în alte dosare i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru, astfel încât, la situaţii similare/identice se aplică un tratament diferit.6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa de judecată arată că, în raport cu data formulării cererii de chemare în judecată, în speţă sunt incidente prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, act normativ ce a fost abrogat prin art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Instanţa de judecată reţine că prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 sunt aproape identice cu cele ale art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în sensul că stabilesc obligativitatea unei taxe judiciare de timbru la nivelul de ½ din taxa datorată pentru cererea neevaluabilă în bani şi ½ din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. În acest context învederează faptul că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu beneficiază de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, nici potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Legii nr. 146/1997 sau vreunei alte legi speciale, în schimb reclamantul Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, fiind încadrat în categoria instituţiilor publice, beneficiază, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 şi, respectiv, art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, de scutire de la plata taxei judiciare de timbru în cererile adresate instanţelor judecătoreşti. De aceea, instanţa de judecată apreciază că nu se poate susţine că părţile din proces se află în situaţii identice, astfel încât legea nu se aplică în mod discriminator, aşa cum susţine autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că, de fapt, criticile formulate de autoarea excepţiei vizează interpretarea sau aplicarea greşită a legii de către instanţele judecătoreşti. 9. Avocatul Poporului menţionează că prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, punctul său de vedere fiind reţinut, spre exemplu, în cuprinsul Deciziei nr. 81 din 28 februarie 2017, în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate, punct de vedere pe care îl reiterează şi în prezenta cauză.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut de instanţa de judecată în dispozitivul de sesizare, îl constituie prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Din examinarea criticilor formulate şi a încheierii de sesizare, Curtea constată că, în realitate, constituie obiect al excepţiei doar prevederile art. 23 alin. (1) lit. b) potrivit cărora „Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: […] b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.“13.
    În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la dispoziţiile art. 6 şi art. 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este nemulţumită de faptul că reclamantul din cauza pendinte beneficiază de un tratament juridic diferit, în sensul că a fost scutit de la plata taxei de timbru. Apreciază, astfel, că, întrucât o cerere incidentă urmează regimul cererii principale, dacă acţiunea principală a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru atunci, în mod simetric, şi apelul său trebuie să beneficieze de acelaşi regim.15. Raportat la criticile formulate, Curtea constată că, potrivit reglementării cuprinse în art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac a apelului exercitate împotriva unei hotărâri pronunţate într-o cerere sau acţiune evaluabilă în bani reprezintă jumătate din cuantumul taxei datorate la suma contestată, dar nu mai puţin de 20 de lei. Curtea reţine că, în speţă, litigiul este unul evaluabil în bani, prima instanţă pronunţând o hotărâre judecătorească prin care a admis acţiunea reclamantului şi a reziliat un contract civil, obligând pârâta - apelantă, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, la plata unei sume de bani.16. Având în vedere faptul că reclamantul Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală se încadrează în categoria instituţiilor publice, în temeiul art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, acesta beneficiază de scutire de la plata taxei judiciare de timbru în cererile adresate instanţelor judecătoreşti. În acest context, aşa cum a reţinut instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, sau Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 1 iunie 2012, „scutirea autorităţilor publice (...) de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor bugetare are o justificare obiectivă şi raţională în faptul că autorităţile respective - beneficiare de alocaţii bugetare -, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.“17. De asemenea, Curtea a statuat că „principiul egalităţii, prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni, nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create“(a se vedea în acest sens, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018).18. Totodată, prin Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, Curtea a subliniat că „existenţa calităţii de autoritate/instituţie publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu şi în cazul în care instituţia formulează cereri ca urmare a pretenţiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniul strict delimitat al noţiunii de venituri publice. Aşa fiind, nu toate pretenţiile pecuniare formulate de instituţiile prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menţionat sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Competenţa de a califica obiectul cauzei deduse judecăţii, şi, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului, reprezintă, însă, atributul exclusiv al instanţei de judecată. O eventuală interpretare şi aplicare greşită a normelor legale incidente cauzei de către instanţă excedează controlului Curţii Constituţionale, aceasta neputându-se substitui instanţei de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului“.19. Concluzionând, Curtea precizează că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, şi a cuantumului lor este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Aşa fiind, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că, în speţă, părţile aflate în litigiu nu se află în situaţii identice, ceea ce justifică tratamentul juridic diferit aplicat de către instanţa de judecată, în ceea ce priveşte stabilirea taxei judiciare de timbru.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Femeilor Rome din România în Dosarul nr. 12.156/3/2016/a3 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 23 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 9 octombrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ingrid Alina Tudora
    -----