Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (21.11.2018), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 684 din 2 noiembrie 2017referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 12 februarie 2018Data intrării în vigoare 12-02-2018


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată Maxim Gagea şi Bogdan Iclenzan în Dosarul nr. 533/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.060D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 30 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 533/112/2016, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Maxim Gagea şi Bogdan Iclenzan într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a ordinelor emise de Prefectul municipiului Bistriţa-Năsăud privind constatarea încetării de drept a mandatelor lor de consilieri locali înainte de expirarea normală a mandatelor.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în Constituţie în art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 123 alin. (4), potrivit cărora între prefecţi şi consiliile locale nu există raporturi de subordonare. În acest sens arată că ordinele prefectului de încetare a mandatelor consilierilor locali reprezintă o ingerinţă a instituţiei prefectului în activitatea consiliului local, prin apariţia raportului de subordonare.6. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 436 din 10 mai 2007 şi nr. 56 din 26 ianuarie 2012.
    9. Avocatul Poporului precizează că îşi păstrează punctul de vedere în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, astfel cum acesta a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 436 din 10 mai 2007.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 12 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut: (1) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.(2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.
    (3) În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.
    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 123 alin. (4), potrivit cărora între prefecţi şi consiliile locale nu există raporturi de subordonare.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 9 lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în cazul pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales. Dispoziţiile legale care reglementează procedura aplicabilă în situaţia în care calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, au fost modificate astfel: în Legea nr. 393/2004, atât în forma iniţială, cât şi în cea modificată prin Legea nr. 249/2006, încetarea de drept a mandatului de consilier, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, se constata de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier [art. 9 alin. (3) şi art. 12 din Legea nr. 393/2004]. Legea nr. 115/2015 a modificat dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 393/2004, introducând o excepţie în ceea ce priveşte situaţia prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. h^1), şi anume introducând alin. (3), care prevede că, în această situaţie, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.15. Înainte de această modificare, prin deciziile nr. 436 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, şi nr. 56 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 24 februarie 2012, Curtea s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, prin raportare la art. 120-123 din Constituţie, care consacră principiile de bază ale administraţiei publice locale, respectiv principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, autorităţile comunale şi orăşeneşti, consiliul judeţean şi prefectul, respingând-o ca neîntemeiată. Curtea a constatat, prin Decizia nr. 436 din 10 mai 2007, că dispoziţiile de lege criticate reglementează procedura constatării încetării mandatului de consilier local sau judeţean înainte de termen, ţinând cont de toate etapele cronologice necesare şi specifice acestui domeniu, fără a afecta funcţionarea administraţiei publice locale şi respectând principiile constituţionale invocate. Prin Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că textul de lege criticat dă expresie prevederilor art. 122 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii“. De altfel, Curtea a reţinut că, prin prisma unor critici similare, s-a pronunţat asupra aceleiaşi probleme de principiu, cu ocazia examinării dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, că dispoziţiile legale referitoare la încetarea de drept a mandatului de consilier local în cazul pierderii calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului.16. Prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 565 din 17 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că „Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.“ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, la paragrafele 54-57 ale acestei decizii, că dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a acţiona la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi de a dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 340/2004. Or, pierderea de către alesul local a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales are drept consecinţă neîntrunirea condiţiilor de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel încât nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică. În acest context se impune precizarea că, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii şi propulsării candidaţilor în vederea alegerilor, sens în care alcătuiesc liste de candidaţi pe care îi sprijină pe tot parcursul campaniei electorale, precum şi ulterior, pe întreaga durată a mandatului dobândit. Prin votul exprimat, cetăţenii exprimă opţiuni între diversele programe politice care participă la scrutinul electoral şi mai puţin cu privire la candidaţi, în considerarea calităţilor şi meritelor acestora. Prin urmare, pierderea calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales echivalează cu pierderea statutului de ales local, dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 având ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid la altul şi asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului. În raport cu aceste considerente, este evident interesul partidului politic de a sesiza prefectul pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului alesului local, competenţa exclusivă a prefectului prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 fiind reglementată de către legiuitor în considerarea calităţii acestuia de reprezentant al Guvernului la nivelul autorităţii publice locale.17. Prin Decizia nr. 175 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2016, paragrafele 23-27, pronunţându-se asupra dispoziţiilor de lege ce reglementează atribuţia prefectului de a constata încetarea mandatului primarului înainte de expirarea duratei mandatului, Curtea Constituţională a constatat că normele de lege criticate atribuie prefectului rolul de a „constata“, respectiv de „a lua act“ de încetarea mandatului de primar, în caz de incompatibilitate. Aşadar, în acest caz, prefectul îndeplineşte, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea asigurării funcţionării autorităţii administraţiei publice, în condiţii de imparţialitate, fără a fi pusă în discuţie crearea unui raport de subordonare între primar şi prefect. Departe de a constitui o încălcare a art. 123 alin. (4) din Constituţie, prevederile de lege criticate dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a asigura, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice, astfel cum stabileşte art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008. Curtea a mai constatat că ordinul emis de prefect, în temeiul acestei atribuţii legale, este un act administrativ de autoritate, cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi subiective, în sensul că se ia act de o situaţie juridică preexistentă, clarificându-se şi definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice. Ca atare, prin crearea acestei atribuţii, raţiunea legiuitorului nu contravine prevederilor constituţionale, întrucât, conform art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală, Guvernul exercită conducerea generală a administraţiei publice, iar prefectul este, potrivit art. 123 alin. (2), reprezentantul său pe plan local. Prin urmare, Curtea a constatat că atribuţia legală exercitată de prefect, prin emiterea unui asemenea act administrativ, nu este de natură să creeze raporturi de subordonare între prefect şi primar, neafectând prevederile art. 123 alin. (4) din Constituţie, şi nici nu modifică situaţii juridice preexistente, cum este, în speţă cea de incompatibilitate, stabilită prin alte acte juridice. Totodată, în vederea eliminării arbitrarului şi posibilităţii exercitării unei puteri discreţionare, abuzive a prefectului în această materie, prevederile art. 69 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001 asigură controlul judecătoresc al ordinului prefectului, în deplină concordanţă cu art. 126 alin. (6) din Constituţie şi art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale.
    18. Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 atribuie prefectului doar atribuţia de a constata încetarea mandatului de consilier local/judeţean în cazul expres prevăzut de lege, respectiv pierderea de către consilier a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Aşadar, prefectul îndeplineşte, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea funcţionării autorităţii administraţiei publice, fără a se crea, astfel, un raport de subordonare între prefect şi consiliul local, interzis de dispoziţiile art. 123 din Constituţie.19. În final, Curtea constată că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calităţii de membru al unui partid politic, cu consecinţa corelativă a încetării mandatului de consilier local/judeţean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicţiei interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în faţa unei instanţe judecătoreşti de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalităţii în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiţii a drepturilor şi libertăţilor constituţionale.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maxim Gagea şi Bogdan Iclenzan în Dosarul nr. 533/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2017.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU

    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    -----