Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 123 din 09-04-2021

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic – Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0 – Un plan de acțiune actualizat pentru o economie albastră sustenabilă, rezilientă și competitivă în zona Uniunii Europene a Oceanului Atlantic

[COM(2020) 329]

(2021/C 123/08)

Raportor:

domnul Carlos Manuel TRINDADE

Sesizare

Comisia Europeană, 23.9.2020

Temei juridic

articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

Data adoptării în secțiune

11.1.2021

Data adoptării în sesiunea plenară

27.1.2021

Sesiunea plenară nr.

557

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

257/0/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este de acord cu aprecierea Comisiei, potrivit căreia spațiul maritim atlantic aflat sub jurisdicția statelor membre ale UE este un factor esențial pentru dezvoltarea economică și socială a acestor state, dar și a UE în ansamblu. Conform celor mai recente date disponibile prezentate în comunicarea Comisiei, economia albastră a Oceanului Atlantic a generat 73,4 miliarde EUR de valoare adăugată brută (VAB) și 1,29 milioane de locuri de muncă ocupate în 2017 (1).

1.2.

CESE subliniază, de asemenea, că, în ceea ce privește durabilitatea mediului, rolul crucial al oceanelor în ce privește decarbonizarea, producția de oxigen, alimentația umană și combaterea schimbărilor climatice și a acidificării este recunoscut la nivelul UE și al ONU.

1.3.

În contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, se recunoaște importanța sporită a economiei albastre pentru stimularea redresării economice europene și pentru protejarea locurilor de muncă existente și crearea altora noi.

1.4.

CESE salută călduros crearea acestui plan de acțiune pentru Atlantic 2.0, pentru contribuția pe care o va aduce la redresarea economică, menținerea și crearea de locuri de muncă, consolidând, în același timp, conservarea ecosistemelor costiere și marine și contribuind la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

1.5.

Corelarea acestui plan de acțiune 2.0 cu principiile Pactului verde european subliniază rolul central al economiei albastre în urmărirea obiectivelor în materie de sustenabilitate.

1.6.

CESE consideră, de asemenea, foarte pozitivă abordarea Comisiei Europene privind Oceanul Atlantic: rolul porturilor în dezvoltarea durabilă a turismului costier, a acvaculturii, a construcțiilor navale, a energiilor oceanice regenerabile și a inovării; dezvoltarea competențelor albastre ca urmare a unui angajament în favoarea dobândirii unor cunoștințe de calitate în domeniul marin; rolul energiilor din surse regenerabile marine ca factor al tranziției energetice și angajamentul în favoarea unor oceane sănătoase și a unor zone de coastă reziliente.

1.7.

Cu toate acestea, CESE propune o viziune mai cuprinzătoare, în care să se poată regăsi proiecte care să permită interacțiunea naturală dintre zonele care corespund diferiților piloni.

1.8.

CESE recomandă, de asemenea, să se pună accentul pe amenajarea și gestionarea spațiului maritim, deoarece fără un spațiu maritim bine organizat va fi dificil să se asigure dezvoltarea durabilă a economiei albastre, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punctul de vedere al investițiilor în proiecte. CESE consideră că o amenajare corespunzătoare a spațiului maritim promovează creșterea durabilă a economiilor maritime și a utilizării resurselor marine printr-o mai bună gestionare a conflictelor dintre activități și printr-o mai mare sinergie între diferitele activități maritime, în conformitate cu rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020, care prevede să se confere Pactului verde european o dimensiune albastră.

1.9.

CESE consideră că planul de acțiune ar trebui să descrie orientările generale pentru parteneriatele din contextul transatlantic, dat fiind că bazinul atlantic are mai multe țărmuri, iar oceanul nu are frontiere, deși se înțelege că dezvoltarea economiei albastre este menită să promoveze proiecte în spațiul maritim aflat sub suveranitatea statelor de coastă ale UE.

1.10.

CESE regretă lipsa obiectivelor și a măsurilor legate de pescuit și turism și recomandă Comisiei să acorde o mai mare importanță acestor activități în cadrul planului.

1.11.

De asemenea, CESE regretă că Comisia nu a definit măsuri și obiective specifice pentru zonele de arhipelag, deoarece acestea sunt regiuni ultraperiferice în care ponderea economiei maritime este chiar mai mare decât în restul regiunii atlantice și, prin urmare, recomandă Comisiei să o introducă în plan.

1.12.

În ceea ce privește parteneriatele dintre statele membre și de la nivel internațional, CESE afirmă că obiectivele și normele ar trebui definite în mod clar. CESE consideră că, pe lângă normele aplicabile între statele membre, ar trebui să se pună un accent deosebit pe cadrul pentru parteneriatele cu țările terțe europene, Regatul Unit, Norvegia și Islanda. Totodată, consideră că, în special în cazul Regatului Unit, ar trebui acordată o atenție deosebită măsurilor care previn pierderea de informații sau subminarea cooperării.

1.13.

CESE consideră că într-un document strategic precum Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic, în ceea ce privește finanțarea, pe lângă simpla enumerare a surselor de finanțare, ar trebui stabilite și orientările generale pentru aprobarea proiectelor.

1.14.

CESE propune ca inovarea, cercetarea științifică, durabilitatea ecologică, contribuția la dezvoltarea socială și localizarea într-un spațiu maritim bine amenajat să se numere printre termenii de referință pentru deciziile de finanțare, pe baza unei matrici cu indicatori bine definiți.

1.15.

CESE recomandă insistent crearea unei linii de finanțare specifice pentru proiectele elaborate în cadrul planului de acțiune 2.0, așa cum există pentru alte sectoare de activitate care beneficiază de finanțare publică europeană. În caz contrar, există riscul ca aceste proiecte să treacă în plan secund în momentul în care se va solicita finanțare în cadrul unor sisteme care nu le plasează în centrul programelor.

1.16.

CESE consideră că luarea în considerare a recomandărilor formulate în prezentul aviz cu privire la evaluarea și finanțarea proiectelor, precum și la monitorizarea acestora, va contribui la creșterea calității și a amplorii rezultatelor sociale, economice și de mediu care trebuie obținute prin punerea în aplicare a planului de acțiune pentru Atlantic 2.0.

1.17.

Nu în ultimul rând, CESE consideră că preluarea recomandărilor formulate în avizele anterioare ale CESE sporește șansele de reușită în punerea în aplicare a planului, în special în ceea ce privește crearea macroregiunii atlantice și restabilirea Forumului Atlantic.

2.   Contextul

2.1.

Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic (2) a fost adoptată în 2011 cu obiectivul de a sprijini dezvoltarea durabilă a economiei albastre în statele membre ale UE cu ieșire la Oceanul Atlantic, iar în vederea punerii sale în aplicare, Comisia Europeană a prezentat în 2013 un plan de acțiune pentru Atlantic (3).

2.2.

CESE a analizat fiecare dintre aceste instrumente și a emis două avize cu concluzii și recomandări relevante în acest domeniu (4) (dintre care unele au o importanță strategică pentru dezvoltarea economică, socială și de mediu a Europei, cum ar fi posibilitatea creării unei macroregiuni atlantice, urmând exemplul regiunii Mării Baltice și regiunii Dunării), care rămân la fel de actuale și de pertinente.

2.3.

De atunci și până în prezent, au fost elaborate diverse strategii sectoriale care au influențat capacitatea de a atinge obiectivele Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic, consolidând punerea în aplicare a planului de acțiune aferent: printre altele, Pactul verde european (5), adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2019; noua Strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030 (6), Strategia „De la fermă la consumator” (7).

2.4.

Având în vedere aceste evoluții și pentru a răspunde crizei socioeconomice fără precedent declanșate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană consideră că este necesar să se actualizeze prioritățile cooperării regionale și să se dea un nou impuls unei economii maritime durabile, capabilă să creeze locuri de muncă.

2.5.

În același sens, Comisia Europeană a adoptat măsuri pentru a contribui la repararea daunelor sociale și economice, pentru a stimula redresarea europeană și pentru a proteja locurile de muncă existente și a crea altele noi, prezentând un nou instrument de redresare intitulat Next Generation EU (8).

2.6.

CESE subliniază că eforturile UE se concentrează pe conceptul de durabilitate, cu obiectivul de a face ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

2.7.

Noile strategii sectoriale evidențiază rolul central al economiei albastre ca factor esențial pentru dezvoltarea durabilă a UE și a planetei și pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

2.8.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor prezintă „O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic – Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0”, care reprezintă un plan de acțiune actualizat pentru o economie albastră sustenabilă, rezilientă și competitivă în zona Uniunii Europene a Oceanului Atlantic (9)(10).

2.9.

Comisia precizează că acest plan de acțiune revizuit se bazează pe o evaluare la jumătatea perioadei a celui anterior (11) și pe consultări cu părțile interesate și cu statele membre din regiunea atlantică. În urma acestei evaluări, s-a constatat că planul anterior a creat peste 1 200 de proiecte maritime și investiții în valoare de aproximativ șase miliarde de euro, în principal din bugetul UE.

2.10.

CESE observă cu interes că una dintre concluziile acestei evaluări a fost „[…] necesitatea unor îmbunătățiri în ceea ce privește orientarea tematică a planului, structura de guvernanță și introducerea unui cadru de monitorizare” (12), acestea fiind, de fapt, recomandări formulate în avizele CESE menționate mai sus.

3.   O nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic – Planul de acțiune pentru Atlantic 2.0.

3.1.

Comisia Europeană stabilește ca obiectiv principal al planului de acțiune pentru Atlantic 2.0 creșterea și valorificarea potențialului economiei albastre în zona Oceanului Atlantic, care are un potențial ridicat de creare de locuri de muncă în comunitățile costiere, și, totodată, conservarea ecosistemelor marine, contribuind la atenuarea consecințelor schimbărilor climatice, în conformitate cu angajamentele globale privind dezvoltarea durabilă și cu prioritățile politice pentru perioada 2019-2024, în special cu Pactul verde european.

3.2.

Planul de acțiune 2.0 este organizat în jurul a patru piloni tematici, având ambiția de a atinge șapte obiective prin acțiuni concrete de mobilizare a tuturor părților interesate din zona Atlanticului.

3.3.

Pilonul I se bazează pe promovarea porturilor atlantice ca puncte de acces și platforme ale economiei albastre.

3.3.1.

În cadrul acestui pilon se presupune că porturile și operatorii acestora joacă un rol important în dezvoltarea durabilă a activităților de bază ale economiei albastre: turismul de coastă, acvacultura, construcțiile navale, și a activităților emergente precum energia din surse regenerabile marine, fiind în măsură să funcționeze ca catalizatori ai inovării în aceste activități și în alte domenii ale economiei albastre.

3.3.2.

Este de așteptat ca porturile, care interacționează între ele, să fie în măsură să mobilizeze fonduri pentru finanțarea infrastructurilor inteligente și să contribuie la decarbonizarea surselor maritime.

3.3.3.

Planul prevede că, prin acțiunile concrete prezentate, ar trebui îndeplinite două obiective specifice: „Porturile ca puncte de acces pentru comerțul din Oceanul Atlantic” și „Porturile drept catalizatori pentru întreprinderi”.

3.4.

Pilonul II se axează pe crearea unui set adecvat de competențe albastre adaptate exigențelor viitorului și pe dobândirea de cunoștințe în domeniul marin, ca modalitate de a atrage tineri talentați înspre economia albastră și, totodată, de a crește competitivitatea.

3.4.1.

În centrul acestui pilon se află necesitatea de a crea generații mai educate și mai bine informate.

3.4.2.

În acest scop, planul de acțiune 2.0 stabilește următoarele obiective specifice pentru acest pilon: „educație, formare profesională de calitate și învățare de calitate pe tot parcursul vieții”, precum și consolidarea „cunoștințelor în domeniul marin”.

3.5.

Pilonul III se axează pe energia din surse regenerabile marine ca element central al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

3.5.1.

Comunicarea afirmă că regiunea atlantică a UE joacă un rol de lider și constituie terenul de testare pentru dezvoltarea de surse regenerabile marine inovatoare de energie și că „pentru a trece la următoarea etapă de dezvoltare, și anume maturitatea comercială a prototipurilor reușite, este esențial să se mențină poziția de lider în domeniul tehnologic, să se rețină talentele și să se furnizeze energie curată la prețuri accesibile, ținându-se totodată seama de impactul potențial asupra mediului marin și de modalitatea de atenuare a acestui impact”.

3.5.2.

Planul de acțiune 2.0 prevede că, prin acțiunile concrete identificate, se va urmări atingerea unui obiectiv specific: „promovarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon prin energia din surse regenerabile marine”.

3.6.

Pilonul IV pune accentul pe oceane sănătoase și pe zone de coastă reziliente.

3.6.1.

Coasta atlantică a UE este vulnerabilă, având în vedere numărul mare de activități umane în această zonă.

3.6.2.

La aceasta se adaugă efectele negative ale furtunilor puternice, ale inundațiilor, eroziunii și creșterii continue a nivelului mării, într-un ritm accelerat – efecte care se vor intensifica ca urmare a schimbărilor climatice, care provoacă creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme.

3.6.3.

Zgomotul și poluarea marină, inclusiv cea cu plastic, ating niveluri foarte ridicate, subminând capitalul natural și activitățile economice.

3.6.4.

Planul de acțiune identifică ca necesare măsurile de gestionare a riscurilor climatice și de adaptare la aceste riscuri, precum și măsurile de sprijin pentru economia circulară, poluarea zero, eficiența energetică și conservarea biodiversității, ca principii directoare în beneficiul dezvoltării și al ocupării forței de muncă.

3.6.5.

Pentru a continua această abordare, planul de acțiune 2.0 stabilește ca obiective specifice ale acestui pilon crearea unor „zone de coastă mai reziliente” și „combaterea poluării marine”.

3.7.

În ceea ce privește guvernanța planului de acțiune, se instituie măsuri privind guvernanța, punerea în aplicare și raportarea, precum și mobilizarea fondurilor și a finanțării.

3.7.1.

În ceea ce privește coordonarea, există două niveluri: coordonarea politică, care este încredințată miniștrilor responsabili cu afacerile maritime din statele membre care fac parte din regiunea atlantică; și coordonarea regională, care este asigurată de Comitetul strategiei pentru Oceanul Atlantic, din care pot face parte reprezentanți ai regiunilor de coastă sau ai altor regiuni.

3.7.2.

În ceea ce privește punerea în aplicare și raportarea, sunt instituite norme pentru clarificarea procedurilor.

3.7.2.1.

Se stabilește un set de condiții prealabile pentru punerea în aplicare a planului de acțiune și pentru mecanismul de monitorizare și raportare, atât pentru părțile interesate din sectorul public, cât și pentru cele din sectorul privat, subliniindu-se responsabilitatea comună a UE și a statelor membre implicate.

3.7.2.2.

Mecanismul de monitorizare și evaluare urmărește să monitorizeze și să evalueze măsura în care au fost îndeplinite obiectivele planului de acțiune, iar rezultatele vor sta la baza unor eventuale modificări ale planului de acțiune în viitor.

3.7.3.

În ceea ce privește mobilizarea fondurilor și a finanțării, au fost formulate o serie de considerații care ar trebui subliniate.

3.7.3.1.

Se subliniază faptul că bugetul UE nu prevede alocarea niciunei sume pentru planul de acțiune pentru Atlantic, ci depinde în principal de fondurile și instrumentele financiare care pot fi mobilizate la nivel național și la nivelul UE.

3.7.3.2.

Sunt enumerate fondurile, programele și mecanismele la care pot recurge statele membre ale UE și regiunile de coastă.

4.   Considerații generale

4.1.

CESE consideră lăudabilă inițiativa Comisiei Europene de a prezenta un plan de acțiune actualizat pentru zona Oceanului Atlantic, care să includă diferitele strategii sectoriale europene recent adoptate.

4.2.

CESE salută includerea de către Comisie în acest plan revizuit a observațiilor și recomandărilor formulate de CESE în avizele sale referitoare la Strategia europeană pentru zona Oceanului Atlantic și la planul de acțiune anterior, în special în ceea ce privește orientarea tematică, structura de guvernanță și cadrul de monitorizare.

4.3.

CESE salută abordarea mai structurată a planului de acțiune 2.0, care recurge la o abordare tematică pentru identificarea acțiunilor care urmează să fie puse în aplicare, în urma evaluării la jumătatea perioadei și a consultărilor ascendente.

4.4.

CESE evidențiază conformitatea domeniilor tematice cu obiectivele europene în materie de durabilitate în ceea ce privește dezvoltarea activităților economiei albastre, crearea de locuri de muncă calificate și dobândirea de cunoștințe în domeniul marin, promovarea decarbonizării și a tranziției către o energie curată, precum și refacerea și protejarea capitalului natural și a ecosistemelor costiere.

4.5.

CESE recomandă ca, în ceea ce privește consolidarea competențelor albastre, să se introducă măsuri pentru a se valorifica mai bine experiența profesională în definirea programelor de învățământ pentru profesiile din domeniul maritim.

4.6.

Cu toate acestea, CESE regretă lipsa unor obiective și măsuri legate de pescuit și turism, deoarece acestea sunt cele două activități ale economiei albastre aflate pe primul loc în termeni de valoare adăugată brută și de creare de locuri de muncă, precum și în ce privește impactul lor asupra ecosistemului marin, în zonele care fac parte în mod direct din regiunea atlantică, și recomandă Comisiei să acorde o mai mare importanță acestor activități în cadrul planului, remediind astfel lacuna menționată anterior.

4.7.

De asemenea, CESE regretă că Comisia nu a definit măsuri și obiective specifice pentru zonele de arhipelag, deoarece acestea sunt regiuni ultraperiferice în care ponderea economiei maritime este chiar mai mare decât în restul regiunii atlantice și, prin urmare, recomandă Comisiei să introducă în plan astfel de măsuri și obiective.

4.8.

CESE subliniază creșterea calității și a transparenței care rezultă din introducerea unui cadru de monitorizare care va permite adaptarea viitoarelor modificări ale planului în funcție de punerea sa efectivă în aplicare și de măsura în care obiectivele au fost îndeplinite.

4.9.

CESE regretă că Comisia nu a luat în considerare recomandările formulate în avizele anterioare ale CESE în ce privește dezvoltarea unei macroregiuni atlantice după modelul celor existente în regiunea Dunării și în regiunea Mării Baltice, precum și menținerea Forumului Atlantic.

5.   Observații specifice

5.1.

CESE consideră necesar să se verifice conformitatea planului de acțiune 2.0 cu strategia europeană pentru chestiuni maritime: politica maritimă integrată a UE (PMI) (13).

5.2.

PMI este un cadru de politică menit să promoveze dezvoltarea durabilă a tuturor activităților maritime și a regiunilor de coastă prin îmbunătățirea coordonării politicilor privind oceanele, mările, insulele, regiunile de coastă și ultraperiferice și sectoarele maritime, precum și prin dezvoltarea de instrumente transversale.

5.3.

Principalele obiective și domeniile de acțiune corespunzătoare ale PMI sunt următoarele: consolidarea utilizării sustenabile a mărilor și oceanelor; crearea unei baze de cunoștințe și inovare pentru politica maritimă; îmbunătățirea calității vieții în regiunile de coastă; promovarea rolului de lider al UE în afacerile maritime internaționale prin intensificarea cooperării în domeniul guvernanței internaționale a oceanelor și, la nivel european, prin intermediul politicii europene de vecinătate; creșterea vizibilității Europei maritime.

5.4.

PMI acoperă următoarele domenii de politică convergente (14): creșterea albastră, cunoștințele și datele privind mediul marin (15), amenajarea spațiului maritim și supravegherea maritimă integrată.

5.5.

CESE recomandă ca informațiile, datele și cunoștințele produse în acest context să fie accesibile în mod liber și gratuite pentru organizații, comunități din domeniul științei și educației și pentru proiectele legate de ocean, cu posibilitatea de a impune criterii de confidențialitate sau rezerve, după caz. În acest context, CESE recomandă o mai bună coordonare între diferitele organisme de monitorizare din regiunea atlantică, în vederea creării unor baze de date eficiente, accesibile și interoperabile.

5.6.

CESE consideră că un document strategic precum Strategia europeană pentru zona Oceanului Atlantic trebuie să fie clar și concis în ceea ce privește obiectivele și modul în care își propune să le atingă. În acest scop, CESE recomandă ca documentul să fie dezvoltat în continuare în ceea ce privește aspectele care se dovedesc esențiale pentru un astfel de document strategic.

5.7.

CESE consideră că planul de acțiune 2.0 acordă o mare atenție și valoare economiei albastre și cunoașterii, ceea ce este pozitiv. Cu toate acestea, se recomandă să se acorde atenția cuvenită importanței amenajării și gestionării spațiului maritim și parteneriatelor internaționale.

5.8.

În ceea ce privește amenajarea și gestionarea spațiului maritim, creșterea impactului pe care omul îl are asupra oceanelor, alături de creșterea rapidă a cererii de spațiu maritim și a concurenței pentru acesta în diferite scopuri, cum ar fi activitățile de pescuit, instalațiile de energie din surse regenerabile offshore și conservarea ecosistemelor, au evidențiat că este nevoie urgent de o gestionare integrată a oceanelor și de stabilirea unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (16).

5.8.1.

CESE este de părere că o amenajare corespunzătoare a spațiului maritim promovează creșterea durabilă a economiilor maritime și utilizarea resurselor marine printr-o mai bună gestionare a conflictelor și printr-o mai mare sinergie între diferitele activități maritime, în conformitate cu rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 pentru a conferi Pactului verde european o dimensiune albastră.

5.8.2.

Crearea unui cadru comun european pentru amenajarea spațiului maritim aduce mai multe beneficii: facilitează reducerea conflictelor dintre sectoare și creează sinergii între diferite activități; încurajează investițiile, dat fiind că asigură predictibilitate, transparență și norme clare; sporește cooperarea transfrontalieră dintre statele membre pentru a dezvolta rețele energetice și platforme de energie, rute maritime, conducte de petrol, cabluri submarine și alte activități, dar și pentru a dezvolta rețele coerente de zone protejate; protejează mediul prin identificarea precoce a impactului și a oportunităților de utilizare multiplă a spațiului.

5.8.3.

Promovarea elaborării planurilor de amenajare a spațiului maritim, îmbunătățirea amenajării spațiului maritim prin respectarea termenului stabilit în acest sens pentru 2021, precum și coordonarea între diferitele state membre contribuie la îndeplinirea tuturor obiectivelor de sustenabilitate ecologică, socială și economică ale Strategiei maritime pentru zona Oceanului atlantic și ale politicii maritime integrate.

5.8.4.

În acest scop, CESE consideră că planul de acțiune 2.0 al Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic ar trebui să internalizeze această chestiune, fără de care este dificil să se asigure dezvoltarea durabilă a economiei albastre, atât din punct de vedere ecologic și social, cât și din punctul de vedere al investițiilor în proiecte.

5.8.5.

CESE recomandă ca planul de acțiune 2.0 să pună un accent mai mare pe importanța amenajării spațiului maritim pentru dezvoltarea economiei albastre, în special în ceea ce privește pilonii I, II și IV.

5.8.6.

CESE recomandă, de asemenea, ca monitorizarea și evaluarea planificate să fie efectuate în contextul amenajării spațiului maritim, în conformitate cu indicatorii relevanți, stabilind ca o condiție prealabilă pentru accesul la fonduri ca proiectele să fie situate într-un spațiu maritim amenajat în mod corespunzător.

5.9.

În ceea ce privește parteneriatele dintre statele membre și de la nivel internațional, CESE afirmă că obiectivele și normele ar trebui definite în mod clar.

5.9.1.

Bazinul Oceanului Atlantic are mai multe țărmuri, iar oceanul nu are frontiere, motiv pentru care CESE consideră că ar trebui avute în vedere parteneriate sociale, de mediu și economice, precum și în ce privește inovarea și cercetarea științifică, în cadrul celor patru piloni ai planului de acțiune 2.0.

5.9.2.

CESE consideră că, pe lângă normele aplicabile între statele membre, ar trebui să se pună un accent deosebit pe cadrul pentru parteneriatele cu țările terțe europene, Regatul Unit, Norvegia și Islanda. Totodată, consideră că, în special în cazul Regatului Unit, ar trebui acordată o atenție deosebită măsurilor care previn pierderea de informații sau subminarea cooperării.

5.9.3.

Deși se înțelege că dezvoltarea economiei albastre este menită să promoveze proiecte în spațiul maritim aflat sub suveranitatea statelor de coastă ale UE, CESE recomandă ca planul de acțiune al Strategiei europene pentru zona Oceanului Atlantic să ia în considerare definirea unor orientări generale pentru parteneriatele transatlantice, atât pentru stabilirea de parteneriate cu statele de coastă de pe coasta Americii, cât și cu țările africane (17).

5.10.

De asemenea, în ceea ce privește mobilizarea fondurilor și a finanțării, CESE recomandă ca planul de acțiune 2.0 să precizeze în mod clar și neechivoc sursele de finanțare, normele care reglementează alocarea fondurilor și modul în care performanța proiectelor poate fi monitorizată și evaluată.

5.10.1.

CESE salută faptul că, așa cum se afirmă în comunicarea Comisiei Europene, punerea în aplicare cu succes a acțiunilor identificate în planul de acțiune va implica o combinație de investiții publice din bugetele naționale și din bugetul UE, precum și fonduri private.

5.10.2.

În acest scop, se pune la dispoziție o listă a fondurilor și programelor la care pot recurge statele membre și regiunile de coastă ale acestora. CESE recomandă ca această listă să fie exhaustivă, incluzând și alte mecanisme de finanțare, cum ar fi mecanismul EEA Grants (18), care poate fi deosebit de util în viitoarele parteneriate ce vor fi încheiate cu țările terțe din Europa.

5.10.3.

CESE consideră că într-un document strategic precum Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic, pe lângă simpla enumerare a surselor de finanțare, ar trebui stabilite și orientările generale pentru aprobarea proiectelor.

5.10.4.

CESE recomandă stabilirea unei matrice de monitorizare și evaluare cu indicatori bine definiți – printre care să se numere inovarea, cercetarea științifică, durabilitatea ecologică, contribuția la dezvoltarea socială și integrarea într-un spațiu maritim ordonat – care să constituie punctul de referință pentru deciziile de finanțare.

5.10.5.

CESE recomandă insistent crearea unei linii de finanțare specifice, așa cum există pentru alte bazine europene și alte sectoare de activitate care beneficiază de finanțare publică europeană. De fapt, punerea în aplicare a planului de acțiune pentru Atlantic nu este obiectivul principal al niciunuia dintre fondurile și programele enumerate, ceea ce diminuează capacitatea acestora de a obține rezultate.

Bruxelles, 27 ianuarie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG


(1)  Timpul necesar pentru compilarea statisticilor face dificilă definirea unor politici europene adaptate la realitatea statelor membre și îngreunează monitorizarea acestor politici. CESE consideră că ar trebui asumat un angajament ferm în acest domeniu.

(2)  COM(2011) 782 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52011DC0782

(3)  COM(2013) 279 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52013DC0279

(4)  Avizul CESE privind elaborarea unei strategii maritime pentru zona Oceanului Atlantic (JO C 229, 31.7.2012, p. 24) și Avizul CESE privind planul de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic (JO C 341, 21.11.2013, p. 77).

(5)  COM(2019) 640 final.

(6)  COM(2020) 380 final.

(7)  COM(2020) 381 final.

(8)  COM(2020) 456 final.

(9)  COM(2020) 329 final.

(10)  SWD(2020) 140 final.

(11)  SWD(2018) 49 final, https://ec.europa.eu/maritimeaffairs/sites/maritimeaffairs/files/swd-2018-49_en.pdf

(12)  Ibidem.

(13)  COM(2007) 575.

(14)  COM(2012) 494; COM(2014) 254; COM(2008) 768; COM(2013) 229; COM(2014) 008; COM(2014) 86; foaia de parcurs strategică „Building Energy Efficiency for Europe”.

(15)  Foaie de parcurs pentru Strategia „Cunoașterea mediului marin 2020” [SWD(2014) 149].

(16)  Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).

(17)  Un exemplu de bună practică este Grupul la nivel înalt pentru o economie maritimă durabilă, la care participă 14 țări, dintre care două țări europene: Portugalia și Norvegia.

(18)  EEA Grants – Granturile SEE și Norvegiei au fost rezultatul participării Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei la piața internă în domeniile reglementate de Acordul privind SEE.


ANEXA I

REGIUNEA ATLANTICĂ (1)

Image 1

REGIUNEA ATLANTICĂ – Regiunile ultraperiferice

Image 2


(1)  ECO/306 – CESE 1298/2012.


ANEXA II

PIB REGIONAL (NUTS 2) PE CAP DE LOCUITOR

SPC (standardul puterii de cumpărare), UE28

REGIUNEA

2009

2017

PORTUGALIA

 

 

Nord

63,6

65

Algarve

84,6

83

Centru

66,5

67

Lisabona

112,4

100

Alentejo

72,2

72

Regiunea autonomă a Insulelor Azore

75,2

68

Regiunea Autonomă a Insulelor Madeira

104,9

73

SPANIA

 

 

Insulele Canare

87,3

75

Andaluzia

79,1

68

Galicia

92,7

82

Principatul Asturia

95,8

82

Cantabria

100,0

83

Țara Bascilor

134,4

121

FRANȚA

 

 

Aquitania

96,3

91

Poitou-Charentes

86,4

83

Ținuturile Loarei

96,4

94

Bretania

90,5

88

Normandia Inferioară

84,1

81

Normandia Superioară

93,0

88

REGATUL UNIT

 

 

Cornwall și Insulele Scilly

71,9

68

Devon

86,5

77

Hampshire și Insula Wight

110,3

104

Dorset și Somerset

93,5

81

Țara Galilor de Est

99,3

94

Țara Galilor de Vest și The Valleys

68,4

66

Gloucestershire, Wiltshire și Bristol/zona Bath

114,1

106

Merseyside

79,2

79

Lancashire

83,4

84

Cheshire

113,1

128

Cumbria

87,6

89

Scoția de Sud-Vest

99,9

 

Highlands și insulele

84,4

93

Irlanda de Nord

83,0

81

ÉIRE/IRLANDA

 

 

Frontieră, Centru și Vest

88,6

 

Sud și Est

142,0

 

Sursa: Eurostat PIB pe cap de locuitor 2009, 2017.


ANEXA III

PLANUL DE ACȚIUNE 2.0 — PILONI TEMATICI (1)

Image 3


(1)  COM(2020) 329 final.


ANEXA IV

PLANUL DE ACȚIUNE 2.0 – OBIECTIVE ȘI ACȚIUNI

PILONUL I: PORTURILE DE LA OCEANUL ATLANTIC CA PUNCTE DE ACCES ȘI PLATFORME PENTRU ECONOMIA ALBASTRĂ

Pilonul include două obiective specifice și un set de acțiuni:

Obiectivul 1: Porturile ca puncte de acces pentru comerțul din Oceanul Atlantic

Acțiuni

Dezvoltarea autostrăzilor maritime ale rețelei TEN-T în Oceanul Atlantic

Crearea unei rețele de porturi verzi până în 2025

Promovarea legăturilor de transport maritim pe distanțe mici în zona Oceanului Atlantic, pentru o mai bună integrare a Irlandei

Lansarea unei strategii pentru zona Oceanului Atlantic privind gazul natural lichefiat

Dezvoltarea unor programe de stimulare ecologică pentru modernizarea infrastructurii portuare

Elaborarea în comun a planurilor de gestionare și de tratare a deșeurilor pentru porturile de la Oceanul Atlantic

Obiectivul 2: Porturile drept catalizatori pentru întreprinderi

Acțiuni

Dezvoltarea unui sistem de accelerare albastru pentru porturile de la Oceanul Atlantic pentru a contribui la dezvoltarea întreprinderilor inovatoare

Schimbul de bune practici, schimbul de idei și rezolvarea în comun a problemelor

Extinderea colectării de date în plus față de datele (logistice) tradiționale

Intensificarea comunicării și creșterea disponibilității datelor privind potențialul economic al porturilor

PILONUL II: COMPETENȚELE ALBASTRE ALE VIITORULUI ȘI CUNOȘTINȚELE ÎN DOMENIUL MARIN

Pilonul include două obiective specifice și un set de acțiuni:

Obiectivul 3: Educație, formare profesională de calitate și învățare de calitate pe tot parcursul vieții

Acțiuni

Identificarea lacunelor în materie de competențe albastre în zona UE a Oceanului Atlantic

Armonizarea colectării de date în domeniul carierelor din economia albastră

Crearea unui sistem de informații comerciale și promovarea centrelor de legătură pentru o mai bună cooperare între întreprinderi și furnizorii de servicii de formare

Identificarea, prin învățare reciprocă, a bunelor practici de punere în corespondență a angajatorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru a putea fi folosite drept sursă de inspirație

Valorificarea platformelor de informare existente pentru ofertele de locuri de muncă și exploatarea potențialului acestor platforme pentru locurile de muncă din economia albastră

Obiectivul 4: Cunoștințele în domeniul marin

Acțiuni

Lansarea unei programe-pilot pentru dobândirea de cunoștințe privind Oceanul Atlantic

Crearea, până în 2025, a 25 de școli albastre privind Oceanul Atlantic

Introducerea în proiectele relevante a unei componente permițând dobândirea (diseminarea) de cunoștințe în domeniul marin

Utilizarea Forumului transatlantic pentru tineret

Implicarea cetățenilor în acțiunile legate de oceane în zona UE a Oceanului Atlantic

Implicarea cetățenilor în activitățile organizate pentru Ziua Maritimă Europeană, Ziua Internațională a Oceanelor și în viitoarea platformă EU4Ocean

PILONUL III: ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE MARINE

Pilonul include un obiectiv specific și un set de acțiuni:

Obiectivul 5: Promovarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon prin energia din surse regenerabile marine

Acțiuni

Stabilirea unor obiective de implementare specifice pentru energia din surse regenerabile marine în regiunile atlantice, ținând seama de impactul acestora asupra mediului

Identificarea celor mai bune situri pentru fermele de energie din surse regenerabile marine (inclusiv energia eoliană offshore) și a porturilor adiacente din Oceanul Atlantic, ținând seama de impactul potențial asupra mediului marin

Implementarea unor stimulente pentru plasarea de instalații inovatoare de energie din surse regenerabile

Punerea în comun a diferitelor inițiative privind energia din surse regenerabile marine care acoperă zona UE a Oceanului Atlantic, pe baza filozofiei și a promovării obiectivelor planului strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET)

Sensibilizarea publicului cu ajutorul unor instrumente de comunicare adecvate cu privire la energia din surse regenerabile marine în Oceanul Atlantic

Consolidarea cooperării în cadrul comunității europene a energiei oceanice

Dezvoltarea unui cadru specific privind energia oceanică pentru insulele UE din Oceanul Atlantic

PILONUL IV: OCEANE SĂNĂTOASE ȘI ZONE DE COASTĂ REZILIENTE

Pilonul include două obiective specifice și un set de acțiuni:

Obiectivul 6: Zone de coastă mai reziliente

Acțiuni

Dotarea cu un sistem cuprinzător de alertă și de observare a furtunilor și a inundațiilor violente cauzate de schimbările climatice

Dezvoltarea de sinergii între infrastructurile existente ale UE pentru observarea și protecția zonelor de coastă, precum și pentru alertare și monitorizare, dar și îmbunătățirea dezvoltării observatoarelor oceanice in-situ

Dezvoltarea de spații de testare, zone-pilot pentru testarea metodelor de protecție costieră și promovarea soluțiilor bazate pe natură

Promovarea unor practici sustenabile în turismul maritim și costier

Inventarierea strategiilor și măsurilor de adaptare a zonelor de coastă la schimbările climatice, de la nivel național și regional, legate de evaluările riscurilor și de planurile de gestionare a riscurilor, partajarea bunelor practici

Crearea unor campanii de informare pentru comunitățile costiere de la Oceanul Atlantic

Educarea tinerilor și a comunităților costiere cu privire la evoluția litoralurilor și la modalitățile de adaptare la creșterea nivelului mării

Realizarea schimbului de bune practici privind aplicarea planificării spațiului maritim la adaptarea și reziliența zonelor de coastă și evaluările de mediu aplicabile (EIA (1), SEA (2), AA (3)).

Cartografierea zonelor umede de coastă pentru conservare și monitorizarea rolului acestora ca rezervoare de carbon

Obiectivul 7: Combaterea poluării marine

Acțiuni

Dezvoltarea unui proiect-pilot de comunități costiere „cu zero deșeuri”

Utilizarea instrumentelor disponibile pentru a identifica principalele surse de deșeuri marine, căile urmate de aceste deșeuri și zonele afectate de acumularea deșeurilor marine, precum și poluarea accidentală sau deliberată

Promovarea acțiunilor întreprinderilor bazate pe economia circulară, dezvoltarea de stimulente și de sisteme de certificare ecologică

Lansarea de acțiuni comune pentru a promova o sensibilizare a publicului față de această problemă, de exemplu zilele plajei, în care comunitățile se reunesc pentru a curăța plaja

Promovarea acțiunilor de „pescuit gunoaie” pentru a încuraja toți pescarii să aducă la țărm deșeurile recuperate în plasele lor de pescuit în timpul operațiunilor obișnuite de pescuit

Implicarea în cadrul OSPAR în punerea în aplicare a unor acțiuni colective din planul de acțiune regional privind deșeurile marine

Promovarea punerii în aplicare coordonate și eficiente a acțiunilor împotriva deșeurilor marine și a zgomotului subacvatic, impuse de Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” statelor membre ale UE

Sprijinirea activității din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și al acordurilor de la Bonn și Lisabona pentru a preveni poluarea, a fi pregătiți pentru această situație și a reacționa adecvat la poluarea deliberată și accidentală

Promovarea cooperării între sectoare în vederea unui răspuns coordonat pe mare și pe litoral


(1)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, JO L 26, 28.1.2012, p. 1-21, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1).

(2)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(3)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/62/CE a Consiliului (JO L 305, 8.11.1997, p. 42), Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1), Directiva 2006/105/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 368), Directiva 2013/17/UE a Consiliului (JO L 158, 10.6.2013, p. 193).