Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (19.04.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 704 din 15 noiembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din aceasta
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 31 ianuarie 2019Data intrării în vigoare 31-01-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea-Ştefan Minea- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Alexandru Ovidiu Belaus în Dosarul nr. 24.115/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 547D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 548D/2017 şi nr. 624D/2017, având ca obiect aceleaşi excepţii de neconstituţionalitate, ridicate de Pârvu Smarandache şi Ion Băban în dosarele nr. 30.243/3/2016 şi nr. 24.516/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 548D/2017 şi nr. 624D/2017 la Dosarul nr. 547D/2017, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 8 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 24.115/3/2016, nr. 30.243/3/2016 şi nr. 24.516/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Alexandru Ovidiu Belaus, Pârvu Smarandache şi Ion Băban, în cadrul soluţionării unor cauze de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989 de a soluţiona contestaţiile împotriva deciziilor emise de Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care li s-au respins autorilor cererile de atribuire a titlului de Luptător cu Rol Determinant.8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, în procesul de elaborare a actului normativ criticat, au fost încălcate principiile transparenţei decizionale, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. În nota de fundamentare, în preambul şi în conţinutul actului normativ criticat există „foarte multe contradicţii, probleme de neconstituţionalitate, de discriminare, de nerespectare a normelor de tehnică legislativă, de nelegalitate“. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost adoptată fără avizele prevăzute de lege, şi anume fără avizul Colegiului Revoluţionarilor şi fără consultarea Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989. În mod dolosiv şi nereal, în nota de fundamentare iniţiatorul a invocat faptul că ar fi adus la cunoştinţa preşedinţilor asociaţiilor legal constituite, doar până la data de 31 decembrie 1992, intenţia de modificare a Legii nr. 341/2004, fapt neadevărat, deoarece nu a fost dezbătută o astfel de propunere, iar semnătura a privit doar acordul pentru încheierea Memorandumului de prevedere în bugetul asigurărilor sociale de stat a fondurilor necesare plăţii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. Cu toate acestea, „iniţiatorul, pentru inducerea în eroare a emitentului, anexează aceste tabele cu semnături pentru a-l duce în eroare cu privire la acordul dat de reprezentanţii revoluţionarilor“. Chiar dacă ar fi fost reală acea informare, nu se poate suplini nerealizarea expresă a obligaţiei de a publica proiectul actului normativ, pentru realizarea transparenţei decizionale. Totodată, susţin că actul normativ criticat anulează în totalitate principiile fundamentale în temeiul cărora au fost elaborate, promulgate şi menţinute în vigoare Legea nr. 42/1990 şi Legea nr. 341/2004. Iniţiatorul actului normativ criticat - Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, continuatorul fostului Secretariat de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 -, invocându-şi propria culpă, aceea de a nu fi respectat, cu ocazia preschimbării certificatelor doveditoare obţinute în temeiul Legii nr. 42/1990, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 şi refuzând timp de 10 ani să îl aplice, arată, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, că forma Legii nr. 341/2004 nu mai corespunde situaţiei social-politice şi economice şi că au fost comise abuzuri grave, care au condus la multiplicarea numărului de revoluţionari, ceea ce grevează grav bugetul asigurărilor sociale de stat şi face imposibilă plata indemnizaţiilor reparatorii. Prin abrogarea art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Preşedintelui României, nu mai pot beneficia de drepturile conferite de Legea nr. 341/2004 2.000 de răniţi, 1.400 de reţinuţi, 2.800 de urmaşi ai eroilor-martiri şi 2.200 de luptători remarcaţi care nu mai au dreptul la medicamente gratuite şi au datorii foarte mari la bănci, toate aceste probleme, de fapt şi de drept, fiind probleme de constituţionalitate.
    9. Se mai susţine că nu se justifică sub niciun motiv caracterul de urgenţă al actului normativ criticat, ceea ce conduce la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, actul normativ criticat a fost emis fără avizul Consiliului Legislativ, aviz ce a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia.10. Totodată, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că, „prin manevre dolosive şi diversiune juridică“, cu nerespectarea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a prevăzut că plata drepturilor stabilite de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu şi pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite, în condiţiile în care peste 28.000 de revoluţionari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Această discriminare a persistat şi persistă şi prin faptul că Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite sunt afectaţi, nemaiprimind indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă cei care nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, ci au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 1987, beneficiază în continuare de plata indemnizaţiei, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, discriminarea operează atât faţă de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, şi anume răniţi, reţinuţi şi urmaşi, cât şi, în mod deosebit, faţă de persoanele au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 1987.11. Referitor la art. 22 alin. (1) şi la art. 47 alin. (2) din Constituţie, autorii excepţiei arată că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004 a fost singura sursă de existenţă a revoluţionarilor, iar prin eliminarea acesteia s-au înregistrat o serie de decese ale beneficiarilor Legii nr. 341/2004, ceea ce încalcă dreptul la viaţă şi dreptul la măsuri de protecţie socială. Având în vedere acestea, autorii susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 53 din Constituţie, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, nefiind îndeplinite condiţiile pentru neacordarea indemnizaţiei reparatorii lunare, aceasta fiind vădit disproporţională. În acest sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private. De asemenea, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 90 din 7 februarie 2012, prin care s-a reţinut că sumele reprezentând indemnizaţii ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un bun, în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.12. În final, se invocă aspecte privind neconcordanţa dintre anumite prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.15.
    Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esenţă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 864 din 10 decembrie 2015. Cu privire la invocarea art. 22 alin. (1) din Constituţie, consideră că acesta nu este incident în cauză, argumentele expuse de autori fiind doar aprecieri subiective ale acestora faţă de consecinţele directe ale aplicării normelor în situaţia lor. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 47 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013, prin care s-a reţinut că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi pe cele stabilite prin legi.
    16. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 864 din 10 decembrie 2015, nr. 178 din 29 martie 2016, nr. 389 din 14 iunie 2016 şi nr. 398 din 15 iunie 2016, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actele de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 12 şi pct. 23-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Analizând motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, aceştia critică atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în ansamblul său, cât şi, în special, art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din aceasta, dispoziţii care au următorul cuprins:Articolul ILegea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: […]4. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;
    b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989:1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora.2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului.4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.» [...]
    6. După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 şi 3^3, cu următorul cuprins:Articolul 3^1În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - eroii martiri şi Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989;b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia;c) obiective de importanţă deosebită - clădirile de importanţă deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar şi alte clădiri publice: Opera din Timişoara, Comitetul Central şi comitetele judeţene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română şi Radiodifuziunea Română şi altele asemenea;d) Secretariatul de Stat - Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989;e) Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 - asociaţiile care au avut şi au ca scop principal apărarea şi promovarea idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluţionarilor, conform actului de înfiinţare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992;
    f) certificatele preschimbate - certificatele care atestă titlurile obţinute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului şi titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi;g) Comisia parlamentară - Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
    Articolul 3^2(1) Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condiţiile prezentei legi.(2) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.(3) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare şi completare a normelor de aplicare a prezentei legi.(4) Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, şi pentru obţinerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimaţia aferentă.Articolul 3^3(1) Calităţile obţinute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 nu pot fi schimbate şi se acordă în baza titlurilor acordate de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2) Prin excepţie de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2.» [...]
    16. La articolul 9, alineatul (6) se abrogă.
    17. După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins:Articolul 9^2(1) Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor şi probelor aflate în acestea.(2) Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 3^2, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajaţi din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este şi preşedintele comisiei.(3) Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluţionarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele şi condiţiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 şi care îndeplinesc condiţiile şi criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant.(4) După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat.(5) Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Preşedintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României.(6)
    Soluţiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poştă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestaţie curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituţiei.
    (7) Contestaţiile privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.(8) În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Preşedintele României şi publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverinţele prevăzute la art. 4^1 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise.» […]
    19. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 11Comisia parlamentară îşi continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.
    20. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 12Prefecturile vor transmite Secretariatului da Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situaţia acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoştinţei în vigoare la acel moment, precum şi motivarea neacordării acestora.21. Articolul 13^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 13^1Sumele aferente plăţii indemnizaţiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
    22. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 18(1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calităţi:a) persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;b) soţ al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;c) urmaşi ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.(2) Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi miliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică.
    23. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:Articolul 19(1) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecinţe:a) stabilirea domiciliului obligatoriu;b) strămutarea într-o altă localitate;c) deportarea.(2) Dovada calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securităţii sau a miliţiei, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soţul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu.
    20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. De asemenea, se invocă prevederile art. 7, privind nediscriminarea, din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14, privind interzicerea discriminării, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1, privind protecţia proprietăţii private din Protocolul nr. 1 la această convenţie.21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017, Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017, Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, sau Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iunie 2018. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 40-43, Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu s-a acordat. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.22. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, raportate la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, paragrafele 27-29, reţinând că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Analizând dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin prisma celor reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Guvernul a precizat motivele pentru justificarea existenţei unei situaţii extraordinare şi a urgenţei reglementării. Ca atare, având în vedere că în nota de fundamentare Guvernul arată că, în anul 1996, în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor un număr de 9.741 de persoane aveau certificate de revoluţionar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
    23. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, „În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare“. Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a arătat că aspectul invocat de autorii excepţiei, potrivit căruia „actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului din data de 29 decembrie 2014“ şi „nu a avut avizul Consiliului Legislativ“, excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională (a se vedea Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 47).24. Cât priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“.25. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susţineri, invocând jurisprudenţa sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.26. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reţinut că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar în art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor, şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).27. Cât priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 şi 22, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.28. În final, cu privire la art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că celelalte dispoziţii din Constituţie invocate de autori, printre care şi art. 22 din Constituţie, nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.29. Cu privire la critica referitoare la abrogarea art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, paragraful 28, că, având în vedere reglementarea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, a noii proceduri pentru obţinerea certificatelor pentru noul titlu instituit, şi anume acela de „Luptător cu Rol Determinant“, era evidentă necesitatea abrogării art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, deoarece aceste din urmă dispoziţii se refereau la procedura de atribuire a vechilor titluri prevăzute de Legea nr. 341/2004, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.31. În final, referitor la critica privind neconcordanţa dintre anumite prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 15).32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Ovidiu Belaus, de Pârvu Smarandache şi de Ion Băban în dosarele nr. 24.115/3/2016, nr. 30.243/3/2016 şi nr. 24.516/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi pct. 19-23 din aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 noiembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    ----