Publicat în Jurnalul Oficial L nr. 117 din 06-04-2021

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/535 AL COMISIEI

din 31 martie 2021

pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește procedurile și specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a autovehiculelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește caracteristicile lor de construcție generale și siguranța generală a acestora

(Text cu relevanță pentru SEE)

 

Intrare în vigoare: 26/04/2021

 

Punere în aplicare: 06/07/2022

 

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisiei (1), în special articolul 4 alineatul (7), articolul 8 alineatul (3) și articolul 10 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Regulamentul (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și Regulamentele (CE) nr. 631/2009 (5), (UE) nr. 406/2010 (6), (UE) nr. 672/2010 (7), (UE) nr. 1003/201 (8), (UE) nr. 1005/2010 (9), (UE) nr. 1008/2010 (10), (UE) nr. 1009/2010 (11), (UE) nr. 19/2011 (12), (UE) nr. 109/2011 (13), (UE) nr. 65/2012 (14), (UE) nr. 130/2012 (15), (UE) nr. 347/2012 (16), (UE) nr. 351/2012 (17), (UE) nr. 1230/2012 (18) și (UE) 2015/166 (19) ale Comisiei se abrogă de la 6 iulie 2022. Dispozițiile acestora ar trebui preluate și, acolo unde este necesar, modificate pentru a ține cont de practica în vigoare și de evoluțiile tehnologice.

(2)

Prezentul regulament ar trebui să prevadă dispoziții referitoare la procedurile și la specificațiile tehnice uniforme pentru omologarea de tip a vehiculelor, precum și a anumite sisteme, componente și unități tehnice separate destinate vehiculelor respective în ceea ce privește siguranța generală a acestora.

(3)

Domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să corespundă celui al Regulamentului (UE) 2019/2144, în special astfel cum este definit în anexa II la acesta.

(4)

Dispozițiile privind procedurile de omologare de tip prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (20), în special în capitolele III și IV, se aplică omologării de tip a vehiculelor, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care fac obiectul prezentului regulament.

(5)

Pentru a permite o abordare coerentă în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în fișa de informații menționată la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858, informațiile relevante pentru fiecare tip de sistem, componentă sau unitate tehnică separată a vehiculului care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament trebuie să fie detaliate.

(6)

Certificatul de omologare UE de tip, menționat la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, care urmează să fie emis pentru fiecare tip de sistem, componentă sau unitate tehnică separată a vehiculului care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, trebuie să se bazeze pe modelul respectiv prevăzut în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (21). Cu toate acestea, addendumul la fiecare certificat trebuie să conțină informațiile specifice sistemului, componentei sau unității tehnice separate a vehiculului respective, astfel cum este definită în prezentul regulament.

(7)

Este necesar, în special, să se stabilească dispoziții specifice pentru omologarea de tip în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului privind încercările virtuale și cu articolul 72 alineatul (1) privind serviciul tehnic intern, pe baza cerințelor regulamentelor ONU enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144.

(8)

În principiu, nu este posibilă obținerea omologării de tip în conformitate cu regulamentele ONU în cazul componentelor instalate sau al unităților tehnice separate care au doar o omologare UE de tip valabilă. Cu toate acestea, acest lucru ar trebui să devină posibil în scopul omologării UE de tip în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144 pe baza cerințelor din regulamentele ONU enumerate în anexa II la respectivul regulament.

(9)

Regulamentele ONU conțin dispoziții specifice cu privire la informațiile care trebuie să însoțească o cerere pentru omologarea de tip. În contextul procedurilor prevăzute în prezentul regulament, detaliile respective trebuie să fie, de asemenea, precizate în dosarul informativ. Pentru a armoniza și mai mult dispozițiile privind spațiul pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare, cerințele aplicabile spațiului plăcii de înmatriculare spate ar trebui să fie completate pentru a acoperi și spațiul plăcii de înmatriculare frontale.

(10)

Pentru a preveni apariția unor erori de redactare în numărul de identificare al vehiculului (VIN), VIN ar trebui să conțină o cifră de control și ar trebui definită metoda de calcul a acestei cifre de control.

(11)

Articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/858 prevede posibilitatea de a acorda omologări UE de tip vehiculelor care depășesc dimensiunile armonizate. Cu toate acestea, statele membre pot decide să nu permită circulația pe drum, introducerea pe piață, înmatricularea sau punerea în circulație a unor astfel de vehicule. Prin urmare, este necesar ca derogarea de la dimensiunile maxime autorizate prevăzută în prezentul regulament să fie indicată în mod clar în certificatul de omologare de tip și în certificatul de conformitate al vehiculelor respective.

(12)

Armonizarea la nivel mondial a cerințelor de siguranță în ceea ce privește vehiculele pe bază de hidrogen reprezintă un pas important pentru promovarea vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi. Regulamentul ONU nr. 134 (22) se aplică în Uniune, însă nu conține nicio cerință privind compatibilitatea materialelor din care sunt construite sistemele și componentele care funcționează pe bază de hidrogen și nici privind fragilizarea acestora provocată de hidrogen în cazul vehiculelor pe bază de hidrogen. Aceste cerințe sunt necesare pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță la selecția materialelor din sistemele pe bază de hidrogen.

(13)

Regulamentul ONU nr. 134 nu cuprinde încă dispoziții specifice privind sistemele de stocare a hidrogenului lichefiat și nici privind geometria recipientelor de alimentare, întrucât acestea trebuie preluate din Regulamentul (CE) nr. 79/2009 pentru a asigura coerența.

(14)

Este nevoie de suficient timp pentru ca producătorii să se adapteze la noile cerințe cu privire la marcajele regulamentare și la spațiul destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare frontale. Prin urmare, sunt necesare dispoziții provizorii pentru a se asigura că aceste cerințe se vor aplica mai întâi noilor tipuri de vehicule.

(15)

În măsura în care prezentul regulament nu modifică cerințele Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, omologările de tip acordate vehiculelor, sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate în conformitate cu respectivele regulamente ar trebui să rămână valabile, iar extinderile acestor omologări ar trebui să rămână posibile în conformitate cu dispozițiile actelor abrogate.

(16)

Competențele prevăzute la articolul 4 alineatul (7), articolul 8 alineatul (3) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/2144 vizează introducerea unor proceduri și specificații tehnice uniforme pentru omologarea de tip a vehiculelor, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește anumite caracteristici generale ale construcției și siguranței acestora. Întrucât împuternicirile respective sunt strâns corelate prin obiectul pe care îl vizează, acestea trebuie să fie regrupate în cadrul prezentului regulament.

(17)

Întrucât dispozițiile relevante prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2144 se aplică de la 6 iulie 2022, aplicarea prezentului regulament trebuie, de asemenea, amânată până la data respectivă.

(18)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic – autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

(1)   Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru proceduri și specificații tehnice uniforme pentru omologarea UE de tip a vehiculelor din categoriile M, N și O, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (7), articolul 8 alineatul (3) și articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului.

(2)   De asemenea, prezentul regulament prevede proceduri uniforme care permit omologarea de tip în unul sau mai multe dintre următoarele cazuri:

(a)

pentru sisteme ale vehiculelor în care sunt folosite componente și unități tehnice separate ce poartă o marcă de omologare UE de tip în locul unei mărci de omologare ONU de tip, în contextul cerințelor prevăzute în regulamentele ONU enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144,

(b)

în cazul în care un producător este desemnat ca serviciu tehnic în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) și cu anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cerințele prevăzute în regulamentele ONU enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144, și

(c)

în cazul în care s-a aplicat încercarea virtuală în conformitate cu articolul 30 alineatul (7) și cu anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cerințele prevăzute în regulamentele ONU enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„tip de vehicul” înseamnă un set de vehicule astfel cum sunt definite în partea B din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858;

2.

„tip de vehicul în ceea ce privește marcajele regulamentare” înseamnă vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale precum:

(a)

structura numărului de identificare al vehiculului;

(b)

caracteristicile și amplasamentul marcajelor regulamentare;

3.

„plăcuța regulamentară a producătorului” înseamnă o plăcuță sau o etichetă, aplicată de producător pe un vehicul, care conține principalele caracteristici tehnice necesare pentru identificarea vehiculului și furnizează autorităților competente informațiile relevante referitoare la masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat;

4.

„număr de identificare al vehiculului (VIN)” înseamnă codul alfanumeric atribuit vehiculului de către producător în scopul asigurării identificării adecvate a fiecărui vehicul;

5.

„tip de vehicul din punct de vedere al spațiului destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare” desemnează vehiculele care nu diferă sub aspecte esențiale precum:

(a)

dimensiunile spațiului pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare față și spate;

(b)

localizarea spațiului destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare față și spate;

(c)

forma suprafeței de amplasare și montare a plăcilor de înmatriculare față și spate;

6.

„tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului” înseamnă vehicule care nu prezintă diferențe între ele în ceea ce privește elemente esențiale cum sunt: caracteristicile dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului sau forma, dimensiunile și caracteristicile parbrizului și ale suportului acestuia;

7.

„tip de dispozitive de spălare a parbrizului” înseamnă un grup de dispozitive de spălare a parbrizului care nu diferă sub aspecte esențiale cum sunt performanțele pompei, materialele utilizate, capacitatea de stocare, numărul de duze, dimensiunile, grosimea pereților sau forma dispozitivului de spălare;

8.

„dispozitiv de ștergere a parbrizului” înseamnă ansamblul constituit dintr-un dispozitiv care servește la ștergerea suprafeței exterioare a parbrizului și din accesoriile și comenzile necesare pentru pornirea și oprirea dispozitivului;

9.

„dispozitiv de spălare a parbrizului” înseamnă un dispozitiv format din sisteme de stocare, transferare și proiectare a lichidelor către suprafața exterioară a parbrizului, la care se adaugă comenzile necesare pentru pornirea și oprirea respectivului dispozitiv;

10.

„tip de vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți” înseamnă vehiculele care nu diferă sub aspecte esențiale precum caracteristicile apărătorilor de roți sau dimensiunile minime și maxime ale pneurilor și roților corespunzătoare pentru montarea pe vehicul, ținând cont de dimensiunile de gabarit admisibile ale pneurilor, ale jantelor și de abaterile roților;

11.

„tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de dejivrare și de dezaburire a parbrizului” înseamnă vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale precum cele de mai jos:

(a)

caracteristicile dispozitivelor de dejivrare și de dezaburire;

(b)

formele și dispunerile externe și interne care, într-un unghi de 180o în câmpul vizual spre față al conducătorului auto, pot afecta vizibilitatea;

(c)

forma, dimensiunile, grosimea și caracteristicile parbrizului și montarea acestuia;

(d)

numărul maxim de locuri pe scaune;

12.

„dispozitiv de dejivrare” înseamnă dispozitivul destinat să elimine chiciura sau gheața de pe suprafața exterioară a parbrizului;

13.

„dispozitiv de dezaburire” înseamnă dispozitivul destinat să elimine aburul condensat de pe suprafața interioară a parbrizului;

14.

„tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de remorcare” înseamnă vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale precum caracteristicile dispozitivelor de remorcare;

15.

„dispozitiv de remorcare” înseamnă un dispozitiv sub formă de cârlig, ureche sau sub altă formă, care permite fixarea unei piese de racordare, cum este o bară sau un cablu de remorcare;

16.

„tip de vehicul în ceea ce privește sistemele antiîmproșcare” înseamnă vehicule complete, incomplete sau completate care nu prezintă diferențe în ceea ce privește următoarele aspecte:

(a)

tipul de dispozitiv antiîmproșcare instalat pe vehicul;

(b)

denumirea tipului de sistem antiîmproșcare al producătorului;

17.

„tip de dispozitiv antiîmproșcare” înseamnă dispozitive care nu prezintă diferențe în ceea ce privește următoarele caracteristici principale:

(a)

principiul fizic adoptat pentru reducerea stropilor (cu absorbție a energiei apei sau cu separator aer/apă);

(b)

materiale;

(c)

formă;

(d)

dimensiunile, în măsura în care pot influența comportarea materialului;

18.

„sistem antiîmproșcare” înseamnă un sistem destinat să reducă pulverizarea apei proiectate în sus de pneurile unui vehicul în mișcare și care este alcătuit dintr-o aripă apărătoare de noroi, din apărători de noroi și din apărători exterioare echipate cu un dispozitiv antiîmproșcare;

19.

„dispozitiv antiîmproșcare” înseamnă o parte a sistemului antiîmproșcare care poate include un separator aer/apă și un dispozitiv de absorbție a energiei;

20.

„tip de vehicul în ceea ce privește indicatorul de schimbare a treptei de viteză (GSI)” înseamnă vehicule care nu diferă în aspecte esențiale precum caracteristicile funcționale ale GSI și logica utilizată de GSI pentru a determina momentul în care trebuie indicat un punct de schimbare a treptelor de viteză, inclusiv:

(a)

schimbarea spre treapta superioară de turație indicată la o anumită turație a motorului;

(b)

schimbarea spre treapta superioară de turație indicată atunci când diagramele de consum de combustibil ale motorului arată faptul că în treapta superioară de turație se obține o reducere minimă specificată a consumului de combustibil;

(c)

schimbarea spre treapta superioară de turație indicată atunci când cuplul necesar poate fi obținut în treapta superioară;

21.

„caracteristici funcționale ale GSI” înseamnă o serie de parametri de intrare, cum sunt turația motorului, necesarul de putere și de cuplu și variația în timp a acestora, care determină indicația GSI, precum și dependența funcțională de acești parametri a indicațiilor GSI;

22.

„tip de vehicul în ceea ce privește accesul în vehicul” înseamnă vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale precum caracteristicile treptelor de acces, ale mânerelor și scărilor;

23.

„tip de vehicul în ceea ce privește deplasarea înapoi” înseamnă vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale precum caracteristicile dispozitivului de deplasare înapoi;

24.

„tip de vehicul în ceea ce privește masele și dimensiunile” înseamnă vehicule care nu diferă în ceea ce privește niciunul dintre următoarele aspecte:

(a)

denumirea comercială sau marca producătorului lor;

(b)

clasificare;

(c)

funcția principală;

25.

„dispozitive și echipamente aerodinamice” înseamnă dispozitive sau echipamente proiectate pentru a reduce rezistența aerodinamică a vehiculelor rutiere, cu excepția cabinelor cu formă alungită;

26.

„tip de sistem de stocare a hidrogenului” înseamnă un ansamblu de componente care nu diferă în aspecte esențiale cum ar fi starea combustibilului pe bază de hidrogen sau a gazului comprimat stocat, presiunea de serviciu nominală, structura, materialele, capacitatea și dimensiunile fizice ale rezervorului, precum și structura, materialele și caracteristicile esențiale ale dispozitivelor de decompresiune, ale supapelor de reținere și ale supapelor de închidere;

27.

„tip de vehicul în ceea ce privește siguranța hidrogenului” înseamnă un grup de vehicule care nu diferă sub aspecte esențiale cum sunt configurația de bază și principalele caracteristici ale sistemului de alimentare cu hidrogen al vehiculului;

28.

„tip de componentă hidrogen” înseamnă un grup de componente hidrogen care nu diferă sub aspecte esențiale cum sunt starea combustibilului pe bază de hidrogen sau a gazului comprimat stocat, funcția componentei și structura componentei, materialele și dimensiunile sale fizice.

CAPITOLUL II

OMOLOGAREA DE TIP ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE ESENȚIALE STABILITE ÎN TEMEIUL REGULAMENTELOR ONU

Articolul 3

Cererea de omologare de tip

(1)   În unul sau mai multe dintre cazurile menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, cererile de omologare a unui tip de vehicul, de sistem, de componentă sau de unitate tehnică separată în conformitate cu cerințele stabilite în regulamentele ONU enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144 trebuie prezentate autorității de omologare de tip de către producători sau de către reprezentanții acestora, utilizând modelul de fișă de informații prevăzut în partea 1 din anexa I.

(2)   Orice componente și unități tehnice separate omologate UE sau ONU de tip care sunt instalate pe un vehicul sau încorporate în cadrul unei componente sau unități tehnice separate instalate pe respectivul vehicul nu trebuie să fie descrise integral în ceea ce privește detaliile lor în fișa de informații menționată la alineatul (1), în cazul în care numerele și marcajele certificatelor de omologare de tip sunt menționate în fișa de informații, iar certificatele de omologare de tip aplicabile, împreună cu anexele lor, sunt puse la dispoziția autorității de omologare de tip.

(3)   Componentele și unitățile tehnice separate care au o marcă de omologare UE de tip valabilă trebuie acceptate chiar și în cazurile în care sunt folosite în locul unor componente și unități tehnice separate care trebuie să poarte în mod obligatoriu o marcă de omologare ONU de tip în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144 și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia, de stabilire a dispozițiilor în domenii reglementate de regulamente ONU.

Articolul 4

Acordarea omologării de tip

(1)   În cazul în care tipul de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată prezentat pentru omologarea de tip îndeplinește cerințele tehnice relevante din regulamentele ONU, certificatul de omologare UE de tip eliberat de autoritatea de omologare de tip în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858 trebuie să respecte modelul stabilit în partea 2 a anexei I, împreună cu fișa de comunicare corespunzătoare modelului relevant din regulamentul ONU aplicat, lăsând necompletată rubrica privind numărul său de omologare ONU de tip.

(2)   Fiecare componentă sau unitate tehnică separată conformă cu un tip pentru care s-a acordat omologarea de tip în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2144 trebuie să poarte o marcă de omologare UE de tip pentru unități tehnice separate, în conformitate cu punctul 4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2020/683.

CAPITOLUL III

OMOLOGAREA UE DE TIP A UNUI VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ANUMITE CERINȚE SPECIFICE DE CONSTRUCȚIE ȘI DE SIGURANȚĂ

Articolul 5

Cererea de omologare UE de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește anumite sisteme ale vehiculului

(1)   Folosind modelul aplicabil de fișă de informații în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858, producătorii sau reprezentanții acestora prezintă autorității de omologare de tip o cerere separată pentru omologarea UE de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește fiecare dintre următoarele elemente:

(a)

dispunerea și amplasarea plăcuței regulamentare a producătorului, precum și structura și localizarea numărului de identificare a vehiculului, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa II;

(b)

spațiul destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare față și spate, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa III;

(c)

dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea A din partea 1 din anexa IV;

(d)

apărătorile de roți, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa V;

(e)

dispozitivele de dejivrare și de dezaburire a parbrizului, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa VI;

(f)

dispozitivele de remorcare, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa VII;

(g)

sistemul antiîmproșcare, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea A din partea 1 din anexa VIII;

(h)

indicatorul de schimbare a treptei de viteză, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa IX;

(i)

accesul în vehicul, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa X;

(j)

mersul înapoi, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa XI;

(k)

masele și dimensiunile vehiculului, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea A din partea 1 din anexa XIII;

(l)

în cazul vehiculelor alimentate cu hidrogen, sistemul de alimentare a vehiculului care incorporează un sistem de stocare a hidrogenului lichefiat (LHSS) sau un sistem de stocare a hidrogenului comprimat (CHSS), utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea A din partea 1 din anexa XIV.

(2)   Cererea pentru omologarea UE de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește indicatorul de schimbare a treptei de viteză menționat la alineatul (1) litera (h) este depusă împreună cu o declarație a producătorului, conform căreia vehiculul nu respectă specificațiile tehnice relevante stabilite în prezentul regulament, și cu un certificat întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în apendicele din partea 1 din anexa IX.

(3)   La cererea autorității de omologare sau a serviciului tehnic, producătorul pune la dispoziție, în scopul încercării, un vehicul reprezentativ pentru tipul care urmează să fie omologat.

Articolul 6

Acordarea omologării UE de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește anumite sisteme ale vehiculului

(1)   În cazul în care sunt îndeplinite specificațiile tehnice prevăzute în partea 2 din anexele II-XIII și în secțiunile D și E din partea 2 din anexa XIV cu privire la cerințele respective enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144, autoritatea de omologare de tip acordă o omologare UE de tip și eliberează un număr de certificat de omologare de tip în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei.

(2)   Certificatul de omologare UE de tip, menționat la articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, trebuie întocmit în conformitate cu:

(a)

partea 3 din anexa II, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (a);

(b)

partea 3 din anexa III, pentru articolul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (b);

(c)

secțiunea A din partea 3 din anexa IV, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (c);

(d)

partea 3 din anexa V, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (d);

(e)

partea 3 din anexa VI, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (e);

(f)

partea 3 din anexa VII, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (f);

(g)

secțiunea A din partea 3 din anexa VIII, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (g);

(h)

partea 3 din anexa IX, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (h);

(i)

partea 3 din anexa X, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (i);

(j)

partea 3 din anexa XI, pentru articolul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (j);

(k)

secțiunea A din partea 3 din anexa XIII, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (k) și

(l)

secțiunea A din partea 3 din anexa XIV, pentru elementul menționat la articolul 5 alineatul (1) litera (l).

(3)   În conformitate cu articolul 6 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2018/858, o omologare UE de tip poate fi acordată pentru vehiculele care depășesc dimensiunile maxime autorizate stabilite la punctul 1.1 din secțiunile B, C și D din partea 2 din anexa XIII la prezentul regulament, caz în care mențiunea „derogare de la dimensiunile maxime autorizate” trebuie să fie inclusă la punctul 52 din certificatul de omologare de tip și din certificatul de conformitate.

(4)   O omologare UE de tip poate fi acordată vehiculelor destinate transportului de încărcături indivizibile ale căror dimensiuni depășesc dimensiunile maxime autorizate stabilite la punctul 1.1 din secțiunile B, C și D din partea 2 din anexa XIII la prezentul regulament, caz în care certificatul de omologare de tip și certificatul de conformitate trebuie să indice în mod clar faptul că vehiculul este destinat exclusiv transportului de încărcături indivizibile.

CAPITOLUL IV

OMOLOGĂRILE UE DE TIP CA UNITĂȚI TEHNICE ȘI COMPONENTE SEPARATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ANUMITE SISTEME ȘI COMPONENTE ALE VEHICULELOR

Articolul 7

Cererea de omologare UE de tip ca unități tehnice separate în cazul sistemelor și echipamentelor

Cererile de omologare UE de tip ca unități tehnice separate în ceea ce privește fiecare sistem și echipament de mai jos trebuie întocmite în conformitate cu modelul de fișă de informații aplicabil, astfel cum este menționat la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858:

(a)

pentru dispozitivul de spălare a parbrizului, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea B din partea 1 din anexa IV;

(b)

pentru sistemul antiîmproșcare, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în secțiunea B din partea 1 din anexa VIII;

(c)

pentru sistemul de protecție frontală, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din anexa XII;

(d)

pentru dispozitivul sau echipamentul aerodinamic, utilizând modelul care conține informațiile enumerate în partea 1 din secțiunea B din anexa XIII.

Articolul 8

Acordarea omologării UE de tip a unităților tehnice separate

(1)   În conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/858, în cazul în care sunt respectate specificațiile tehnice stabilite în partea 2 din anexa IV la prezentul regulament în ceea ce privește cerințele pentru dispozitivele de spălare a parbrizului, în partea 2 din anexa VIII în ceea ce privește sistemele antiîmproșcare, în partea 2 din anexa XII în ceea ce privește dispozitivele de protecție frontală și în partea 2 secțiunea I din anexa XIII în ceea ce privește dispozitivele și echipamentele aerodinamice, autoritatea de omologare de tip acordă omologarea UE de tip pentru unități tehnice separate pentru tipurile de sisteme și echipamente respective și eliberează un număr de certificat de omologare de tip în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei.

(2)   Certificatele de omologare UE de tip, eliberate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, pentru sistemele și echipamentele menționate la articolul 5 se întocmesc în conformitate cu:

(a)

secțiunea B din partea 3 din anexa IV, pentru sistemul menționat la articolul 7 litera (a);

(b)

secțiunea B din partea 3 din anexa VIII, pentru sistemul menționat la articolul 7 litera (b);

(c)

secțiunea B din partea 3 din anexa XII, pentru sistemul menționat la articolul 7 litera (c);

(d)

secțiunea B din partea 3 din anexa XIII, pentru echipamentele menționate la articolul 7 litera (d).

Articolul 9

Cererea pentru omologarea UE de tip a componentelor

Cererile pentru omologarea UE de tip în calitate de componentă a următoarelor sisteme pe bază de hidrogen trebuie întocmite în conformitate cu modelul de fișă de informații respectiv menționat la articolul 24 alineatul (1) litera (a) din regulamentul (UE) 2018/858 și trebuie să includă informațiile enumerate în secțiunea B din partea 1 din anexa XIV:

(a)

sisteme de stocare a hidrogenului lichefiat (LHSS), inclusiv containerele acestora și dispozitivele de depresurizare și dispozitivele de închidere ale acestora, în ceea ce privește performanțele în materie de siguranță și compatibilitatea materialelor;

(b)

sisteme de stocare a hidrogenului comprimat (CHSS), inclusiv containerele acestora și dispozitivele principale de închidere ale acestora, care cuprind TPRD, supapele de reținere și supapele de închidere automată, în ceea ce privește compatibilitatea materialelor acestora.

Articolul 10

Acordarea omologării UE de tip componentelor

(1)   În conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/858, în cazul în care, în ceea ce privește cerințele respective enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144, sunt respectate specificațiile tehnice prevăzute în secțiunile B, C și F din partea 2 din anexa XIV pentru componentele menționate la articolul 9 litera (a), respectiv în secțiunea F pentru componentele menționate la litera (b) din articolul menționat mai sus, autoritatea de omologare acordă o omologare UE de tip ca unitate componentă pentru tipul de componentă a sistemului pe bază de hidrogen și atribuie un număr de certificat de omologare de tip în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei.

(2)   Certificatul de omologare UE de tip pentru componentele menționate la articolul 9 trebuie să fie întocmit în conformitate cu prevederile de la secțiunea B din partea 3 din anexa XIV.

Articolul 11

Marca de omologare de tip

(1)   Marca de omologare de tip a unei unități tehnice separate a unui tip de sistem sau echipament, astfel cum este menționată la articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/858 trebuie să fie compusă și fixată în conformitate cu:

(a)

secțiunea C din partea 3 din anexa IV, în ceea ce privește sistemul menționat la articolul 7 litera (a);

(b)

secțiunea C din partea 3 din anexa VIII, în ceea ce privește sistemul menționat la articolul 7 litera (b);

(c)

secțiunea B din partea 3 din anexa XII, în ceea ce privește sistemul menționat la articolul 7 litera (c);

(d)

secțiunea C din partea 3 din anexa XIII, în ceea ce privește dispozitivele și echipamentele menționate la articolul 7 litera (d).

(2)   Marca de omologare de tip pentru componente a unui tip de componentă menționat la articolul 9 trebuie să fie compusă și fixată în conformitate cu prevederile din secțiunea C din partea 3 din anexa XIV.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 12

Dispoziții tranzitorii

(1)   Începând cu 6 iulie 2022, autoritățile de omologare de tip refuză acordarea omologării UE de tip pentru noile tipuri de vehicule în ceea ce privește cifra de control a numărului de identificare al vehiculului care nu respectă specificațiile tehnice prevăzute în secțiunea C din partea 2 din anexa II cu privire la cerințele respective enumerate în anexa II din Regulamentul (UE) 2019/2144.

(2)   Începând cu 7 iulie 2026, autoritățile naționale refuză, din motive legate de cifra de control a numărului de identificare al vehiculului, înmatricularea, introducerea pe piață și punerea în circulație a vehiculelor care nu îndeplinesc specificațiile tehnice prevăzute în secțiunea C din partea 2 din anexa II în ceea ce privește cerințele respective enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144.

(3)   Începând cu 6 iulie 2022, autoritățile de omologare de tip refuză acordarea omologării UE de tip în ceea ce privește spațiul destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare frontale pentru noile tipuri de vehicule care nu respectă specificațiile tehnice stabilite în partea 2 din anexa III cu privire la cerințele respective enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144.

(4)   Începând cu 7 iulie 2026, autoritățile naționale refuză, din motive legate de spațiul destinat amplasării și montării plăcuțelor de înmatriculare frontale, înmatricularea, introducerea pe piață și punerea în circulație a vehiculelor care nu respectă specificațiile tehnice prevăzute în partea 2 din anexa III în ceea ce privește cerințele respective enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/2144.

(5)   În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/2144, autoritățile naționale permit vânzarea și punerea în circulație a vehiculelor, sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate omologate de tip înainte de 6 iulie 2022 și continuă să acorde extinderea omologării pentru vehiculele, sistemele, componentele și unitățile tehnice separate respective în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 78/2009, cu Regulamentul (CE) nr. 79/2009 sau cu Regulamentul (CE) nr. 661/2009 și cu măsurile de punere în aplicare a acestora, în ceea ce privește obiectul anexelor II și XIV la prezentul regulament.

Articolul 13

Furnizarea de informații

În scopul evaluării necesității de a extinde prezentul regulament, producătorii și autoritățile de omologare pun la dispoziția Comisiei, la cerere, informațiile prevăzute în părțile 1, 2 și 3 din anexa IX. Comisia și reprezentanții săi tratează aceste informații ca fiind confidențiale.

Articolul 14

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 6 iulie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 martie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 325, 16.12.2019, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 2003/102/CE și 2005/66/CE (JO L 35, 4.2.2009, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE (JO L 35, 4.2.2009, p. 32).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 631/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de stabilire a unor reguli detaliate de punere în aplicare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor referitor la protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 2003/102/CE și 2005/66/CE (JO L 195, 25.7.2009, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 406/2010 al Comisiei din 26 aprilie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen (JO L 122, 18.5.2010, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 672/2010 al Comisiei din 27 iulie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de dejivrare și de dezaburire a parbrizului și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 196, 28.7.2010, p. 5).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1003/2010 al Comisiei din 8 noiembrie 2010 privind cerințele de omologare de tip pentru spațiul destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare spate la autovehicule și remorcile acestora și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 291, 9.11.2010, p. 22).

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1005/2010 al Comisiei din 8 noiembrie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a dispozitivelor de remorcare a autovehiculelor și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 291, 9.11.2010, p. 36).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1008/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 292, 10.11.2010, p. 2).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1009/2010 al Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind cerințele pentru omologarea de tip a apărătorilor de roți pentru anumite autovehicule și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 292, 10.11.2010, p. 21).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 19/2011 al Comisiei din 11 ianuarie 2011 privind cerințele pentru omologarea de tip referitoare la plăcuța producător regulamentară și la numărul de identificare al vehiculului și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 8, 12.1.2011, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 109/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru anumite categorii de autovehicule și remorcile lor cu privire la sistemele antiîmproșcare (JO L 34, 9.2.2011, p. 2).

(14)  Regulamentul (UE) nr. 65/2012 al Comisiei din 24 ianuarie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la indicatorii de schimbare a treptei de viteză și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 28, 31.1.2012, p. 24).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 130/2012 al Comisiei din 15 februarie 2012 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor cu privire la accesul în vehicule și la manevrabilitatea acestora și de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 43, 16.2.2012, p. 6).

(16)  Regulamentul (UE) nr. 347/2012 al Comisiei din 16 aprilie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de omologare de tip pentru anumite categorii de autovehicule în legătură cu sistemele avansate de frânare de urgență (JO L 109, 21.4.2012, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 351/2012 al Comisiei din 23 aprilie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de omologare de tip pentru instalarea pe autovehicule a sistemelor de avertizare la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație (JO L 110, 24.4.2012, p. 18).

(18)  Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru masele și dimensiunile autovehiculelor și ale remorcilor acestora și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 353, 21.12.2012, p. 31).

(19)  Regulamentul (UE) 2015/166 al Comisiei din 3 februarie 2015 de completare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește includerea unor proceduri, metode de evaluare și cerințe tehnice specifice, și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 109/2011 și (UE) nr. 458/2011 ale Comisiei (JO L 28, 4.2.2015, p. 3).

(20)  Regulamentul (CE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(21)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).

(22)  Regulamentul nr. 134 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea autovehiculelor și a componentelor acestora în ceea ce privește performanța în materie de siguranță a vehiculelor alimentate cu hidrogen (JO L 129, 17.5.2019, p. 43).


ANEXA I

OMOLOGAREA DE TIP ÎN DOMENIILE REGLEMENTATE DE REGULAMENTELE ONU

PARTEA 1

Fișa de informații

MODEL

Fișă de informații nr. … referitoare la omologarea UE de tip a unui vehicul în privința unui sistem/unei componente/unei unități tehnice separate (1) în ceea ce privește Regulamentul ONU nr. …, astfel cum a fost modificat prin seria … de amendamente/astfel cum a fost modificat prin completarea … la seria… de amendamente (1), privind… bazată pe și formatată în conformitate cu numerotarea rubricilor din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (2)

Acolo unde este cazul, următoarele informații trebuie furnizate în trei exemplare și trebuie să fie însoțite de o listă a elementelor incluse. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.2.

Tipul:

0.2.1.

Denumirea (denumirile) comercială(e), dacă este (sunt) disponibilă (disponibile):

0.3.

Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul/componentă/ unitate tehnică separată (1) (3):

0.3.1.

Amplasarea marcajului:

0.4.

Categoria vehiculului (4):

0.5.

Denumirea societății și adresa producătorului:

0.8.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.9.

Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă există):

1.

CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCȚIE ALE VEHICULULUI

1.1.

Fotografii și/sau desene ale unui vehicul/unei componente/unei unități tehnice separate reprezentative (1):

Toate elementele și informațiile ulterioare relevante pentru vehicul, pentru componentă sau pentru unitatea tehnică separată trebuie furnizate în acord cu serviciul tehnic și cu autoritatea de omologare de tip responsabilă pentru acordarea omologării UE de tip pentru care a fost depusă cererea. Această comunicare se poate baza pe un model de fișă de informații, dacă este furnizat de Regulamentul ONU nr. …; în caz contrar, ea trebuie, în măsura în care este posibil, să fie bazată pe numerotarea rubricilor din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei (și anume, lista completă de informații pentru omologarea UE de tip a vehiculelor, a componentelor și a unităților tehnice separate) și, de asemenea, trebuie să includă orice informații sau detalii suplimentare necesare pentru omologarea în conformitate cu Regulamentul ONU nr. ….

Note explicative

Numerotarea în cadrul fișei de informații este în conformitate cu modelul prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858 al Comisiei.

(1)

A se tăia mențiunea necorespunzătoare.

(2)

În cazul în care o piesă (de exemplu o componentă sau o unitate tehnică separată) a fost omologată de tip, acea piesă nu trebuie descrisă dacă se face trimitere la omologarea respectivă. În același mod, o componentă nu trebuie descrisă dacă construcția sa reiese în mod clar din diagramele sau schițele anexate. Pentru fiecare articol la care se anexează desene sau fotografii, se numerotează documentele anexate corespunzătoare.

(3)

Dacă mijloacele de identificare a tipului conțin caractere nerelevante pentru descrierea vehiculului, componentei sau unității tehnice separate vizate de prezenta fișă de informații, acestea trebuie reprezentate în documentație prin simbolul „?”. (de exemplu, ABC??123??).

(4)

Clasificat în conformitate cu definițiile stabilite în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.

PARTEA 2

MODEL

Formatul: A4 (210 × 297mm)

CERTIFICAT DE OMOLOGARE DE TIP

Identificarea autorității de omologare de tip

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (1) omologării unui tip de vehicul în ceea ce privește un sistem/o componentă/o unitate tehnică separată (1) care respectă cerințele prevăzute în Regulamentul ONU nr. …, astfel cum a fost modificat prin seria… de amendamente/astfel cum a fost modificat prin completarea … la seria… de amendamente (1), cu privire la Regulamentul (UE) 2019/2144, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/ …

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzului/retragerii (1) omologării:

SECȚIUNEA I

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.2.

Tipul:

0.2.1.

Denumirea (denumirile) comercială(e), dacă este (sunt) disponibilă (disponibile):

0.3.

Mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul/componentă/ unitate tehnică separată (1):

0.3.1.

Amplasarea marcajului:

0.4.

Categoria vehiculului (2):

0.5.

Numele și adresa producătorului:

0.8.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.9.

Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă există):

1.

CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCȚIE ALE VEHICULULUI

1.1.

Fotografii și/sau desene ale unui vehicul reprezentativ:

SECȚIUNEA II

1.

Informații suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul.

2.

Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor:

3.

Data raportului de încercare:

4.

Numărul raportului de încercare:

5.

Observații (dacă există): a se vedea addendumul.

6.

Locul:

7.

Data:

8.

Semnătura:

Anexe:

Dosar de omologare

Raport de încercare

Fișă de comunicare completată, pe baza modelului aferent din regulamentul ONU aplicabil, însă fără mențiunea referitoare la acordarea sau la extinderea unei omologări ONU, precum și fără mențiunea referitoare la un număr de omologare ONU de tip

Addendum

la certificatul de omologare de tip nr. …

1.

Pe baza unui regulament ONU, utilizând componente sau unități tehnice separate cu omologare UE de tip: da/nu (3)

2.

Procedura de omologare în conformitate cu articolul 30 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2018/858 (încercare virtuală): da/nu (3)

3.

Procedura de omologare în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/858 (serviciu tehnic intern): da/nu (3)

4.

În cazul componentelor și al unităților tehnice separate, exemplu privind marcajul de omologare de tip aplicat pe componentă sau pe unitatea tehnică separată:

5.

Observații:

(1)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.

(2)  Clasificat în conformitate cu definițiile stabilite în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(3)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.


ANEXA II

PLĂCUȚA REGULAMENTARĂ A PRODUCĂTORULUI ȘI NUMĂRUL DE IDENTIFICARE AL VEHICULULUI

PARTEA 1

Fișa de informații pentru omologarea UE de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora în ceea ce privește plăcuța regulamentară a producătorului și numărul de identificare al vehiculului (VIN)

MODEL

Fișă de informații nr.… referitoare la omologarea UE de tip a unui vehicul în ceea ce privește plăcuța regulamentară a producătorului aplicată pe vehicul și numărul de identificare al vehiculului.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.1.

0.2.

0.2.1.

0.3.

0.3.1.

0.4.

0.5.

0.6.

0.6.1.

0.6.2.

0.8.

0.9.

1.

1.1.

9.

9.17.

9.17.1.

9.17.2.

9.17.3.

9.17.4.

9.17.4.1.

9.17.4.2.

9.17.4.3.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

PARTEA 2

Secțiunea A

Specificații tehnice

1.   Plăcuța regulamentară a producătorului

1.1.

Dispoziții generale:

1.1.1.

Fiecare vehicul trebuie prevăzut cu plăcuța regulamentară a producătorului descrisă în prezenta secțiune

1.1.2.

Plăcuța regulamentară a producătorului se aplică de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul acestuia.

1.1.3.

Plăcuța regulamentară a producătorului constă în oricare dintre următoarele elemente:

(a)

fie într-o plăcuță de metal dreptunghiulară,

(b)

fie într-o etichetă autocolantă dreptunghiulară.

1.1.4.

Plăcuțele metalice trebuie să fie fixate cu nituri sau cu alte elemente echivalente.

1.1.5.

Etichetele trebuie să fie rezistente la modificări și la contrafacere și trebuie să se distrugă în cazul în care se încearcă îndepărtarea acestora.

1.2.

Informațiile care trebuie menționate pe plăcuța regulamentară a producătorului.

1.2.1.

Următoarele informații trebuie imprimate pe plăcuța regulamentară a producătorului, în ordinea de mai jos, astfel încât să nu poată fi șterse:

(a)

denumirea societății producătorului;

(b)

numărul complet de omologare de tip al vehiculului;

(c)

stadiul de finalizare, în cazul celei de a doua etape și a etapelor ulterioare de construcție a vehiculelor construite în mai multe etape, astfel cum se menționează la punctul 4.2. din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/858;

(d)

numărul de identificare al vehiculului;

(e)

masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat;

(f)

masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului;

(g)

masa maximă tehnic admisibilă pe fiecare axă, prezentată începând cu axa din față a vehiculului.

1.2.2.

Înălțimea caracterelor menționate la punctul 1.2.1. litera (d) nu poate fi mai mică de 4 mm.

1.2.3.

Înălțimea caracterelor folosite pentru informațiile menționate la punctul 1.2.1., altele decât numărul de identificare a vehiculului, trebuie să fie de minimum 2 mm.

1.3.

Dispoziții specifice

1.3.1.

Remorci

1.3.1.1.

În cazul remorcilor, se menționează masa verticală statică maximă tehnic admisibilă la punctul de cuplare.

1.3.1.2.

Punctul de cuplare este considerat ca fiind o axă. Această axă se numerotează cu „0”.

1.3.1.3.

Prima axă se numerotează cu „1”, a doua cu „2” și așa mai departe, cifrele fiind separate de o liniuță.

1.3.1.4.

Masa ansamblului menționat la punctul 1.2.1. litera (f) se omite.

1.3.2.

Vehicule grele

1.3.2.1.

În ceea ce privește vehiculele din categoriile N3, O3 sau O4, se menționează masa maximă tehnic admisibilă pe un grup de axe. Rubrica referitoare la „grupul de axe” se identifică cu litera „T” urmată de o liniuță.

1.3.2.2.

În ceea ce privește vehiculele din categoriile M3, N3, O3 sau O4, producătorul poate menționa pe plăcuța regulamentară a producătorului masa totală maximă admisibilă prevăzută pentru înmatriculare/punere în circulație.

1.3.2.2.1.

Partea din plăcuța regulamentară a producătorului în care sunt menționate masele se împarte în două coloane: masele maxime admisibile prevăzute pentru înmatriculare/punere în circulație prevăzute se menționează în coloana din stânga, iar masele maxime tehnic admisibile ale vehiculului încărcat se menționează în coloana din dreapta.

1.3.2.2.2.

Codul țării (format din două litere) în care se intenționează să fie înmatriculat vehiculul se menționează drept cap de tabel al coloanei din stânga. Codul trebuie să fie în conformitate cu standardul ISO 3166-1: 2006.

1.3.2.3.

Cerințele de la punctul 1.3.2.1. nu se aplică în cazul în care:

(a)

masa maximă tehnic admisibilă pe un grup de axe este suma maselor maxime tehnic admisibile pe axele care fac parte din grupul de axe respectiv;

(b)

litera „T” este adăugată ca sufix la masa maximă pe fiecare axă care face parte din acel grup de axe, iar

(c)

dacă se aplică cerințele de la punctul 1.3.2.2., masa maximă admisibilă de înmatriculare/de punere în circulație pe grupul de axe este suma maselor maxime admisibile de înmatriculare/de punere în circulație pe axele care fac parte din grupul de axe respectiv.

1.4.

Informații suplimentare

1.4.1.

Producătorul poate furniza informații suplimentare sub inscripționările prevăzute sau alături de acestea, în exteriorul unui dreptunghi clar marcat care conține doar informațiile menționate la punctele 1.2. și 1.3.

1.5.

Modele de plăcuță regulamentară a producătorului

1.5.1.

În secțiunea B sunt prezentate exemple de diferite modele posibile de plăcuță regulamentară a producătorului.

1.5.2.

Datele prezentate în modele sunt fictive.

1.6.

Cerințe privind amplasarea pe vehicul

1.6.1.

Plăcuța regulamentară a producătorului trebuie să fie bine fixată într-o poziție ușor vizibilă și ușor accesibilă.

1.6.2.

Amplasarea se alege astfel încât piesa pe care se fixează plăcuța să nu poată fi înlocuită pe durata utilizării vehiculului.

2.   Numărul de identificare al vehiculului (VIN)

2.1.

VIN constă în următoarele trei secțiuni și o cifră de verificare:

(a)

codul de identificare a producătorului (WMI);

(b)

secțiunea de descriere a vehiculului (VDS);

(c)

secțiunea de identificare a vehiculului (VIS).

2.2.

WMI este format dintr-un cod atribuit producătorului vehiculului, care permite identificarea producătorului.

2.2.1.

Codul cuprinde trei caractere alfanumerice, majuscule ale alfabetului latin sau cifre arabe, care sunt atribuite de către autoritatea competentă din țara în care se află sediul principal al producătorului.

2.2.2.

Autoritatea competentă acționează de comun acord cu organizația internațională menționată în standardul ISO 3780:2009 „Vehicule rutiere. Cod de identificare a producătorului (WMI)”.

2.2.3.

În cazul în care producția globală a producătorului este mai mică de 500 de vehicule pe an, al treilea caracter este întotdeauna „9”. Pentru identificarea acestor producători, autoritatea competentă menționată la punctul 2.2. atribuie și cel de-al treilea, al patrulea și al cincilea caracter din VIS.

2.3.

VDS constă în cinci caractere alfanumerice, majuscule ale alfabetului latin sau cifre arabe, care servesc la identificarea caracteristicilor generale ale vehiculului. În cazul în care producătorul nu utilizează unul sau mai multe dintre cele cinci caractere, spațiile neutilizate se completează cu caractere alfanumerice la discreția producătorului, astfel încât numărul total de caractere să fie cinci.

2.4.

A noua poziție a VIN este o cifră de control care este corectă din punct de vedere matematic, în conformitate cu formula de la secțiunea C.

2.5.

VIS constă în opt caractere alfanumerice, majuscule ale alfabetului latin sau cifre arabe, dintre care ultimele patru sunt numai cifre.

VIS, împreună cu WMI și VDS, asigură identificarea clară a unui anumit vehicul. Orice spațiu neutilizat se completează cu cifra „0”, astfel încât numărul total de caractere să fie opt.

2.6.

Înălțimea caracterelor VIN marcate pe șasiu trebuie să fie de minimum 7 mm.

2.7.

Între caractere nu trebuie să existe spații.

2.8.

Nu este permisă utilizarea literelor „I”, „O” sau „Q”.

2.9.

Începutul și sfârșitul VIN se limitează cu un simbol, la alegerea producătorului. Simbolul respectiv nu poate fi o majusculă din alfabetul latin sau o cifră arabă.

2.9.1.

Se pot face derogări de la cerința de la punctul 2.9. în cazul în care VIN este marcat pe un singur rând.

2.9.2.

În cazul în care VIN este marcat pe două rânduri, cerința de la punctul 2.9. se aplică fiecărui rând.

2.10.

Cerințe privind amplasarea VIN pe un vehicul

2.10.1.

VIN se marchează pe un singur rând.

2.10.1.1.

În cazul în care, din motive tehnice, cum ar fi lipsa de spațiu, VIN nu poate fi marcat pe un singur rând, autoritatea națională poate, la cererea producătorului, să permită marcarea VIN pe două rânduri. În astfel de cazuri, secțiunile menționate la punctul 2.1. nu pot fi întrerupte.

2.10.2.

VIN se marchează prin ștanțare sau poansonare pe șasiu, pe cadru sau pe altă structură similară.

2.10.3.

În locul poansonării pot fi utilizate alte tehnici care s-au dovedit a prezenta același nivel de rezistență la modificare sau la contrafacere ca și poansonarea.

2.10.4.

VIN trebuie să fie marcat într-un loc vizibil și ușor accesibil, astfel încât marcajul să nu poată fi șters sau deteriorat.

2.10.5.

VIN se amplasează pe partea dreaptă a vehiculului.

Secțiunea B

Model de plăcuță regulamentară a producătorului

1.   MODELUL A

pentru vehicule din categoriile M1 și N1

JERMY CLARKFILS AUTOMOBILES S.A.

e2*2018/858*11460

VRZUA5FX29J276031

1 850  kg

3 290  kg

1 - 1 100  kg

2 - 880 kg

Exemplu de plăcuță regulamentară a producătorului pentru un vehicul din categoria M1 omologat în Franța.

2.   MODELUL B

pentru vehicule din categoriile M2, M3, N2 și N3

DEMURO VEICOLI COMMERCIALI S.P.A.

e3*2018/858*52288

ZCFC35A3405850414

(IT)

17 990  kg

40 000  kg

1 - 7 100  kg

2 - 11 500  kg

T - kg

17 990  kg

44 000  kg

1 - 7 100  kg

2 - 11 500  kg

T - kg

Exemplu de plăcuță regulamentară a producătorului pentru un vehicul din categoria N3 omologat în Italia.

Notă:

coloana din stânga este opțională

3.   MODELUL C

pentru vehicule din categoriile O1 și O2

KAPITÅN SLØW

e5*2018/858*11460

YSXFB56VX71134031

1 500  kg

0 - 100 kg

1 - 1 100  kg

2 - 880 kg

Exemplu de plăcuță regulamentară a producătorului pentru un vehicul din categoria2 omologat în Suedia.

4.   MODELUL D

pentru vehicule din categoriile O3 și O4

Jalo Pnik CO. TD

e8*2018/858*10036

2T0YX646XX7472266

(CZ)

34 000  kg

0 - 8 000  kg

1 - 9 000 kg

2 - 9 000  kg

3 - 9 000  kg

T - 27 000  kg

37 000  kg

0 - 8 000  kg

1 - 10 000  kg

2 - 10 000  kg

3 - 10 000  kg

T - 30 000  kg

Exemplu de plăcuță regulamentară a producătorului pentru un vehicul din categoria O4 omologat în Republica Cehă.

Notă:

coloana din stânga este opțională

5.   MODELUL E

plăcuță suplimentară pentru vehicule construite în mai multe etape [în conformitate cu punctul 4.2. din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/858]

HaMsTeR conversions LLP

e49*2018/858*01912

Etapa 3

VRZUA5FX29J276031

1 900  kg

kg

1 - 1 200  kg

2 - kg

Exemplu de plăcuță regulamentară a producătorului pentru un vehicul din categoria N1 produs în mai multe etape, omologat în Cipru. Masa tehnic admisibilă este menționată pe această plăcuță, ceea ce înseamnă că a fost schimbată în etapa de omologare actuală. Masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului nu este menționată pe plăcuță, ceea ce înseamnă că nu a fost schimbată în etapa de omologare actuală. În plus, cifra „0” nu este menționată, ceea ce înseamnă că vehiculul este autorizat să tracteze o remorcă. Masa maximă tehnic admisibilă pe prima axă este menționată pe această plăcuță, ceea ce înseamnă că aceasta a fost schimbată în etapa de omologare actuală. Masa maximă tehnic admisibilă pe cea de-a doua axă nu este menționată pe această plăcuță, ceea ce înseamnă că nu a fost schimbată în etapa de omologare actuală.

Secțiunea C

Cifra de control

1.   Cifra de control se calculează prin efectuarea calculului matematic menționat la punctele 1.1-1.4.

1.1.

Fiecărui număr din VIN i se atribuie valoarea sa matematică și fiecărei litere i se atribuie valoarea specificată mai jos:

A = 1

J = 1

S = 2

B = 2

K = 2

T = 3

C = 3

L = 3

U = 4

D = 4

M = 4

V = 5

E = 5

N = 5

W = 6

F = 6

P = 7

X = 7

G = 7

R = 9

Y = 8

H = 8

 

Z = 9

1.2.

Se înmulțește valoarea atribuită fiecărui caracter din VIN cu factorul de ponderare în funcție de poziție specificat mai jos:

poziția 1 = 8

poziția 10 = 9

poziția 2 = 7

poziția 11 = 8

poziția 3 = 6

poziția 12 = 7

poziția 4 = 5

poziția 13 = 6

poziția 5 = 4

poziția 14 = 5

poziția 6 = 3

poziția 15 = 4

poziția 7 = 2

poziția 16 = 3

poziția 8 = 10

poziția 17 = 2

poziția 9 = cifra de control

 

1.3.

Se adaugă produsele rezultate și se împarte totalul la 11.

1.4.

Cifra de control (cifra de la 0 la 9 sau litera X) se bazează fie pe restul sub formă de fracție, fie pe restul echivalent zecimal (rotunjit la cea mai apropiată miime), astfel cum se arată în tabelul de mai jos.

Cifra de control

Rest sub formă de fracție

Rest în format zecimal

0

0

0

1

1/11

0,091

2

2/11

0,182

3

3/11

0,273

4

4/11

0,364

5

5/11

0,455

6

6/11

0,545

7

7/11

0,634

8

8/11

0,727

9

9/11

0,818

X

10/11

0,909

PARTEA 3

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (1) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește plăcuța regulamentară a producătorului și numărul de identificare al vehiculului, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (1) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu secțiunea II a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.   

 

Informații suplimentare:

1.1.   

 

Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele de construcție:

2.   

 

Amplasarea numărului de identificare a vehiculului:

3.   

 

Amplasarea plăcuțelor regulamentare ale producătorului:

4.   

 

Plăcuță regulamentară a producătorului pentru vehicule construite în mai multe etape: da/nu (1)

5.   

 

Observații:


(1)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.


ANEXA III

SPAȚIU PENTRU AMPLASAREA ȘI MONTAREA PLĂCILOR DE ÎNMATRICULARE FAȚĂ ȘI SPATE

PARTEA 1

Fișă de informații pentru omologarea UE de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora cu privire la spațiul pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare față și spate

MODEL

Documentul informativ nr. … referitor la omologarea UE de tip a unui autovehicul sau a unei remorci din punctul de vedere al spațiului destinat amplasării și montării plăcilor de înmatriculare față și spate.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.

0.1.

0.2.

0.2.1.

0.3.

0.3.1.

0.4.

0.5.

0.8.

0.9.

1.

1.1.

2.

2.4.

2.4.2.

2.4.2.3.

2.6.

9.

9.14.

9.14.1.

9.14.2.

9.14.3.

9.14.4.

9.14.5.

9.14.5.1.

9.14.5.2.

9.14.5.3.

9.14.5.4.

9.14.6.

9.14.7.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

PARTEA 2

SPECIFICAȚII TEHNICE

1.

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

1.1.

„suprafață practic plană” desemnează o suprafață din material solid, care poate fi, de asemenea, formată dintr-o rețea cu model sau un grătar, având o rază de curbură de minimum 3 000 mm;

1.2.

„suprafață tip rețea cu model” desemnează o suprafață constând într-o repartizare uniformă de forme, cum ar fi orificiile rotunde, ovale, romboidale, dreptunghiulare sau pătrate distribuite uniform la intervale de maximum 15 mm;

1.3.

„suprafață tip grătar” desemnează o suprafață formată din bare paralele care sunt distribuite uniform, distanța dintre acestea fiind de cel mult 15 mm;

1.4.

„suprafață nominală” desemnează suprafața teoretică perfectă din punct de vedere geometric, fără a ține cont de neregularitățile suprafeței, precum protuberanțe sau crestături;

1.5.

„plan median longitudinal al vehiculului” desemnează planul de simetrie al vehiculului sau, dacă vehiculul nu este simetric, planul longitudinal vertical care intersectează punctul central al axelor vehiculului;

1.6.

„înclinație” desemnează gradul de deviație unghiulară față de un plan vertical.

2.

Cerințe tehnice

2.1.

Vehiculele trebuie să fie echipate cu un spațiu care servește la amplasarea și montarea plăcii de înmatriculare din spate.

2.1.1.

Autovehiculele din categoriile M și N trebuie să fie, de asemenea, echipate cu un spațiu pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare față.

2.1.2.

Vehiculele din categoria O2, O3 și O4 trebuie să fie echipate cu două spații separate pentru amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare spate (și anume, permițând identificarea opțională a unui vehicul tractor, dacă o autoritate națională impune această cerință).

2.2.

Forma și dimensiunile spațiului pentru montarea plăcii de înmatriculare

2.2.1.

Spațiul pentru montare constă într-o zonă dreptunghiulară cu următoarele dimensiuni minime:

fie („placă lată”)

lățime: 520 mm

înălțime: 120 mm,

fie („placă înaltă”)

lățime: 340 mm

înălțime: 240 mm.

2.3.

Amplasarea și montarea plăcilor de înmatriculare față și spate.

2.3.1.

Spațiul pentru montarea unei plăci de înmatriculare față sau spate trebuie să fie o suprafață dreptunghiulară plană sau practic plană.

2.3.1.1.

Un suport pentru placă poate forma baza spațiului de montare a plăcii de înmatriculare atunci când este furnizat ca echipament standard. Acesta poate fi proiectat astfel încât să fie fixat pe vehicul numai în combinație cu o placă de înmatriculare.

2.3.1.2.

Producătorul vehiculului poate furniza spații opționale sau alternative pe vehicul pentru plăcile de înmatriculare, cu condiția ca inclusiv aceste spații să respecte cerințele.

2.3.2.

Suprafața care urmează să fie acoperită de o placă de înmatriculare față sau spate poate avea orificii sau interstiții; cu toate acestea, aceste găuri sau interstiții nu trebuie să aibă o înălțime mai mare de 75 mm, fără a ține seama de lățime.

2.3.3.

Suprafața care urmează să fie acoperită de o placă de înmatriculare față sau spate poate avea protuberanțe, cu condiția ca acestea să nu iasă în afară cu mai mult de 5,0 mm față de suprafața nominală. Peticele din materiale foarte moi, cum ar fi spuma sau pâsla, folosite pentru a împiedica vibrațiile plăcii de înmatriculare, nu se iau în considerare.

2.3.4.

Spațiul pentru montarea unei plăci de înmatriculare față sau spate trebuie să fie astfel încât, cu o placă de încercare (definită la punctul 3.4.) montată în conformitate cu instrucțiunile producătorului, să fie îndeplinite următoarele cerințe:

2.3.4.1.

Amplasarea spațiului pentru montarea unei plăci de înmatriculare față sau spate

2.3.4.1.1.

Spațiul care servește la montarea unei plăci de înmatriculare pe partea din față a vehiculului trebuie să permită poziționarea plăcii complet între cele două planuri paralele longitudinale verticale care trec prin extremitățile exterioare ale vehiculului, fără a considera dispozitivele de vizibilitate indirectă. Spațiul în sine nu trebuie să fie cel mai lat punct al vehiculului.

2.3.4.1.2.

Spațiul care servește la montarea unei plăci de înmatriculare pe spatele vehiculului trebuie să permită poziționarea în întregime a plăcii între cele două plane paralele longitudinale verticale care trec prin extremitățile exterioare ale vehiculului, fără a lua în considerare dispozitivele de vizibilitate indirectă. Spațiul în sine nu trebuie să fie cel mai lat punct al vehiculului.

2.3.4.1.3.

Plăcile de înmatriculare față și spate trebuie să fie perpendiculare (± 5°) pe planul median longitudinal al vehiculului, perpendicularitatea fiind măsurată în centrul plăcii.

2.3.4.2.

Poziția plăcii față și a plăcii spate față de planul transversal vertical:

2.3.4.2.1.

Placa poate fi înclinată pe verticală, la cel puțin – 5° și cel mult 30°, cu condiția ca extremitatea superioară a plăcii să se afle la o înălțime de cel mult 1 500 mm față de suprafața solului.

2.3.4.2.2.

Placa poate fi înclinată pe verticală, la cel puțin – 15° și cel mult 5°, cu condiția ca extremitatea superioară a plăcii să se afle la o înălțime mai mare de 1 500 mm față de suprafața solului.

2.3.4.3.

Înălțimea plăcii față și a plăcii spate față de suprafața solului:

2.3.4.3.1.

Marginea inferioară a plăcii față nu se poate afla la o înălțime mai mică de 100 mm de suprafața solului.

2.3.4.3.2.

Marginea inferioară a plăcii spate nu se poate afla la o înălțime mai mică de 200 mm de suprafața solului.

2.3.4.3.3.

Marginile superioare ale plăcilor față și spate nu se pot afla la o înălțime mai mare de 1 500 mm față de suprafața solului.

2.3.4.3.3.1.

În cazul vehiculelor cu destinație specială, atunci când, din cauza construcției vehiculului, nu este posibil să se respecte dispoziția privind înălțimea pentru spațiul destinat plăcii de înmatriculare față sau spate, înălțimea maximă poate, prin derogare de la punctul 2.3.4.3.3, să depășească 1 500 mm, cu condiția să fie cât mai apropiată de această limită, în măsura în care caracteristicile de construcție ale vehiculului permit acest lucru.

2.3.4.4.

Vizibilitatea geometrică:

2.3.4.4.1.

Plăcile față și spate trebuie să fie vizibile în întregul spațiu cuprins între următoarele plane:

(a)

cele două plane verticale care ating cele două margini laterale ale plăcii și care formează un unghi de 30° față de planul median longitudinal al vehiculului, măsurat înspre exterior la stânga și la dreapta plăcii;

(b)

planul care atinge marginea superioară a plăcii și formează cu orizontala un unghi de 15° măsurat în sus;

(c)

planul orizontal care trece prin extremitatea inferioară a plăcii, dacă înălțimea extremității superioare a plăcii față de suprafața solului nu depășește 1 500 mm;

(d)

planul care atinge extremitatea inferioară a plăcii și care formează un unghi de 15° cu planul orizontal, dacă înălțimea extremității superioare a plăcii față de suprafața solului depășește 1 500 mm.

Placa față trebuie să fie vizibilă din fața vehiculului, iar placa din spate trebuie să fie vizibilă din spatele vehiculului.

2.3.4.4.2.

Niciun element al structurii, chiar dacă este complet transparent, nu poate fi poziționat în spațiul descris mai sus.

2.3.4.5.

Spațiul liber dintre marginile unei plăci de înmatriculare montate și fixate și suprafața reală a spațiului pentru placă nu poate depăși 5,0 mm de-a lungul întregului contur al plăcii.

2.3.4.5.1.

Acest spațiu liber poate fi depășit dacă este măsurat la o gaură sau deschizătură aflată pe suprafața rețelei cu model sau între barele paralele de pe suprafața unei grile.

2.3.5.

Poziția și forma efective ale plăcii de înmatriculare amplasate și montate, astfel cum au fost determinate mai sus, în special raza sa de curbură rezultată, trebuie luate în considerare în scopul cerințelor referitoare la dispozitivele de iluminare a plăcii de înmatriculare spate.

2.4.

Alte cerințe

2.4.1.

Prezența unei plăci de înmatriculare nu poate alcătui baza sau o parte din baza pe care se atașează, se montează sau se prind alte piese, componente sau dispozitive ale vehiculului (de exemplu, suporturile dispozitivelor de iluminare nu pot fi fixate pe o placă de înmatriculare).

2.4.2.

Nicio piesă, componentă sau dispozitiv al vehiculului nu trebuie să fie slăbit sau desprins în urma înlăturării unei plăci de înmatriculare.

2.4.3.

Atunci când o placă de înmatriculare este fixată, vizibilitatea acesteia nu trebuie să fie redusă în condiții normale de utilizare, în mod special în condiții de vibrații și forțe dinamice precum vântul create prin deplasare.

2.4.4.

Nu este permis să se prevadă un loc de montare pentru placa de înmatriculare care poate pivota ușor în sus și/sau în jos peste unghiurile stabilite la punctele 2.3.4.2.1 și 2.3.4.2.2 în raport cu structura vehiculului în condiții normale de conducere (cu portierele sau panourile de acces închise).

2.4.5.

În cazul în care producătorul vehiculului declară că un autovehicul este adecvat pentru remorcarea de încărcături (punctul 2.11.5 din fișa de informații prevăzută la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858) și orice componentă a unui dispozitiv adecvat de cuplare mecanică, fie că este montată sau nu pe tipul de autovehicul respectiv, ar putea obstrucționa spațiul de montare și fixare a plăcii de înmatriculare spate, se aplică următoarele dispoziții:

(a)

în instrucțiunile pentru utilizatorul autovehiculului (de exemplu, manualul proprietarului, manualul de utilizare a vehiculului) se specifică în mod clar faptul că nu este permisă instalarea unui dispozitiv de cuplare mecanică care nu poate fi îndepărtat sau repoziționat cu ușurință;

(b)

în instrucțiuni trebuie specificat, de asemenea, în mod clar faptul că, atunci când este montat, dispozitivul de cuplare mecanică trebuie întotdeauna să fie îndepărtat sau repoziționat atunci când nu este utilizat iar

(c)

în cazul unei omologări de tip a unui sistem de vehicul în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 55 (1), trebuie să se garanteze că dispozițiile cu privire la îndepărtarea, repoziționarea și/sau amplasarea alternativă sunt pe deplin respectate în ceea ce privește instalația de iluminat și spațiului destinat montării și fixării plăcii de înmatriculare spate.

3.

Procedura de încercare

3.1.

Determinarea înclinației verticale și a înălțimii plăcii de înmatriculare de încercare față de suprafața solului.

3.1.1.

Vehiculul se amplasează pe o suprafață orizontală netedă. Roțile de direcție trebuie îndreptate în direcția drept-înainte, iar masa vehiculului trebuie reglată la masa în stare de funcționare, conform declarației producătorului, înainte de efectuarea măsurărilor.

3.1.2.

Dacă vehiculul este prevăzut cu suspensie hidropneumatică, hidraulică sau pneumatică sau cu un alt dispozitiv care poate fi reglat în funcție de sarcină, acesta este încercat cu suspensia sau dispozitivul în stare normală de funcționare, conform specificațiilor producătorului.

3.1.3.

Dacă partea primară și vizibilă a plăcii de înmatriculare este orientată cu fața în jos, valoarea înclinației se exprimă ca unghi negativ (minus).

3.2.

Proiecțiile se măsoară perpendicular și direct pe suprafața nominală care urmează să fie acoperită de placa de înmatriculare.

3.3.

Spațiul liber dintre marginea plăcii de înmatriculare amplasată și montată și suprafață se măsoară perpendicular și direct pe suprafața reală care urmează să fie acoperită de placă.

3.4.

Placa de înmatriculare utilizată pentru verificarea conformității trebuie să aibă una dintre cele două dimensiuni specificate la punctul 2.2.1. și o grosime de cel mult 4,0 mm. Colțurile trebuie să aibă o rază de 10 mm.

PARTEA 3

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (2) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește spațiile pentru plăcile de înmatriculare, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (2) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu secțiunea II a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.

Informații suplimentare:

1.1.

Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele de construcție:

1.2.

Descrierea spațiilor pentru placa de înmatriculare (față și spate):

2.

Spațiul destinat plăcii de înmatriculare este adecvat pentru montarea unei plăci de înmatriculare cu dimensiunile de până la (mm):

2.1.

Față: 520 × 120 / 340 × 240 (2)

2.2.

Spate: 520 × 120 / 340 × 240 (2)

2.3.

A doua placă de înmatriculare spate, în cazul vehiculelor din categoria O2, O3 și O4: 520 × 120 / 340 × 240 (2)

4.

Spațiul destinat plăcii de înmatriculare spate nu este vizibil când este montat un dispozitiv mecanic de remorcare: da/nu (2)

5.

Observații:

(1)  Regulamentul nr. 55 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea dispozitivelor mecanice de cuplare a ansamblurilor de vehicule (JO L 153, 15.6.2018, p. 179).

(2)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.


ANEXA IV

SISTEME DE ȘTERGĂTOARE ȘI SPĂLĂTOARE DE PARBRIZ

PARTEA 1

Secțiunea A

Fișa de informații pentru omologarea UE de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului

MODEL

Fișă de informații nr. … pentru omologarea UE de tip a unui autovehicul în ceea ce privește dispozitivele sale de ștergere și de spălare a parbrizului.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.

0.1.

0.2.

0.2.1.

0.3.

0.3.1.

0.4.

0.5.

0.8.

0.9.

1.

1.1.

3.

3.2.

3.2.1.8.

3.2.5.

3.2.5.1.

3.2.5.2.

3.2.5.2.1.

3.2.5.2.2.

3.3.

3.3.1.1.

3.3.1.2.

3.3.2.

3.3.2.3.

3.4.

3.4.1.

3.4.2.

3.4.4.

3.4.4.5.

3.4.4.6.

4.

4.7.

9.

9.2.

9.4.

9.4.1.

9.5.

9.5.1.

9.5.1.1.

9.5.1.2.

9.5.1.3.

9.5.1.4.

9.5.1.5.

9.6.

9.6.1.

9.7.

9.7.1.

9.8.

9.8.2.

9.10.

9.10.3.

9.10.3.5.

9.10.3.5.1.

9.10.3.6.

9.10.3.6.1.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

Secțiunea B

Fișa de informații pentru omologarea UE de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizului ca unități tehnice separate

MODEL

Fișă de informații nr. … privind omologarea UE de tip a dispozitivelor de spălare a parbrizului ca unități tehnice separate.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

În cazul în care sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate menționate în prezenta fișă de informații sunt dotate cu comenzi electronice, se furnizează informații cu privire la performanțele acestora.

0.

0.1.

0.2.

0.3.

0.3.1.

0.4.

0.5.

0.7.

0.8.

0.9.

9.7.

9.7.1.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

PARTEA 2

SPECIFICAȚII TEHNICE

1.

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

1.1.

„câmpul ștergătorului” înseamnă zona sau zonele parbrizului care sunt șterse de lamela (lamelele) ștergătorului atunci când dispozitivul de ștergere funcționează în condiții normale;

1.2.

„funcționare intermitentă a dispozitivului de ștergere” înseamnă un mod de funcționare discontinuă a dispozitivului de ștergere, prin care fiecare ciclu complet este urmat de o perioadă în care ștergătoarele staționează într-o poziție de repaos prestabilită;

1.3.

„comandă a dispozitivului de spălare” înseamnă mecanismul prin care dispozitivul de spălare este activat și dezactivat manual;

1.4.

„pompă a dispozitivului de spălare” înseamnă un mecanism utilizat pentru transferarea lichidului din rezervorul dispozitivului de spălare pe suprafața parbrizului;

1.5.

„duză” înseamnă un dispozitiv utilizat pentru a direcționa lichidul către parbriz;

1.6.

„dispozitiv amorsat complet” înseamnă un dispozitiv care a fost acționat normal pentru o perioadă de timp și în care lichidul a circulat prin pompă și conducte, fiind evacuat prin duză (duze);

1.7.

„zonă curățată” înseamnă zona în prealabil murdară care nu mai prezintă urme de picături și de impurități după uscarea completă;

1.8.

„zona de vizibilitate A” înseamnă zona de încercare A, astfel cum este definită la punctul 2.2. din anexa 21 la Regulamentul ONU nr. 43 privind dispozițiile uniforme referitoare la omologarea materialelor pentru geamurile din sticlă securizată și instalarea acestora pe vehicule (1);

1.9.

„zona de vizibilitate B” înseamnă zona de încercare redusă B, astfel cum este definită la punctul 2.4 din anexa 21 la Regulamentul ONU nr. 43, fără excluderea zonei definite la punctul 2.4.1. (și anume, zona de vizibilitate A este inclusă);

1.10.

„sistem de referință tridimensional” înseamnă o grilă de referință astfel cum este descrisă în anexa 1 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3);

1.11.

„întrerupător principal al vehiculului” se înțelege dispozitivul prin intermediul căruia sistemul electronic de la bordul vehiculului trece din modul deconectat, cum este cazul unui vehicul staționat în absența conducătorului auto, în modul normal de funcționare.

2.

Cerințe tehnice

2.1.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului

2.1.1.

Fiecare vehicul echipat cu un parbriz trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de ștergere a parbrizului care poate funcționa atunci când comutatorul principal al vehiculului a fost activat, fără nicio altă acțiune din partea conducătorului auto în afara comutării în poziția „pornire” a comenzii de funcționare necesare pentru pornirea și oprirea dispozitivului de ștergere a parbrizului.

2.1.1.1.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului este format din unul sau mai multe brațe de ștergere prevăzute cu lamele ușor de înlocuit.

2.1.2.

Câmpul ștergătorului trebuie să acopere cel puțin 98 % din zona de vizibilitate A.

2.1.3.

Câmpul ștergătorului trebuie să acopere cel puțin 80 % din zona de vizibilitate B.

2.1.4.

Câmpul ștergătorului de parbriz trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 2.1.2 și 2.1.3 atunci când dispozitivul funcționează la frecvențele de ștergere menționate la punctul 2.1.5.1 și trebuie să fie se supus încercării în condițiile prevăzute la punctele 3.1.10.-3.1.10.3.

2.1.5.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să aibă cel puțin două frecvențe de ștergere:

2.1.5.1.

o frecvență de cel puțin 10 și cel mult 55 de cicluri/minut.

2.1.5.2.

o frecvență de cel puțin 45 cicluri complete/minut.

2.1.5.3.

Diferența între frecvența de ștergere cea mai ridicată și o frecvență mai scăzută trebuie să fie de cel puțin 15 cicluri/minut.

2.1.5.4.

Modul de funcționare intermitentă a dispozitivului de ștergere a parbrizului poate fi utilizat în vederea îndeplinirii cerințelor de la punctele 2.1.5.1-2.1.5.3.

2.1.6.

Frecvențele menționate la punctele 2.1.5-2.1.5.3 se verifică în condițiile prevăzute la punctele 3.1.1-3.1.6 și 3.1.8.

2.1.7.

Atunci când dispozitivul de ștergere a parbrizului se oprește ca urmare a comutării comenzii de funcționare în poziția „oprit”, brațul (brațele) de ștergere și lamela (lamelele) trebuie să revină în poziția de repaus.

2.1.8.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să poată suporta un blocaj de cel puțin 15 secunde. Este permisă utilizarea dispozitivelor automate de protecție a circuitului, cu condiția să nu fie necesară acționarea unei alte comenzi decât comanda de funcționare a dispozitivului de spălare a parbrizului pentru a-l repune în funcțiune.

2.1.9.

Capacitatea dispozitivului de ștergere a parbrizului de a suporta blocajul menționat la punctul 2.1.8. trebuie verificată printr-o încercare în condițiile specificate la punctul 3.1.7.

2.1.10.

Dacă poziția de repaus a brațului (brațelor) sau lamelei (lamelelor) de ștergere a parbrizului nu se află în afara zonei de vizibilitate B, trebuie să fie posibilă deplasarea cu mâna a brațului (brațelor) de ștergere astfel încât lamela (lamelele) să fie ridicată (ridicate) de pe parbriz pentru a permite spălarea manuală a acestuia.

2.1.11.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să poată funcționa timp de 120 de secunde pe un parbriz uscat atunci când temperatura exterioară este de – 18 °C, fără a se observa o scădere a eficacității.

2.1.12.

Funcționarea dispozitivului de ștergere a parbrizului la – 18 °C se supune încercării în condițiile prevăzute la punctul 3.1.11.

2.1.13.

Dispozitivul de ștergere a parbrizului trebuie să continue să îndeplinească cerințele de la punctul 2.1.2 fără a își diminua eficacitatea atunci când funcționează la frecvență maximă și când viteza relativă a aerului este echivalentă cu 80 % din viteza maximă proiectată a vehiculului sau cu 160 km/h, luându-se în calcul cea mai mică dintre aceste două valori. Zona de vizibilitate A a parbrizului se pregătește în conformitate cu punctele 3.1.8. și 3.1.9. Efectele aerodinamice determinate de dimensiunea și forma parbrizului, a brațului (brațelor) și a lamelei (lamelelor) ștergătoarelor se verifică în condițiile amintite, luându-se în considerare, de asemenea, punctul 3.1.9.1. Pe durata încercării, lamela (lamelele) trebuie să rămână în contact cu parbrizul, nefiind permisă ridicarea completă de pe acesta. Pe durata fiecărui ciclu complet, lamela (lamelele) ștergătorului trebuie să rămână în contact permanent cu parbrizul în zona specificată la punctul 2.1.2, nefiind permisă nicio ridicare parțială în timpul baleierii ștergătorului.

2.2.

Dispozitivul de spălare a parbrizului

2.2.1.

Orice vehicul echipat cu parbriz trebuie să aibă instalat un dispozitiv de spălare a parbrizului care poate funcționa atunci când comutatorul principal al vehiculului a fost activat și care poate rezista la sarcinile și presiunile apărute atunci când duzele sunt obturate iar dispozitivul este acționat în conformitate cu procedura descrisă la punctele 3.2.1.1. – 3.2.1.1.2.

2.2.2.

Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului nu trebuie să fie perturbată de expunerea la ciclurile de temperatură prevăzute la punctele 3.2.1 – 3.2.5.

2.2.3.

Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să poată pulveriza lichid de spălare pe zona țintă a parbrizului, fără urme de scurgeri, de decuplare a unui furtun sau de defectare a unei duze, în condiții de utilizare normală la temperaturi ambiante cuprinse între – 18 °C și 80 °C. În plus, atunci când duzele sunt obturate, această situație nu trebuie să provoace scurgeri și decuplări ale furtunurilor.

2.2.4.

Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să aibă capacitatea de furniza suficient lichid pentru curățarea a cel puțin 60 % din zona de vizibilitate A, în condițiile descrise la punctele 3.2.6 - 3.2.6.4.

2.2.5.

Dispozitivul de spălare a parbrizului trebuie să poată fi activat manual prin intermediul comenzii spălătorului. În plus, activarea și dezactivarea dispozitivului pot, de asemenea, fi coordonate și combinate cu orice alt sistem al vehiculului.

2.2.6.

Capacitatea rezervorului de lichid trebuie să fie ≥ 1,0 litri.

3.

Procedura de încercare

3.1.

Condiții de încercare a dispozitivului de ștergere a parbrizului

3.1.1.

Încercările descrise în continuare se efectuează în condițiile prevăzute la punctele 3.1.2-3.1.5., cu excepția cazului în care se specifică altfel.

3.1.2.

Temperatura ambiantă trebuie să fie cuprinsă între 5 °C și 40 °C.

3.1.3.

Parbrizul se menține în permanență umed.

3.1.4.

Dacă dispozitivul de ștergere a parbrizului este electric, trebuie îndeplinite următoarele condiții suplimentare:

3.1.4.1.

Toate bateriile trebuie să fie complet încărcate la începutul încercării.

3.1.4.2.

Motorul (dacă există) trebuie turat la o viteză care nu depășește 30 % din viteza corespunzătoare puterii maxime a motorului. Totuși, dacă acest lucru nu poate fi realizat ca urmare a unor programe specifice de control al motorului (de exemplu, în cazul vehiculelor hibride electrice) se stabilește un scenariu realist care ia în considerare turațiile motorului și absența periodică sau permanentă a unui motor în stare de funcționare în condiții normale de deplasare. Dacă dispozitivul de ștergere a parbrizului poate satisface cerințele fără ca motorul să fie pornit, atunci acesta nu trebuie pus în funcțiune.

3.1.4.3.

Farurile cu lumină de întâlnire trebuie să fie aprinse.

3.1.4.4.

Toate sistemele existente de încălzire, ventilare, dejivrare și dezaburire (indiferent de amplasarea acestora în vehicul) trebuie să funcționeze la puterea maximă (cel mai ridicat consum de energie)

3.1.5.

Dispozitivele de ștergere a parbrizului cu aer comprimat sau cu vacuum trebuie să poată funcționa continuu la frecvențele de ștergere prescrise, indiferent de turația și sarcina motorului sau de nivelurile minime și maxime de încărcare a bateriei specificate de producător pentru condiții de funcționare normală.

3.1.6.

Frecvența de baleiere a dispozitivului de ștergere a parbrizului trebuie să îndeplinească cerințele de la punctele 2.1.5. - 2.1.5.3. după o perioadă de funcționare prealabilă de 20 de minute pe un parbriz umed.

3.1.7.

Cerințele de la punctul 2.1.8 trebuie să fie îndeplinite atunci când brațele de ștergere sunt imobilizate în poziția corespunzătoare unei jumătăți de ciclu timp de 15 secunde, comanda dispozitivului de ștergere a parbrizului fiind comutată în poziția celei mai mari frecvențe de ștergere.

3.1.8.

Suprafața exterioară a parbrizului se degresează temeinic cu alcool metilic sau cu un agent de degresare echivalent. După uscare se aplică o soluție de amoniac având o concentrație de cel puțin 3 % și cel mult 10 %. Se lasă să se usuce suprafața apoi se șterge cu o cârpă uscată din bumbac.

3.1.9.

Conform cerințelor de la punctul 4, se aplică pe suprafața exterioară a parbrizului un strat uniform de amestec de încercare care se lasă să se usuce.

3.1.9.1.

Încercările corespunzătoare dispozitivului de spălare a parbrizului pot fi efectuate după ce suprafața exterioară a parbrizului a fost pregătită în conformitate cu procedura de la punctele 3.1.8 și 3.1.9.

3.1.10.

Câmpul ștergătorului de parbriz prevăzut la punctul 2.1.4 se determină după cum urmează:

3.1.10.1.

Suprafața exterioară a parbrizului se tratează conform dispozițiilor de la punctele 3.1.8 și 3.1.9.

3.1.10.2.

Pentru a verifica îndeplinirea cerințelor de la punctele 2.1.2. și 2.1.3., dispozitivul de ștergere a parbrizului se acționează, ținând cont de cerințele de la punctul 3.1.9.1., apoi se marchează câmpul ștergătorului de parbriz și se compară cu marcajul zonelor de vizibilitate A și B.

3.1.10.3.

Serviciul tehnic poate accepta o procedură de încercare alternativă (de exemplu, încercarea virtuală) pentru a verifica îndeplinirea cerințelor de la punctele 2.1.2. și 2.1.3.

3.1.11.

Cerințele de la punctul 2.1.11. trebuie îndeplinite atunci când vehiculul a fost expus unei temperaturi ambiante de – 18 ± 3 °C pentru cel puțin patru ore. Vehiculul trebuie pregătit pentru a funcționa în condițiile prevăzute la punctele 3.1.4 și 3.1.5. Pe durata încercării, dispozitivul de ștergere trebuie să funcționeze în condiții normale, dar la frecvența de ștergere maximă. Nu este necesară respectarea suprafeței câmpului de ștergere.

3.2.

Condiții de încercare a dispozitivului de spălare a parbrizului

3.2.1.

Încercarea nr. 1 Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C pe o perioadă minimă de patru ore. Apa trebuie să păstreze această temperatură.

3.2.1.1.

Toate duzele se obturează la partea de evacuare a fluidului, iar comanda spălătorului de parbriz se activează de șase ori într-un minut, de fiecare dată timp de cel puțin trei secunde.

3.2.1.1.1.

Dacă dispozitivul de spălare a parbrizului este acționat manual de către conducătorul auto, forța aplicată trebuie să fie între 11,0 și 13,5 daN în cazul unei pompe operate manual. În cazul unei pompe acționate printr-o pedală, forța aplicată trebuie să fie între 40,0 și 44,5 daN.

3.2.1.1.2.

În cazul pompelor electrice, tensiunea de încercare trebuie să fie cel puțin egală cu tensiunea nominală și să nu o depășească cu mai mult de 2 volți.

3.2.1.2.

La sfârșitul încercării, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului trebuie să fie în conformitate cu prevederile punctului 2.2.3.

3.2.2.

Încercarea nr. 2 Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă minimă de patru ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură.

3.2.2.1.

Comanda spălătorului parbrizului se acționează de șase ori într-un minut, de fiecare dată timp de cel puțin trei secunde, în conformitate cu punctele 3.2.1.1.1. și 3.2.1.1.2. Dispozitivul se expune apoi la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C până când gheața se topește complet. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1. și 3.2.1.2.

3.2.3.

Încercarea nr. 3: Încercarea de expunere la temperaturi scăzute

3.2.3.1.

Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă, se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă minimă de patru ore, asigurându-se că toată apa conținută în dispozitiv este înghețată. Dispozitivul este expus apoi unei temperaturi ambiante de 20 ± 2 °C, până când gheața este complet topită, dar în niciun caz mai mult de patru ore. Acest ciclu înghețare – dezghețare se repetă de șase ori. În final, atunci când dispozitivul de spălare a parbrizului este expus la temperatura ambiantă de 20 ± 2 °C iar gheața s-a topit în întregime, deși nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1 și 3.2.1.2.

3.2.3.2.

Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple și se amorsează complet cu un lichid de spălare a parbrizului pentru temperaturi scăzute constând într-o soluție de 50 % metanol sau de alcool izopropilic în apă a cărei duritate nu depășește 205 mg/l (Ca). Dispozitivul se expune la o temperatură ambiantă de – 18 ± 3 °C pe o perioadă minimă de patru ore. Nu este necesară stabilizarea lichidului la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1. și 3.2.1.2.

3.2.4.

Încercarea nr. 4 Încercarea de expunere ciclică la temperaturi ridicate

3.2.4.1.

Dacă orice parte a dispozitivului de spălare a parbrizului este amplasată în compartimentul motorului, dispozitivul se umple cu apă, se amorsează complet și se expune unei temperaturi ambiante de 80 ± 3 °C pe o perioadă minimă de opt ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1. și 3.2.1.2.

3.2.4.2.

Dacă nicio parte a dispozitivului de spălare a parbrizului nu este amplasată în compartimentul motorului, dispozitivul se umple cu apă, se amorsează complet și se expune unei temperaturi ambiante de 80 ± 3 °C pe o perioadă minimă de opt ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Dispozitivul se expune apoi la o temperatură ambiantă de 20 ± 2 °C. După ce temperatura apei s-a stabilizat, funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1. și 3.2.1.2. Ulterior, dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet, apoi se expune la o temperatură ambiantă de 60 ± 3 °C pe o perioadă minimă de opt ore. Nu este necesară stabilizarea apei la această temperatură. Funcționarea dispozitivului de spălare a parbrizului se verifică apoi prin acționarea sa în conformitate cu punctele 3.2.1.1. și 3.2.1.2. În mod alternativ, producătorul poate solicita încercarea dispozitivului de spălare a parbrizului în condițiile prevăzute la punctul 3.2.4.1.

3.2.5.

Încercările la care este supus spălătorul parbrizului, prevăzute la punctele 3.2.1 – 3.2.4.2, trebuie efectuate succesiv pe același dispozitiv de spălare a parbrizului. Dispozitivul poate fi încercat în forma instalată pe tipul de vehicul pentru care se solicită omologarea UE de tip sau separat. În cazul în care se solicită omologarea UE de tip pentru o unitate tehnică separată, dispozitivul se încearcă separat.

3.2.6.

Încercarea nr. 5 Încercarea de eficacitate a dispozitivului de spălare a parbrizului

3.2.6.1.

Dispozitivul de spălare a parbrizului se umple cu apă și se amorsează complet. Cu vehiculul staționat și în condiții de vânt moderat, duza (duzele) se direcționează, dacă este posibil, spre zona-țintă de pe suprafața exterioară a parbrizului.

3.2.6.2.

Suprafața exterioară a parbrizului se supune tratamentului prevăzut la punctele 3.1.8 și 3.1.9.

3.2.6.3.

Dispozitivul de spălare a parbrizului se acționează în conformitate cu instrucțiunile producătorului, având în vedere punctele 3.2.1.1.1 și 3.2.1.1.2. Durata totală a încercării nu trebuie să depășească 10 cicluri complete de funcționare automată a dispozitivului de ștergere a parbrizului, la frecvența maximă de ștergere.

3.2.6.4.

Pentru a verifica îndeplinirea cerințelor de la punctul 2.2.4., se delimitează zona curățată relevantă și se compară cu zona de vizibilitate A. Delimitarea zonei curățate nu este necesară dacă îndeplinirea cerințelor este vizibilă cu ochiul liber.

3.2.7.

Încercarea prevăzută la punctele 3.2.6-3.2.6.4 se efectuează întotdeauna pe tipul de vehicul pentru care se solicită omologarea UE de tip, chiar și în cazul în care pe vehicul este instalată o unitate tehnică separată deja omologată.

4.

Caracteristici ale amestecului utilizat pentru încercarea dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului

4.1.

Amestecul pentru încercare menționat la punctul 3.1.9. cuprinde următoarele părți:

4.1.1.

Apă cu o duritate mai mică de 205 mg/l (Ca): 92,5 %, procente de volum.

4.1.2.

Soluție apoasă saturată de sare (clorură de sodiu), soluție: 5,0 %, procente de volum.

4.1.3.

Praf, în conformitate cu specificațiile de la punctele 4.1.3.1. – 4.1.3.2.6. de mai jos: 2,5 %, procente de volum.

4.1.3.1.

Specificații pentru analiza prafului de încercare

4.1.3.1.1.

68 ± 1 % SiO2, procente de masă

4.1.3.1.2.

4 ± 1 % Fe2O3, procente de masă

4.1.3.1.3.

16 ± 1 % Al2O3, procente de masă

4.1.3.1.4.

3 ± 1 % CaO, procente de masă

4.1.3.1.5.

1,0 ± 0,5 % MgO, procente de masă

4.1.3.1.6.

4 ± 1 % hidroxizi alcalini, procente de masă

4.1.3.1.7.

2,5 ± 0,5 % pierderi la aprindere, procente de masă

4.1.3.2.

Specificații pentru distribuția prafului brut în funcție de dimensiunea particulelor

4.1.3.2.1.

12 ± 2 % pentru particule cuprinse între 0 și 5 μm

4.1.3.2.2.

12 ± 3 % pentru particule cuprinse între 5 și 10 μm

4.1.3.2.3.

14 ± 3 % pentru particule cuprinse între 10 și 20 μm

4.1.3.2.4.

23 ± 3 % pentru particule cuprinse între 20 și 40 μm

4.1.3.2.5.

30 ± 3 % pentru particule cuprinse între 40 și 80 μm

4.1.3.2.6.

9 ± 3 % pentru particule cuprinse între 80 și 200 μm

PARTEA 3

Secțiunea A

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (2) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivele de ștergere și de spălare a parbrizului, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (2) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu secțiunea II a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.   

 

Informații suplimentare:

1.1.   

 

Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele de construcție:

1.2.   

 

Descriere a metodei de funcționare a dispozitivelor de ștergere și de spălare a parbrizului:

1.3.   

 

Descriere detaliată a dispozitivului de ștergere a parbrizului (de exemplu, număr de lamele, lungimea lamelelor, dimensiunile brațului ștergătorului etc.):

1.4.   

 

Descriere detaliată a dispozitivului de spălare a parbrizului (de exemplu, numărul de duze, numărul de conducte pe fiecare duză, pompa spălătorului, rezervorul de lichid de spălare, furtunurile de transport al lichidului și modul de conectare a acestora la pompă și duze etc.)

1.5.   

 

Capacitatea rezervorului de lichid (litri):

1.6.   

 

Viteza maximă proiectată a vehiculului (în km/h):

2.   

 

Poziția volanului: stânga/dreapta (2)

3.   

 

Montare inversă a ștergătoarelor pe vehiculele cu volanul pe partea stângă și pe partea dreaptă: da/nu (2)

4.   

 

Spoiler aerodinamic montat pe brațul ștergătorului/lamela ștergătorului (2) pe partea conducătorului auto/partea centrală/partea pasagerului/… (2)

5.   

 

Observații:

Secțiunea B

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (UNITATE TEHNICĂ SEPARATĂ)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (3) omologării de tip a unei unități tehnice separate în ceea ce privește dispozitivele de spălare a parbrizului, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (3) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul C din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu secțiunea II a modelului din Modelul C din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.   

 

Informații suplimentare:

1.1.   

 

Descriere succintă a tipului de unitate tehnică separată:

1.2.   

 

Descriere detaliată a dispozitivului de spălare:

1.2.1.   

 

Număr de duze:

1.2.2.   

 

Număr de orificiilor de pulverizare pe fiecare duză:

1.2.3.   

 

Descriere a furtunurilor de transport al lichidului și modul de conectare a acestora la pompă și duze:

1.2.4.   

 

Descrierea pompei dispozitivului de spălare:

1.2.5.   

 

Capacitatea rezervorului de lichid (litri):

2.   

 

Adecvat pentru circulația pe partea: stânga/dreapta (3)

3.   

 

O parte a dispozitivului poate fi situată în compartimentul motorului: da/nu (3)

4.   

 

Unitate tehnică separată: universale/specifice vehiculului (3)

5.   

 

Observații:

6.   

 

Lista tipurilor de vehicule pentru care a fost omologată unitatea tehnică separată (dacă este cazul):

Secțiunea C

MARCA DE OMOLOGARE UE DE TIP A UNEI UNITĂȚI TEHNICE SEPARATE

1.

Marca de omologare UE de tip a unităților tehnice separate menționată la articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/858 constă în:

1.1.

Un dreptunghi în jurul literei minuscule „e”, urmat de numărul distinctiv al statului membru care a acordat omologarea UE de tip componentei sau unității tehnice separate în conformitate cu următoarele:

1

pentru Germania

2

pentru Franța

3

pentru Italia

4

pentru Țările de Jos

5

pentru Suedia

6

pentru Belgia

7

pentru Ungaria

8

pentru Republica Cehă

9

pentru Spania

 

 

13

pentru Luxemburg

12

pentru Austria

17

pentru Finlanda

18

pentru Danemarca

19

pentru România

20

pentru Polonia

21

pentru Portugalia

23

pentru Grecia

24

pentru Irlanda

25

pentru Croația

26

pentru Slovenia

27

pentru Slovacia

29

pentru Estonia

32

pentru Letonia

34

pentru Bulgaria

36

pentru Lituania

49

pentru Cipru

50

pentru Malta

1.2.

În apropierea dreptunghiului se află două cifre care indică seria de amendamente care stabilesc cerințele pe care componenta sau unitatea tehnică separată trebuie să le respecte („00” în prezent), urmate de un spațiu și de numărul din cinci cifre menționat la punctul 2.4 din anexa IV la regulamentul (UE) 2018/858.

2.

Marca de omologare de tip UE a unităților tehnice separate nu poate fi ștearsă și este clar lizibilă.

3.

Un exemplu de marcă de omologare UE de tip a unei unități tehnice separate este prezentat în figura 1.

Figura 1

Exemplu de marcă de omologare UE de tip a unei unități tehnice separate

Image 1

Notă explicativă

Legendă

Omologarea UE de tip pentru unitatea tehnică separată a fost eliberată de Țările de Jos, cu numărul 00406. Primele două cifre „00” indică faptul că unitatea tehnică separată a fost omologată în conformitate cu prezentul regulament.

(1)  Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea materialelor pentru geamurile din sticlă securizată și instalarea acestora pe vehicule (JO L 42, 12.2.2014, p. 1).

(2)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.

(3)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.


ANEXA V

APĂRĂTORI DE ROȚI

PARTEA 1

Fișa de informare pentru omologarea UE de tip a vehiculelor în ceea ce privește apărătorile de roți

MODEL

Fișă de informare nr. … referitoare la omologarea UE de tip a unui autovehicul în ceea ce privește apărătorile de roți.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.

0.1.

0.2.

0.2.1.

0.3.

0.3.1.

0.4.

0.5.

0.8.

0.9.

1.

1.1.

1.3.

1.3.2.

1.3.3.

2.

2.3.

2.3.1.

2.3.2.

2.3.3.

2.3.4.

2.4.

2.4.1.

2.4.1.2.

2.4.1.3.

2.4.2.

2.4.2.2.

2.4.2.3.

2.6.

6.

6.2.1.

6.6.

6.6.1.

6.6.1.1.

6.6.1.1.1.

6.6.1.1.2.

etc.

6.6.4.

9.

9.16.

9.16.1.

9.16.2.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

PARTEA 2

Specificații tehnice

1.

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

1.1.

„dimensiunile maxime de gabarit ale pneului” înseamnă lățimea maximă a secțiunii transversale a pneului și diametrul exterior maxim al acestuia, inclusiv toleranțele, admise și specificate conform omologării componentelor acestuia;

1.2.

„dispozitiv antiderapant” înseamnă un lanț pentru zăpadă sau alt dispozitiv echivalent care asigură tracțiunea pe zăpadă, care poate fi montat pe combinația pneu/roată a vehiculului și care nu este un pneu de zăpadă, un pneu de iarnă, un pneu pentru toate anotimpurile sau orice alt tip de pneu.

2.

Cerințe tehnice

2.1.

Dispoziții generale

2.1.1.

Toate roțile vehiculului trebuie să fie echipate cu câte o apărătoare.

2.1.2.

Apărătorile de roți pot fi proiectate fie ca părți ale caroseriei, fie ca apărători de noroi separate și sunt destinate să îi protejeze, în măsura posibilului, pe ceilalți participanți la trafic împotriva proiectării pietrelor, a noroiului, a gheții, a zăpezii și a apei și să reducă pericolele datorate contactului cu roțile în mișcare.

2.2.

Cerințe specifice

2.2.1.

Apărătorile de roți trebuie să îndeplinească cerințele de la punctele 2.2.1.1-2.2.1.4 atunci când masa vehiculului este masa declarată de producător în stare de funcționare și cu un pasager așezat pe scaunul din față și roțile de direcție aflate în poziția drept înainte.

2.2.1.1.

În zona formată de planele radiale la un unghi de 30° înspre partea din față și de 50° înspre partea din spate a centrului roților (a se vedea figura 1), lățimea totală (q) a apărătorilor de roți trebuie să fie cel puțin suficientă pentru a acoperi lățimea totală a pneului (b) ținând seama de diametrul pneului și de extremele combinației (combinațiilor) pneu/roată astfel cum sunt specificate de producător. În cazul roților duble, se iau în calcul diametrele exterioare maxime ale pneurilor și lățimea totală (t) între extremitățile exterioare ale ansamblului format din cele două pneuri.

2.2.1.1.1.

Pentru determinarea lățimilor prevăzute la punctul 2.2.1.1., nu trebuie luate în considerare inscripțiile, decorațiunile, cordoanele sau nervurile de protecție ale laturilor pneurilor.

2.2.1.2.

Partea posterioară a apărătorilor de roți nu trebuie să se termine deasupra unui plan orizontal situat la 150 mm deasupra axei de rotație a roților; de asemenea:

2.2.1.2.1.

În cazul unor roți individuale, punctul de intersecție a marginii posterioare a apărătorii roții cu planul orizontal menționat la punctul 2.2.1.2. (a se vedea figura 1, punctul A) trebuie să se situeze în exteriorul planului longitudinal median al pneului.

2.2.1.2.2.

În cazul roților duble, punctul de intersecție a marginii posterioare a apărătorii roții cu planul orizontal, menționat la punctul 2.2.1.2. (a se vedea figura 1, punctul A), la roata exterioară, trebuie să se situeze în exteriorul planului longitudinal median al pneului poziționat cel mai în exterior.

2.2.1.3.

Conturul și poziția fiecărei apărători de roată trebuie să fie astfel încât aceste apărători să se afle cât mai aproape posibil de pneu. În special în interiorul părții delimitate de planurile radiale prevăzute la punctul 2.2.1.1, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

2.2.1.3.1.

Adâncimea (p) cavității situate în planul vertical al axei pneului, măsurată de la marginile exterioară și interioară ale apărătorii roții la planul vertical longitudinal care intersectează centrul pneului în interiorul apărătorii, trebuie să fie de cel puțin 30 mm. Această adâncime (p) poate fi redusă progresiv, până la zero, în direcția planurilor radiale prevăzute la punctul 2.2.1.1.

2.2.1.3.2.

Distanța (c) dintre marginile inferioare ale apărătorii și axa care intersectează centrul de rotație al roților nu trebuie să depășească 2 × r, unde raza (r) este raza statică a pneului.

2.2.1.4.

În cazul vehiculelor a căror suspensie are înălțimea reglabilă, cerințele de la punctele 2.2.1.3.1. și 2.2.1.3.2. trebuie să fie îndeplinite atunci când vehiculul se află în poziția normală de funcționare specificată de producătorul autovehiculului.

2.2.2.

Apărătorile de roți pot fi formate din mai multe componente, cu condiția să nu existe spații libere între acestea și nici în interiorul vreuneia dintre aceste componente atunci când sunt asamblate.

2.2.3.

Apărătorile de roți trebuie să fie solid fixate. Cu toate acestea, este permis ca acestea să fie demontabile total sau parțial.

2.3.

Utilizarea dispozitivelor de tracțiune pentru zăpadă

2.3.1.

În cazul vehiculelor cu două roți motoare, producătorul certifică faptul că vehiculul este proiectat astfel încât să se poată folosi cel puțin un tip de dispozitiv de tracțiune pentru zăpadă pentru cel puțin una dintre combinațiile pneu/roată omologate pentru axa motoare a vehiculului respectiv. Dispozitivul de tracțiune pentru zăpadă și combinația (combinațiile) pneu/roată adecvate pentru tipul de vehicul trebuie să fie specificate de producător la punctul 6.6.4 din fișa de informații.

2.3.2.

În cazul vehiculelor având toate roțile motoare, inclusiv cele la care axele motoare pot fi decuplate fie manual, fie automat, producătorul certifică faptul că vehiculul este proiectat astfel încât să se poată folosi cel puțin un tip de dispozitiv antiderapant pe cel puțin una dintre combinațiile pneu/roată omologate pentru axa motoare a vehiculului, care nu poate fi decuplată. Dispozitivul de tracțiune pentru zăpadă și combinația (combinațiile) pneu/roată adecvate pentru tipul de vehicul trebuie să fie specificate de producător la punctul 6.6.4 din fișa de informații.

2.3.3.

Producătorul vehiculului trebuie să includă în manualul de utilizare a vehiculului (de exemplu, manualul proprietarului, manualul vehiculului) instrucțiunile corespunzătoare referitoare la utilizarea corectă a dispozitivelor antiderapante.

Figura 1

Schița apărătorii de roată

Image 2

Notă explicativă

(1)

Lățimea pneului (b) se determină în partea superioară a acestuia (lățimea pneului în secțiune între planurile radiale prevăzute la punctul 2.2.1.1.).

PARTEA 3

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (1) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește apărătorile de roți, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (1) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu secțiunea II a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.

Informații suplimentare:

1.1.

Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele de construcție:

1.2.

Descrierea apărătorilor de roți:

1.3.

Combinație (combinații) anvelope/roți (inclusiv dimensiunea anvelopei, dimensiunea jantei și adâncimea de comprimare a roții):

1.4.

Descrierea tipului de dispozitiv(e) de tracțiune pentru zăpadă care poate (pot) fi utilizat(e):

1.5.

Combinație (combinații) anvelope/roți (inclusiv dimensiunea anvelopei, dimensiunea jantei și adâncimea de comprimare a roții) care se folosește (folosesc) cu dispozitivul (dispozitivele) de tracțiune pentru zăpadă(e):

2.

Axa (axele) acționată (acționate) permanent: axa 1/axa 2/ (1)

3.

Suspensii cu înălțime reglabilă: da/nu (1)

4.

Apărători de roți demontabile/nedemontabile (1) în totalitate/în parte (1)

5.

Observații:

(1)  A se tăia mențiunea necorespunzătoare.


ANEXA VI

DISPOZITIVE DE DEJIVRARE ȘI DE DEZABURIRE A PARBRIZULUI

PARTEA 1

Fișa de informații pentru omologarea UE de tip a autovehiculelor în ceea ce privește dispozitivele de dejivrare și de dezaburire ale parbrizului

MODEL

Fișă de informații nr. … pentru omologarea UE de tip a unui autovehicul în ceea ce privește dispozitivele de dejivrare și de dezaburire a parbrizului.

Următoarele informații trebuie prezentate în trei exemplare și trebuie să includă un cuprins. Toate desenele trebuie furnizate la scară adecvată și suficient de detaliat, în format A4 sau pliate în format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să fie suficient de detaliate.

0.

0.1.

0.2.

0.2.1.

0.3.

0.3.1

0.4.

0.5.

0.8.

0.9.

1.

1.1.

1.6.

1.8.

3.

3.1.

3.1.1.

3.2.

3.2.1.

3.2.1.1.

3.2.1.2.

3.2.1.3.

3.2.1.6.

3.2.1.8.

3.2.2.

3.2.2.1.

3.2.5.

3.2.5.1.

3.2.5.2.

3.2.5.2.1.

3.2.5.2.2.

3.2.7.

3.2.7.1.

3.2.7.2.

3.2.7.2.1.

3.2.7.2.2.

3.2.7.2.3.

3.2.7.2.3.1.

3.2.7.2.3.2.

3.2.7.2.4.

3.2.7.2.5.

3.2.7.3.

3.2.7.3.1.

3.2.7.3.2.

3.2.7.3.2.1.

3.2.7.3.2.2.

3.3.

3.3.1.

3.3.1.1.1.

3.3.1.2.

3.3.2.

3.3.2.1.

3.3.2.2.

3.3.2.3.

3.3.2.4.

3.4.

3.4.1.

3.4.2.

3.4.3.

3.4.3.1.

3.4.3.1.1.

3.4.3.1.2.

3.4.3.1.3.

3.4.4.

3.4.4.1.

3.4.4.2.

3.4.4.3.

3.4.4.4.

3.4.4.5.

3.4.4.6.

3.6.

3.6.1.

3.6.1.1.

3.6.1.2.

3.6.1.2.1.

3.6.1.2.2.

3.6.2.

3.6.3.

9.

9.1.

9.2.

9.3.

9.3.1.

9.4.

9.4.1.

9.4.2.

9.5.

9.5.1.

9.5.1.1.

9.5.1.2.

9.5.1.3.

9.5.1.4.

9.5.1.5.

9.6.

9.6.1.

9.7.

9.7.1.

9.8.

9.8.1.

9.8.2.

9.10.

9.10.1.

9.10.1.1.

9.10.1.3.

9.10.3.

9.10.3.1.

9.10.3.1.1.

9.10.3.5.

9.10.3.5.1.

9.10.3.6.

9.10.3.6.1.

Note explicative

Prezenta fișă de informații se bazează pe modelul prevăzut în anexa I la regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei și se completează cu informațiile relevante de la punctele enumerate mai sus, astfel cum sunt definite în modelul respectiv.

PARTEA 2

Specificații tehnice

1.   În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

1.1.

„zonă de dejivrare” înseamnă zona de pe parbriz care prezintă o suprafață exterioară uscată sau o suprafață exterioară acoperită cu chiciură umedă topită complet sau parțial, care poate fi îndepărtată cu ajutorul dispozitivului ștergătoarelor de parbriz ale vehiculului;

1.2.

„abur” înseamnă un strat de condens format pe fața interioară a suprafeței vitrate a parbrizului;

1.3.

„zonă dezaburită” înseamnă zona de pe parbriz care prezintă o suprafață interioară uscată, fără nicio picătură sau urmă de apă, care anterior fusese acoperită cu abur condensat;

1.4.

„zona de vizibilitate A” înseamnă zona de încercare A, astfel cum este definită la punctul 2.2 din anexa 21 la Regulamentul ONU 43;

1.5.

„zona de vizibilitate B” înseamnă zona de încercare redusă B, astfel cum este definită la punctul 2.4 din anexa 21 la Regulamentul ONU 43, fără excluderea zonei definite la punctul 2.4.1. (altfel spus, zona de vizibilitate A este inclusă);

1.6.

„întrerupătorul principal al vehiculului” înseamnă dispozitivul prin intermediul căruia sistemul electronic de la bordul vehiculului trece din modul deconectat, cum este cazul unui vehicul staționat în absența conducătorului auto, în modul normal de funcționare.

2.   Cerințe tehnice

2.1.   Dejivrarea parbrizului

2.1.1.

Fiecare vehicul echipat cu un parbriz trebuie să fie dotat cu un dispozitiv pentru eliminarea chiciurii și a gheții de pe exteriorul suprafeței vitrate a parbrizului. Dispozitivul de dejivrare trebuie să fie destul de eficace pentru a asigura o vizibilitate suficientă prin parbriz pe timp rece.

2.1.2.

Eficacitatea dispozitivului se verifică prin determinarea periodică, după pornire, a suprafeței de parbriz care este dejivrată, după ce vehiculul a fost menținut un anumit timp într-o cameră rece.

2.1.3.

Cerințele de la punctele 2.1.1. și 2.1.2. se verifică utilizând metoda prevăzută la punctul 3.1.

2.1.4.

Trebuie satisfăcute următoarele cerințe:

2.1.4.1.

La 20 de minute după începerea perioadei de încercare, zona de vizibilitate A trebuie să fie dejivrată în proporție de 80 %;

2.1.4.2.

la 25 de minute după începerea perioadei de încercare, zona dejivrată de pe parbriz din dreptul pasagerului trebuie să fie comparabilă cu zona menționată la punctul 2.1.4.1. din dreptul conducătorului auto;

2.1.4.3.

La 40 de minute după începerea perioadei de încercare, zona de vizibilitate B trebuie să fie dejivrată în proporție de 95 %.

2.2.   Dezaburirea parbrizului

2.2.1.

Fiecare vehicul echipat cu un parbriz trebuie să fie dotat cu un dispozitiv pentru eliminarea aburului de pe suprafața interioară vitrată a parbrizului.

2.2.2.

Dispozitivul de dezaburire trebuie să fie suficient de eficace pentru a restabili vizibilitatea prin parbriz dacă acesta este acoperit cu abur condensat. Eficiența acestuia trebuie verificată în conformitate cu procedura descrisă la punctul 3.2.

2.2.3.

Trebuie satisfăcute următoarele cerințe:

2.2.3.1.

Zona de vizibilitate A trebuie să fie dezaburită în proporție de 90 % în 10 minute;

2.2.3.2.

Zona de vizibilitate B trebuie să fie dezaburită în proporție de 80 % în 10 minute.

3.   Proceduri de încercare

3.1.   Dejivrarea parbrizului

3.1.1.

Încercarea se efectuează la o temperatură de – 8 ± 2 °C sau de – 18 ± 3 °C, în funcție de indicația producătorului.

3.1.1.1.

Încercarea se efectuează într-o cameră rece destul de mare pentru a cuprinde vehiculul complet și echipată pentru a menține una dintre temperaturile indicate la punctul 3.1.1. pe toată durata încercării și pentru a asigura circulația aerului rece în interior. Camera rece trebuie menținută în prealabil, timp de cel puțin 24 de ore, la o temperatură mai mică sau egală cu cea prevăzută pentru încercare înainte de începutul perioadei în care vehiculul este expus la frig.

3.1.2.

Înainte de încercare, suprafața interioară și cea exterioară a parbrizului se degresează temeinic cu alcool metilic sau cu un agent de degresare echivalent. După uscare se aplică o soluție de amoniac având o concentrație de cel puțin 3 % și cel mult 10 %. Se lasă să se usuce suprafața, apoi se șterge cu o cârpă de bumbac uscată.

3.1.3.

Vehiculul este menținut cu motorul oprit cel puțin 10 ore la temperatura de încercare înainte de începerea încercării.

3.1.3.1.

În cazul în care este posibil să se verifice dacă lichidul de răcire a motorului și lubrifiantul vehiculului sunt stabilizate la temperatura de încercare, perioada menționată la punctul 3.1.3. poate fi scurtată.

3.1.4.

După expirarea perioadei de expunere prevăzută la punctul 3.1.3., se aplică pe suprafața exterioară a parbrizului un strat uniform de gheață de 0,044 g/cm2 cu ajutorul unui pistol cu apă cu presiunea de lucru de 3,5 ± 0,2 bari.

3.1.4.1.

Duza pistolului, reglată pentru a obține un jet cât mai larg și mai puternic, este ținută perpendicular pe suprafața vitrată, la o distanță de 200 până la 250 mm de aceasta, dirijată astfel încât să formeze un strat uniform de gheață dintr-o parte în cealaltă a parbrizului.

3.1.4.1.1.

Pentru a satisface cerințele de la punctul 3.1.5, poate fi utilizat un pistol de pulverizat, având o duză cu diametrul de 1,7 mm și un debit de 0,395 l/min, capabil să producă pe suprafața vitrată, de la o distanță de 200 mm, un jet cu diametrul de 300 mm. Orice alt dispozitiv care permite respectarea acestor cerințe este, de asemenea, acceptat.

3.1.5.

După formarea gheții pe parbriz, vehiculul trebuie ținut în camera rece o perioadă suplimentară de cel puțin 30 de minute, dar nu mai mult de 40 de minute.

3.1.6.

La sfârșitul perioadei prevăzute la punctul 3.1.5, în vehicul intră unul sau doi observatori, întrerupătorul principal al vehiculului se comută în poziția conectată, iar motorul poate fi pornit, dacă este necesar, prin mijloace externe. Perioada de încercare începe imediat ce întrerupătorul principal al vehiculului a fost acționat.

3.1.6.1.

Dacă vehiculul este echipat cu un motor, în primele cinci minute ale perioadei de încercare turația acestuia poate fi reglată în conformitate cu recomandările specificate de producător pentru încălzirea motorului la demarajul pe vreme rece.

3.1.6.2.

În timpul ultimelor 35 de minute ale perioadei de încercare (sau pe parcursul întregii perioade de încercare, dacă nu se urmează procedura de încălzire cu reglarea turației în primele cinci minute), se aplică următoarele dispoziții:

3.1.6.2.1.

Motorul (dacă există) trebuie turat la o viteză care nu depășește 50 % din viteza corespunzătoare puterii maxime a motorului. Cu toate acestea, dacă datorită unor strategii specifice de control al motorului, cum este, de exemplu, cazul vehiculelor echipate cu motoare electrice hibride, acest regim de funcționare nu poate fi practic realizat, se stabilește un scenariu realist care corespunde cazului cel mai defavorabil. Acest scenariu ia în considerare turațiile motorului, precum și faptul că, în condiții normale de conducere la temperatura ambiantă de – 8 °C sau de – 18 °C (conform temperaturii de încercare desemnate de producător), motorul poate să nu funcționeze în mod continuu sau să fie chiar oprit. Dacă dispozitivul poate satisface cerințele de dejivrare fără ca motorul să fie pornit, atunci acesta din urmă nu trebuie pus în funcțiune deloc.

3.1.6.3.

Toate bateriile trebuie să fie complet încărcate la începutul încercării. Cu toate acestea, bateriile de înaltă tensiune ale vehiculelor cu grup propulsor electric trebuie să fie încărcate > 60 %.

3.1.6.4.

În timpul încercării, tensiunea aplicată la bornele dispozitivului de dejivrare nu trebuie să depășească tensiunea nominală a sistemului cu mai mult de 20 %.

3.1.6.5.

Temperatura camerei de încercare se măsoară la nivelul centrului parbrizului într-un punct în care aceasta să nu fie influențată în mod semnificativ de căldura degajată de vehiculul supus încercării.

3.1.6.6.

Componenta orizontală a vitezei aerului de răcire a camerei, măsurată imediat înaintea încercării, într-un punct situat în planul median al vehiculului, la 300 mm în fața bazei parbrizului și la o înălțime egală cu media înălțimilor laturii inferioare și a celei superioare a parbrizului, trebuie să fie cât mai mică posibil și în orice caz, să nu depășească 8 km/h.

3.1.6.7.

Dacă sunt montate pe vehicul, capota motorului, acoperișul, toate ușile, ferestrele și orificiile de aerisire, cu excepția celor de admisie și evacuare ale sistemului de încălzire și ventilație, trebuie să fie închise; pot fi deschise una sau două ferestre, dacă o cere producătorul, pe o distanță verticală totală care să nu depășească 25 mm.

3.1.7.8.

Dispozitivul de dejivrare al vehiculului trebuie reglat conform recomandărilor producătorului pentru temperatura de încercare.

3.1.6.9.

Ștergătoarele de parbriz pot fi utilizate în timpul încercării, dar acest lucru trebuie făcut fără intervenție manuală, cu excepția acționării dispozitivelor de control din interiorul vehiculului.

3.1.7.

La fiecare cinci minute de la începerea încercării, observatorul sau observatorii desenează zona dejivrată pe suprafața interioară a parbrizului.

3.1.8.

La terminarea încercării, conturul zonei dejivrate desenat pe fața interioară a parbrizului conform cerințelor de la punctul 3.1.7 se copiază și se marchează în vederea identificării zonelor de vizibilitate A și B.

3.2.   Dezaburirea parbrizului

3.2.1.

Înainte de încercare, suprafața interioară și cea exterioară a parbrizului se degresează temeinic cu alcool metilic sau cu un agent de degresare echivalent. După uscare se aplică o soluție de amoniac având o concentrație de cel puțin 3 % și cel mult 10 %. Se lasă să se usuce suprafața, apoi se șterge cu o cârpă de bumbac uscată.

3.2.2.

Încercarea se efectuează într-o cameră cu atmosferă controlată în care vehiculul poate intra complet și în care poate fi generată și menținută o temperatură de – 3 ± 1 °C pe toată durata încercării.

3.2.2.1.

Temperatura camerei de încercare se măsoară la nivelul centrului parbrizului într-un punct în care aceasta să nu fie influențată în mod semnificativ de căldura degajată de vehiculul supus încercării.

3.2.2.2.

Componenta orizontală a vitezei aerului de răcire a camerei, măsurată imediat înaintea încercării, într-un punct situat în planul median al vehiculului la 300 mm în fața bazei parbrizului și la jumătatea distanței dintre baza parbrizului și latura de sus a acestuia, trebuie să fie cât mai mică posibil și, în orice caz, să nu depășească 8 km/h.

3.2.2.3.

Dacă sunt montate pe vehicul, capota motorului, acoperișul, toate ușile, ferestrele și orificiile de aerisire, cu excepția celor de admisie și evacuare ale sistemului de încălzire și ventilație, trebuie să fie închise; pot fi deschise una sau două ferestre, de la începutul încercării de dezaburire, la solicitarea producătorului, pe o distanță verticală totală care să nu depășească 25 mm.

3.2.3.

Aburul este produs cu ajutorul generatorului de abur descris la punctul 4. Generatorul conține apă suficientă pentru a genera cel puțin 70 ± 5 g/h de abur pentru fiecare loc pe scaun desemnat de producător, la o temperatură ambiantă de – 3 °C.

3.2.4.

Suprafața interioară a parbrizului se curăță conform indicațiilor de la punctul 3.2.1, după ce vehiculul este introdus în camera cu atmosferă controlată. Temperatura ambiantă este apoi coborâtă și stabilizată la – 3 ± 1 °C. Vehiculul este oprit și se menține la temperatura de încercare timp de cel puțin 10 ore înainte de începerea încercării. Această perioadă poate fi redusă dacă este posibil să se verifice faptul că lichidul de răcire al motorului și lubrifiantul s-au stabilizat la temperatura de încercare

3.2.5.

Generatorul de abur trebuie amplasat cu orificiile sale de ieșire în planul longitudinal median al vehiculului la o înălțime de 580 ± 80 mm deasupra punctului R sau a punctului de referință al scaunului conducătorului auto (adică punctul definit la proiectare de producătorul vehiculului în raport cu sistemul de referință tridimensional definit la punctul 1.10. din partea 2 a anexei IV). În mod normal, generatorul se amplasează imediat în spatele scaunelor din față, însă, în cazul în care proiectarea vehiculului nu permite acest lucru, generatorul poate fi amplasat în poziția avansată cea mai apropiată de cea menționată anterior.

3.2.6.

După ce generatorul a funcționat cinci minute în interiorul vehiculului, unul sau doi observatori trebuie să intre rapid în vehicul, deschizând oricare dintre ușile de acces pe o durată totală care nu depășește 8 secunde și se așază pe scaunul (scaunele) din față, debitul generatorului fiind redus cu 70 ± 5 g/h pentru fiecare observator.

3.2.7.

La un minut după ce observatorul (observatorii) a (au) intrat în vehicul, întrerupătorul principal al vehiculului se comută în poziția conectat și motorul poate fi pornit, dacă este necesar prin mijloace externe. Perioada de încercare începe imediat ce întrerupătorul principal al vehiculului a fost acționat.

3.2.7.1.

Dacă vehiculul este prevăzut cu motor, acesta trebuie turat la o turație care să nu depășească 50 % din turația corespunzătoare puterii maxime a motorului. Cu toate acestea, dacă datorită unor strategii specifice de control al motoarelor, cum este, de exemplu, cazul vehiculelor echipate cu motoare electrice hibride, acest regim de funcționare nu poate fi practic realizat, se stabilește un scenariu realist care corespunde cazului cel mai defavorabil. Acest scenariu ia în considerare turațiile motorului, precum și faptul că, în condiții normale de conducere la o temperatură ambiantă de – 1 °C, motorul poate să nu funcționeze în mod continuu sau să fie chiar oprit. Dacă dispozitivul poate satisface cerințele de dezaburire fără ca motorul să fie pornit, atunci acesta nu trebuie pus în funcțiune deloc.

3.2.7.2.

Dispozitivul de dezaburire al vehiculului trebuie reglat conform recomandărilor producătorului pentru temperatura de încercare.

3.2.7.3.

Toate bateriile trebuie să fie complet încărcate la începutul încercării. Cu toate acestea, bateriile de înaltă tensiune ale vehiculelor cu grup propulsor electric trebuie încărcate > 60 %.

3.2.7.4.

Tensiunea aplicată la bornele dispozitivului de dezaburire nu trebuie să depășească tensiunea nominală a sistemului cu mai mult de 20 %.

3.2.8.

La terminarea încercării, conturul zonei de dezaburire se înregistrează, se copiază și se marchează în vederea identificării zonelor de vizibilitate A și B.

4.   Caracteristicile generatorului de abur.

4.1.

Generatorul de abur utilizat pentru încercare are următoarele caracteristici:

4.1.1.

Rezervorul de apă are o capacitate de cel puțin 2,25 litri.

4.1.2.

Pierderea de căldură la punctul de fierbere nu depășește 75 W la o temperatură ambiantă de – 3 ± 1 °C.

4.1.3.

Ventilatorul are un debit de 0,07-0,10 m3/min la o presiune statică de 0,5 mbar.

4.1.4.

Șase orificii de ieșire a aburului sunt amplasate în partea de sus a generatorului, egal distanțate pe circumferință (a se vedea figura 1).

4.1.5.

Generatorul se etalonează la – 3 ± 1 °C, cu debitul reglat în tranșe de 70 ± 5 g/h, până la un maxim de n ori această valoare, unde n este numărul de locuri pe scaune specificat de producător.

Figura 1

Schema generatorului de abur

Image 3

4.2.

Piesele menționate au următoarele caracteristici dimensionale și legate de material:

4.2.1.

Duza

4.2.1.1.

Dimensiuni:

4.2.1.1.1.

Lungimea 100 mm.

4.2.1.1.2.

Diametrul interior 15 mm.

4.2.1.2.

Material:

4.2.1.2.1.

Alamă.

4.2.2.

Camera de dispersie

4.2.2.1.

Dimensiuni:

4.2.2.1.1.

Diametrul exterior 75 mm.

4.2.2.1.2.

Grosimea peretelui 0,38 mm.

4.2.2.1.3.

Lungimea 115 mm.

4.2.2.1.4.

Șase găuri egal distanțate, cu diametrul de 6,3 mm, situate la 25 mm de fundul camerei de dispersie.

4.2.2.2.

Material:

4.2.2.2.1.

Alamă.

PARTEA 3

CERTIFICAT DE OMOLOGARE UE DE TIP (SISTEM DE VEHICUL)

Fișă de comunicare privind acordarea/extinderea/refuzul/retragerea (1) omologării de tip a unui tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivul de dejivrare și de dezaburire a parbrizului, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/535 [Vă rugăm să introduceți trimiterea la prezentul regulament], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. …/…

Numărul certificatului de omologare UE de tip:

Motivul extinderii/refuzării/retragerii (1) omologării:

SECȚIUNEA I

(a se completa în conformitate cu secțiunea I a modelului din Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

SECȚIUNEA II

(a se completa în conformitate cu modelul prevăzut în Modelul B din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei)

Addendum

la certificatul de omologare UE de tip nr. …

1.

Informații suplimentare:

1.1.

Descriere succintă a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele de construcție: