Structură Act

  • Pentru actul afişat, nu există cuprins!
Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (23.04.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 765 din 29 noiembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 30 ianuarie 2019Data intrării în vigoare 30-01-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea-Ştefan Minea- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor - art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Corneliu Ilie în Dosarul nr. 5.209/243/2016 al Judecătoriei Hunedoara şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 716D/2017.2.
     La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 717D/2017, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Vasile Harja în Dosarul nr. 5.211/243/2016 al aceleiaşi instanţe.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 717D/2017 la Dosarul nr. 716D/2017, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 20 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 5.209/243/2016 şi nr. 5.211/243/2016, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 şi ale art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâţii Corneliu Ilie şi Vasile Harja, în cadrul soluţionării unor cauze civile având ca obiect „pretenţii“.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că nu pot fi ţinuţi să plătească pentru un serviciu, şi anume pentru consumul de energie sau pentru reparaţiile unui ascensor, atât timp cât niciodată nu au folosit acel ascensor.9. Judecătoria Hunedoara şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă normele constituţionale şi a reţinut că pârâţii nu au arătat căror dispoziţii constituţionale contravin prevederile criticate.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, pe de-o parte, se arată că excepţia este nemotivată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.652 din 16 decembrie 2010, iar, pe de altă parte, se precizează că hotărârile de Guvern nu pot face obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.12. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere, astfel cum a fost reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.155 din 11 decembrie 2007, nr. 1.117 din 8 septembrie 2011, nr. 596 din 5 iunie 2012 şi nr. 726 din 16 decembrie 2014, în sensul că dispoziţiile criticate din Legea nr. 230/2007 sunt constituţionale. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi art. 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, consideră că excepţia este inadmisibilă.13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, şi ale art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2008. Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, prin art. 110 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018 şi intrată în vigoare la data de 30 septembrie 2018, Legea nr. 230/2007 a fost abrogată. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece temeiul juridic al acţiunii formulate de reclamanta - asociaţie de proprietari îl constituie dispoziţiile Legii nr. 230/2007. Prin urmare, dispoziţiile criticate din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 se referă la repartizarea cheltuielilor rezultate din întreţinerea, repararea şi exploatarea condominiilor, iar dispoziţiile criticate din Legea nr. 230/2007 au următorul cuprins:– Art. 46: „Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.“;– Art. 49: (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.(2) Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.(3) Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli cu reparaţiile asupra proprietăţii comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.;
    – Art. 50: (1) Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.(2) Acţiunea asociaţiei de proprietari este scutită de taxă de timbru.(3) Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă.    16. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au precizat ce dispoziţii din Constituţie sunt încălcate prin prevederile de lege criticate.17.
     Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; (...).“ În aplicarea acestei dispoziţii constituţionale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.“ Aşadar, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 este inadmisibilă.    18. Curtea reţine că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea acestei excepţii, contrar prevederilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora: „(5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.“19. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007, Curtea reţine că autorii excepţiei nu au precizat ce texte sau principii din Constituţie sunt încălcate prin dispoziţiile de lege criticate. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv.20. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea observă că în cauză autorul excepţiei nu a indicat niciun text sau principiu constituţional de referinţă şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46, art. 49 şi art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 34 şi 35 din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Corneliu Ilie în Dosarul nr. 5.209/243/2016 şi de Vasile Harja în Dosarul nr. 5.211/243/2016 ale Judecătoriei Hunedoara.Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Hunedoara şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean    ------




    logo Blog