Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (20.02.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 544 din 18 septembrie 2018referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019Data intrării în vigoare 25-01-2019


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ştefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Valentina Bărbăţeanu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.518D/2016.2.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.155D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Mariana Doană în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.4. La apelul nominal se constată, de asemenea, lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 2.155D/2017 la Dosarul nr. 3.518D/2016, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în acest sens, că recuzarea presupune o nouă judecată, făcută de un alt complet, astfel că este justificată achitarea unei taxe de timbru judiciar distincte. Invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 221 din 12 aprilie 2016 şi nr. 4 din 15 ianuarie 2015.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:7. Prin încheierile nr. 215 din 21 noiembrie 2016 şi nr. 476 din 28 iunie 2017, pronunţate în Dosarul nr. 40.583/245/2014, respectiv în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă şi Judecătoria Galaţi - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, şi de Mariana Doană în cauze având ca obiect soluţionarea unei cereri de recuzare, respectiv de reexaminare a modului de stabilire a unei taxe de timbru.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, din moment ce taxa judiciară de timbru s-a achitat legal pentru cererea principală introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti, pentru toate cererile adiţionale şi incidentale, precum şi pentru căile de atac ce vor fi formulate în cursul procesului respectiv, taxele suplimentare impuse pentru părţile din acţiune sunt neconstituţionale. Aceste taxe împovărează financiar în mod ilegal partea obligată să le suporte. Arată că, în Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o limitare a accesului la justiţie este conformă dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale când există un just raport de proporţionalitate între venitul asigurat de stat şi taxa aplicată. Or, suma stabilită ca venit minim pentru acordarea ajutorului public judiciar nu justifică raportul de proporţionalitate între mijloacele de existenţă a părţii împovărate şi scopul vizat de stat pentru administrarea justiţiei. Se mai arată că prin condiţionarea exercitării dreptului la apărare prin intermediul procedurii recuzării de timbrarea prealabilă a cererii formulate în acest sens se încalcă dreptul la apărare, care presupune exercitarea nestingherită a acestuia, necondiţionată de o astfel de taxă.9. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile din Legea fundamentală invocate neinstituind vreo interdicţie cu privire la taxele judiciare de timbru aferente cererilor formulate în cursul unui proces sau în legătură cu acesta. De asemenea, instanţa are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 45/2014, nr. 661 din 15 octombrie 2015 şi nr. 221 din 12 aprilie 2016.10. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând, în acest sens, că rolul recuzării este acela de a înlătura de la judecarea cauzei un judecător incompatibil, şi nu acela de a fi un ultim resort de apărare a drepturilor persoanelor care sunt nemulţumite de o soluţie a instanţei. Taxa judiciară de timbru fixă stabilită pentru cererea de recuzare nu numai că nu este disproporţionată faţă de obiectul cererii, neafectând dreptul justiţiabilului de a recuza un judecător incompatibil, ci reprezintă un mecanism care vine să descurajeze abuzul de drept reprezentat de formularea unor cereri de recuzare care au un scop pur şicanatoriu sau de prelungire a judecării cauzei.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reamintind cele statuate în acest sens de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010 şi Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010.13. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, precizând că îşi menţine punctul de vedere reţinut în Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015.14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;“.17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la valorile statului de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (1) care consacră universalitatea drepturilor şi a obligaţiilor, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 care reglementează situaţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi şi în art. 56 privitor la contribuţiile financiare ale cetăţenilor. De asemenea, invocă şi prevederile art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care recunosc dreptul oricărei persoane la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constituţie sau lege.18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, cu o motivare similară şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, sau Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, Curtea a constatat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu a reţinut criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.19. De asemenea, Curtea a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu se afecta bugetul de stat, prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. Curtea a reţinut, de asemenea, că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, Curtea a arătat că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor, în virtutea dispoziţiilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală.20.
    În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Totodată, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.
    21. În acelaşi sens, Curtea Constituţională a apreciat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare, în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă însă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). Curtea a mai reţinut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (a se vedea Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005).22. În plus, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată, în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi de Mariana Doană în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Valentina Bărbăţeanu
    ----