Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (17.01.2019), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
NORME din 9 noiembrie 2018privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică
EMITENT
  • COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 8 ianuarie 2019Data intrării în vigoare 08-01-2019


    Aprobate prin Hotărârea nr. 6 din 9 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 19 din 8 ianuarie 2019.
    Capitolul I Semnificaţia unor termeni
    Articolul 1În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) atestat de liberă practică în specialitate - act emis de către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, denumit în continuare Comitetul director, la propunerea uneia dintre comisiile aplicative, prin care se certifică şi se autorizează calitatea de psiholog, cu competenţe în una dintre specialităţile profesionale prevăzute la art. 15-18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice;b) autoritate română de reglementare pentru profesia de psiholog - Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiul, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.c) aviz pentru formarea profesională - act emis de către Comitetul director prin care se autorizează furnizorii de formare profesională complementară şi/sau continuă şi se atestă relevanţa conţinutului şi a modalităţii de realizare a formării profesionale complementare şi/sau continue a psihologilor;d) evaluarea capacităţii profesionale - procedura de evaluare specifică profesiei de psiholog prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor teoretice profesionale şi abilităţilor practice dobândite de către psihologii care au finalizat stagiul de supervizare profesională în specialităţile de competenţă, în vederea obţinerii atestatului de liberă practică autonomă, respectiv a titlului de psiholog practicant autonom;e) formare iniţială - proces formativ specific profesiei de psiholog, care constă în obţinerea unei diplome de licenţă în psihologie sau a unei alte diplome de licenţă asimilate, în condiţiile legii şi ale normelor metodologice;f) formarea profesională complementară - activitate de formare a psihologilor, ulterioară formării iniţiale, care asigură fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe, fiind realizată prin forme specifice sistemului naţional de învăţământ sau alte forme de educaţie profesională specifică psihologilor, avizate de către Comitetul director, la propunerea comisiilor aplicative;
    g) formare profesională continuă - activitate de formare a psihologilor, ulterioară şi/sau concomitentă formării profesionale complementare, obligatorie, care asigură dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fiind realizată prin forme specifice sistemului naţional de învăţământ sau alte forme de educaţie profesională specifică psihologilor, aprobate prin hotărârea Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative;h) dezvoltarea personală a psihologului - proces de asistenţă psihologică prin intermediul căruia se realizează autocunoaşterea şi optimizarea personală, în vederea pregătirii pentru desfăşurarea eficientă a activităţii profesionale;i) furnizori de formare profesională - entităţi avizate de către Comitetul director pentru organizarea programelor de formare profesională complementară şi/sau continuă specifice profesiei de psiholog, după caz.
    Capitolul II Dispoziţii generaleArticolul 2(1)
    Prezentele norme privind accesul în profesia de psiholog, denumite în continuare norme, reglementează procedura unică de acces în profesia de psiholog a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior în domeniul psihologiei, specializarea psihologie, care au obţinut diploma de licenţă în psihologie, sau a altor categorii de persoane asimilate, în condiţiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege.
    (2) Prezentele norme stabilesc şi cadrul normativ privind atestarea profesională şi recunoaşterea profesională în vederea exercitării profesiei de psiholog pe teritoriul României de către cetăţenii străini, în condiţiile legii.
    Articolul 3(1) Cetăţenii români, precum şi categoriile de cetăţeni străini reglementate prin lege, pot solicita obţinerea atestatelor de liberă practică în România.(2) Accesul în profesia de psiholog se realizează numai prin obţinerea atestatului de liberă practică emis de către Colegiu, în condiţiile legii.(3) Atestarea sau recunoaşterea dreptului de liberă practică în psihologie, în oricare dintre specialităţile profesionale, pe teritoriul României, se realizează numai de către Colegiu, în condiţiile legii.(4)
    Titlul unic de calificare în profesia de psiholog pe teritoriul României este atestatul de liberă practică.
    (5) Titlul unic de calificare obţinut de către un psiholog cuprinde şi titlul profesional de psiholog, pe când obţinerea titlului unic de calificare de către o altă persoană asimilată în condiţiile legii şi ale normelor metodologice nu cuprinde titlul profesional de psiholog.
    Articolul 4Dispoziţiile privind dobândirea dreptului de liberă practică prevăzute în normele metodologice se aplică în mod corespunzător, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme.Articolul 5(1) Absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior, care au obţinut diploma de licenţă în psihologie sau o diplomă de licenţă asimilată în condiţiile legii, pot solicita obţinerea atestatului de psiholog cu drept de liberă practică în oricare dintre specialităţile profesionale şi treptele de specializare prevăzute de lege, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor de vechime în profesie şi formare profesională complementară, după caz.(2)
    Formarea profesională complementară se realizează numai în condiţiile limitativ prevăzute de lege, prin furnizorii de formare profesională avizaţi profesional de către Comitetul director.
    (3) Formarea profesională complementară se realizează numai după formarea iniţială şi, după caz, înainte de accesul în profesia de psiholog, respectiv în perioada stagiului de formare profesională complementară, specifică psihologului practicant în condiţii de supervizare.
    Capitolul III Accesul în profesia de psihologArticolul 6(1) În funcţie de modalitatea de formare iniţială, competenţa şi experienţa profesională ale solicitanţilor de până la data intrării în funcţiune a comisiilor de specialitate ale Colegiului, aceştia pot realiza accesul în profesia de psiholog, respectiv obţinerea atestatului de liberă practică autonomă sau în condiţii de supervizare, în una dintre treptele de specializare stabilite de lege, după caz.(2) Profesia de psiholog se exercită numai la nivel specializat, în una sau mai multe dintre specialităţile profesionale prevăzute la art. 15-18 din normele metodologice, cu respectarea standardelor de calitate în serviciile psihologice stabilite de către Colegiu.
    (3) Persoanele care au obţinut accesul în profesia de psiholog pot desfăşura toate activităţile prevăzute la art. 5 din lege, proprii profesiei de psiholog, potrivit specialităţii profesionale şi treptei de competenţă profesională, stabilite prin atestatul de liberă practică, în oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, după caz.
    Articolul 7(1) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică în condiţii de supervizare, în oricare dintre specialităţile profesionale prevăzute de lege, în condiţiile legii.(2) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant, numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum un an în specialitate, realizată anterior intrării în funcţiune a comisiilor aplicative ale Colegiului şi/sau a dovezii privind finalizarea stagiului de formare profesională complementară şi a supervizării profesionale, după caz.(3) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă, treapta de specializare psiholog specialist, numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum cinci ani în specialitate, realizată anterior intrării în funcţiune a comisiilor aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonomă cu o durată de minimum cinci ani în specialitate, după caz.(4) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă, treapta de specializare psiholog principal, numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum zece ani în specialitate, realizată anterior intrării în funcţiune a comisiilor aplicative ale Colegiului sau a dovezii privind practica autonomă cu o durată de minimum zece ani în specialitate, după caz.
    (5) Cetăţenii străini care au obţinut titlurile de calificare profesională în ţara de origine pot solicita recunoaşterea titlului profesional de psiholog obţinut în vederea exercitării profesiei de psiholog pe teritoriul României, prin una dintre formele de exercitare ale profesiei, în oricare dintre specialităţile profesionale prevăzute de lege, în treptele de specializare care corespund experienţei profesionale dovedite, sau în regim de servicii temporare, după caz.
    Articolul 8(1) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare pot exercita profesia de psiholog, respectiv pot să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5 din lege, potrivit nivelului de competenţă prevăzut în atestatul de liberă practică obţinut, cu condiţia parcurgerii unui stagiu de formare profesională complementară anterior şi/sau în mod concomitent cu realizarea activităţii de supervizare profesională, după caz.(2) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare pot exercita profesia de psiholog numai în condiţiile în care au încheiat un contract de supervizare profesională cu un supervizor certificat de către Colegiu.(3) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare, care au încheiat un contract de supervizare profesională cu un supervizor recunoscut de către Colegiu, pot exercita profesia de psiholog în oricare dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, după caz.(4) Stagiul de formare profesională complementară are o durată de minimum doi ani şi este realizat în mod obligatoriu de către toate persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1), care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare, cu excepţia persoanelor care au absolvit cursuri universitare de master în specialitate sau care au finalizat un curs de formare complementară, recunoscute de către Colegiu, înainte de accesul în profesia de psiholog.(5) Formarea profesională complementară poate fi realizată în următoarele forme:a) cursuri universitare de master în domeniul psihologiei, specializarea psihologie, în specialitatea profesională în care a obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare, acreditate în condiţiile legii, organizate de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, saub) cursuri de formare profesională complementară în specialitatea profesională în care a obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare, organizate de către furnizorii de formare profesională care au obţinut avizul profesional din partea Colegiului.(6) Realizarea activităţii de supervizare profesională cu o durată de minimum un an este obligatorie la debutul în profesia de psiholog şi poate fi realizată în mod concomitent cu stagiul de formare profesională complementară, după caz.Articolul 9(1) Accesul în profesia de psiholog, în specialităţile consiliere psihologică (clinică) sau psihoterapie, respectiv obţinerea atestatelor de liberă practică în condiţii de supervizare, sunt condiţionate de prezentarea de către solicitanţi a dovezii parcurgerii minimului necesar din stagiul de formare complementară, potrivit programelor furnizorilor de formare avizaţi profesional de către Colegiu, pe parcursul unei perioade de minimum un 1 an pentru psihoterapie, respectiv de minimum 6 luni pentru consiliere psihologică (clinică).
    (2) Furnizorii de formare profesională în consiliere psihologică (clinică) şi psihoterapie, avizaţi în condiţiile legii de către Colegiu, au obligaţia certificării înscrierii, parcurgerii şi/sau finalizării cursurilor de formare profesională complementară în specialitate, în vederea accesului în profesia de psiholog.(3) Certificarea înscrierii, parcurgerii şi/sau finalizării cursurilor de formare profesională complementară în specialitatea consiliere psihologică (clinică) şi psihoterapie, pentru accesul în profesie, poate fi obţinută numai de către persoanele cu diplomă de licenţă în domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată în condiţiile legii, iar pentru specialitatea psihoterapie, şi de către categoriile de persoane prevăzute în mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice.(4) Formarea profesională complementară în domeniul psihoterapiei pentru categoriile de persoane prevăzute în mod limitativ la art. 15 alin. (2) din normele metodologice cuprinde în mod obligatoriu un pachet de discipline de psihologie, aprobate prin hotărâre a Comitetului director, în condiţiile legii.(5) Stagiul de formare profesională complementară specific specialităţilor consiliere psihologică (clinică) şi psihoterapie este realizat potrivit programei cursurilor de formare profesională complementară în specialitate, avizate profesional de către Colegiu, finalizarea acestuia fiind certificată în mod obligatoriu de către furnizorul de formare profesională. Stagiul de formare complementară în specialitatea psihoterapie este de minimum 3 ani, iar în specialitatea consiliere psihologică (clinică) este de minimum 2 ani.(6) Activitatea de supervizare profesională în specialitatea psihoterapie se realizează în condiţiile art. 8 alin. (6), pe baza unui contract de supervizare profesională, înregistrat la Colegiu.
    Articolul 10(1) Accesul în profesia de psiholog al cetăţenilor străini se realizează pentru cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau din Spaţiul Economic European, precum şi pentru cetăţenii statelor cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în condiţiile în care aceştia şi-au stabilit domiciliul în România sau au drept de şedere temporară în România, pentru perioada acordării acestui drept, şi poate lua una dintre următoarele forme:a) recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională, obţinute în ţara de origine sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în regim de servicii permanente sau în regim de servicii temporare;b) obţinerea atestatului de liberă practică, în condiţiile legii.(2) Recunoaşterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obţinut potrivit alin. (1) atrage în mod automat eliberarea titlului unic de calificare profesională pe teritoriul României şi înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, Partea I, după caz.(3) În vederea realizării accesului în profesie pentru persoanele şi în formele prevăzute în alin. (1), aceştia trebuie să urmeze procedura prevăzută la art. 10 din normele metodologice şi să prezinte următoarele documente îndosariate:a) cererea de acces în profesia de psiholog adresată Comitetului director, în original;b) paşaportul sau actul de identitate, în fotocopie;c)
    certificatul, diploma sau atestatul eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din ţara de origine, tradus şi legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din ţara de origine, după caz;
    d) certificat eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din ţara de origine cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legea naţională pentru desfăşurarea activităţii de psiholog în ţara de origine de către solicitant, precum şi cu privire la competenţele şi vechimea în profesie ale acestuia, neaplicarea vreunei sancţiuni de interzicere sau suspendare a exercitării profesiei, tradus şi legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din ţara de origine, după caz;e) diploma de licenţă obţinută, tradusă şi legalizată în România sau recunoscută în condiţiile legii, după caz;f) dovada obţinerii şi/sau înregistrării dreptului de şedere în România, în fotocopie;g) adeverinţă medicală din care să rezulte că este apt pentru exercitarea profesiei de psiholog;h) certificat de cazier judiciar, eliberat de către autorităţile din ţara de origine, după caz;i) opis cuprinzând actele depuse la dosarul de acces în profesie.
    (4) Pentru activităţile desfăşurate în sectorul public, recunoaşterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obţinut în ţara de origine este condiţionată de cunoaşterea limbii române, după caz.(5) Cetăţenii străini pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu respectarea condiţiilor prevăzute în art. 10 şi 11 din normele metodologice.
    Capitolul IV Stagiul de formare profesională complementară şi realizarea activităţii de supervizare profesionalăArticolul 11(1) Persoanele care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare urmează în mod obligatoriu, la debutul în profesia de psiholog, un stagiu de formare profesională complementară, realizat în condiţiile art. 8 alin. (5), după caz.
    (2) Finalizarea stagiului de formare profesională complementară reprezintă o condiţie pentru înscrierea la evaluarea capacităţii profesionale.(3) Finalizarea stagiului de formare profesională complementară se dovedeşte prin diploma sau certificatul de absolvire, eliberate de către instituţia de învăţământ superior sau de către furnizorul de formare profesională avizat profesional de către Colegiu.(4) În cazul finalizării stagiului de formare profesională complementară în specialitate, înainte sau după obţinerea atestatului de liberă practică în condiţii de supervizare, înscrierea la un nou curs de formare profesională complementară în specialitate nu este obligatorie.
    Articolul 12(1) Persoanele care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare urmează în mod obligatoriu, la debutul în profesia de psiholog, un stagiu de supervizare profesională cu o durată de minimum un an.(2) Activitatea de supervizare profesională este realizată în mod independent de formarea profesională complementară şi are ca scop asigurarea managementului calităţii actului profesional desfăşurat de către psiholog.
    (3) Activitatea de supervizare profesională se poate realiza în cazul în care persoana atestată face dovada că exercită profesia de psiholog în una dintre formele de exercitare ale profesiei prevăzute de lege, în limitele competenţelor conferite de treapta de specializare obţinută. Exercitarea profesiei de psiholog, în condiţii de supervizare, în una dintre formele de exercitare ale profesiei fără prezentarea dovezii privind supervizarea profesională este interzisă.(4) Finalizarea activităţii de supervizare profesională, dovedită prin raportul de supervizare profesională final, reprezintă o condiţie pentru înscrierea la evaluarea capacităţii profesionale.(5) Activitatea de supervizare profesională se dovedeşte prin contractul de supervizare profesională înregistrat la Colegiu, finalizată prin rapoartele de supervizare profesională întocmite de către psihologii cu drept de supervizare profesională.(6) Exercitarea profesiei de psiholog, în baza atestatului de liberă practică în condiţii de supervizare, fără prezentarea dovezii privind realizarea activităţii de supervizare profesională, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii.(7) Durata stagiului de supervizare profesională în specialitatea consiliere psihologică (clinică) şi psihoterapie corespunde cu durata formării profesionale complementare în specialitate, potrivit programei fiecărui furnizor de formare profesională complementară în domeniul psihoterapiei, avizat de către Colegiu, după caz.
    Articolul 13(1) Structura activităţii de supervizare profesională, precum şi modalităţile de avizare şi control ale psihologilor care desfăşoară activitatea de supervizare profesională se aprobă prin hotărâre a Comitetului director.(2) Prevederile aprobate de către Comitetul director, referitoare la desfăşurarea activităţii de supervizare profesională, se aplică în mod corespunzător.(3) Formarea profesională continuă şi obţinerea numărului minim de credite de formare profesională continuă reprezintă o obligaţie a fiecărui psiholog, indiferent de specialitatea profesională sau treapta de specializare obţinute.Articolul 14(1) Orice litigiu dintre psihologi şi furnizorii de formare profesională complementară sau instituţiile de învăţământ superior, precum şi orice litigiu în legătură cu activitatea de supervizare profesională este mediat în mod obligatoriu de către Colegiu.(2) Suspendarea sau încetarea stagiului de formare profesională complementară, respectiv a activităţii de supervizare profesională se comunică în mod obligatoriu Colegiului.Articolul 15(1) Formarea profesională complementară se realizează prin studii universitare de master sau prin cursurile de formare profesională complementară organizate de către furnizori de formare profesională avizaţi profesional de către Colegiu.(2) Formarea profesională complementară prin cursurile de formare profesională complementară organizate de către furnizorii de formare profesională avizaţi profesional de către Colegiu este asigurată în principal de către psihologii cu drept de supervizare profesională.(3) Formarea profesională complementară are un pronunţat caracter practic şi profesional.(4) Pe perioada desfăşurării activităţii de supervizare profesională, psihologii care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare îşi pot exercita profesia în orice formă prevăzută în lege, potrivit nivelului de competenţă profesională obţinut.(5) Psihologul cu drept de supervizare profesională care a asigurat supervizarea profesională pentru un psiholog cu drept de liberă practică supervizat are obligaţia întocmirii rapoartelor de supervizare profesională.
    Capitolul V Evaluarea capacităţii profesionale şi obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog practicantArticolul 16(1) Psihologii care au obţinut atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare profesională, care au finalizat stagiul de supervizare profesională şi formarea profesională complementară în specialitate, vor putea depune documentele necesare în vederea înscrierii în procedurile de evaluare a capacităţii profesionale, pentru obţinerea atestatului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant.(2) Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă se realizează în urma evaluării capacităţii profesionale, procedură asigurată sau coordonată, după caz, de către comisia aplicativă, potrivit hotărârii Comitetului director, aplicată şi detaliată prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului.(3) În vederea obţinerii dreptului de liberă practică autonomă, în treapta de specializare psiholog practicant, solicitanţii depun documentele prevăzute la art. 11 din normele metodologice la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale.(4) Documentele necesare înscrierii pentru evaluarea capacităţii profesionale sunt următoarele:a)
    cerere de evaluare a capacităţii profesionale, în original;
    b) dovada finalizării activităţii de supervizare profesională, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;c) dovada finalizării stagiului de formare profesională complementară, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;d) dovada formării profesionale continue, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;e) dovada exercitării profesiei în una dintre formele prevăzute de lege, în fotocopie semnată de către titular pentru conformitate cu originalul;f) dovada achitării taxei de evaluare a capacităţii profesionale.
    (5)
    Cetăţenii străini care nu au obţinut dreptul de liberă practică autonomă sau documentele de calificare profesională în regim autonom în ţara de origine pot susţine la cerere evaluarea capacităţii profesionale în România, în condiţiile prezentului articol.
    (6) Organizarea şi metodologia evaluării capacităţii profesionale se realizează potrivit hotărârii Comitetului director, aplicată şi detaliată prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, la propunerea comisiilor aplicative.(7) În urma evaluării capacităţii profesionale, preşedintele Comitetului director va dispune afişarea rezultatelor pe site-ul oficial al Colegiului.
    Articolul 17(1) Candidaţii declaraţi promovaţi la evaluarea capacităţii profesionale pot ridica de la secretariatul Comitetului director sau de la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale atestatele de liberă practică autonomă în specialitatea în care au promovat examenul de capacitate profesională.(2) Eliberarea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog practicant se realizează potrivit hotărârii Comitetului director, detaliată şi pusă în aplicare prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului.(3)
    În cazul neexercitării profesiei, psihologii autonomi au obligaţia confirmării titlului de calificare profesională, precum şi a treptei de specializare obţinute, după o perioadă de maximum cinci ani de la data obţinerii treptei de specializare.
    (4) Confirmarea titlului profesional, precum şi a treptei de specializare obţinute se realizează cu respectarea dispoziţiilor art. 10 şi 11 din normele metodologice.(5) Psihologii care nu obţin confirmarea titlului profesional obţinut au dreptul la contestarea rezultatelor în condiţiile art. 29 şi 30 din normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.(6) Neconfirmarea titlului profesional suspendă dreptul de exercitare a profesiei până la data confirmării titlului profesional.
    Capitolul VI Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialistArticolul 18(1) Persoanele care au obţinut atestatul de liberă practică autonomă în specialitate şi care fac dovada exercitării profesiei pentru o perioadă de minimum cinci ani, în specialitatea de competenţă, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist.(2) Solicitanţii atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevăzute la art. 11 lit. a), g), h) şi k) din normele metodologice, după caz, precum şi a dovezii privind obţinerea titlului de master în specialitate şi a dovezii privind formarea profesională continuă, respectiv obţinerea creditelor minime anuale de formare profesională continuă.(3) Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist presupune parcurgerea etapelor prevăzute de art. 10 din normele metodologice.(4) În cazul neexercitării profesiei, psihologii specialişti au obligaţia confirmării titlului de calificare profesională, precum şi a treptei de specializare obţinute, după o perioadă de maximum cinci ani de la data obţinerii treptei de specializare psiholog specialist.(5) Confirmarea titlului profesional, precum şi a treptei de specializare obţinute se realizează cu respectarea dispoziţiilor art. 10 şi 11 din normele metodologice.(6) Psihologii care nu obţin confirmarea titlului profesional obţinut au dreptul la contestarea rezultatelor în condiţiile art. 29 şi 30 din normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.(7) Neconfirmarea titlului profesional suspendă dreptul de exercitare a profesiei până la data confirmării titlului profesional.
    Capitolul VII Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principalArticolul 19(1) Persoanele care au obţinut atestatul de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist în specialitate şi care fac dovada exercitării ulterioare a profesiei pentru o perioadă de minimum cinci ani, în specialitatea de competenţă, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal.(2) Solicitanţii atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale documentele prevăzute la art. 11 lit. a), g), h) şi k) din normele metodologice, precum şi a dovezilor privind formarea profesională continuă, obţinerea creditelor minime anuale de formare profesională continuă şi realizarea activităţilor de supervizare profesională, după caz.(3) Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal presupune parcurgerea etapelor prevăzute de art. 10 din normele metodologice.(4)
    În cazul neexercitării profesiei, psihologii principali au obligaţia confirmării titlului profesional, precum şi a treptei de specializare obţinute, după o perioadă de maximum cinci ani de la data obţinerii treptei de specializare psiholog principal.
    (5) Confirmarea titlului profesional, precum şi a treptei de specializare obţinute se realizează cu respectarea dispoziţiilor art. 10 şi 11 din normele metodologice.(6) Psihologii care nu obţin confirmarea titlului profesional obţinut au dreptul la contestarea rezultatelor în condiţiile art. 29 şi 30 din normele metodologice, care se aplică în mod corespunzător.(7) Neconfirmarea titlului profesional obţinut suspendă dreptul de liberă practică până la confirmarea titlului profesional.
    Capitolul VIII Avizarea profesională a cursurilor de formare profesională complementarăArticolul 20(1) Instituţiile de învăţământ superior care solicită înregistrarea studiilor universitare de master cu relevanţă pentru formarea în profesia de psiholog depun la secretariatul Comitetului director sau la secretariatele comitetelor filialelor teritoriale următoarele documente:a) cerere de înregistrare adresată Comitetului director, în original;b) dovada organizării şi acreditării studiilor universitare de master în specialitate, în fotocopie;c) programa de studii, în fotocopie;d) evidenţa cadrelor didactice care susţin studiile universitare de master, în fotocopie;e) dovada achitării taxei de înregistrare, în fotocopie;f) opis şi dosar cu şină.
    (2) Denumirea studiilor universitare de master trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea unei specialităţi profesionale, potrivit dispoziţiilor art. 15-18 din normele metodologice.(3) Comisiile aplicative competente analizează documentele depuse de către solicitanţi şi propun Comitetului director aprobarea sau respingerea cererii, după caz.(4) Solicitanţii pot cere o nouă analiză în termen de minimum 30 de zile de la data respingerii cererii.
    Articolul 21Studiile universitare de master în specialitate sau alte cursuri de formare profesională complementare iniţiate până la data intrării în vigoare a prezentelor norme nu se supun procedurilor de înregistrare, prevăzute la art. 20 alin. (1).Articolul 22
    (1) Avizarea profesională a cursurilor de formare profesională complementară organizate de către furnizorii de formare profesională avizaţi de către Colegiu se realizează potrivit dispoziţiilor hotărârii Comitetului director privind formarea profesională a psihologilor, care se aplică în mod corespunzător.(2) Punerea în aplicare şi detalierea hotărârii Comitetului director privind formarea profesională a psihologilor se realizează prin dispoziţie a preşedintelui, la propunerea comisiilor aplicative sau a Comisiei de formare profesională continuă interdisciplinară, după caz.(3) Formarea profesională complementară a psihologilor nu se creditează.
    Capitolul IX Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 23(1)
    De la data intrării în vigoare a prezentelor norme, Comitetul director, prin comisiile aplicative, va analiza cererile de înregistrare înaintate de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, care organizează stagii de formare profesională complementară prin studii universitare de master.
    (2) După data intrării în vigoare a prezentelor norme, obţinerea treptei de specializare psiholog specialist este condiţionată de deţinerea titlului de master, în specialitatea de competenţă, cu excepţia specialităţilor psihoterapie şi consiliere psihologică.(3) Avizul profesional emis de către Colegiu nu înlocuieşte avizele şi actele de acreditare eliberate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior sau de altă entitate care asigură calitatea în sistemul de educaţie, având numai o relevanţă profesională.(4) Comisiile aplicative elaborează propuneri pentru criteriile şi procedurile care detaliază activitatea specifică de analiză a cererilor de acordare a atestatelor, care sunt adoptate prin dispoziţie a preşedintelui Colegiului, potrivit prezentelor norme.(5) În vederea aplicării unitare şi detalierii dispoziţiilor privind realizarea formării profesionale complementare, preşedintele Colegiului emite dispoziţii, cu caracter obligatoriu.
    ----