Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriţi o formă actualizată, la zi (21.05.2018), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 683 din 2 noiembrie 2017referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 12 februarie 2018Data intrării în vigoare 12-02-2018


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Daniel-Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Patricia Marilena Ionea- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Edmund Marty în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.994D/2016.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Teritorială de Pensii Covasna. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei doreşte interpretarea unor texte de lege, aspecte ce excedează controlului de constituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.468/119/2015, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Edmund Marthy cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 259 din 10 martie 2016, pronunţate de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 1.468/119/2015.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât nu sunt clare, nefiind lămurită noţiunea de „venit brut“ realizat în anul calendaristic. De asemenea, susţine că modul în care se interpretează art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul egalităţii în drepturi. În acest sens arată că acest text de lege trebuie interpretat ca referindu-se la veniturile realizate, respectiv veniturile nete, rezultate după scăderea cheltuielilor.6. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi invocă în acest sens cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 641 din 13 octombrie 2015.
    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că pensia anticipată şi pensia anticipată parţială sunt reglementate ca excepţii de la regulile generale privind acordarea pensiei, avându-se în vedere situaţiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, este în drept să stabilească atât criteriile, cât şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii ce pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. Ca atare, suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială. În susţinerea celor arătate invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. Referitor la critica raportată la dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010, arată că, pentru a stabili înţelesul sintagmei „venit brut“, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 48 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora:– Art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b): (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: […]IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: […]b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
    – Art. 114 alin. (1) lit. b): (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […]b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;.
    13.
    Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind Statul român şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. De asemenea, Curtea observă că, deşi autorul excepţiei nu invocă în mod expres prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, face referire la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, astfel că, în analiza de constituţionalitate va avea în vedere şi acest text din Legea fundamentală.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 709 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 1 martie 2017, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010 stabilesc una dintre categoriile de persoane care sunt asigurate prin efectul legii în sistemul public de pensii, o condiţie esenţială fiind nivelul venitului brut pe an calendaristic, respectiv nivelul echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, obţinut în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e), menţionate în acelaşi text de lege.15. Referitor la pretinsele consecinţe neconstituţionale ale dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010, care ar rezulta ca urmare a coroborării acestui text de lege cu dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind condiţiile de acordare a dreptului la pensie anticipată sau anticipată parţială, respectiv dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b), Curtea, prin decizia mai sus amintită, a reţinut că participarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale într-o activitate, ca membru al unei întreprinderi individuale sau al întreprinderii familiale, reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Curtea a arătat că este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a ales, prin voinţa proprie, să renunţe la exercitarea capacităţii de muncă, obţinând astfel pensia. De altfel, Curtea a amintit că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a considerat că realizarea veniturilor din activităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010 nu mai justifică acordarea pensiei anticipate.16. Tot prin Decizia nr. 709 din 29 noiembrie 2016, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cumulul pensiei cu alte venituri este permis doar pensionarilor pentru limită de vârstă, nevăzătorilor, pensionarilor de invaliditate gradul III, precum şi copiilor, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate şi copiilor, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b) din aceeaşi lege. Enumerarea conţinută de art. 118 din Legea nr. 263/2010 are un caracter limitativ. Prin urmare, printr-o interpretare per a contrario a dispoziţiilor acestui text de lege, rezultă că nu este permis cumulul şi celor pensionaţi anticipat ori anticipat parţial, indiferent de nivelul venitului care s-ar obţine din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie. Altfel spus, potrivit Legii nr. 263/2010, cumularea pensiei anticipate ori anticipate parţiale cu venituri din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie nu este permisă, raţiunea interzicerii acestui cumul fiind faptul că, aşa cum s-a reţinut mai sus, angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie.17. Apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 709 din 29 noiembrie 2016 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Edmund Marty în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2017.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea
    -----